Pentru Socialism, iulie 1956 (Anul 7, nr. 775-800)

1956-07-01 / nr. 775

PROLETARI DIN TOATI UN/ȚI-VA.' ORBAN­ AL COMITETULUI REGIONAL AL PARTIDULUI MCITORESC ROIYN­H -1 AL SFATULUI POPULAR REGIONAL BAIA MARE Anul VII, nr. 775 ★ Duminică 1 iulie 1956 ★ 4 pag. = 20 bani Cuvîntarea tovarășului Gh. Gheorghiu-Dej la cel de-al ll-lea Congres al U. T. M. Dragi tovarăși, din Permiteți-mi ca, in numele și însărcinarea Comitetului Central al Partidului Muncito­resc Romin, să aduc un fierbin­te salut celui de-al II-lea Con­gres al Uniunii Tineretului Muncitor și, prin el, celor peste 1.200.000 utemiști, întregului ti­neret al patriei noastre, luptător entuziast și înflăcărat pe fron­tul construcției pașnice, socia­liste. Uniunea Tineretului Munci­tor, organizația revoluționară a tineretului nostru, este conti­nuarea glorioaselor tradiții de luptă ale Uniunii Tineretului Comunist. De-a lungul celor 35 de ani ai existenței sale partidul nostru a vegheat cu dragoste și grijă părintească la apărarea intereselor vitale ale tineretului, la educarea acestuia in spiritul dragostei față de popor, al cre­dinței în cauza socialismului. Sub stăpînirea burgheziei și moșierimii tineretul ducea o via­ță de mizerie, era ținut in stare de înapoiere, lipsit de cele mai elementare drepturi cetățenești. Floarea tineretului pierea în răz­boaie tibhărești pentru o cauză străină intereselor poporului. Burghezia și moșierimea au creat numeroase grupări și or­ganizații reacționare fasciste pentru a întuneca mintea tine­retului prin lozinci demagogice, diversioniste,a-i otrăvi spiritul cu naționalism și misticism și a-l atra­ge pe un făgaș opus intere­selor sale și intereselor genera­le ale poporului.­­ Singurul apărător consecvent al intereselor tineretului a fost partidul clasei muncitoare — Partidul Comunist. Sub condu­cerea Încercată a Partidului Co­munist din Romînia, Uniunea Tineretului Comunist a mobili­zat tineretul la luptă împotriva exploatării­­ și mizeriei, împotri­va fascismului și a folosirii ti­neretului drept carne de tun. Partidul și U.T.C. au luptat spre a feri tineretul de otrava fascistă, a-i arăta calea luptei pentru adevăratele sale intere­se, calea luptei pentru democra­ție, pentru pace și socialism. Ti­neretul a dat nenumărate jertfe pentru cauza eliberării poporu­lui din lanțurile robiei capita­­liste-moșierești. Pilda luminoasă a zeci și zeci de eroi uteciști în­suflețește tineretul nostru in munca și lupta sa pentru ferici­rea poporului, pentru înflorirea patriei. Vieții de robie și chin a tine­retului i-a­u pus capăt mărețele transformări revoluționare prin care a trecut patria noastră du­pă 23 August 1944. Ziua elibe­rării naționale a marcat o piatră de hotar și in viața tineretului nostru. Neuitată va rămîne contribu­ția adusă de tineretul nostru, în frunte cu uteciștii și sub condu­cerea Partidului Comunist Ro­mân, la înfăptuirea­ insurecției armate din 23 August 1944, e­­roismul de masă manifestat de tineretul nostru atît pe frontul antihitlerist cit și în anii luptei pentru instaurarea și consoli­darea puterii populare.Masele de tineri au răspuns cu entuziasm și devotament la chemările par­tidului. N-a fost acțiune politică întreprinsă de partid în cei 12 ani care au trecut de la elibera­rea țării la către tineretul să nu-și fi adus din plin contribu­ția, dovedindu-și patriotismul și spiritul de sacrificiu. Par­tidul, poporul nostru privesc cu încredere muncitor tineretul patriei și se mîndresc cu faptele lui eroice. Tineretul reprezintă o forță uriașă a dezvoltării sociale, a­­ceasta atît datorită greutății specifice pe care o au milioane­le de tineri ai patriei noastre, cit și datorită dinamismului și combativității proprii tineretu­lui. Partidul a unit în jurul sau și a condus la luptă majoritatea covîrșitoare a tineretului dato­rită atracției irezistibile pe care o exercită asupra tineretului țe­lurile nobile pentru a căror în­făptuire luptă partidul. „Nu e oare firesc — spune Lenin — că la noi, în partidul revoluției, precumpănește tineretul? Noi suntem­ partidul viitorului, iar viitorul aparține tineretului*Noi sîntem partidul inovatorilor, iar pe inovatori totdeauna tinere­tul îi urmează mai cu dragă ini­mă. Noi sîntem partidul luptei pline de abnegație, iar la lupta plină de abnegație totdeauna ti­neretul merge primul“. Tineretul nostru trăiește azi cea mai măreață epocă din isto­ria patriei noastre — epoca con­struirii socialismului, care creează tineretului posibilități nelimitate de manifestare a ener­giei sale creatoare, a entuzias­mului și patriotismului său fier­binte, a dorinței sale de a să­­vîrși fapte mari. Toate aceste minunate trăsături ale tinerei generații, stimulate și dezvol­tate de Uniunea Tineretului Muncitor, rodesc azi in marile victorii ale construcției socialis­te în patria noastră liberă. Partidul, poporul nostru dau o înaltă prețuire aportului pe care l-a adus Uniunea Tineretu­lui Muncitor in mobilizarea ma­selor largi de tineret la îndepli­nirea primului nostru cincinal, la succesele construcției noa­stre economice, culturale și de stat. O adevărată epopee a muncii dîrze, pline de abnega­ție și eroism, au scris-o zecii a de mii de brigadieri de pe șan­tierele Agnita-Botorca, Vișeu, Bumbești-Livezeni. Salva con­structorii fabricii de rulmenți de la Bîrlad, ai uzinei cocso-chi­mice de la Hunedoara, ai căilor ferate Ozana-Cracău și Cern­a- Jiu. Zeci de mii de tineri au făcut să clocotească munca entuzias­tă, creatoare, pe marile șantie­re naționale, hidrocentrale, înălțînd uzine și construind po­duri și căi ferate. Desfășurîndu-și activitatea sub conducerea directă a parti­dului, Uniunea Tineretului A Mun­­citor a adus o importantă con­tribuție la educarea comunistă a tineretului. In multe sectoare ale construcției socialiste, în diferite munci în aparatul de partid și de stat activează cadre crescute și educate de U.T.M. Zeci de mii de inovatori, rațio­­nalizatori, fruntași ai între­cerii socialiste în industrie și fruntași ai recoltelor bogate, luptători­­ înflăcărați pentru transformarea socialistă a agriculturii, studenți și elevi fruntași, tineri ingineri, agro­nomi, profesori, medici, oameni de știință, scriitori și artiști ce-și închină toate forțele dezvoltării economiei și culturii — aceștia sunt fruntașii tinerei generații cu care se mîndresc partidul, po­porul nostru muncitor. Uniunea Tineretului Munci­tor dezvoltă tot mai larg con­tactele și colaborarea prieteneas­că cu tineretul iubitor de pace din toate țările lumii. Partici­­pind cu succes la festivalurile mondiale ale tineretului, la di­feritele manifestări politice, cul­turale și sportive internaționale, reprezentanții tineretului nostru au făcut larg cunoscute peste hotare înflorirea talentului capacităților creatoare ale tine­ri­retului din Republica Populară Romînă în anii puterii populare. Uniunea Tineretului Munci­tor întărește în permanență le­găturile cu gloriosul Comsomol leninist, din experiența căruia trage bogate învățăminte, dez­voltă legăturile frățești cu or­ganizațiile de tineret din țările socialiste, cu organizațiile de­mocratice de tineret din toate țările lumii. Tineretul muncitor din Republica Populară Romî­nă și întregul popor se bucură sincer că, odată cu restabilirea relațiilor prietenești dintre Re­publica Populară Romînă și Republica Populară Federativă Iugoslavia, s-au restabilit și le­găturile de prietenie și colabora­re între Uniunea Tineretului Muncitor și Uniunea Tineretu­lui Popular din Iugoslavia organizația bravului tineret — al Iugoslaviei socialiste. In pre­zent sunt create toate condițiile pentru dezvoltarea continuă a acestor legături în interesul co­mun al tineretului și al popoa­relor țărilor noastre. In cei doi ani care au trecut de la publicarea hotărîrii Birou­lui Politic al C. C. al P.M.R. cu privire la activitatea Uniunii Tineretului Muncitor și de la conferința pe Rară a U.T.M., în munca U­niunii Tineretului Mun­citor s-au realizat progrese in­contestabile. Ele nu ne pot face însă să trecem cu vederea nea­junsurile muncii partidului în rîndurile tineretului și lipsurile care dăinuie în activitatea Uniunii Tineretului Muncitor. Care sînt lip­­turile principale, ale muncii partidului și U.T.M.­­ului in rîndurile tineretului? Marile transformări revolu­ționare din ultimul deceniu au atras tineratul la, o participare tot mai activă la viața obșteas­că; politica partidului este în­sușită de masele largi ale tine­retului. Cu toate acestea cuprin­derea­­ organizatorică a maselor tineretului a rămas în urma in­fluenței noastre politice asupra lor. Aceasta se referă în primul rînd la tineretul sătesc, și, în parte, la tineretul din industrie. Cauza acestei stări de lucruri constă în lipsa unei preocupări sistematice, continue pentru munca politico-organizatorică in rîndurile tineretului. Unele or­gane și organizații de partid manifestă tendința de a lăsa organizațiile U.T.M. să se des­curce cum pot, deși partidul a subliniat nu odată că îndruma­rea și sprijinirea organizațiilor de U.T.M. este una din sarcini­le principale ale partidului. Lipsa unei munci permanente, răbdătoare cu tineretul înseam­nă de fapt sub aprecierea rolului tineretului in construcția so­cialistă. Fără a munci zi de zi­ cu tineretul, în primul rînd cu organizațiile U.T.M., nu poate fi descoperită și generalizată experiența înaintată a acestora spre a deveni un bun al întregu­lui tineret, nu pot fi ajutate or­ganizațiile U.T.M. să-și ridi­ce munca la un nivel superior. Sarcinile mărețe trasate de cel­ de al II-lea Congres al Par­tidului Muncitoresc Român pun în fața Uniunii Tineretului Muncitor cerințe sporite, ridică cu deosebită ascuțime necesita­tea lichidării lipsurilor existen­te în activitatea Uniunii Tine­retului Muncitor. Congresul a (Continuare în pag. 4-a) încheierea lucrărilor celui de-al II-lea Congres al U. T. M. In ședința de vineri seara a avut loc alegerea prin vot se­cret a membrilor Comitetului Central al U.T.M., a membrilor supleanți ai C.C. al U.T.M. și a membrilor Comisiei Centrale de Revizie. In unanimitate delegații la Congres au adoptat rezoluția celui de-al II-lea Con­gres al U.T.M. Sâmbătă dimineața s-au în­cheiat lucrările celui de-al II- lea Congres al Uniunii Tinere­tului Muncitor. Ședința de închidere a înce­put la ora 11, întreaga asistență, în picioa­re, salută cu aclamații puternice intrarea în sala Congresului a tovarășilor: Gh. Apostol, ge­neral de armată Emil Bodnăraș, P. Borilă, N. Ceaușescu, I. Chi­­șinevschi, Chivu Stoica, Miron Constantinescu, Al. Drăghici, Gh. Gheorghiu-Dej, Al. Moghio­­roș, D. Coliu, L. Răutu, general colonel L. Sălăjan, I. Cozma, J. Fazekas. In lojile invitaților au luat loc membri ai C.C. al P.M.R , mem­bri ai guvernului, condu­cători ai instituțiilor centrale și orga­nizațiilor obștești. Au participat membrii delega­țiilor de tineret de peste hotare invitați la Congres. Ședința se deschide sub pre­ședinția­ tov. Trofin Virgil. Se dă citire listei celor 85 de membri ai Comitetului Central al U.T.M., celor 36 de membri supleanți ai C.C. al U.T.M. și a celor 19 membri ai Comisiei Centrale de Revizie, aleși de Congres. Participanții salută cu aplau­ze îndelungi pe tovarășul Gh. Gheorghiu-Dej, prim secretar al C.C. al P.M.R., care, în numele și din însărcinarea Comitetului Central al P.M.R., salută Con­gresul. Cuvîntarea tovarășului Gh. Gheorghiu-Dej este subliniată în repetate rînduri cu aplauze și aclamații puternice. Tinerii par­ticipanți la Congres și-au ma­nifestat cu deosebit entuziasm dragostea și atașamentul pro­fund față de Partidul Munci­toresc Român, părintele și îndru­mătorul tineretului din patria noastră, întreaga asistență intonează Internaționala. Tov. Ion Circei dă apoi citire scrisorii Congresului al II-lea al U.T.M. către Comitetul Central al P.M.R. Delegații la Congres ovațio­nează îndelung pentru Partidul Muncitoresc Român. Tov. Virgil Trofin rostește a­­poi cuvîntul de încheiere a lu­crărilor Congresului. Intr-o atmosferă de mare en­tuziasm tinerii delegați își ma­nifestă hotărîrea de a îndeplini sarcinile trasate de partid pen­tru construirea socialismului în țara noastră, solidaritatea inter­națională cu tineretul întregii lumi în lupta pentru pace progres. Cu toții intonează Im­și­nul Federației Mondiale a Ti­neretului Democrat. ★ ★ ★ Comitetul Central al Uniunii Tineretului Muncitor, ales de cel de-al II-lea Congres al U T.M. s-a întrunit în ședință în dimineața zilei de 30 plenară iunie 1956. Plenara a ales în unanimitate Biroul C. C. al U.T.M. în urmă­toarea componență: Apostol Maria, Bejan Dumitru, Bîrlea Ștefan, Circei Ion, Domocoș Gheza, Iliescu Ion, Ionescu Ion, Kopandi Alexandru, Mateescu Cornelia, Munteanu Eleonora, Olteanu Miron, Petre Gheorghe, Popescu Dumitru, Trofin Virgil, Winter Richard. Următorii tovarăși au fost aleși in unanimitate membri supleanți ai Biroului: Vasile Florea, Isa­kov Nevenka, Manciuc Ion, Flo­rea Ristache, Ana Spiridon, Florea Vintilă. Plenara a ales în unanimitate secretariatul C. C. al U.T.M. Prim-secretar al C. C. al U.T.M. a fost ales tov. Trofin Virgil. Ca secretari ai C.C. al U.T.M. au fost aleși tovarășii: Circei Ion, Iliescu Ion, Ko­pandi Alexandru, Mateescu Cor­nelia, Petre Gheorghe. In cursul dimineții de 30 iu­nie a avut loc ședința de con­stituire a Comisiei Centrale de Revizie. A fost ales ca președin­te tov. Neagoe Vasile. (Agerpres) ■ •­ •• Toate întreprinderile­­­­ miniere din regiune și-au îndeplinit planul producției globale 11 Roadele selecționării mine­­r­e[ te uită în abataje, înaintări și­­ ji deschideri încep să se arate. •­­i O veste primită în cursul zi­­­­l­­lei de 30 iunie a. c., de la J '! Trustul minier anunță că toa­­t­e,­te întreprinderile miniere din ‘ i] regiune și-au îndeplinit pla­­­ i­­nul producției globale pe luna ,­­[ iunie. i !. Harnicii mineri de la intre- 1 * prinderile „Petre Gheorghe“, „Drapelul roșu“ și „Bela Brei­­­­ner“, au ciștigat întrecerea­­ dînd patriei însemnate metale­­ neferoase. Pină la 29 iunie in­­­­clusiv, aceste Întreprinderi au­­ și prelucrat peste prevederile­­ planului însemnate cantități­­ de minereu de calitate supe­­­­rioară. 11 . Întreprinderea „7 Noiem­­­[ 1 brie“ care nu și-a îndeplinit­­ producția globală în nici una (i ,i din lunile acestui an, a reușit 11 5 să-și îmbunătățească activita­­­­­­­tea. Asigurîndu-se excavarea ]i­­ intensificată a minereului cu­ <, 5 prifer de bună calitate, extin­­s[ t­zîndu-se inițiativa selecționă­­­rii minereului în mina „11 ,i Iunie“, și îmbunătățindu-se ii activitatea și la mina „9 Mai“, s-a putut îndeplini producția si globală pe luna iunie și la a­­­­ceastă întreprindere. La mina 1 $ „9 Mai“ lucrările din cursul a­ Í lunii iunie prin v­r­umul mare­­ de deschideri și pregătiri ca­­­­a­re s-au făcut îmbunătățesc­­­t mult situația acestei mine.­­­­ Astfel, peste 50% din produc­­­­­­ția minei a rezultat din gale­­­­r­rii de deschideri și suitori. | t Un sprijin deosebit au primit ș­i minerii de la șeful minei „9 f î Mai“: ing. Popescu Ioan, cit­i­t și de la șefii de sectoare ing.­­ I Wilhelm Măgurean și ing. Io­­­­­­sif Vescan. Șefii de sectoare, r­e organizînd mai multe fronturi­­­­ de lucru unde echipele mine­­­­e­rilor Vasili Motica. loan Io- 5 * sif, loan Fînățean, Vasile Mo­­­ έsarciuc, Leopold Domin, și al­­­­ții, aplică cu succes inițiativa t de a reduce procentul de ste­­ij ( ril în minereu. jj !) înainte de termen Colectivul de muncă al fabri­cii de piele „Drum Nou“ din Satu Mare și-a realizat la 29 iunie planul producției marfă pe întreg semestrul I în proporție de 114,25%. Până la 30 iunie s-au dat în contul trimestrului III cca 90 m. p. piele. Realizarea și depășirea pla­nului de­­ producție pe primul semestru se datorește aprovizio­nării neîntrerupte a locurilor de muncă cu materii prime și se­mifabricate, fapt ce a permis îndeplinirea planurilor lunare în mod ritmic, la toți indicii și sortimentele planificate. Numai în luna iunie s-au dat peste prevederile planului 900 m. p. piele pentru marochinărie. Datorită muncii însuflețite depuse de toți salariații fabricii, planul de producție pe luna iu­nie a fost depășit cu 9,4%. In primele 6 luni ale anului pro­ductivitatea muncii a crescut în medie cu 20—25% față de plan. In fruntea întrecerii socia­liste se situează muncitorii Pe­tru Borza, Elisabeta Tanciu­, Io­sif Kocsis, Mihai Florot, care au obținut depășiri de normă de peste 90%. Alexandru András cores p. Concursul cercurilor artistice de amatori ale sindicatelor Ieri după-masă a avut loc, în sala Teatrului de Stat din Baia Mare, cea de a III-a etapă a fa­zei regionale a celui de a­l IV- lea concurs al cercurilor artistice de amatori ale sindicatelor, cu participarea echipelor de dansuri și cor din raioanele Șomcuta Mare și Tg. Lăpuș. Tot această fază a concursu­lui se desfășoară astăzi la Satu Mare, cu participarea cercurilor artistice din raioanele Sighet, Cărei, Cehu Silvaniei și Tășnad. Premiera piesei „Dragoste tîrzie“ După comedia lui Lope de Vega „Din încăpățînare se naște dragostea“, prezentată de secția maghiară în seara zilei de 28 iunie și primită cu multă dură de spectatori, Teatrul căt­rre Stat oferă publicului băimărean o nouă premieră „Dragoste tîr­zie“ de A. N. Ostrovschi în in­terpretarea unui colectiv de ar­tiști ai secției române. Premiera piesei va avea loc în seara zilei de 1 iulie, la orele 20,30. Din distribuție fac parte actorii Lulu Savu, Iancu Eco­nomic, Ion Anghelescu-Moreni, Tănase Cazimir ș.a. Regia artis­tici­ii aparține lui Egtre Megler. Să asigurăm succesul campaniei ________de recoltare A început secerișul orzului Muncitorii și tehnicienii gos­podăriei agricole de stat din Cărei s-au pregătit din vreme pentru începerea campaniei de recoltat. Astfel, in afară de fap­tul că și-au reparat mașinile la timp, ei au format cincisprezece echipe de muncitori, care să lu­creze la seceratul și strînsul păroaselor. In ziua de 28 iunie, muncito­rii secției „I. V. Miciurin“ de la Pregătirile în vederea campa­niei de vară s-au desfășurat în ultima vreme cu o intensitate sporită și la Centrul mecanic din Cărei, reușindu-se ca zilele a­­cestea toate cele 24 motoare de schimb pentru tractoare R.D. si I.A.R. să fie în bună starea_ de funcționare, gata pentru a înlo­cui eventualele motoare defec­tate în toiul muncilor. Paralel cu repararea motoarelor, in ate­lierele centrului mecanic au fost pregătite numeroase piese­­ de această gospodărie au început secerișul orzului de toamnă. Pină la 29 iunie, harnicii muncitori au secerat peste 10 ha orz. Printre cei ce s-au evidențiat la seceratul orzului in această campanie, se află candidatul de partid Sajo Ludovic, utemistul Mitrașca Victor, Olah Paul,­ Illes Gheorghe și alții. N. ȘOIMU schimb pentru S.M.T.-uri și gos­podării agricole de stat. In luna iunie au fost înregis­trate cele mai frumoase depășiri din acest an. La secția montaj, de pildă, muncitorii Alexandru Gherman, Ștefan Blajinski, loan Gulyas ș.a. și-au realizat sarcinile de plan în proporție de 190—220%, lăcătușii loan Ke­­reszeghi și Elemer Kinczler 165%, iar brigada atemistă strungarilor și-a îndeplinit pla­­­nul cu 183%. Cu eforturi sporite Lucrările de pregătire trebuie intensificate Pe ogoarele raionului Șomcu­ta Mare, se duce o luptă aprigă pentru asigurarea unei recolte bogate. Folosind din plin tim­pul prielnic țăranii muncitori, în fruntea cărora se găsesc colecti­viștii și întovărășiții, acordă deosebită atenție lucrărilor de întreținere a culturilor. Paralel cu acestea ei au recoltat trifoiul, lucerna și finul natural de pe mari suprafețe de teren, asigu­rând astfel din timp cantități în­semnate de furaje necesare ani­malelor în timpul iernii. Invățind din experiența anilor trecuți comitetul raional de par­tid și comitetul executiv al sfa­tului popular raional prin or­ganizațiile de bază, sfaturile populare comunale și organele agricole, au luat măsuri ca pa­ralel cu aceste munci să se facă și pregătirile pentru asigurarea succesului campaniei de recoltat. In urma măsurilor luate, în u­­nele comune ca Ardusat, Cruci­­șor, Boiu Mare și Lăpușel s-a terminat reparatul batozelor. In multe comune și sate din raion comitetele executive ale sfaturi­lor populare comunale, împreu­nă cu organele de colectare au recrutat delegații de batoze și convoaie, iar colectivul de con­ducere al bazei de recepție din Satulung a­­ făcut importante pre­gătiri în vederea bunei depozi­tări a cerealelor. Rezultatele obținute în citeva comune sunt insă departe de a asigura succesul campaniei de recoltare și treieriș. garniturilor de treier Repararea trebuia terminată pină la data de 25 iu­nie. Mai există însă batoze nere­parate încă. Unii proprietari de batoze ca Belea VasiL din Baia Mare și Danciu Gheorghe din Cicîrlău tărăgănează de pe o zi pe alta reparatul batozelor. In raionul Șomcuta există în­că 9 batoze, care nu au asigura­te mijloace cu care să fie acțio­nate. Secția agricolă a sfatului popular raional deși cunoaște a­­cest lucru nu se preocupă în su­ficientă măsură de asigurarea bunei lor funcționări. Cu multă ușurință lucrează u­­nele comitete executive ale sfa­turilor populare comunale și în ce privește fixarea ariilor. Ast­fel, în comuna Șomcuta Mare, aria a fost fixată pe lotul zoo­tehnic, pierzindu-se astfel doua coasă de furaje de pe acest­a teren. Ne găsim în etapa cînd se hotărăște recolta acestui an. Orice întârziere în executarea muncilor de întreținere a cultu­rilor și a pregătirii campaniei de recoltare poate­­ duce la­­ pier­deri de recoltă. De aceea, comi­tetul raional de pârtie și comi­tetul executiv al sfatului popu­lar raional trebuie să iă măsuri care să ducă la terminarea grab­nică a pregătirilor în vederea executării campaniei de strînge­­re a recoltei / oopooo po Irina Leschian E o tînără de 20 de ani, prietenoa­să, inteligentă și harnică. Trei ca­lități ce înseamnă mult, calități ca­re au făcut să fie îndrăgită de toți tovarășii săi de muncă. După terminarea celor 7 clase ele­mentare și apoi a altor două la școa­la profesională, la sfatul tată­lui ei, Leschian, Dumitru munci­tor la fabrica de mobile „Alexan­dru Tamaș“, ea a intrat acum doi ani ca muncitoare la cooperativa „Unitatea“. Cu a­­jutorul utemist maistrului Samuilă Bilk, a prins re­pede meseria tri­cotajului și de a­­tunci lucrează la aceeași 10“, mașină „Dubied care timp de 2 ani și ceva sub mina ei, n-a necesitat nici o reparație. A în­grijit-o cu aceeași dragoste cu care poate îngrijește lu­a­crul cel mai scump, studiat-o pi­nă i-a cunoscut și cele mai mici taine, nicit chiar dacă se întîmpla să i se ivească unele mici defecțiuni de funcționare. Irina Leschian nu avea nevoie să cheme mecanici — re­zolva singură, cu pricepere, totul. Iar mașina, recu­noscătoare parcă, îi dăruia răsplata, încununînd stră­duințele stăpinei sale de a lucra me­reu mai mult, me­reu mai bine. De luni de zile Leschian dă Irina cite două norme, iar vestele tricotate de ea nu-i pot aduce din partea contrei­­­lului tehnic de ai laude... Tatăl ei, bătrînul timplar, a venit să se intereseze cooperativă de fe­lu­lui cum muncește firc-sa. A plecat mulțumit și mîn­­dru de ea... Străduințele ei de a-și cunoaște mereu mai bine și de a se meseria folosi din plin de ceea ce cunoaște, au fă­cut ca azi, să fie privită în coopera­tivă nu numai ca fruntașă, ci, chiar ca fruntașă între fruntași. Aceasta înseamnă că ea împărtășește cu multă dragoste și răbdare , riența ei și expe­altor cooperatoare. Ele­na Nan, Ana Ger­­des, Ileana Laca­­toș, tinere ratoare, au cop pe­învă­țat multe de la Irina. ★ Cit de bine se po­trivesc rostite de cuvintele scriito­rul Mihai Beniuc la Congresul tine­rilor scriitor „...e­­lectrificarea nu se face numai la Bi­­caz sau în alte ter­me și hidrocentra­le ci și în sufletul oamenilor— si­tuația tinerei coo­peratoare. O cartotecă, nr. 86, la centrală Biblioteca din Sighet raională — fișa de cititoare a ed Irinei Leschian, de la cooperativa „Unitatea“. In 1956 au fost înre­gistrate in fișa asta 24 titluri de cărți. Începe cu „Poezii“ de Coșbuc și amintește apoi rînd pe rînd „Po­vestiri din anii grei“ de A. G. Vai­da, „Sarcinile ti­neretului“ de Le­nin, „Nada Flori­lor“ a lui Sado­­veanu și așa mai departe. Oare străduin­țele tinerei Irina Leschian de a-și cunoaște mai bine meseria nu-și au și aci, în această fișă de cititoare, o semnificație? Aco­lo, își manifestă dorința de a fi stă­­pină pe lucrul său — aci, setea de a cunoaște frumuse­țea marilor crea­ții despre lume și viață. Oare toate acestea, nu con­stituie însăși mă­reția electrificării, luminării sufletu­lui acestei tinere? ...Irina Leschian a fost aleasă în comitetul raional U.T.M. apoi în co­mitetul regional. Și toate acestea nu întîmplător, du­­­­pă cum nu intim­­plător au ales-o­­ tovarășii ei tineri, să-i reprezinte la­­ jel de-al //­tea Congres al Uniu­nii Tineretului Muncitor... FR. ROȘCA OOOOOOOCS

Next