Pentru Socialism, iulie 1956 (Anul 7, nr. 775-800)

1956-07-22 / nr. 793

à K t Ziua renașterii Poloniei . Astăzi, poporul frate polonez și alături de el toate popoarele țări­lor socialiste, toți oamenii pro­gresiști și iubitori de pace din lu­me, sărbătoresc măreața zi de 22 iulie, Ziua eliberării Poloniei din jugul fascist de către glorioasa armată sovietică eliberatoare, Ziua renașterii Poloniei. La a 12-a aniversare a eliberă­rii sale, întregul popor polonez își manifestă dragostea și recunoștința nepieritoare față de eroicul popor sovietic și vitezele sale forțe ar­mate, care în zilele lui iulie 1944 dădeau lovituri nimicitoare hoar­delor hitleriste, aduceau popoarelor Europei libertate și zorii unui vii­tor mai bun, iar poporului polo­nez eliberarea din lanțurile robiei­­ fasciste care-l aruncase în bezna întunericului și mizeriei. Totodată, poporul polonez își afirmă hotărî­­rea sa nestrămutată de a-și strîn­­ge și mai puternic rîndurile în ju­rul Partidului Muncitoresc Unit Polonez — forța conducătoare a poporului în lupta pentru construi­rea socialismului — și guvernului popular polonez, care-l conduc cu mînă sigură spre victoria vieții noi, socialiste, în Polonia populară. Oamenii muncii din Polonia își manifestă hotărîrea lor fermă de a urma și sprijini neabătut politica înțeleaptă a partidului și guvernu­lui lor, de a da riposta cuvenită oricăror dușmani interni și externi care ar atenta la cuceririle revo­luționare ale poporului, așa cum au primit riposta binemeritată in­stigatorii sîngeroasei provocări de la Poznan. La eliberarea de sub jugul fas­ cist Polonia, care secole de-a rîn­­dul fusese cîrmuită de burghezie și moșierime și ale cărei bogății luau drumul străinătății, era o țară înapoiată, cu o economie dis­trusă de război, cu analfabeți și mizerie. Eliberarea a deschis în fața oamenilor muncii polonezi o­­rizonturile unei vieți mai bune, libere și fericite. Ei au pornit la muncă îndîrjită, la luptă înverșu­nată cu greutățile pentru a vinde­ca rănile pricinuite de război și de întunecata ocupație nazistă, pentru construirea unei Polonii noi, a u­­nui stat polonez cu adevărat liber și independent, stat al oamenilor muncii. In timpul scurt care s-a scurs de la eliberare, Polonia a renăscut, s-a transformat dintr-o țară înapo­iată din punct de vedere economic, într-un puternic stat industrial­­agrar cu o economie și cultură în plină dezvoltare și înflorire. A­­ceasta s-a putut înfăptui numai datorită muncii pline de abnegație a muncitorilor, țăranilor și intelec­tualilor, numai datorită conducerii pline de înțelepciune a P.M.U.P. și a guvernului polonez, numai da­torită ajutorului frățesc și multila­­teral acordat Poloniei de marea și puternica Uniune Sovietică și strînsei colaborări cu țările demo­­crat-populare. La a 12-a aniversare a eliberă­rii țării oamenii muncii din Polo­nia privesc cu mîndrie la victoriile obținute de ei în construcția socia­listă. Și într-adevăr au de ce fi mîndri. In comparație cu anul antebelic­­937, producția industrială a Polo­niei a crescut la sfîrșitul planului de 6 ani de 4,8 ori, iar calculată pe cap de locuitor — de aproape șase ori. In decursul întregii sale istorii, Polonia n-a cunoscut un ritm atît de impetuos de dezvol­tare a industriei ca în perioada acestui plan. In anii planului de 6 ani, riirm­ul mediu anual al spo­­rului producției industriale a re­prezentat în Polonia 18 la sută, în timp ce în Anglia, de pildă, In cursul acelorași ani el a fost de 3,5 la sută, iar în Franța, — 5,3 la sută. Drept rezultat, la sfîrșitul pla­nului de șase ani, a fost atins un înalt nivel al producției, atît în in­dustria grea, cît și în cea ușoară. In perioada planului de șase ani, în Polonia au fost create o serie de noi ramuri industriale ca, de pildă, construcția de automobile, de tractoare și alte m­așini-unelte moderne, de avioane etc. Ca re­zultat al îndeplinirii acestui plan, în Polonia s-a pus o bază trainică nu numai pe creșterea mai de­parte a industriei, ci și pe dezvol­tarea altor ramuri ale economiei naționale: construcțiile, transpor­turile, telecomunicațiile și produc­ția agricolă — pe baza transfor­mării socialiste a satului. In domeniul agriculturii s-au obținut de asemenea succese mari. In 1955 producția agricolă globală a depășit cu 8 la sută nivelul di­nainte de război. Producția de ce­reale a crescut pe cap de locuitor de la 365 kg. în 1934—1938, la 420 kg. în 1954. In anii planului de șase ani s-a dezvoltat sectorul socialist al agriculturii poloneze. Gospodăriile agricole de stat și cooperativele agricole de producție au folosit 23 la sută din totalul pămîntului arabil al țării. La sfîr­șitul anului trecut, Polonia dispu­nea de 56.000 de tractoare, calcu­late în tractoare convenționale de cîte 15 C.P. In cursul planului de șase ani, a crescut considerabil producția de­­țesături, încălțăminte, confecții, precum și de vase emailate și alte obiecte de uz casnic. Industria a­­limentară a dat pieții interne o producție cu mult mai mare decât în anii precedenți, însuflețit de sucesele mari ob­ținute în cadrul planului de șase ani, poporul polonez, sub conduce­rea Partidului Muncitoresc Unit Polonez, cu ajutorul prețios și per­manent al U.R.S.S., a început a­­nul acesta să înfăptuiască sarcini­le planului cincinal de dezvoltare a economiei naționale. Polonia populară este un stat sincer iubitor de pace. Ea face parte din marea familie a popoa­relor invincibilului lagăr al socia­­lism­tului în frunte cu marea Uniu­ne Sovietică. P­­.U.P. și guver­nul polonez duc cu consecvență o politică activă de pace, de întărire continuă a lagărului socialist și a tuturor forțelor progresiste din lume, o politică externă bazată pe principiul coexistenței pașnice a statelor cu sisteme social-politice diferite. Polonia își aduce neînce­tat contribuția sa la lupta popoare­lor pentru dezarmare, pentru in­terzicerea armelor de exterminare în masă, pentru înlăturarea pri­mejdiei unui nou război, pentru o pace trainică în lume. Poporul nostru se bucură din inimă de victoriile obținute de oa­menii muncii din Polonia, de fap­tul că înflorește necontenit Polo­nia populară. Se întărește continuu frăția și prietenia de nezdruncinat dintre poporul polonez și cel ro­mân în cadrul marii familii a po­poarelor libere și iubitoare de pace. Poporul nostru dorește din toată inima poporului vecin și prieten polonez noi și mari victo­rii în lupta pentru viața cea nouă, socialistă, pe care și-o construiește în țara sa liberă, în lupta nobilă pentru apărarea și întărirea con­tinuă a păcii, democrației și socia­lismului. .Parcul Lazienki din Varșovia/ BIBLIO v­Í:C­A UM1VH&S­ i •A­T­O PROLETAR­ DIN TOATE TARILE. ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL AL PARTIDULUI SRURCITORESC BOILIER 51 AL SFATULUI POPULAR REGIONAL BAIA IRARE Anul VH. nr. 793 " * ~W DUMINICĂ ^ 22 iulie 1956 4 pag. = 20 bani Prin telefon de la corespondenții noștri voluntari Corespondenții voluntari ai ziarului nostru, se străduiesc să oglindească in scrisorile lor fapte și lucruri cit mai inte­resante și actuale. Pentru ca acestea să fie cunoscute la timp de cititori, ei transmit veștile prin telefon, secției noastre de scrisori. Iată mai jos cîteva dintre aceste vești sosite la redac­ție în seara zilei de 20 iulie. Gata cu secerișul Muncitorii fermei horticole de stat din Seini, au folosit cu chib­zuință fiecare zi bună de lu­cru la strîngerea recoltei. Ei au fost primii pe comu­nă la seceriș și se înțele­ge că au terminat tot primii. Pînă în seara zilei de 19 iulie la fermă s-au secerat 30 ha orz, 25 ha secară și 20 ha griu. Pină la aceeași dată, peste 50% din suprafața de pe care s-au recol­tat păioasele a fost dezmiriști­­tă. In muncile de recoltare dezmiriștit s-au evidențiat tova­și rășii Gheorghe Kato, Ioan Paul, Dumitru Deak, Gheorghe Meș­ter, Gheorghe Boitor și alții. Gheorghe Surduc Producție record In primăvara acestui an pe lingă altele, colectiviștii din Mireșu Mare, s-au hotărît să cultive și in de fuior. Respec­­tînd regulile agrotehnice ei au însămînțat pe la începutul lunii aprilie în ogor de toamnă ha­ia de fuior, întreaga supra­­­față a fost îngrășată cu nitrat de calciu. Mai apoi, cînd pe tul­pinile plantei au apărut puricii inului, s-a folosit nitroxan și praf D.T.T. îngrijit la timp, inul colectiviștilor s-a dezvoltat în voie atingînd între 90—120 cm. înălțime. De curînd, la indicațiile teh­nicianului agronom colectiviștii au­ început recoltatul inului de fuior. Pînă în seara zilei de 20 iulie, membrii brigăzii con­duse de tov. Augustin Șchiopu au recoltat 4 ha. După calculele făcute de tehnicianul agronom, recolta medie este de circa 6.000 kg tulpini la hectar. Grigore Babici Seceră, treieră și dezmiriștesc Primii care au început seceri­șul păioaselor în comuna Ti­­ream, din raionul Cărei, au fost membrii gospodăriei agricole co­lective „înfrățirea“. Exemplul lor a fost urmat apoi și de cei­lalți săteni cu gospodării indi­viduale. Pînă în seara zilei de 20 iulie pe întreaga comună au fost secerate 497 ha grîu, 14 ha orz, 12 ha secară, (echiva­lent cu 90% din suprafața cul­tivată cu păioase). S-au dezmi­riștit de asemenea 299 ha. In gospodăria colectivă frun­tașă în munca de recoltare este echipa tovarășului Ioan Fun­­kenhauzer. In întrecerea pe circumscrip­ții fruntașă este circumscripția deputatei Maria Hengheli. De cîteva zile în comuna Tiream a început și treierișul păioaselor. Colectiviștii au treierat griul de pe o suprafață de 16 ha și au predat 4.000 kg grîu­ză la baza de recepție, drept ca­printre țăranii individuali care au în­ceput treierișul și au predat chiar cotele către stat, se nu­mără Ștefan Hengheli, Ernestin Fecer și alții. Vasile Pop Fruntașă în producția de bunuri de larg consum La cooperativa „21 Decem­brie“ din Cărei se nasturi din os, pieptene, lucrează perii de haine, perii de frecat pe jos și alte articole de uz casnic. In trimestrul doi cooperativa și-­a realizat planul producției globale în proporție de 108,47%, cel al produ­cției-marfă 107,10%, iar l­a bunuri de larg consum 136,78%. IN CLIȘEU, Utemista Sepler Maria, lucrînd la strunjirea nasturilor își realizează lunar norma in proporție de 219%. Au terminat recoltatul Colectiviștii, întovărășiții și țăranii muncitori cu gospodă­rie individuală din comuna An­­drid, raionul Cărei, datorită fo­losirii la maximum a timpului prielnic și a bunei organizări a muncii au reușit să termine în întregime recoltatul griului, secarei și al orzului. Fruntași au fost colectiviștii care au terminat intr-un timp record secerișul celor 52 ha grîu, 8 ha secară și 11 orz, dezmiriștind totodată impor­tante suprafețe. Pas cu colecti­viștii au ținut și întovărășiții care după terminarea secerișu­lui au dezmiriștit 5 ha pe care le-au însămînțat cu mei și po­rumb furajer. Pe circumscripții și individual, între țăranii mun­citori cu gospodărie individuala a fost tot timpul o pasionantă în­trecere patriotică. Fiecare depu­tat și țăran muncitor voia să devină fruntaș la seceriș. Mai harnici s-au dovedit a fi cei din circumscripția deputatei Fiori­­ca Rendes și Gavril Blideran (circ. 11), Nicolae Botoș (circ. 5), Mihai Dragoș (circ. 10 ) etc. In ziua de 20 iulie ei au terminat în întregime recolta­tul celor 550 ha grîu, 115 ha secară precum și întreg orzul. Paralel cu recoltatul ei au dez­miriștit 195 ha însămînțînd cu mei și porumb furajer 57 ha. Gh. Pop coresp. In cinstea zilei de 23 August și a Zilei minerului cu planul lunar realizat Desfășurînd larg întrecerea în cin­stea zilei de 23 August și a Zilei minerului, colecti­vul de muncitori, ingineri, tehni­cieni de la atelie­rele centrale „Hu­­tira Dezideriu“, a încheiat și bilanțul celei de a doua de­cade cu deosebite­ realizări planul de producție pe perioada 1—20 iu­lie a fost depășit cu 13,7%. Fruntașă pe în­treprindere este secția bobinai (șef secție Samoși A­­dalbert), care în ziua de 21 iulie și-a realizat in­tegral sarcinile de producție ce-i re­veneau pe întreaga lună. Și de astă­­dată s-a evidențiat în mod bobinatorul deosebit co­munist Adalbert Rozembaum, care și-a depășit con­siderabil angaja­mentele luate în întrecere. El a ter­minat cu 15 zile mai devreme re­­bobinarea rotoru­lui unui compre­sor de 220 C. P. pentru întreprin­derea minieră „Drapelul roșu“ și cu 12 zile mai de­vreme rebobinarea unui electromotor de 64 KW. la (Prin telefon de corespondentul nostru Rudolf Je­sek). Prin buna întreținere a utilajului la fiecare decadă, lună sau trimestru, uzina de preparare a întreprinderii „Petre Gheorghe" își realizează și depășește sar­cinile de plan. Aceasta se dato­­rește în primul rînd faptului că minerii alimentează ritmic uzi­na cu minereu de bună calitate. Ge s-a­r întîmpla însă dacă diversele agregate ale uzinei de preparare — mori, pompe, com­­presoare — n-i ar funcționa cum trebuie, s-ar defecta stagna ore, zeci de ore des­­ar pentru reparații accidentale? E clar că atunci uzina nu și-ar putea rea­liza planul în mod ritmic. In trecut, activitatea colecti­vului de întreținere a utilajului uzinei era îngreunată de un șir de defecțiuni de ordin tehnic și organizatoric. In prezent, mare parte din aceste greutăți au fost învinse, printr-o mai bună orga­nizare a întreținerii utilajului, încă spre sfîrșitul anului tre­cut ș-i a adoptat sistemul ca di­versele utilaje să fie reparate fără a opri complet întreaga uzină. De pildă, pentru a repara morile, se încetinește decantarea materialului în așa măsură, ni­cit să poată fi oprită pentru re­parație este o singură moară, restul lucrînd din plin. La fel se procedează în cazul compresoa­­relor, pompelor de soluție, pom­pelor de vid etc. Multe neajunsuri erau provo­­­cate înainte de faptul că barele­ și segmenții morilor, fiind din fontă, se uzau foarte repede. De pildă, la fiecare două săptămîni morile trebuiau oprite pentru schimbarea barelor și segmen­­ților. Acum, aceste piese se fac din oțel manganos și au o durată dublă de rezistență: a­­cestea trebuiesc schimbate nu la două săptămîni, ci la o luna.­ De asemenea, bucșele lagăre­­­lor se recondiționează înainte de a se dezvolta o uzură avan­­sată, se supraveghează cu aten­ție funcționarea utilajelor în in­­­tervalul dintre reparații, pentru a înlătura la timp orice mic defect care ar accentua gradul de uzură, se dă o atenție deose­bită calității reparațiilor. Ca urmare a acestor măsuri, numărul orelor de stagnare din­ cauza defectării utilajului s-a redus la 32,3 în semestrul II 1956, în comparație cu aceeași perioadă a anului trecut, cînd s-au înregistrat 284 d­e stagnare. Colectivul serviciului de în­treținere, în frunte cu mecan­i­cul șef Ștefan Gagyi, este ho­tărît să-și îmbunătățească ma­i reu munca, pentru ca eforturile minerilor și ale preparatorilor să fie încununate de succesei mereu mai mari. M. CHERECHEȘ. coresp. voluntar; Se califică la locul de muncă Cu sprijinul organizației de bază și al comitetului de între­prindere tot mai mulți munci­tori de la întreprinderea „Dra­pelul roșu“ se califică la locul de muncă in branșa de miner. In semestrul I, al anului peste 20 de muncitori au fost califi­cați pe bază de contract cu aju­tori mineri, vagonetari etc. Comuniștii au fost în primele rânduri pentru calificarea mun­citorilor la locul de muncă. Așa,­­de pildă, Mihai Dobranski a ca­lificat pe bază de contract pe Gheorghe Lorincz la mașina de extracție. Ioan Ștențel l-a cali­­ficat pe Vasile Burian ca ajutor miner. 00015000Of5QQOfíflOOOf)í Pentru aprovizionarea ma­gazinelor de stat cu mărfurile cerute de populație, conducerile întreprinderilor comerciale gă­sesc un însemnat sprijin în su­gestiile venite din partea cum­părătorilor. Multe dintre propu­nerile făcute de cumpărători în condicile de reclamații și suges­tii ale magazinelor din orașul Baia Mare, au fost deosebit de prețioase și au ajutat la înlă­turarea a o serie de lipsuri, — au semnalat din timp u­­nele deficiențe existente atît în aprovizionare cît și deservi­re, ajutînd astfel la lichida­rea lor. In multe magazine de stat ca bunăoară la O.C.L. produse industrialei magazi­nele nr. 6 parfumerie, magazi­nul nr. 5 tricotaje și galanterie, magazinul nr. 4 articole de me­naj, la alimentara unitatea nr. 2, la cofetăria și restaurantul „Izvorul“ etc. condica de re­clamații și sugestii constituie o oglindă fidelă a modului con­știincios și prompt în care sînt deserviți cumpărătorii. Nu ace­lași lucru se poate spune însă despre unele magazine și mai ales despre unitățile de alimen­tație publică. Dăm mai jos cîteva propuneri făcute de cumpărători și felul cum ele au fost primite în di­ferite magazine. CONDICILE AJUTA La magazinul de încălțămin­te nr. 9 din Piața Libertății nr. 17, (gestionar Adalbert Si­mon), deseori cumpărătorii au consemnat faptul că în magazin există o curățenie exemplară și că personalul se preocupă de buna deservire a celor ce mun­cesc. Alături de aceste notări se găsesc altele care dovedesc că odată cu creșterea bunei stări a oamenilor muncii, cresc și pre­tențiile lor, și dorința de a-și cumpăra lucruri tot mai bune numai după o atentă cercetare. Cumpărătorul Mihai Manasie scrie următoarele: „Sunt mulțu­mit pe deplin de calitatea încăl­țămintei. Totuși găsesc că este necesar, ca intr-un astfel de magazin modern, să existe și o oglindă în care să poți vedea mai bine cum îți vin pantofii și să te convingi pe deplin de eleganța lor“. La aceasta ges­tionarul a făcut următoarea ob­servație: „Oglinda într-adevăr lipsește și este necesară. Am comunicat direcțiunii acest fapt și s-au luat măsurile respecti­ve“. In scurt timp în magazin s-a adus o oglindă. Grijă față de propunerile oa­menilor muncii se observă și la magazinul de încălțăminte Nr. 8. Al. Szabó de la Atelierele centrale a sezișat prin condica de reclamații și sugestii că pan­tofii pe care i-a cumpărat, erau plini de cuie înăuntru și aveau șireturi negre care nu se potri­veau cu culoarea maron a pan­tofilor. Gestionara Neuschli Maria, a sezisat la timp diirec­­țiunea, care a trimis o scrisoa­re fabricii de unde vin pantofii. De atunci calitatea mărfii s-a îmbunătățit. Și asemenea exemple se gă­sesc numeroase în multe din u­­nitățile comerciale: SUPERFICIALITATE, NEPĂ­SARE, BIROCRAȚIE... O vorbă din bătrîni spune: „Cum e turcul, așa-i și pisto­lul“, care în cazul problemei ce ne preocupă, s-ar putea tra­duce prin „cum e gestionarul așa e și unitatea pe care o conduce“. Condicile de reclamații și su­gestiile de la unele magazine re­flectă pe deplin acest lucru, ia­tă, spre pildă, la cofetăria „Li­liacul“, unde există o condică plină de reclamații. Gestionara Irina Gagora este superficială in muncă, birocratică și certa­tă cu critica. Un călător din București, Gh. B. din str. Ol­tului 37, scria la 12 iulie: Este de neînchipuit ca într-un oraș ca Baia Mare personalul care deservește la cofetăria „Lilia­cul“ să fie atît de indolent nepăsător față de munca pe ca­și ce o prestează. Am cerut un ceai și după o îndelungată așteptare mi-a fost servit fără zahăr, pră­jitura mi s-a adus fără linguri­ță etc.“. Un revizor șef (V.L.) a sem­nalat că de la bucătărie, cafeaua se servește în cantitate mai mi­că decît cea prevăzută de in­strucțiuni, nu se pune lapte su­ficient, iar zahărul și cozonacul sînt sub gramajul legal, așa că publicul este servit după toanele bucătăresei. La asemenea sem­nalări gestionara a rămas ne­­păsătoare, n-a luat nici o mă­sură pentru a lichida lipsurile, zicîndu-și pe semne că condica e făcută ca să scrie oamenii in ea și nu să dea­ bătaie de cap gestionarului. In puținele cazuri cînd a răsfoit condica ea a dat răspunsuri în doi peri, uneori obraznice, care denotă o totală indiferentă față de satisfacerea cerințelor juste ale oamenilor muncii. Atunci cînd G. Horvath, din str. Titulescu a sezisat că prăjiturile nu sînt bune și că ar trebui duse la laborator pentru analiză, gestionara răs­punde: Nu-i adevărat! Prăjitu­rile sunt proaspete și nu le vom duce la nici un laborator!... Alt consumator (Nicolae scria printre altele, că a Ovidiu) fost servit cu două prăjituri vechi și acre. Gestionara răspunde: sîntem de acord să nu servim prăjituri vechi, însă trebuie să-i arătăm susnumitului tovarăș că și alți clienți au mîncat din aceleași prăjituri! (Ce argumen­te lipsite de judecată). Procedîndu-se cu atîta nepă­sare în rezolvarea cerințelor oamenilor muncii, nedindu-se atenție semnalelor lor ș­i neluîn­­du-se măsuri pentru îmbunătă­țirea situației, nu-i de mirare că sezisările se-nmulțesc. Intre ultimele sezisări făcute este cea a dr. Aurel Maior din str. Cloșca nr. 1, care arată că în ultima vreme, a constatat că înghețata nu mai este atît de bună ca la început de sezon, nu are zahăr suficient. El pro­pune reducerea cantității de cacao și mărirea celei de za­hăr, cazul ca gestionara să înțelea­gă că consumatorii nu scriu in condicele de reclamații și su­gestii numai de dragul de a cri­tica ori de a face propuneri. Ei vor să fie serviți operativ și cu lucruri de bună calitate. Conducerea T.A.P.L. trebuie să-și plece mai mult urechea la nevoile cumpărătorilor, să stu­dieze atent să ia măsuri propunerile­­ ci și împotriva acelor gestionari care tratează cu dis­preț și nepăsare propunerile fă­cute. INDOLENȚA IMPERTURBA­BILA Unor activiști ai sindicatului comerț și cooperație, le place să vorbească despre unitatea Ali­mentară nr. 1 că ar fi fruntașă că își îndeplinește și dep­ășește planul cu regularitate etc., etc. Se vede că pe acești tovarăși nu-i mai interesează altceva în­­afară de cifrele care vorbesc des­pre îndeplinirea și depăși­rea planului. Altfel s-ar fi se­zisat de faptul că la acest ma­gazin (gestionar Francisc Feld­man), nimeni nu s-a mai oste­nit să parcurgă cele 11 file ale condicii pline de reclamații și sugestii. Cînd a fost întrebat de ce n-a rezolvat problemele semnalate de cumpărători, ges­tionarul a ridicat din umeri și a dat un răspuns cam așa: — Lasă-mă tovarășe, că nu am timp pentru nimicuri! Ver­­se­ și omul năduful că hirtia nu țipă, iar reclamațiile din condi­că nu cer de mîncare... Strașni­că logică! Și așa stînd lucruri­le, consumatorii continuă să tot „țipe“ fiindcă gestionarul Fran­cisc Feldman nu vrea să audă nimic. Iată ce scrie inginerul Ion Trif de la uzinele „Gh. Gheorghiu-Dej“: „Am cumpărat un sfert de kg de șuncă. După ce am ajuns acasă am desfăcut frumosul pachet, dar spre ma­rea mea uimire șunca era alte­rată! Cred că vînzătorii abuzea­ză prea mult de încrederea cum­părătorilor cind îi servesc cu „Cind s-a scris aceasta nu eram acasă, răspunde gestiona­rul“. A rămas surprins cînd i s-au citit următoarele: „Sub­semnatul Ion Sas din comuna Ulmeni, nr. casei 338, am cum­părat alimente (1 kg orez, 1 kg zahăr și altele) 20,75 lei. Am dat în valoare de la casierie 100 de lei. Casierița mi-a dat cu 3 lei mai puțin decît trebu­ia. Cînd i-am spus, n-a vrut să recunoască, spunind că va fi luat cineva, de parcă ni-i aș fi fost beat... — Asta nu-i adevărat, sare gestionarul. ..ioi — Ați cercetat cazul? i^! — Nu, dar nu-i adevărat..­» ! Cu o seninătate imperturba­­bilă gestionarul a respins toa­te reclamațiile fără să fi cerce­tat cit de cit dacă cele semna­­late erau juste sau nu, invocind fel de fel de motive pentru a justifica faptul că, n-a luat nici o măsură pentru rezolvarea lor. Ar fi bine ca direcțiunea O.C.L.-ului să ajute pe acest gestionar, și cît de urgent, să-și schimbe atitudinea față de se­zisările oamenilor muncii. CÎTEVA CONCLUZII Odată cu creșterea bunei stări materiale a oamenilor muncii cresc și se înmulțesc cerințele și pretențiile lor. Ei vor ca a­­tunci cînd intră într-un maga­zin de stat, într-o unitate de alimentație publică, să fie ser­viți cu mărfuri de calitate, iar vînzătorii să se poarte în mod civilizat. Atunci cînd observă lipsuri ei se semnalează în con­dicile de reclamații și sugestii și dacă conducerea are grijă de rezolvarea lor la timp, pres­tigiul unității respective crește mult în ochii cumpărătorilor. Pentru acest fapt, cerile T.A.P.L. și O.C.L. condu­Ali­mentara, vor trebui să cerceteze urgent cazurile unde propuneri­le venite de jos au fost privite cu lipsă de simț de răspundere și să ia măsuri împotriva neg­igsării și birocrației — lucruri incompatibile cu comerțul so­cialist. " A­ncheta noastră BIN GRAIUL CONDICILOR DE RECLAM­­ l­lI ȘI SUGESTII Propunerea este justă și este marfă proastă“.

Next