Pentru Socialism, iulie 1956 (Anul 7, nr. 775-800)
1956-07-22 / nr. 793
à K t Ziua renașterii Poloniei . Astăzi, poporul frate polonez și alături de el toate popoarele țărilor socialiste, toți oamenii progresiști și iubitori de pace din lume, sărbătoresc măreața zi de 22 iulie, Ziua eliberării Poloniei din jugul fascist de către glorioasa armată sovietică eliberatoare, Ziua renașterii Poloniei. La a 12-a aniversare a eliberării sale, întregul popor polonez își manifestă dragostea și recunoștința nepieritoare față de eroicul popor sovietic și vitezele sale forțe armate, care în zilele lui iulie 1944 dădeau lovituri nimicitoare hoardelor hitleriste, aduceau popoarelor Europei libertate și zorii unui viitor mai bun, iar poporului polonez eliberarea din lanțurile robiei fasciste care-l aruncase în bezna întunericului și mizeriei. Totodată, poporul polonez își afirmă hotărîrea sa nestrămutată de a-și strînge și mai puternic rîndurile în jurul Partidului Muncitoresc Unit Polonez — forța conducătoare a poporului în lupta pentru construirea socialismului — și guvernului popular polonez, care-l conduc cu mînă sigură spre victoria vieții noi, socialiste, în Polonia populară. Oamenii muncii din Polonia își manifestă hotărîrea lor fermă de a urma și sprijini neabătut politica înțeleaptă a partidului și guvernului lor, de a da riposta cuvenită oricăror dușmani interni și externi care ar atenta la cuceririle revoluționare ale poporului, așa cum au primit riposta binemeritată instigatorii sîngeroasei provocări de la Poznan. La eliberarea de sub jugul fas cist Polonia, care secole de-a rîndul fusese cîrmuită de burghezie și moșierime și ale cărei bogății luau drumul străinătății, era o țară înapoiată, cu o economie distrusă de război, cu analfabeți și mizerie. Eliberarea a deschis în fața oamenilor muncii polonezi orizonturile unei vieți mai bune, libere și fericite. Ei au pornit la muncă îndîrjită, la luptă înverșunată cu greutățile pentru a vindeca rănile pricinuite de război și de întunecata ocupație nazistă, pentru construirea unei Polonii noi, a unui stat polonez cu adevărat liber și independent, stat al oamenilor muncii. In timpul scurt care s-a scurs de la eliberare, Polonia a renăscut, s-a transformat dintr-o țară înapoiată din punct de vedere economic, într-un puternic stat industrialagrar cu o economie și cultură în plină dezvoltare și înflorire. Aceasta s-a putut înfăptui numai datorită muncii pline de abnegație a muncitorilor, țăranilor și intelectualilor, numai datorită conducerii pline de înțelepciune a P.M.U.P. și a guvernului polonez, numai datorită ajutorului frățesc și multilateral acordat Poloniei de marea și puternica Uniune Sovietică și strînsei colaborări cu țările democrat-populare. La a 12-a aniversare a eliberării țării oamenii muncii din Polonia privesc cu mîndrie la victoriile obținute de ei în construcția socialistă. Și într-adevăr au de ce fi mîndri. In comparație cu anul antebelic937, producția industrială a Poloniei a crescut la sfîrșitul planului de 6 ani de 4,8 ori, iar calculată pe cap de locuitor — de aproape șase ori. In decursul întregii sale istorii, Polonia n-a cunoscut un ritm atît de impetuos de dezvoltare a industriei ca în perioada acestui plan. In anii planului de 6 ani, riirmul mediu anual al sporului producției industriale a reprezentat în Polonia 18 la sută, în timp ce în Anglia, de pildă, In cursul acelorași ani el a fost de 3,5 la sută, iar în Franța, — 5,3 la sută. Drept rezultat, la sfîrșitul planului de șase ani, a fost atins un înalt nivel al producției, atît în industria grea, cît și în cea ușoară. In perioada planului de șase ani, în Polonia au fost create o serie de noi ramuri industriale ca, de pildă, construcția de automobile, de tractoare și alte mașini-unelte moderne, de avioane etc. Ca rezultat al îndeplinirii acestui plan, în Polonia s-a pus o bază trainică nu numai pe creșterea mai departe a industriei, ci și pe dezvoltarea altor ramuri ale economiei naționale: construcțiile, transporturile, telecomunicațiile și producția agricolă — pe baza transformării socialiste a satului. In domeniul agriculturii s-au obținut de asemenea succese mari. In 1955 producția agricolă globală a depășit cu 8 la sută nivelul dinainte de război. Producția de cereale a crescut pe cap de locuitor de la 365 kg. în 1934—1938, la 420 kg. în 1954. In anii planului de șase ani s-a dezvoltat sectorul socialist al agriculturii poloneze. Gospodăriile agricole de stat și cooperativele agricole de producție au folosit 23 la sută din totalul pămîntului arabil al țării. La sfîrșitul anului trecut, Polonia dispunea de 56.000 de tractoare, calculate în tractoare convenționale de cîte 15 C.P. In cursul planului de șase ani, a crescut considerabil producția dețesături, încălțăminte, confecții, precum și de vase emailate și alte obiecte de uz casnic. Industria alimentară a dat pieții interne o producție cu mult mai mare decât în anii precedenți, însuflețit de sucesele mari obținute în cadrul planului de șase ani, poporul polonez, sub conducerea Partidului Muncitoresc Unit Polonez, cu ajutorul prețios și permanent al U.R.S.S., a început anul acesta să înfăptuiască sarcinile planului cincinal de dezvoltare a economiei naționale. Polonia populară este un stat sincer iubitor de pace. Ea face parte din marea familie a popoarelor invincibilului lagăr al socialismtului în frunte cu marea Uniune Sovietică. P.U.P. și guvernul polonez duc cu consecvență o politică activă de pace, de întărire continuă a lagărului socialist și a tuturor forțelor progresiste din lume, o politică externă bazată pe principiul coexistenței pașnice a statelor cu sisteme social-politice diferite. Polonia își aduce neîncetat contribuția sa la lupta popoarelor pentru dezarmare, pentru interzicerea armelor de exterminare în masă, pentru înlăturarea primejdiei unui nou război, pentru o pace trainică în lume. Poporul nostru se bucură din inimă de victoriile obținute de oamenii muncii din Polonia, de faptul că înflorește necontenit Polonia populară. Se întărește continuu frăția și prietenia de nezdruncinat dintre poporul polonez și cel român în cadrul marii familii a popoarelor libere și iubitoare de pace. Poporul nostru dorește din toată inima poporului vecin și prieten polonez noi și mari victorii în lupta pentru viața cea nouă, socialistă, pe care și-o construiește în țara sa liberă, în lupta nobilă pentru apărarea și întărirea continuă a păcii, democrației și socialismului. .Parcul Lazienki din Varșovia/ BIBLIO vÍ:CA UM1VH&S i •ATO PROLETAR DIN TOATE TARILE. ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL AL PARTIDULUI SRURCITORESC BOILIER 51 AL SFATULUI POPULAR REGIONAL BAIA IRARE Anul VH. nr. 793 " * ~W DUMINICĂ ^ 22 iulie 1956 4 pag. = 20 bani Prin telefon de la corespondenții noștri voluntari Corespondenții voluntari ai ziarului nostru, se străduiesc să oglindească in scrisorile lor fapte și lucruri cit mai interesante și actuale. Pentru ca acestea să fie cunoscute la timp de cititori, ei transmit veștile prin telefon, secției noastre de scrisori. Iată mai jos cîteva dintre aceste vești sosite la redacție în seara zilei de 20 iulie. Gata cu secerișul Muncitorii fermei horticole de stat din Seini, au folosit cu chibzuință fiecare zi bună de lucru la strîngerea recoltei. Ei au fost primii pe comună la seceriș și se înțelege că au terminat tot primii. Pînă în seara zilei de 19 iulie la fermă s-au secerat 30 ha orz, 25 ha secară și 20 ha griu. Pină la aceeași dată, peste 50% din suprafața de pe care s-au recoltat păioasele a fost dezmiriștită. In muncile de recoltare dezmiriștit s-au evidențiat tovași rășii Gheorghe Kato, Ioan Paul, Dumitru Deak, Gheorghe Meșter, Gheorghe Boitor și alții. Gheorghe Surduc Producție record In primăvara acestui an pe lingă altele, colectiviștii din Mireșu Mare, s-au hotărît să cultive și in de fuior. Respectînd regulile agrotehnice ei au însămînțat pe la începutul lunii aprilie în ogor de toamnă haia de fuior, întreaga suprafață a fost îngrășată cu nitrat de calciu. Mai apoi, cînd pe tulpinile plantei au apărut puricii inului, s-a folosit nitroxan și praf D.T.T. îngrijit la timp, inul colectiviștilor s-a dezvoltat în voie atingînd între 90—120 cm. înălțime. De curînd, la indicațiile tehnicianului agronom colectiviștii au început recoltatul inului de fuior. Pînă în seara zilei de 20 iulie, membrii brigăzii conduse de tov. Augustin Șchiopu au recoltat 4 ha. După calculele făcute de tehnicianul agronom, recolta medie este de circa 6.000 kg tulpini la hectar. Grigore Babici Seceră, treieră și dezmiriștesc Primii care au început secerișul păioaselor în comuna Tiream, din raionul Cărei, au fost membrii gospodăriei agricole colective „înfrățirea“. Exemplul lor a fost urmat apoi și de ceilalți săteni cu gospodării individuale. Pînă în seara zilei de 20 iulie pe întreaga comună au fost secerate 497 ha grîu, 14 ha orz, 12 ha secară, (echivalent cu 90% din suprafața cultivată cu păioase). S-au dezmiriștit de asemenea 299 ha. In gospodăria colectivă fruntașă în munca de recoltare este echipa tovarășului Ioan Funkenhauzer. In întrecerea pe circumscripții fruntașă este circumscripția deputatei Maria Hengheli. De cîteva zile în comuna Tiream a început și treierișul păioaselor. Colectiviștii au treierat griul de pe o suprafață de 16 ha și au predat 4.000 kg grîuză la baza de recepție, drept caprintre țăranii individuali care au început treierișul și au predat chiar cotele către stat, se numără Ștefan Hengheli, Ernestin Fecer și alții. Vasile Pop Fruntașă în producția de bunuri de larg consum La cooperativa „21 Decembrie“ din Cărei se nasturi din os, pieptene, lucrează perii de haine, perii de frecat pe jos și alte articole de uz casnic. In trimestrul doi cooperativa și-a realizat planul producției globale în proporție de 108,47%, cel al producției-marfă 107,10%, iar la bunuri de larg consum 136,78%. IN CLIȘEU, Utemista Sepler Maria, lucrînd la strunjirea nasturilor își realizează lunar norma in proporție de 219%. Au terminat recoltatul Colectiviștii, întovărășiții și țăranii muncitori cu gospodărie individuală din comuna Andrid, raionul Cărei, datorită folosirii la maximum a timpului prielnic și a bunei organizări a muncii au reușit să termine în întregime recoltatul griului, secarei și al orzului. Fruntași au fost colectiviștii care au terminat intr-un timp record secerișul celor 52 ha grîu, 8 ha secară și 11 orz, dezmiriștind totodată importante suprafețe. Pas cu colectiviștii au ținut și întovărășiții care după terminarea secerișului au dezmiriștit 5 ha pe care le-au însămînțat cu mei și porumb furajer. Pe circumscripții și individual, între țăranii muncitori cu gospodărie individuala a fost tot timpul o pasionantă întrecere patriotică. Fiecare deputat și țăran muncitor voia să devină fruntaș la seceriș. Mai harnici s-au dovedit a fi cei din circumscripția deputatei Fiorica Rendes și Gavril Blideran (circ. 11), Nicolae Botoș (circ. 5), Mihai Dragoș (circ. 10 ) etc. In ziua de 20 iulie ei au terminat în întregime recoltatul celor 550 ha grîu, 115 ha secară precum și întreg orzul. Paralel cu recoltatul ei au dezmiriștit 195 ha însămînțînd cu mei și porumb furajer 57 ha. Gh. Pop coresp. In cinstea zilei de 23 August și a Zilei minerului cu planul lunar realizat Desfășurînd larg întrecerea în cinstea zilei de 23 August și a Zilei minerului, colectivul de muncitori, ingineri, tehnicieni de la atelierele centrale „Hutira Dezideriu“, a încheiat și bilanțul celei de a doua decade cu deosebite realizări planul de producție pe perioada 1—20 iulie a fost depășit cu 13,7%. Fruntașă pe întreprindere este secția bobinai (șef secție Samoși Adalbert), care în ziua de 21 iulie și-a realizat integral sarcinile de producție ce-i reveneau pe întreaga lună. Și de astădată s-a evidențiat în mod bobinatorul deosebit comunist Adalbert Rozembaum, care și-a depășit considerabil angajamentele luate în întrecere. El a terminat cu 15 zile mai devreme rebobinarea rotorului unui compresor de 220 C. P. pentru întreprinderea minieră „Drapelul roșu“ și cu 12 zile mai devreme rebobinarea unui electromotor de 64 KW. la (Prin telefon de corespondentul nostru Rudolf Jesek). Prin buna întreținere a utilajului la fiecare decadă, lună sau trimestru, uzina de preparare a întreprinderii „Petre Gheorghe" își realizează și depășește sarcinile de plan. Aceasta se datorește în primul rînd faptului că minerii alimentează ritmic uzina cu minereu de bună calitate. Ge s-ar întîmpla însă dacă diversele agregate ale uzinei de preparare — mori, pompe, compresoare — n-i ar funcționa cum trebuie, s-ar defecta stagna ore, zeci de ore desar pentru reparații accidentale? E clar că atunci uzina nu și-ar putea realiza planul în mod ritmic. In trecut, activitatea colectivului de întreținere a utilajului uzinei era îngreunată de un șir de defecțiuni de ordin tehnic și organizatoric. In prezent, mare parte din aceste greutăți au fost învinse, printr-o mai bună organizare a întreținerii utilajului, încă spre sfîrșitul anului trecut ș-i a adoptat sistemul ca diversele utilaje să fie reparate fără a opri complet întreaga uzină. De pildă, pentru a repara morile, se încetinește decantarea materialului în așa măsură, nicit să poată fi oprită pentru reparație este o singură moară, restul lucrînd din plin. La fel se procedează în cazul compresoarelor, pompelor de soluție, pompelor de vid etc. Multe neajunsuri erau provocate înainte de faptul că barele și segmenții morilor, fiind din fontă, se uzau foarte repede. De pildă, la fiecare două săptămîni morile trebuiau oprite pentru schimbarea barelor și segmenților. Acum, aceste piese se fac din oțel manganos și au o durată dublă de rezistență: acestea trebuiesc schimbate nu la două săptămîni, ci la o luna. De asemenea, bucșele lagărelor se recondiționează înainte de a se dezvolta o uzură avansată, se supraveghează cu atenție funcționarea utilajelor în intervalul dintre reparații, pentru a înlătura la timp orice mic defect care ar accentua gradul de uzură, se dă o atenție deosebită calității reparațiilor. Ca urmare a acestor măsuri, numărul orelor de stagnare din cauza defectării utilajului s-a redus la 32,3 în semestrul II 1956, în comparație cu aceeași perioadă a anului trecut, cînd s-au înregistrat 284 de stagnare. Colectivul serviciului de întreținere, în frunte cu mecanicul șef Ștefan Gagyi, este hotărît să-și îmbunătățească mai reu munca, pentru ca eforturile minerilor și ale preparatorilor să fie încununate de succesei mereu mai mari. M. CHERECHEȘ. coresp. voluntar; Se califică la locul de muncă Cu sprijinul organizației de bază și al comitetului de întreprindere tot mai mulți muncitori de la întreprinderea „Drapelul roșu“ se califică la locul de muncă in branșa de miner. In semestrul I, al anului peste 20 de muncitori au fost calificați pe bază de contract cu ajutori mineri, vagonetari etc. Comuniștii au fost în primele rânduri pentru calificarea muncitorilor la locul de muncă. Așa,de pildă, Mihai Dobranski a calificat pe bază de contract pe Gheorghe Lorincz la mașina de extracție. Ioan Ștențel l-a calificat pe Vasile Burian ca ajutor miner. 00015000Of5QQOfíflOOOf)í Pentru aprovizionarea magazinelor de stat cu mărfurile cerute de populație, conducerile întreprinderilor comerciale găsesc un însemnat sprijin în sugestiile venite din partea cumpărătorilor. Multe dintre propunerile făcute de cumpărători în condicile de reclamații și sugestii ale magazinelor din orașul Baia Mare, au fost deosebit de prețioase și au ajutat la înlăturarea a o serie de lipsuri, — au semnalat din timp unele deficiențe existente atît în aprovizionare cît și deservire, ajutînd astfel la lichidarea lor. In multe magazine de stat ca bunăoară la O.C.L. produse industrialei magazinele nr. 6 parfumerie, magazinul nr. 5 tricotaje și galanterie, magazinul nr. 4 articole de menaj, la alimentara unitatea nr. 2, la cofetăria și restaurantul „Izvorul“ etc. condica de reclamații și sugestii constituie o oglindă fidelă a modului conștiincios și prompt în care sînt deserviți cumpărătorii. Nu același lucru se poate spune însă despre unele magazine și mai ales despre unitățile de alimentație publică. Dăm mai jos cîteva propuneri făcute de cumpărători și felul cum ele au fost primite în diferite magazine. CONDICILE AJUTA La magazinul de încălțăminte nr. 9 din Piața Libertății nr. 17, (gestionar Adalbert Simon), deseori cumpărătorii au consemnat faptul că în magazin există o curățenie exemplară și că personalul se preocupă de buna deservire a celor ce muncesc. Alături de aceste notări se găsesc altele care dovedesc că odată cu creșterea bunei stări a oamenilor muncii, cresc și pretențiile lor, și dorința de a-și cumpăra lucruri tot mai bune numai după o atentă cercetare. Cumpărătorul Mihai Manasie scrie următoarele: „Sunt mulțumit pe deplin de calitatea încălțămintei. Totuși găsesc că este necesar, ca intr-un astfel de magazin modern, să existe și o oglindă în care să poți vedea mai bine cum îți vin pantofii și să te convingi pe deplin de eleganța lor“. La aceasta gestionarul a făcut următoarea observație: „Oglinda într-adevăr lipsește și este necesară. Am comunicat direcțiunii acest fapt și s-au luat măsurile respective“. In scurt timp în magazin s-a adus o oglindă. Grijă față de propunerile oamenilor muncii se observă și la magazinul de încălțăminte Nr. 8. Al. Szabó de la Atelierele centrale a sezișat prin condica de reclamații și sugestii că pantofii pe care i-a cumpărat, erau plini de cuie înăuntru și aveau șireturi negre care nu se potriveau cu culoarea maron a pantofilor. Gestionara Neuschli Maria, a sezisat la timp diirecțiunea, care a trimis o scrisoare fabricii de unde vin pantofii. De atunci calitatea mărfii s-a îmbunătățit. Și asemenea exemple se găsesc numeroase în multe din unitățile comerciale: SUPERFICIALITATE, NEPĂSARE, BIROCRAȚIE... O vorbă din bătrîni spune: „Cum e turcul, așa-i și pistolul“, care în cazul problemei ce ne preocupă, s-ar putea traduce prin „cum e gestionarul așa e și unitatea pe care o conduce“. Condicile de reclamații și sugestiile de la unele magazine reflectă pe deplin acest lucru, iată, spre pildă, la cofetăria „Liliacul“, unde există o condică plină de reclamații. Gestionara Irina Gagora este superficială in muncă, birocratică și certată cu critica. Un călător din București, Gh. B. din str. Oltului 37, scria la 12 iulie: Este de neînchipuit ca într-un oraș ca Baia Mare personalul care deservește la cofetăria „Liliacul“ să fie atît de indolent nepăsător față de munca pe cași ce o prestează. Am cerut un ceai și după o îndelungată așteptare mi-a fost servit fără zahăr, prăjitura mi s-a adus fără linguriță etc.“. Un revizor șef (V.L.) a semnalat că de la bucătărie, cafeaua se servește în cantitate mai mică decît cea prevăzută de instrucțiuni, nu se pune lapte suficient, iar zahărul și cozonacul sînt sub gramajul legal, așa că publicul este servit după toanele bucătăresei. La asemenea semnalări gestionara a rămas nepăsătoare, n-a luat nici o măsură pentru a lichida lipsurile, zicîndu-și pe semne că condica e făcută ca să scrie oamenii in ea și nu să dea bătaie de cap gestionarului. In puținele cazuri cînd a răsfoit condica ea a dat răspunsuri în doi peri, uneori obraznice, care denotă o totală indiferentă față de satisfacerea cerințelor juste ale oamenilor muncii. Atunci cînd G. Horvath, din str. Titulescu a sezisat că prăjiturile nu sînt bune și că ar trebui duse la laborator pentru analiză, gestionara răspunde: Nu-i adevărat! Prăjiturile sunt proaspete și nu le vom duce la nici un laborator!... Alt consumator (Nicolae scria printre altele, că a Ovidiu) fost servit cu două prăjituri vechi și acre. Gestionara răspunde: sîntem de acord să nu servim prăjituri vechi, însă trebuie să-i arătăm susnumitului tovarăș că și alți clienți au mîncat din aceleași prăjituri! (Ce argumente lipsite de judecată). Procedîndu-se cu atîta nepăsare în rezolvarea cerințelor oamenilor muncii, nedindu-se atenție semnalelor lor și neluîndu-se măsuri pentru îmbunătățirea situației, nu-i de mirare că sezisările se-nmulțesc. Intre ultimele sezisări făcute este cea a dr. Aurel Maior din str. Cloșca nr. 1, care arată că în ultima vreme, a constatat că înghețata nu mai este atît de bună ca la început de sezon, nu are zahăr suficient. El propune reducerea cantității de cacao și mărirea celei de zahăr, cazul ca gestionara să înțeleagă că consumatorii nu scriu in condicele de reclamații și sugestii numai de dragul de a critica ori de a face propuneri. Ei vor să fie serviți operativ și cu lucruri de bună calitate. Conducerea T.A.P.L. trebuie să-și plece mai mult urechea la nevoile cumpărătorilor, să studieze atent să ia măsuri propunerile ci și împotriva acelor gestionari care tratează cu dispreț și nepăsare propunerile făcute. INDOLENȚA IMPERTURBABILA Unor activiști ai sindicatului comerț și cooperație, le place să vorbească despre unitatea Alimentară nr. 1 că ar fi fruntașă că își îndeplinește și depășește planul cu regularitate etc., etc. Se vede că pe acești tovarăși nu-i mai interesează altceva înafară de cifrele care vorbesc despre îndeplinirea și depășirea planului. Altfel s-ar fi sezisat de faptul că la acest magazin (gestionar Francisc Feldman), nimeni nu s-a mai ostenit să parcurgă cele 11 file ale condicii pline de reclamații și sugestii. Cînd a fost întrebat de ce n-a rezolvat problemele semnalate de cumpărători, gestionarul a ridicat din umeri și a dat un răspuns cam așa: — Lasă-mă tovarășe, că nu am timp pentru nimicuri! Verse și omul năduful că hirtia nu țipă, iar reclamațiile din condică nu cer de mîncare... Strașnică logică! Și așa stînd lucrurile, consumatorii continuă să tot „țipe“ fiindcă gestionarul Francisc Feldman nu vrea să audă nimic. Iată ce scrie inginerul Ion Trif de la uzinele „Gh. Gheorghiu-Dej“: „Am cumpărat un sfert de kg de șuncă. După ce am ajuns acasă am desfăcut frumosul pachet, dar spre marea mea uimire șunca era alterată! Cred că vînzătorii abuzează prea mult de încrederea cumpărătorilor cind îi servesc cu „Cind s-a scris aceasta nu eram acasă, răspunde gestionarul“. A rămas surprins cînd i s-au citit următoarele: „Subsemnatul Ion Sas din comuna Ulmeni, nr. casei 338, am cumpărat alimente (1 kg orez, 1 kg zahăr și altele) 20,75 lei. Am dat în valoare de la casierie 100 de lei. Casierița mi-a dat cu 3 lei mai puțin decît trebuia. Cînd i-am spus, n-a vrut să recunoască, spunind că va fi luat cineva, de parcă ni-i aș fi fost beat... — Asta nu-i adevărat, sare gestionarul. ..ioi — Ați cercetat cazul? i^! — Nu, dar nu-i adevărat..» ! Cu o seninătate imperturbabilă gestionarul a respins toate reclamațiile fără să fi cercetat cit de cit dacă cele semnalate erau juste sau nu, invocind fel de fel de motive pentru a justifica faptul că, n-a luat nici o măsură pentru rezolvarea lor. Ar fi bine ca direcțiunea O.C.L.-ului să ajute pe acest gestionar, și cît de urgent, să-și schimbe atitudinea față de sezisările oamenilor muncii. CÎTEVA CONCLUZII Odată cu creșterea bunei stări materiale a oamenilor muncii cresc și se înmulțesc cerințele și pretențiile lor. Ei vor ca atunci cînd intră într-un magazin de stat, într-o unitate de alimentație publică, să fie serviți cu mărfuri de calitate, iar vînzătorii să se poarte în mod civilizat. Atunci cînd observă lipsuri ei se semnalează în condicile de reclamații și sugestii și dacă conducerea are grijă de rezolvarea lor la timp, prestigiul unității respective crește mult în ochii cumpărătorilor. Pentru acest fapt, cerile T.A.P.L. și O.C.L. conduAlimentara, vor trebui să cerceteze urgent cazurile unde propunerile venite de jos au fost privite cu lipsă de simț de răspundere și să ia măsuri împotriva negigsării și birocrației — lucruri incompatibile cu comerțul socialist. " Ancheta noastră BIN GRAIUL CONDICILOR DE RECLAM llI ȘI SUGESTII Propunerea este justă și este marfă proastă“.