Pentru Socialism, august 1956 (Anul 7, nr. 801-826)

1956-08-01 / nr. 801

K' ORGAN AL COM­­ITETULUI REGIONAL AL PARTIDULUI R­UNCITORESC ROMÂR $1 AL SFATULUI POPULAR REGIONAL BAIA MARE Spre noi succese în construcția socialismului la sate După cum se știe, Congresul al 11-lea al P.M.R. a pus in fa­ța partidului și a întregului po­por sarcina măreață a făurită in cel de-al II-lea plan cincinal a economiei socialiste unitare, ast­fel ca in 1960 sectorul socialist în agricultură să fie precumpă­nitor atît ca suprafață, cit și ca producție­ marfă. Ședința Plena­ră a C.C. al P.M.R. din 16-17 iulie a luat hotărîri de mare în­semnătate pentru realizarea sar­cinilor puse de Congresul par­tidului în domeniul transformă­rii socialiste a agriculturii. Rezultatele însemnate obținu­te de organizațiile de partid după Congres dovedesc pe de­plin posibilitatea înaintării in­tr-un ritm mai accelerat în con­strucția socialistă la sate. In numai 6 luni după Congresul partidului sectorul socialist al agriculturii a sporit, ca număr de familii, mai mult decit perioada 1953—1955, iar supra­în­fața de teren adusă de țăranii muncitori in gospodării colecti­ve și întovărășiri este aproape egală cu aceea adusă in decurs de 3 ani. Sectorul socialist din agricul­tura noastră reprezintă astăzi 29,3% din întreaga suprafață arabilă, sau 37,1 % din întreaga suprafață agricolă a țării. Sec­torul cooperatist-socialist la sfirșitul primului semestru al acestui an cuprindea un număr de 577.239 familii de­­ orari muncitori, unite, pe baza libe­­rului lor consimțămînt, in 9.436 gospodării agricole colective și întovărășiri agricole. Din dife­ritele forme de cooperare in pro­ducția agricolă fac parte 21,5% din numărul total al gospodării­lor țăranilor muncitori. Ca umare a întăririi economi­­co-organizatorice a gospodării­lor colective și întovărășirilor­ agricole și a creșterii producției lor, veniturile obținute de co­lectiviști și întovărășiți întrec, în cele mai multe locuri, pe cele ale țăranilor muncitori indivi­duali. Plenara C. C. a subliniat ne­cesitatea sporirii producției mar­fă a sectorului socialist din agricultură, care, deși reprezin­tă aproape un sfert din produc­ția totală de cere­ale-marfă, nu este încă pe măsura marilor posibilități existente. După cum se știe, Congresul al II-lea al partidului a arătat că construcția socialistă la sate a rămas in urmă față de dezvol­tarea industriei socialiste și fa­ță de posibilitățile existente. Principalul motiv — arată Re­zoluția plenarei C. C. — constă în faptul că nu s-a mers con­secvent pe linia trasată de ple­nara din martie 1949 a C. C. al P.M.R., care a indicat să se fo­losească în munca pentru con­struirea socialismului la sate forme din cele mai diverse de cooperare în muncă, începînd cu forme din cele mai simple și mai accesibile maselor largi ale țărănimii muncitoare. O serie de organe și organizații de par­­tid au neglijat munca politică pentru transformarea socialistă a agriculturii, au lăsat lucrurile „să meargă de la sine“. O condiție esențială a dezvol­tării sectorului socialist din a­­gricultură este întărirea econo­­mico-organizatorică a dărților colective, lărgirea gospo­lor cu noi membri. Ținînd seama de experiența dobindită timp de patru ani în aplicarea statutului model al gospodăriei colective plenara a făcut o serie de recomandări pentru modificarea și complec­­tarea unor prevederi ale statu­tului. Astfel, în legătură cu gos­podăria personală, auxiliară colectiviștilor, se recomandă ca a în statutul-model să se preva­dă că lotul destinat pentru gra­dină sau livadă, în limitele pre­văzute de statut, se lasă in fo­losința personală a fiecărei gos­podării țărănești care­ a intrat în gospodăria colectivă, iar ca­sa de locuit, construcțiile gos­podărești, precum și terenul a­­ferent lor, i se lasă în proprie­tate personală. In vederea satis­facerii nevoilor de bani ale co­lectiviștilor în timpul anului, Plenara C. C. al P.M.R. reco­mandă ca statutul să prevadă obligativitatea de a se reparti­za avansuri bănești lunar, sau cel mai tîrziu trimestrial, pînă la 50% din veniturile bănești ce li se cuvin pentru munca de­pusă. Această nouă prevedere din statut înseamnă un imbold pentru gospodăria colectivă să-și asigure venituri tot mai mari creînd crescătorii de porci și vaci, ferme de păsări, stîne, stupării, grădini de legume și alte ramuri de producție aducă­toare de venituri bănești în tot cursul anului sau în mare par­te din an, și valorificind în comun o parte cit mai mare din producția lor glo­bală, mai ales prin or­ganizațiile economice de stat și prin cooperativele de consum. De asemenea se recomandă ca in statutul-model să se preva­dă măsuri pentru a se asigura bătrînețea colectiviștilor și se veni în ajutorul celor inapți a sau cu capacitate redusă de muncă — în acest scop sporin­­du-se fondul de ajutorare res­pectiv de la maximum 2% la maximum 4% din valoarea bru­tă a producției (în natură și în bani). Plenara C. C. a recomandat ca în zonele specifice creșterii animalelor să fie organizate gospodării colective a căror ra­mură principală de producție este creșterea animalelor, iar a­­colo unde principala ramură de producție este pescuitul să se creeze gospodării colective pes­cărești care să valorifice peștele prin organizațiile economice de stat. O problemă de mare însem­nătate pentru dezvoltarea avu­tului obștesc al gospodăriilor colective și mai ales pentru dezvoltarea creșterii anima­lelor este aceea a construcțiilor gospodărești. Gospodăriile co­lective trebuie îndrumate spre construcții ieftine, bazate pe folosirea pe scară cet mai lar­gă a materialelor locale­­ de construcție. Datoria tuturor or­ganelor de partid și de stat a organizațiilor de construcții, a ministerelor și a tuturor organi­zațiilor economice centrale și locale este de a da gospodării­lor colective cel mai mare spri­jin în rezolvarea practică a pro­blemelor privitoare la construc­ții. Rezoluția cere organelor de partid și de stat să acorde gos­podăriilor colective un sprijin sistematic și perseverent, de zi cu zi, în probleme concrete de organizare și retribuire a mun­cii, să vegheze la deplina res­pectare a prevederilor statutu­lui și a democrației interne a gospodăriei colective, înfăptuirea recomandărilor e­­laborate de plenară și a celor­­la­te măsuri prevăzute în rezo­luție va duce la întărirea și dezvoltarea gospodăriilor colec­tive, la sporirea cointere­­suții colectiviștilor în ridi­carea producției și dezvoltarea avutului obștesc și vor mări pu­terea de atracție a gospodăriilor colective în rîndul țăranilor muncitori cu gospodării indivi­duale. Întovărășirile agricole și-au dovedit grăitor însemnătatea ca formă de cooperare în pro­ducție larg accesibilă țăranilor muncitori. Consolidarea și dez­voltarea lor, crearea de noi în­tovărășiri este o sarcină de cea mai mare însemnătate a orga­nizațiilor de partid și de stat. Convingerea și stimularea inte­resului țăranilor muncitori de a aduce în întovărășire întreaga suprafață de teren de care dis­pun și­ a executa în comun principalele lucrări agricole, crearea și dezvoltarea fondului obștesc —■ iata calea pentru dezvoltarea multilaterală a pro­ducției întovărășirii, sporirea veniturilor întovărășirilor și ri­dicarea întovărășirilor spre for­me mai înalte de cooperare in producție. Plenara a apreciat ca­ valo­roasă experiența acelor întovă­rășiri care, executînd toate lu­crările în comun, au trecut repartizarea produselor atît du­sa­pă întinderea de pămînt, atela­jele și utilajul adus ia întovă­rășire, cît și după munca de­pusă. Aceasta cointeresează mai mult pe țăranul mijlocaș de a păși pe calea agriculturii socialiste. Ținînd seama de experiența de pînă acum a acestor înto­vărășiri și de propunerile fă­cute de numeroși țărani mun­citori din diferite regiuni ale țării, plenara a recomandat or­ganelor de partid și de stat ca în raioanele și comunele în ca­re majoritatea țăranilor mun­citori nu fac parte din gospo­dării agricole colective și unde este un număr mare de mijlo­cași să stimuleze și să sprijine crearea de cooperative agricole de producție cu­rentă. Se re­comandă ca in aceste coopera­tive repartizarea veniturilor să se facă după munca depusă precum și după suprafața, cali­tatea și modul de folosință al terenului adus în cooperativă — partea cea mai mare din ve­nituri repartizîndu-se după munca depusă. Din valoarea vi­telor, mașinilor și utilajului a­­gricol aduse în cooperativa a­­gricolă de producție cu­rentă, o parte — stabilită de adunarea generală — va constitui parti­ciparea obligatorie la formarea fondului de bază al cooperati­vei, iar restul va fi răscumpă­rat. Organele și organizațiile de partid și de stat au sarcina să sprijine cooperativele agri­cole de producție cu­rentă, ca pe măsura creării lor, să se în­tărească din punct de vedere economic și organizatoric, să sporească avutul obștesc prove­nit din munca comună și să se dezvolte spre forma superioară de cooperație în producția agri­colă. Aplicarea consecventă a po­liticii de clasă la sate a parti­dului nostru — stabilită de ple­nara din martie 1949, a dus la întărirea alianței clasei munci­toare cu țărănimea muncitoare, care sprijină cu încredere par­tidul in înfăptuirea politicii sa­le. Partidul va continua și­ pe viitor politica de sprijinire și co­­interesare a țăranilor muncitori cu gospodării individuale în sporirea producției agricole și ridicarea nivelului lor de trai material și cultural, în vederea creșterii producției agricole­­marfă, întărirea alianței clasei muncitoare și stimulării țărăni­mii muncitoare de a trece pe drumul agriculturii socialiste. In ce privește gospodăriile chiaburești, plenara a constatat că numărul lor s-a micșorat in perioada scursă de la plenara din martie 1949, ca urmare a politicii de îngrădire, precum și a fărîmițării naturale a pro­­prietății agricole. Aplicînd mai departe politica de îngrădire a elementelor capitaliste de la sate, organele și organizațiile de partid trebuie să analizeze cauzele care au dus la restrân­­gerea producției-marfă a unei părți din gospodăriile chiabu­rești și să ia în timpul cel mai scurt măsurile necesare ca a­­ceste gospodării să aibă inte­resul material de a spori pro­ducția globală și producția a­­gricolă-marfă. De asemenea, se cere organelor și organizațiilor de partid și de stat să vegheze pentru ca să nu se facă înca­drări greșite de țărani munci­tori în categoria chiaburilor, iar acolo unde mai există aseme­nea încadrări greșite, care nu au fost încă înlăturate,­­ să se ia grabnic măsuri de îndrep­tare. Regimul democrat-popular, in țara noastră s-a consolidat. Crește puterea politică și eco­­n­om­ică a­ statului democrat­­popular, se întărește necontenit alianța între clasa muncitoare și țărănimea muncitoare, teme­lia puterii populare. Am obți­nut succese hotărîtoare în con­struirea bazei economice a so­cialismului, iar sectorul socia­list în agricultură și-a dovedit superioritatea și a devenit un puternic centru de atracție­ pen­­tru masele largi ale țărănimii muncitoare. Ținînd seama de toate acestea, plenara a reco­mandat ca rezolvarea cererilor unor foști chiaburi, fii de foști (Continuare în pag. II-a) _ Anul VII, nr. 801 * 7 MIERCURI 1 august 1956 ★ 4 pag. la 20 bani Citiți în pagina 4-a —i Cuvîntarea lui N. S. Hrușciov la consfătuirea lucrătorilor din agri­cu­ltur­a Kazahstanului. ÎN CINSTEA LUI 23 AUGUST ȘI A ZILEI MINERULUI Folosind la maximum capacitatea agregatelor ...— . și rezervele interne In luna iulie, colectivul secției topitorie a uzinelor „Gh. Gheorghiu-Dej“ a lucrat doar 25 zile, deoarece secția a intrat în reparație capita­lă. Cu toate acestea, planul de producție pe această pe­rioadă — care se menține a­­proape la nivelul planului din luna anterioară — a fost depășit cu 12%. Principalul factor care a contribuit la obținerea acestui rezultat, l-a constituit folosi­rea la maxim a capacității de lucru a agregatelor. Astfel, prin repararea „din mers“ a convertizorului nr. 2, durata de funcționare a acestuia a fost prelungită cu 10 zile, pînă a intrat în reparație ca­pitală. In condiții deosebit de grele au muncit pentru men­ținerea în funcțiune a agre­gatului topitorii fruntași d in producție Ioan Cozma, Ștefan Gaier și Gheorghe Boldan, sub îndrumarea și cu spriji­nul permanent al tov. Ștefan­­ Mészáros, maistru principal de secție. Un interes deose­bit pentru menținerea în bu­nă stare de funcționare a cuptorului „Piltz“, au mani­festat topitorii Ioan Ernst și Francisc Brodacs. Cu toate că secția nu a primit materia primă planifi­cată a fi trimisă de uzinele „1 Mai“, planul la metalul de bază a fost 54%. Aceasta a fost depășit ca posibil prin valorificarea la maxi­mum a rezervelor interne și a deșeurilor existente în în­treprindere. Harnicii cu nerăbdare topitori așteaptă repunerea cât mai grabnică în funcțiune a agregatelor și instalațiilor, hotăriți să muncească cu mai mult elan, pentru a da pa­triei cantități și mai mari de metale. întreprinderea „7 Noiembrie“ și-a realizat planul producției globale Pînă în dimineața zilei de 30 iulie, minerii de la întreprinde­rea „7 Noiembrie“ și-au realizat planul producției globale în pro­porție de 100,7% pe întreaga întreprindere. Cele mai frumoase realizări au fost obținute de colectivul minei „11 iunie“ care pe lîngă faptul că îmbunătățește calita­tea minereului — prin selec­ționarea lui la fronturi — și-a depășit și planul de minereu extras. Un sprijin prețios primesc mi­nerii din sectorul Nepomuc de la ing. loan Vijdeliuc care a­­sigură funcționarea în bune condiții a screperului din aba­tajul tineretului (orizontul­ui). De asemenea, au fost luate măsuri pentru extinderea ini­țiativei selecționării minereului în sectorul II al minei „9 Mai“ condus de ing. Ștefan Vescan. Prin aceasta, conținutul în meta­lul de bază a crescut­ cu 50% în decada III față de primele două decade ale lunii iulie. La fel, la propunerea biroului or­ganizației de bază, conducerea a dispus începerea exploatării abatajului din regiunea 9 filo­nul Carolina de unde prin (mina 11 iunie) selecționare se obține un minereu complex de calitate superioară. Echipa minerului Foto Ludovic aplică cu succes inițiativa lui Horea Vasile III, selecționind minereul la frontul de lucru. In acela timp se acordă o mai mare preocupare crește­rii de noi cadre. Mai mulți ti­neri ca, de pildă, I. Bianu, L. Lamprich, Fakesch, ș. a. cu a­­jutorul maistrului I. Sturz se califică la manipularea mașinei de încărcat. De la Victor Petrușca ing. șef al întreprinderii „7 Noiembrie“ Prin reducerea procentului de steril în minereu Ne-am organizat astfel mun­ca, ca în cinstea Zilei mineru­lui și a zilei de 23 August, să ajungem și pe cit posibil să de­pășim realizările noastre de pî­nă acum. In întrecere cu întreprinderea „Steauia roșie“ am obținut o se­rie de realizări valoroase. Ast­fel pînă la 1 iulie toate angaja­mentele noastre au fost îndeplini­te. Ne-am, depășit de pildă, sar­cina planificată la minereu ex­tras și prelucrat cu 421 tone mi­nereu de calitate superioară. In același timp, din acest mi­nereu, au fost date peste plan în­semnate cantități de metale re­zultate la preparare în special datorită uniformității conținutu­lui de metal în minereul extras, intensificîndu-se selecționarea în special la mina 30 Decembrie. Sporirea considerabilă a pro­ducției de metal prin selecționa­re a făcut posibilă obținerea de economii față de plan, la pro­ducția comparabilă în valoare de 288.000 lei. Aceste economii au rezultat prin reducerea consumurilor spe­cifice de materiale directe și au­xiliare, cît și mai ales datorită reducerii cheltuielilor la prepa­rare. Realizările obținute se mai da­toresc creșterii productivității f­zice pe cap de muncitor (expri­mată în tone pe post) cu peste 5,36 la sută față de plan, cât și creșterii vitezei medii de înain­tare față de trim. I. al anului în curs cu 3,06 la sută față de plan și cu 31,24% față de angaja­ment. Au fost de asemenea apli­cate la încă 3 fronturi de lucru noi metode de abataj de mare productivitate. Noi nu urmărim numai reali­zarea unui tonaj mare ci ne în­dreptăm atenția asupra calității minereului pe care-l trimitem preparării. De aceea am obținut reducerea prețului de cost producției marfă pe primul se­at­mestru al anului curent cu 5,53 la sută față de plan. Echipele minerilor de la mi­na „30 Decembrie“ în frunte cu cele conduse de Bobocea Va­sile III, de pe filonul „Alexandru 125“, Buteanu Mihai și altele au obținut succese remarcabile în producție prin selecționarea minereului.­­De la ing. Ursu­l V, inginerul șef al între­prinderii „Breiner Béla“ T . Toate torțele pentru grabnica terminare a secerișului și treierișului ★ ★ ★­ AU TERMINAT TREIERIȘUL Cărei Folosind din plin capacitatea de lucru a batoze­lor, colectiviștii din Căpleni, Sînmiclăuș, Lucăceni, precum și membrii a 6 întovărășiri a­gricole printre care Foeni și Cămin, au terminat treierișul griului, secării și orzului. In comuna Urziceni, treierișul este realizat în proporție de peste 50 la sută. TRANSPORTĂ GRÎNELE LA ARII Satu Mare In ziua de 29 iulie, mai bine de 300 de fami­lii de țărani muncitori din ra­ionul Satu Mare profitînd de tiranul favorabil au ieșit să transporte grînele la aici. Ca rezultat al acestei munci în mai­na raionului cuprinsul Cehu Silvaniei, peste 70 de grupe de intr­ajutorare muncesc la re­coltat, dezmiriștit și transportul la aici. In circumscripția nr. 3 Cehu Silvaniei Ploile multe care au căzut din abundență in acest an pre­cum și timpul răcoros au în­­tirziat coacerea cerealelor in comunele raionului Sighet. To­tuși pe terenurile mai ușoare și mai ales pe solurile nisi­poase, griul a intrat in faza de coacere in pu­gă, devenind bun de secerat. In ziua de 23 iulie, colectiviștii din Sighet au în­ceput secerișul pe lotul semin­inul de comune printre care Ge­nă­șa și Rătești s-au transpor­tat in întregime la arii recoltelo­r de grîu, secară și orz. La ariile din comuna Gerăușa s-au clă­dit mai bine de 100 de stoguri mari unde și-au adus recolta în comun cite 4—5 familii, a deputatului Martin Ludovic din Sălățig cele 5 echipe de într-ajutorare, după ce au ter­minat de secerat și dezmiriștit terenul lor, au trecut să ajute țăranii muncitori din circum­scripția a 6-a, cer. Cele 4 echipe conduse de Prodan Gheorghe, Moldovan Ștefan, Branic Florea și Hri­­țac Vasile, care se află in în­trecere, au secerat pî­nă în seara zile de 30 iulie 15 ha cu grîu. Exemplul colectiviștilor din Sighet este urmat și de țăranii muncitori din Sighet și Bocicoi care au început și ei secerișul.­ D. HOLDIȘ coresp­ INTENSĂ ACTIVITATE A GRUPELOR DE ÎNTR-AJUTORARE COLECTIVIȘTII DIN SIGHET-PRIMII PE RAION LA SECERIȘ Fruntași la îndeplinirea îndatoririlor patriotice In satul Roși­ori, raionul Șom­­cuta Mare, treieri­șul griului se des­fășoară din plin. Fruntașă se situea­ză nr. circumscripția 20 (deputat Vasile Bărbuș). După treieriș, să­tenii din Roșiori își îndeplinesc cu drag îndatoririle către stat. Frun­tași la predarea cotelor au fost to­varășii Gheorghe Borza, Vasile Cos­tan, Ioan Bolgar și alții. Viola Kadar coresp. voluntar Intr-o comună de munte In comuna Ro­­zavlea din raionul Vișeu, datorită condițiilor de cli­mă, secerișul pă­­ioaselor a început abia în ziua de 28 iulie. Pînă în seara iulie, pe zilei de 30 întreaga comună s-au se­cerat peste 15 ha grîu. Fruntași la se­ceriș sînt sătenii Nicolae Gaia, Ni­­colae Tisăliță și Marița Gaia. Gheorghe Vișovan coresp. voluntar La panoul de onoare In fața Sfatului popular al comunei Căuaș, raionul Tășnad, există un panou de onoare unde oricine poate cunoaște din rea­lizările țăranilor muncitori din comună. Astfel, se poate citi că gospodăria colectivă „Drum nou“ din Căuaș a terminat se­cerișul pe o suprafață de 98 ha, iar­­ membrii întovărășirii din Mecențiu au terminat de recol­tat 104 ha. In sectorul indivi­dual se evidențiază țăranii muncitori din circumscripția 6-a a deputatei Chiș Berza, care au recoltat cerealele păioase fără nici o întîrziere. Dintre țăranii muncitori cu gospodărie indivi­duală merită să fie evidențiați Pu­coreanu Leontin din satul Mecențiu, care ziua secera iar noaptea dezmiriștea. SIMONCA LIVIU Pe terenul dezmiriștit Țăranii muncitori din satele Recea, Mocira și Săsar, raionul Șomcuta Mare, au reușit să re­colteze pînă in ziua de 29 iu­lie o suprafață de 115 ha și au dezmiriștit 38 ha. A doua zi ia început treierișul in satul Mocira. Mulți țărani muncitori din sat încearcă să obțină cite 2 recolte de pe aceeași supra­față. Plop Gheorghe din Recea, Ignat Nicolae, Gherasim Teo­dor și Gherasim Avram din Mocira, care au fost primii la recoltat și dezmiriștit au semă­nat castraveți pe terenul dez­miriștit. MESAROȘ FLORIAN Au contractat 10.000 litri lapte Colectiviștii din Culcea (Șom­cuta Mare) se străduiesc să ob­țină venituri tot mai mari, fapt ce influențează creșterea valo­rii zilei-muncă. Ei au contrac­tat cu statul o cantitate de 10.000 litri lapte pentru care au primit avans suma de 6.000 lei. Pe lângă bani, colectiviștii vor mai primi pentru fiecare litru de lapte cite 0,450 kg. furaje concentrate la preț oficial. A­­ceste furaje vor contribui și mai mult la sporirea producției de lapte pe cap de vacă fura­jată. TEODOR LAZAR corespondent Membrii echipei „Tînărul dinamovist“ din Satu-Mare campioni republicani la baschet juniori Bay Nicolae Panek Anton Muschici Barbu Santan Mircea Cosma Alexandru \

Next