Pentru Socialism, august 1956 (Anul 7, nr. 801-826)
1956-08-01 / nr. 801
K' ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL AL PARTIDULUI RUNCITORESC ROMÂR $1 AL SFATULUI POPULAR REGIONAL BAIA MARE Spre noi succese în construcția socialismului la sate După cum se știe, Congresul al 11-lea al P.M.R. a pus in fața partidului și a întregului popor sarcina măreață a făurită in cel de-al II-lea plan cincinal a economiei socialiste unitare, astfel ca in 1960 sectorul socialist în agricultură să fie precumpănitor atît ca suprafață, cit și ca producție marfă. Ședința Plenară a C.C. al P.M.R. din 16-17 iulie a luat hotărîri de mare însemnătate pentru realizarea sarcinilor puse de Congresul partidului în domeniul transformării socialiste a agriculturii. Rezultatele însemnate obținute de organizațiile de partid după Congres dovedesc pe deplin posibilitatea înaintării intr-un ritm mai accelerat în construcția socialistă la sate. In numai 6 luni după Congresul partidului sectorul socialist al agriculturii a sporit, ca număr de familii, mai mult decit perioada 1953—1955, iar supraînfața de teren adusă de țăranii muncitori in gospodării colective și întovărășiri este aproape egală cu aceea adusă in decurs de 3 ani. Sectorul socialist din agricultura noastră reprezintă astăzi 29,3% din întreaga suprafață arabilă, sau 37,1 % din întreaga suprafață agricolă a țării. Sectorul cooperatist-socialist la sfirșitul primului semestru al acestui an cuprindea un număr de 577.239 familii de orari muncitori, unite, pe baza liberului lor consimțămînt, in 9.436 gospodării agricole colective și întovărășiri agricole. Din diferitele forme de cooperare in producția agricolă fac parte 21,5% din numărul total al gospodăriilor țăranilor muncitori. Ca umare a întăririi economico-organizatorice a gospodăriilor colective și întovărășirilor agricole și a creșterii producției lor, veniturile obținute de colectiviști și întovărășiți întrec, în cele mai multe locuri, pe cele ale țăranilor muncitori individuali. Plenara C. C. a subliniat necesitatea sporirii producției marfă a sectorului socialist din agricultură, care, deși reprezintă aproape un sfert din producția totală de cereale-marfă, nu este încă pe măsura marilor posibilități existente. După cum se știe, Congresul al II-lea al partidului a arătat că construcția socialistă la sate a rămas in urmă față de dezvoltarea industriei socialiste și față de posibilitățile existente. Principalul motiv — arată Rezoluția plenarei C. C. — constă în faptul că nu s-a mers consecvent pe linia trasată de plenara din martie 1949 a C. C. al P.M.R., care a indicat să se folosească în munca pentru construirea socialismului la sate forme din cele mai diverse de cooperare în muncă, începînd cu forme din cele mai simple și mai accesibile maselor largi ale țărănimii muncitoare. O serie de organe și organizații de partid au neglijat munca politică pentru transformarea socialistă a agriculturii, au lăsat lucrurile „să meargă de la sine“. O condiție esențială a dezvoltării sectorului socialist din agricultură este întărirea economico-organizatorică a dărților colective, lărgirea gospolor cu noi membri. Ținînd seama de experiența dobindită timp de patru ani în aplicarea statutului model al gospodăriei colective plenara a făcut o serie de recomandări pentru modificarea și complectarea unor prevederi ale statutului. Astfel, în legătură cu gospodăria personală, auxiliară colectiviștilor, se recomandă ca a în statutul-model să se prevadă că lotul destinat pentru gradină sau livadă, în limitele prevăzute de statut, se lasă in folosința personală a fiecărei gospodării țărănești care a intrat în gospodăria colectivă, iar casa de locuit, construcțiile gospodărești, precum și terenul aferent lor, i se lasă în proprietate personală. In vederea satisfacerii nevoilor de bani ale colectiviștilor în timpul anului, Plenara C. C. al P.M.R. recomandă ca statutul să prevadă obligativitatea de a se repartiza avansuri bănești lunar, sau cel mai tîrziu trimestrial, pînă la 50% din veniturile bănești ce li se cuvin pentru munca depusă. Această nouă prevedere din statut înseamnă un imbold pentru gospodăria colectivă să-și asigure venituri tot mai mari creînd crescătorii de porci și vaci, ferme de păsări, stîne, stupării, grădini de legume și alte ramuri de producție aducătoare de venituri bănești în tot cursul anului sau în mare parte din an, și valorificind în comun o parte cit mai mare din producția lor globală, mai ales prin organizațiile economice de stat și prin cooperativele de consum. De asemenea se recomandă ca in statutul-model să se prevadă măsuri pentru a se asigura bătrînețea colectiviștilor și se veni în ajutorul celor inapți a sau cu capacitate redusă de muncă — în acest scop sporindu-se fondul de ajutorare respectiv de la maximum 2% la maximum 4% din valoarea brută a producției (în natură și în bani). Plenara C. C. a recomandat ca în zonele specifice creșterii animalelor să fie organizate gospodării colective a căror ramură principală de producție este creșterea animalelor, iar acolo unde principala ramură de producție este pescuitul să se creeze gospodării colective pescărești care să valorifice peștele prin organizațiile economice de stat. O problemă de mare însemnătate pentru dezvoltarea avutului obștesc al gospodăriilor colective și mai ales pentru dezvoltarea creșterii animalelor este aceea a construcțiilor gospodărești. Gospodăriile colective trebuie îndrumate spre construcții ieftine, bazate pe folosirea pe scară cet mai largă a materialelor locale de construcție. Datoria tuturor organelor de partid și de stat a organizațiilor de construcții, a ministerelor și a tuturor organizațiilor economice centrale și locale este de a da gospodăriilor colective cel mai mare sprijin în rezolvarea practică a problemelor privitoare la construcții. Rezoluția cere organelor de partid și de stat să acorde gospodăriilor colective un sprijin sistematic și perseverent, de zi cu zi, în probleme concrete de organizare și retribuire a muncii, să vegheze la deplina respectare a prevederilor statutului și a democrației interne a gospodăriei colective, înfăptuirea recomandărilor elaborate de plenară și a celorlate măsuri prevăzute în rezoluție va duce la întărirea și dezvoltarea gospodăriilor colective, la sporirea cointeresuții colectiviștilor în ridicarea producției și dezvoltarea avutului obștesc și vor mări puterea de atracție a gospodăriilor colective în rîndul țăranilor muncitori cu gospodării individuale. Întovărășirile agricole și-au dovedit grăitor însemnătatea ca formă de cooperare în producție larg accesibilă țăranilor muncitori. Consolidarea și dezvoltarea lor, crearea de noi întovărășiri este o sarcină de cea mai mare însemnătate a organizațiilor de partid și de stat. Convingerea și stimularea interesului țăranilor muncitori de a aduce în întovărășire întreaga suprafață de teren de care dispun și a executa în comun principalele lucrări agricole, crearea și dezvoltarea fondului obștesc —■ iata calea pentru dezvoltarea multilaterală a producției întovărășirii, sporirea veniturilor întovărășirilor și ridicarea întovărășirilor spre forme mai înalte de cooperare in producție. Plenara a apreciat ca valoroasă experiența acelor întovărășiri care, executînd toate lucrările în comun, au trecut repartizarea produselor atît dusapă întinderea de pămînt, atelajele și utilajul adus ia întovărășire, cît și după munca depusă. Aceasta cointeresează mai mult pe țăranul mijlocaș de a păși pe calea agriculturii socialiste. Ținînd seama de experiența de pînă acum a acestor întovărășiri și de propunerile făcute de numeroși țărani muncitori din diferite regiuni ale țării, plenara a recomandat organelor de partid și de stat ca în raioanele și comunele în care majoritatea țăranilor muncitori nu fac parte din gospodării agricole colective și unde este un număr mare de mijlocași să stimuleze și să sprijine crearea de cooperative agricole de producție curentă. Se recomandă ca in aceste cooperative repartizarea veniturilor să se facă după munca depusă precum și după suprafața, calitatea și modul de folosință al terenului adus în cooperativă — partea cea mai mare din venituri repartizîndu-se după munca depusă. Din valoarea vitelor, mașinilor și utilajului agricol aduse în cooperativa agricolă de producție curentă, o parte — stabilită de adunarea generală — va constitui participarea obligatorie la formarea fondului de bază al cooperativei, iar restul va fi răscumpărat. Organele și organizațiile de partid și de stat au sarcina să sprijine cooperativele agricole de producție curentă, ca pe măsura creării lor, să se întărească din punct de vedere economic și organizatoric, să sporească avutul obștesc provenit din munca comună și să se dezvolte spre forma superioară de cooperație în producția agricolă. Aplicarea consecventă a politicii de clasă la sate a partidului nostru — stabilită de plenara din martie 1949, a dus la întărirea alianței clasei muncitoare cu țărănimea muncitoare, care sprijină cu încredere partidul in înfăptuirea politicii sale. Partidul va continua și pe viitor politica de sprijinire și cointeresare a țăranilor muncitori cu gospodării individuale în sporirea producției agricole și ridicarea nivelului lor de trai material și cultural, în vederea creșterii producției agricolemarfă, întărirea alianței clasei muncitoare și stimulării țărănimii muncitoare de a trece pe drumul agriculturii socialiste. In ce privește gospodăriile chiaburești, plenara a constatat că numărul lor s-a micșorat in perioada scursă de la plenara din martie 1949, ca urmare a politicii de îngrădire, precum și a fărîmițării naturale a proprietății agricole. Aplicînd mai departe politica de îngrădire a elementelor capitaliste de la sate, organele și organizațiile de partid trebuie să analizeze cauzele care au dus la restrângerea producției-marfă a unei părți din gospodăriile chiaburești și să ia în timpul cel mai scurt măsurile necesare ca aceste gospodării să aibă interesul material de a spori producția globală și producția agricolă-marfă. De asemenea, se cere organelor și organizațiilor de partid și de stat să vegheze pentru ca să nu se facă încadrări greșite de țărani muncitori în categoria chiaburilor, iar acolo unde mai există asemenea încadrări greșite, care nu au fost încă înlăturate, să se ia grabnic măsuri de îndreptare. Regimul democrat-popular, in țara noastră s-a consolidat. Crește puterea politică și economică a statului democratpopular, se întărește necontenit alianța între clasa muncitoare și țărănimea muncitoare, temelia puterii populare. Am obținut succese hotărîtoare în construirea bazei economice a socialismului, iar sectorul socialist în agricultură și-a dovedit superioritatea și a devenit un puternic centru de atracție pentru masele largi ale țărănimii muncitoare. Ținînd seama de toate acestea, plenara a recomandat ca rezolvarea cererilor unor foști chiaburi, fii de foști (Continuare în pag. II-a) _ Anul VII, nr. 801 * 7 MIERCURI 1 august 1956 ★ 4 pag. la 20 bani Citiți în pagina 4-a —i Cuvîntarea lui N. S. Hrușciov la consfătuirea lucrătorilor din agricultura Kazahstanului. ÎN CINSTEA LUI 23 AUGUST ȘI A ZILEI MINERULUI Folosind la maximum capacitatea agregatelor ...— . și rezervele interne In luna iulie, colectivul secției topitorie a uzinelor „Gh. Gheorghiu-Dej“ a lucrat doar 25 zile, deoarece secția a intrat în reparație capitală. Cu toate acestea, planul de producție pe această perioadă — care se menține aproape la nivelul planului din luna anterioară — a fost depășit cu 12%. Principalul factor care a contribuit la obținerea acestui rezultat, l-a constituit folosirea la maxim a capacității de lucru a agregatelor. Astfel, prin repararea „din mers“ a convertizorului nr. 2, durata de funcționare a acestuia a fost prelungită cu 10 zile, pînă a intrat în reparație capitală. In condiții deosebit de grele au muncit pentru menținerea în funcțiune a agregatului topitorii fruntași d in producție Ioan Cozma, Ștefan Gaier și Gheorghe Boldan, sub îndrumarea și cu sprijinul permanent al tov. Ștefan Mészáros, maistru principal de secție. Un interes deosebit pentru menținerea în bună stare de funcționare a cuptorului „Piltz“, au manifestat topitorii Ioan Ernst și Francisc Brodacs. Cu toate că secția nu a primit materia primă planificată a fi trimisă de uzinele „1 Mai“, planul la metalul de bază a fost 54%. Aceasta a fost depășit ca posibil prin valorificarea la maximum a rezervelor interne și a deșeurilor existente în întreprindere. Harnicii cu nerăbdare topitori așteaptă repunerea cât mai grabnică în funcțiune a agregatelor și instalațiilor, hotăriți să muncească cu mai mult elan, pentru a da patriei cantități și mai mari de metale. întreprinderea „7 Noiembrie“ și-a realizat planul producției globale Pînă în dimineața zilei de 30 iulie, minerii de la întreprinderea „7 Noiembrie“ și-au realizat planul producției globale în proporție de 100,7% pe întreaga întreprindere. Cele mai frumoase realizări au fost obținute de colectivul minei „11 iunie“ care pe lîngă faptul că îmbunătățește calitatea minereului — prin selecționarea lui la fronturi — și-a depășit și planul de minereu extras. Un sprijin prețios primesc minerii din sectorul Nepomuc de la ing. loan Vijdeliuc care asigură funcționarea în bune condiții a screperului din abatajul tineretului (orizontului). De asemenea, au fost luate măsuri pentru extinderea inițiativei selecționării minereului în sectorul II al minei „9 Mai“ condus de ing. Ștefan Vescan. Prin aceasta, conținutul în metalul de bază a crescut cu 50% în decada III față de primele două decade ale lunii iulie. La fel, la propunerea biroului organizației de bază, conducerea a dispus începerea exploatării abatajului din regiunea 9 filonul Carolina de unde prin (mina 11 iunie) selecționare se obține un minereu complex de calitate superioară. Echipa minerului Foto Ludovic aplică cu succes inițiativa lui Horea Vasile III, selecționind minereul la frontul de lucru. In acela timp se acordă o mai mare preocupare creșterii de noi cadre. Mai mulți tineri ca, de pildă, I. Bianu, L. Lamprich, Fakesch, ș. a. cu ajutorul maistrului I. Sturz se califică la manipularea mașinei de încărcat. De la Victor Petrușca ing. șef al întreprinderii „7 Noiembrie“ Prin reducerea procentului de steril în minereu Ne-am organizat astfel munca, ca în cinstea Zilei minerului și a zilei de 23 August, să ajungem și pe cit posibil să depășim realizările noastre de pînă acum. In întrecere cu întreprinderea „Steauia roșie“ am obținut o serie de realizări valoroase. Astfel pînă la 1 iulie toate angajamentele noastre au fost îndeplinite. Ne-am, depășit de pildă, sarcina planificată la minereu extras și prelucrat cu 421 tone minereu de calitate superioară. In același timp, din acest minereu, au fost date peste plan însemnate cantități de metale rezultate la preparare în special datorită uniformității conținutului de metal în minereul extras, intensificîndu-se selecționarea în special la mina 30 Decembrie. Sporirea considerabilă a producției de metal prin selecționare a făcut posibilă obținerea de economii față de plan, la producția comparabilă în valoare de 288.000 lei. Aceste economii au rezultat prin reducerea consumurilor specifice de materiale directe și auxiliare, cît și mai ales datorită reducerii cheltuielilor la preparare. Realizările obținute se mai datoresc creșterii productivității fzice pe cap de muncitor (exprimată în tone pe post) cu peste 5,36 la sută față de plan, cât și creșterii vitezei medii de înaintare față de trim. I. al anului în curs cu 3,06 la sută față de plan și cu 31,24% față de angajament. Au fost de asemenea aplicate la încă 3 fronturi de lucru noi metode de abataj de mare productivitate. Noi nu urmărim numai realizarea unui tonaj mare ci ne îndreptăm atenția asupra calității minereului pe care-l trimitem preparării. De aceea am obținut reducerea prețului de cost producției marfă pe primul seatmestru al anului curent cu 5,53 la sută față de plan. Echipele minerilor de la mina „30 Decembrie“ în frunte cu cele conduse de Bobocea Vasile III, de pe filonul „Alexandru 125“, Buteanu Mihai și altele au obținut succese remarcabile în producție prin selecționarea minereului.De la ing. Ursul V, inginerul șef al întreprinderii „Breiner Béla“ T . Toate torțele pentru grabnica terminare a secerișului și treierișului ★ ★ ★ AU TERMINAT TREIERIȘUL Cărei Folosind din plin capacitatea de lucru a batozelor, colectiviștii din Căpleni, Sînmiclăuș, Lucăceni, precum și membrii a 6 întovărășiri agricole printre care Foeni și Cămin, au terminat treierișul griului, secării și orzului. In comuna Urziceni, treierișul este realizat în proporție de peste 50 la sută. TRANSPORTĂ GRÎNELE LA ARII Satu Mare In ziua de 29 iulie, mai bine de 300 de familii de țărani muncitori din raionul Satu Mare profitînd de tiranul favorabil au ieșit să transporte grînele la aici. Ca rezultat al acestei munci în maina raionului cuprinsul Cehu Silvaniei, peste 70 de grupe de intrajutorare muncesc la recoltat, dezmiriștit și transportul la aici. In circumscripția nr. 3 Cehu Silvaniei Ploile multe care au căzut din abundență in acest an precum și timpul răcoros au întirziat coacerea cerealelor in comunele raionului Sighet. Totuși pe terenurile mai ușoare și mai ales pe solurile nisipoase, griul a intrat in faza de coacere in pugă, devenind bun de secerat. In ziua de 23 iulie, colectiviștii din Sighet au început secerișul pe lotul semininul de comune printre care Genășa și Rătești s-au transportat in întregime la arii recoltelor de grîu, secară și orz. La ariile din comuna Gerăușa s-au clădit mai bine de 100 de stoguri mari unde și-au adus recolta în comun cite 4—5 familii, a deputatului Martin Ludovic din Sălățig cele 5 echipe de într-ajutorare, după ce au terminat de secerat și dezmiriștit terenul lor, au trecut să ajute țăranii muncitori din circumscripția a 6-a, cer. Cele 4 echipe conduse de Prodan Gheorghe, Moldovan Ștefan, Branic Florea și Hrițac Vasile, care se află in întrecere, au secerat pînă în seara zile de 30 iulie 15 ha cu grîu. Exemplul colectiviștilor din Sighet este urmat și de țăranii muncitori din Sighet și Bocicoi care au început și ei secerișul. D. HOLDIȘ coresp INTENSĂ ACTIVITATE A GRUPELOR DE ÎNTR-AJUTORARE COLECTIVIȘTII DIN SIGHET-PRIMII PE RAION LA SECERIȘ Fruntași la îndeplinirea îndatoririlor patriotice In satul Roșiori, raionul Șomcuta Mare, treierișul griului se desfășoară din plin. Fruntașă se situează nr. circumscripția 20 (deputat Vasile Bărbuș). După treieriș, sătenii din Roșiori își îndeplinesc cu drag îndatoririle către stat. Fruntași la predarea cotelor au fost tovarășii Gheorghe Borza, Vasile Costan, Ioan Bolgar și alții. Viola Kadar coresp. voluntar Intr-o comună de munte In comuna Rozavlea din raionul Vișeu, datorită condițiilor de climă, secerișul păioaselor a început abia în ziua de 28 iulie. Pînă în seara iulie, pe zilei de 30 întreaga comună s-au secerat peste 15 ha grîu. Fruntași la seceriș sînt sătenii Nicolae Gaia, Nicolae Tisăliță și Marița Gaia. Gheorghe Vișovan coresp. voluntar La panoul de onoare In fața Sfatului popular al comunei Căuaș, raionul Tășnad, există un panou de onoare unde oricine poate cunoaște din realizările țăranilor muncitori din comună. Astfel, se poate citi că gospodăria colectivă „Drum nou“ din Căuaș a terminat secerișul pe o suprafață de 98 ha, iar membrii întovărășirii din Mecențiu au terminat de recoltat 104 ha. In sectorul individual se evidențiază țăranii muncitori din circumscripția 6-a a deputatei Chiș Berza, care au recoltat cerealele păioase fără nici o întîrziere. Dintre țăranii muncitori cu gospodărie individuală merită să fie evidențiați Pucoreanu Leontin din satul Mecențiu, care ziua secera iar noaptea dezmiriștea. SIMONCA LIVIU Pe terenul dezmiriștit Țăranii muncitori din satele Recea, Mocira și Săsar, raionul Șomcuta Mare, au reușit să recolteze pînă in ziua de 29 iulie o suprafață de 115 ha și au dezmiriștit 38 ha. A doua zi ia început treierișul in satul Mocira. Mulți țărani muncitori din sat încearcă să obțină cite 2 recolte de pe aceeași suprafață. Plop Gheorghe din Recea, Ignat Nicolae, Gherasim Teodor și Gherasim Avram din Mocira, care au fost primii la recoltat și dezmiriștit au semănat castraveți pe terenul dezmiriștit. MESAROȘ FLORIAN Au contractat 10.000 litri lapte Colectiviștii din Culcea (Șomcuta Mare) se străduiesc să obțină venituri tot mai mari, fapt ce influențează creșterea valorii zilei-muncă. Ei au contractat cu statul o cantitate de 10.000 litri lapte pentru care au primit avans suma de 6.000 lei. Pe lângă bani, colectiviștii vor mai primi pentru fiecare litru de lapte cite 0,450 kg. furaje concentrate la preț oficial. Aceste furaje vor contribui și mai mult la sporirea producției de lapte pe cap de vacă furajată. TEODOR LAZAR corespondent Membrii echipei „Tînărul dinamovist“ din Satu-Mare campioni republicani la baschet juniori Bay Nicolae Panek Anton Muschici Barbu Santan Mircea Cosma Alexandru \