Pentru Socialism, septembrie 1956 (Anul 7, nr. 827-852)

1956-09-01 / nr. 827

DECADA LITERATURII ȘI ARTEI UCRAINENE ■oooooooo<x>©ooo<xxx>öo<xx>o«dooooo$oöoooooooooooo**o«$o$$«öA<x>oooo<xxxxxxxxxx>ooo< SERI LITERARE Sub auspiciile Consiliului re­gional U.R.S.U.S., Joi seara. In sala bibliotecii regionale Baia Mare, a avut loc o seară literară închinată Decadei literaturii și artei ucrainene. Cu acest prilej, tov. profesoară Olimpia Dragoș a vorbit despre viața și activitatea scriitorului ucrainean Ivan Fran­ko. S-au citit apoi lucrări ale scriitorului, printre care și nuvela „Lecția de caligrafie". Tot joi seara, la biblioteca de casă nr. 15 din cartierul Prefabri­cate, condusă de tov. Mocanu Vio­rica, s-a ținut o seară literară. Cu acest prilej s-au citit lucrări ale scriitorilor clasici ruși și so­vietici. ȘEZĂTOARE LA CERCUL LITERAR De la Cărei, ni se comunică, că astăzi seară, la sediul casei raio­nale de cultură din oraș, în ca­drul cercului literar „Ady Endre" In cadrul Decadei literaturii și artei ucrainene, un mare număr de oameni ai muncii din între­prinderi, instituții și de la sate audiază cu viu interes conferințe legate de literatura și arta po­porului frate ucrainean, va avea loc o șezătoare literară unde se vor citi lucrări ale scrii­torilor clasici și contemporani din R.S.S. Ucraineană. Conferința „Comorile literaturii și artei ucrainene“, spre pildă, a fost urmărită zilele acestea de mai mult de 500 de persoane de la întreprinderea „Petre Gheorghe“. Aceeași conferință a fost ținută la căminul cultural din Groși, la Lăpușu romînesc, etc. CONFERINȚE ZIUA PRIETENIEI Sub auspiciile consiliului raio­nal A.R.L.U.S. din Tg. Lăpuș, în ziua de 2 septembrie a. c., în co­mună va avea loc „Serbarea prie­teniei romîno-ucrainene*‘. Cu a­­cest prilej, formațiunile artistice ale casei raionale de cultură vor oferi publicului bogate programe artistice. Seara, în sala bibliotecii casei de cultură, va avea loc o seară li­terară,, cu care prilej se vor citi fragmente și nuvele din lucrările scriitorului Ivan Franko. HM. In cadpul decadei Duminică, 2 septembrie a. c. orele 1V, sub auspiciile Consi­liului regional A.R.L.U.S., în sala cinematografului „Flacăra“ din Baia Mare, twv. Györbi­ó Dezideriu va conferenția despre „Relațiile dintre poporul român și poporul ucrainean de-a lun­­gul veacurilor". Conferința va fi urmată de film. ÎNSEMNĂRI DINTR-UN CARTIER Oamenii top să trăiască mai bine De unde anume s-a pornit cu munca voluntară in cartierul Hatvan, e destul de greu de aflat, poate din strada Banat, poate din a Muncii, ori din „Breiner Bela". Poate. Totuși, pînă acum un lucru e sigur — acela că sunt puțini locuitorii de aici, care să nu fi pus mina, măcar cît de cit, pentru ca și această parte a orașului Baia Mare să-și schimbe fața. Pilda celor vîrstnici a cunoscut faptul că acolo unde e vorba de ceva nou, in primele rinduri se află întot­deauna tineretul. Dar iată că de astă­ dată, pe strada Invali­zilor, lucrurile s-au petrecut cu totul altfel. Intr-o bună zi, un om trecut de mult de amiaza vie­ții, pe nume Nicolae Tarr, se apropie de un grup de vecini de ai săi, care tăifășuiau pe mar­ginea șanțului și le zise: — Ce-ar fi să ne adunăm și noi și să îndreptăm, pleacă strada asta? Uite, toată-i nu­mai un deal și o groapă. Oamenii întoarseră fețele oarecum mirați; mirați nu de ideea reparării străzii, ci de fap­tul că deși căra în spate peste șaptezeci de ani, moșul mai purta de grijă și unor astfel de treburi. Dar mirarea le crescu și mai mult în zilele ce au ur­mat, atunci cind cel care a pus primul mina pe lopată, a fost tocmai Nicolae Tarr... Pe cel de pe strada Muncii i-am aflat înșiruiți pe două rin­duri și săpind șanțurile. Simon Moldovan și Valentin Kosa, doi oameni in floarea vîrstei, spărgeau cu sete păm­în­­tul îndărătanic, alături de un ins slăbuț, cu părul, ar­gintiu și fruntea îngustă brăzdată de o mulțime de cute. Văzîndu-l cu altă rîvnă mun­cește, nu m-am putut stăpîni ;ă nu-l int­­eri cîți ani are. Ilie Hrcș căci așa îl cheamă s-a oprit o clipă și m-a privit cercetător, ca și cum nu l-ar fi fost pe plac întrebarea. Apoi, clipind șiret din ochii mici și limpezi, îmi răspunse: — Încă vreo douăzeci și bat... șutai ...M-am îndepărtat. Vedeți, se spune uneori că nu am­i sunt aceia care dovedesc vîrsta u­nui om. Și poate că adevărul aces­tor cuvinte, n-a fost niciodată mai viu decit acum, în pilda celor doi moșnegi. Unele necazuri ln ziua aceea, strada „Breiner Bela" era pustie. M-a mirat a­­cest lucru, deoarece îi știam pe cei de aici printre cei mai har­nici din cartier. Le stăteau mărturie faptele: strada pie­truită aproape în întregime, șanțurile săpate, podul de la crucea drumurilor construit din nou... Atunci?... In timp ce căutam răspunsul la această întrebare, de la una din ultimele case de pe stingă, ieși Maria Szabó, o femeie tre­cută de prima tinerețe și puțin­tică la trup, își puse mîna stra­­șină la ochi,­ și privi cu încor­dare spre oraș. — Nu mai vine, rosti ea în­­tr-un tîrziu cu un amestec de nemulțumire și părere de rău în glas. Nu mai vine... Era vorba de camionul cu piatră. Am încercat să o liniș­tesc, spunîndu-i că totuși, ei sînt printre primii. Maria Sza­bó câtă, nu fără mîndrie, in lungul străzii și adăugă: — Mda, am făcut ceva trea­bă. Am făcut și nu prea la nedumerirea mea, adăugă, pri­vește șanțurile astea din partea de sus. Nu trebuiau săpate chiar pe lingă garduri. Încheie oftînd­ ei, dar ce să-i faci, dacă n-am avut cine să ne îndrepte la timp, am rămas fără trotuare... In strada Invalizilor am în­­tîlnit un grup de femei, și, bine­înțeles, pe nelipsitul moș Nico­lae Tarr. Stătea de vorbă cu deputatul. Problema? Aceeași: piatra. — Eu aș zice să ne dați pia­tra de pe strada Coltău, fu de părere Florica Pop. Și așa cei de acolo nu prea se omoară cu treaba. — Nici nu au de ce, se ames­tecă în vorbă și moș Nicolae Tarr, căci strada lor e destul de bună... Maria Szabó, Florica Pop și moș Nicolae Tarr, au dreptate. Gînduri... In strigă, aproape de ieșirea din strada Mărășești, munca era în toi. Unii, mai intr-o par­te, săpau ridicăturile de pămînt, alții, cu roabele, astupau gropi­le. Am intrat în vorbă cu un om negricios, între două vîrste, și l-ami întrebat, așa, la întimpla­­re, cum îi zice la strada pe ca­re lucrează. Omul mă privi în­curcat. Creztnd că nu înțelege românește, i-am repetat întreba­rea în maghiară. — Vedeți, îmi răspunse el după un timp, nici noi nu știm cum îi zice. —??! — Nu știm fiindcă-i nouă și nu are încă nici un nume... Am ns amindoi. Apoi, treaba pentru ziua aceea fiind sfîrșită, ne-am așezat pe o ridicătură. Am aflat că îl cheamă Vasile Cardoș, muncitor de prin păr­țile locului și deputat în sfatul popular al orașului. După ce îmi povesti despre diferiți frun­tași, ca Paul Mare, Gheorghe Moni, Ioan Markovits și alții, adăugă: — Aproape n-ai să găsești stradă pe la noi, pe care să nu se fi făcut ceva in ultimul timp: un șanț, un pod, un trotuar. Dar nu numai străzile s-au schimbat, ci și cartierul: case noi, lumină electrică, școală. Cît despre oameni, să nu mai vorbim. Ce să-ți spun, aproape jumătate, dacă nu și mai mult, din difuzoarele orașului, sînt la noi în cartier... Se opri o clipă și privi unde­va în zare, visător. Anei, urmă cu o bucurie aproape copilă­rească: — Ce să-i faci, oamenii vor să trăiască mai bine... Da, oamenii vor să trăiască mai bine. O spun asta nu­ nu­mai vorbele, ci și faptele lor. A. BECEA Colontar agricol pe luna septembrie In cîmp Se continuă treieratul păioase­­lor în raioanele care incă n-au terminat: Vișeu, Lăpuș și Sighet. In raioanele unde s-a terminat această lucrare, se continuă tre­ieratul mazărei, recoltatul trifoiu­lui și lucernei pentru sămînță, etc. Tot în această lună se în­cepe recoltatul sobei. Multă aten­ție trebuie acordată spre sfîrșitul lunii la recoltatul florii soarelui, porumbului timpuriu, cartofilor și sfeclei de zahăr. Tot acum se pre­gătește utilajul pentru semănat și se face proba mașinilor. In vederea însămînțării păioa­­selor, terenurile arate se lucrea­ză cu cultivatorul la adîncimea de îngropare a seminței și se gră­­pează cu puțin timp (2—3 zile ) înainte de semănat. Se acordă o deosebită atenție pregătirii se­mințelor. La sfîrșitul lunii se în­cepe semănatul orzului, secarei, apoi a griului. Terenurile eliberate de culturile tîrzii (porumb, cartofi, sfeclă) se ară adînc și se lasă negrăpate peste iarnă. Dacă însă urmează să se semene cu cereale păioase de toamnă terenurile se grăpează și se așează cu tăvălugul. Toate celelalte terenuri elibera­te de diferite culturi se ară adînc și se face îngrășarea de bază cu bălegar de grajd și îngrășăminte chimice (superfosfat). Tot în luna aceasta se alege din lan porumbul de sămînță. In grădina de legume și zarzavaturi Se continuă recoltarea roșiilor, ardeilor, vinetelor, castraveților, dovleceilor, mazărei, etc. Spre sfîrșitul lunii după primele bgu­me se recoltează și cartofii de toamnă. Deoarece în cultura legu­melor au apărut anul acesta mai multe boli ca: mana, cancerul, antracnoza, etc., se va avea grijă ca legumele atacate să nu fie de­pozitate. Legumele de toamnă și cartofii plantați în vară, se prășesc și se udă dacă e nevoie. Se continuă însămînțarea legumelor pentru toamnă (salată, spanac, ridichi de lună, ceapă, usturoi, etc.) Se curăță și se dezinfectează pivnițele, se pregătesc silozurile pentru păstrarea legumelor și a semincierilor. Pe terenurile recol­tate­ se fac ogoare de toamnă și se dau îngrășăminte. In livada Se încep lucrările de creare a noi plantații de pomi ca: aratul, pichetatul, săpatul gropilor, etc., iar în plantațiile existente se în­cepe căratul bălegarului în vede­rea îngrășării de toamnă, se string proptelele de la pomii de la care s-au recoltat fructele. La culturile de coacăzi se fac stropiri contra antracnozei și vies­pei frunzelor (cu zeamă bordele­­ză 1 % în amestec cu verde de Paris 0,2%) și la agriș, contra făinării (cu aceto-arseniat de calciu 0,2 — 0,3%.­ Se controlează altoirile făcute în lunile trecute și se realtoiesc puieții neprinși. Se continuă cu recoltatul merelor, perelor, prune­lor, piersicilor și începe recolta­tul gutuilor de vară. In vie Se fac ultimele pregătiri pentru cules: asigurarea și repararea va­selor, repararea utilajului, cur­ăți­­rea și dezinfectarea cramelor și pivnițelor, etc. Spre sfîrșitul lunii, — mai ales la soiurile timpurii — se începe culesul strugurilor pentru vin. Cu­lesul va începe cu soiurile albe. In vederea înființării de noi plan­tații de vii, se fac desfundări și se aplică îngrășăminte. In sectorul zootehnic Deoarece pășunatul nu mai fo­losește prea mult vacilor de lap­te, pentru a menține producția lor, pe lingă nutrețul verde trebuie să li se mai dea și concentrate. Oilor și berbecilor aleși pentru montă li se acordă o hrană deo­sebită, se îmbăiază a doua oară contra scabiei și acolo unde e ne­voie li se dau medicamente contra gălbezei. Se pregătesc stațiunile de însămînțare artificială a oi­lor. Tot în această lună începe în­silozarea nutrețur­ilor. Mai mult sprijin cooperativelor de credit și economie înființarea cooperativelor de credit și economie a fost primită cu multă încredere de către țăra­nii muncitori din raionul Oaș. Numai în prima jumătate a a­­cestui an s-au constituit în raion 6 asemenea cooperative, care astăzi numără peste 1.300 mem­bri și numărul membrilor crește cu fiecare zi. Așa, de exemplu, cooperativa de credit și economie din Negrești, înființată recent cu 210 membri fondatori, are acum­ 326 membri. Statul nostru a venit în ajuto­rul acestor cooperative, acordîn­­du­-le credite însemnate în raport cu părțile sociale subscrise de membri. Tocmai datorită acestui lucru pînă la jumătatea lunii au­gust ele au acordat împrumuturi în valoare de aproape 300.000 l­ei. Tov. Horea Ioan din Negrești, ță­ran muncitor cu gospodărie mică și cu o familie numeroasă, a pri­mit împrumut 3.000 lei cu care și-a cum­parat un cal pentru mun­cile agricole Văduva Sarea Ana a primit 1.500 lei pentru a-și re­para casa. Tov. Fanea Vasîle din satul Tur s-a împrumutat pentru a-și cumpăra o vacă cu lapte. Pe lângă rezultatele obținute în primele luni ale existenței lor, cooperativele din raton au încă o serie de lipsuri și întîmpină greutăți în activitatea lor. Astfel unele consilii de conducere, cum ar fi cel din Vama (unde a fost președinte Rusneak Eugen) sau cel din Turț (președinte tov. Zim­bru Ioan) și Livada, nu au stu­diat suficient și de aceea nu au aplicat întocmai statutul și regu­lamentul, atunci cînd s-au acordat împrumuturile. Unele consilii de conducere uită uneori că, coope­rativele de credit și economie sînt organizații ale membrilor coope­ratori, că ele au personalitate ju­ridică și se conduc după statutul de organizare și funcționare a­­probat. La constituirea acestor coopera­tive și la atragerea de noi mem­bri au contribuit fără îndoială și organele locale ale puterii de stat. Dar unele sfaturi populare au neglijat ajutorul ce trebuie să-i dea cooperativelor în ce privește buna lor funcționare. Este destul să amintim că din cele 6 coope­rative de credit și economii din raion, numai aceea din Turț are locul corespunzător. Trebuie, ca sfaturile populare să se preocupe îndeaproape de mun­ca cooperativelor de credit și eco­nomie și să le sprijine ca să poa­tă desfășura o rodnică activitate. In același timp, consiliile de conducere trebuie să-și îmbună­tățească mun­ca pentru atragerea a noi membri. In studierea și a­­probarea cererilor de împrumu­turi, consiliile de conducere tre­buie să dea dovadă de un înalt simț de răspundere. In felul a­­cesta se va crea o atmosferă de încredere tot mai mare în jurul cooperativelor de credit și econo­mie, care au un rol important în opera de dezvoltare a agricultu­rii, în lupta pentru creșterea pro­ducției și a productivității munci­lor agricole. I. SILAGHI inspector la filiala Băncii agricole, Negrești înscrierile la școala mm de pe lângă școala medie mixtă nr. 1 din Baia mare Cei dornici să se înscrie la sec­ția serală trebuie să prezinte o dovadă de activitate în produc­ție, eliberată de întreprinderea sau instituția unde este angajat, cu recomandarea comitetului de întreprindere sau instituție și a șefului de echipă (administrativ superior) în care să se arate că elevul este un element muncitor, priceput și merită să-și continue studiile. 2. Absolvenții a 7 clase elemen­tare și cei care au absolvit o școală profesională cu durata de 3—4 ani, vor putea fi admiși în acest an școlar în clasa VIII-a serală. 3. Elevii proveniți de la școlile medii tehnice vor da examene de diferență între 25—30 septembrie. ANUNI Comitetul orășenesc A.V.S.A.P. Baia Mare, în colaborare cu Co­mitetul U.T.M., S.R.S.C. și A.R.L.U.S. organizează sîmbătă, 1 septembrie a. c., ora 20, în sala clubului muncitoresc „Flacăra“, festivitatea sărbătorii „Zilei A­viației R.P.R.“. Va conferenția cu acest prilej tov. Simion Popescu, comandantul aeroportului din lo­calitate. In încheiere se va rula filmul „Descoperitorul tainelor zboru­lui“. ■Manu MaRxam Miai n­ u. .1.—xiswbi Duminică, 2 septembrie 1956 PROGRAMUL I 6.00 Cîntece și jocuri populare romînești. 6.30 Calendarul zilei și Radiojurnal. 6.42 „Voioși cîntăm tinerețea“. 7.15 Articolul de fond din ziarul „Scînteia“. 7.30 Muzică ușoară romînească. 8.00 Emisiu­nea pentru militari. 8.30 Emisiu­nea „Teatru la microfon pentru copii“. 9.30 Din cîntecele po­porului vietnamez, 11.45 Emisiunea „De toate, pentru «cți“ 10 45 A­­nunțuri și muzică. 10 50 Program interpretat de soliști și formații de tineret. 11.20 Din melodiile compozitorilor noștri d­e muzică ușoară. 11.50 Pagini de mare popularitate din opere. 1215 „Din melodiile dv. preferate. 13.00 Ra­diojurnal. 13.10 Jocuri populare romînești. 13.15 Vorbește Mosco­va. 13.45 Cotele apelor Dunării. 14.00 Cîntă orchestra de muzică populară Radio. 14.35 Concert de estradă. 15.35 Concertul nr. 1 în Mi bemol major pentru pian și orchestră, de Liszt. 15.56 Melodii populare din Mol­dova și Dobrogea. 16.30 Jurnal­ul satelor. 17.15 Cîntă pentru dr. Orchestra de estradă Radio. 1­7.45 Muzică. 19.30 Teatru la microfon „Gramatica Familiei“, de Eugene Labiche. 21.18 Cîntă la acordeon Benone Damian. 21.30 Concert de estradă. 22.15 Să dansăm. 22 30 Buletin sportiv. 22.45 Din cele m­ai frumoase valsuri. 23.00 Radiojur­nal. 23.10—23.55 Dansați cu noi. PROGRAMUL II 7.00 Concert de dimineață. 7.50 Radiojurnal. 8.00 Emisiunea „Ra­­dio-Țepeluș“ 8.20 Cîntece studen­țești. 8.40 Muzică ușoară. 9.00 Concert simfonic popular. 9.34 Muzică populară romînească. 10.00 Note politice. 10.15 Concert exe­cutat de fanfară. 10.50 Concert cu prilejul decadei literaturii și artei ucrainene. 13.45 Cîntă Giani Spinelli. 14.00 Revista presei și Radiojurnal. 14.20 Mici piese in­strumentale. 14.30 Radiomagazin. 15.15 Muzică ușoară. 15.30 Bule­tin de știri. 15.35 Noi imprimări pe discuri Electrecord. 16.00 Con­cert popular din lucrările lui Mo­zart. 17.00 Anunțuri și muzică. 17.15 Muzică ușoară. 17.45 Con­cert surpriză. 18.30 Emisiunea: „Album cultural“. 19.00 Treizeci de minute cu marii cîntăreți de muzică ușoara. 19.30 Concert de estradă. 20.45 „Decada literaturii și artei ucrainene“, poezii de Ta­ras Șevcenco. 21.00 Muzică de dans din țările vecine. 22.00 Ra­diojurnal și buletin sportiv. 22.15 „Decada literaturii și artei ucrai­nene“. „Mari interpreți“. Boris Gmîrea. 23.15 Concert simfonic. 0.05—0.50 Muzica de dans. Luni, 3 septembrie 1956 PROGRAMUL 1 500 Calendarul zilei și Radiojur­nal. 5.10 La început de săptămînă spor la muncă — voie bună. 5.30 Jurnalul satelor: Calendarul lu­crărilor agricole. 5.45 Cîntece. 5.55 Muzică ușoară. 6.30 Secția de gimnastică. 6.40 Buletin sportiv. 6.45 Marșuri pentru fanfară. 7.00 Radiojurnal și buletin meteorolo­gic. 7.10 Recomandări din pro­gram. 7.15 Emisiunea „Bună dimi­neața, copii“. 7.30 De la o melodie la alta. 8.00 Muzică distractivă. 8.15 Emisiune sportivă. 8.30 Con­cert simfonic. 9.10 Jocuri populare romînești executate la diferite instrumente. 9.30 Emisiunea pentru pionieri și școlari „Vreau să știu“ 10.00 Selecțiuni din opera „Evghe­nie Oneghin“ de Ceaikovski. 11.45 Emisiunea „Traista cu povești“. 12.00 Lectură din romanul „Oa­meni în alb“ de Maian. 12.15 Con­cert de prânz. 13.00 Buletin de știri. 13.05 Cîntă Iacob Savu și Fărâmiță Lambru. 13.30 Emisiu­nea „Trei cărți pe săptămînă“. 13.45 Cîntece de luptă pentru pa­ce, de compozitori romîni. 14.00 Din melodiile compozitorilor noș­tri de muzică ușoară. 14.30 Cote­le apelor Dunării.­14.45 Recoman­dări din program. 14.48 Muzică simfonică. 15.30 Buletin de știri. 15.35 Muzică ușoară de compozi­toarea sovietică Liadova. 15.55 Piese instrumentale de Con­stantin Dimitrescu. 16.15 Emisiu­nea „Un tăciune și-un cărbune“, „Povestea abecedarului“ de Că­lin Gruia. 16.45 Din jocurile po­poarelor vecine. 17.00 Muzică u­­șoară la cererea ascultătorilor. 17.30 Radiojurnal și buletin meteo­rologic. 17.45 Cîntece revoluțio­nare ruse. 18.00 Vorbește Mosco­va­ 18.30 Melodii populare romî­nești. 18.55 Buletin de știri. 19.00 Cronică de artă. 19.15 Din reper­toriul ansamblurilor corale. 19.30 Gazeta Radio. 20.00 Anunțuri și muzică 20.10 Concert simfo­nic de muzică romînească. 21.10 Muzică populară. 21.45 Emisiunea „Părinți și copii“ 22.00 Impromiu de Schubert; A­­dagio și Allegro de Schuman. Nocturnă de Glier. 22.20 Concert de estradă. 23.00 Radiojurnal și buletin sportiv. 23.15 Muzică u­­șoară. 23.35 -23.55 Muzica corală clasică. Sîmbătă, 1 septemb­rie 1956 In Editura de Stat pentru literatură politică au apărut Gavril Herja — Petre Pînzaru FĂURIREA ȘI CONSOLIDAREA ȚIE POPULARĂ Colecția „In ajutorul celor ce studiază materialismul dialectic și materialismul istoric“ s-a îmbogă­țit cu o nouă broșură consacrată analizei procesului transformărilor revoluționare petrecute în țara noastră în ultimii 12 ani. In broșură se face o amplă a­­naliză a etapelor acestui proces, scoțîndu-se în evidență atît carac­terul său unitar, cît și particulari­tățile fiecărei etape în parte. Analiza etapelor revoluției din țara noastră, este precedată de o scurtă incursiune istorică, a cărei menire este să demonstreze citi­ REGIMULUI DE DEMOCRA­­ȚII ROMINIA totului că regimul democrat-popu­lar din Romînia este rodul unor necesități obiective ale vieții noastre sociale, rodul firesc al evoluției istorice a poporului român. In paragraful intitulat „înce­putul revoluției democratice“ sînt analizate condițiile și factorii ca­re au făcut cu putință în vara a­­nului 1944 izbucnirea revoluției populare în țara noastră. In pa­ragrafele consacrate celor două etape ale revoluției se explică de ce procesul revoluționar a avut în țara noastră un caracter paș­nic, se scot în evidență principale­le momente ale acestui proces- Marcel Breazu ROLUL PRACTICII IN CUNOAȘTERE Broșura apărută în colecția „Cn ajutorul celor ce studiază mate­rialismul dialectic și materialis­mul istoric“ tratează o problemă de mare actualitate. După cîteva cuvinte introducti­ve în care se subliniază însemnă­tatea problemei, lucrarea își pro­pune lămurirea înțelesului marxist al noțiunii de practică. Se arată că practica cuprinde deopotrivă activitatea oamenilor pentru­ trans­­formarea naturii și activitatea oamenilor în viața socială, luptele de clasă. Sînt interesante consi­derațiile autorului despre practi­ca vieții spirituale. Prezentarea semnificației marxiste a noțiunii de practică este făcută în opozi­ție cu înțelesul pe care îl dau pragmatiștii acesteia. Noțiunea marxistă de practică este opusă și noțiunii de „experiență“ folosite de idealiștii subiectiviști din tre­cut și de astăzi. Din lucrare reiese cu claritate rolul practicii atît pe treapta sen­zorială, cît și pe treapta rațio­nală a cunoașterii, incit apare e­­vident faptul că practica străbate întregul proces al cunoașterii. Practica, criteriul de verificare a adevărului, este obiectul unui capitol aparte. Ultima parte a lucrării tratează despre unitatea dintre teorie și practică și arată că, ori de câte ori s-a păstrat un raport just în­tre acestea, activitatea cercetă­torilor naturii, a lucrătorilor pe tărîm social a fost încununată de succes. Dimpotrivă, ruptura dintre teorie și practică a dus sau la dogmatism, sau la empirism în­gust. In încheiere, autorul subliniază necesitatea verificării și dezvol­tarea principiilor teoretice prin activitatea practică de zi cu zi pentru înlăturarea deopotrivă a dogmatismului și a empirismului îngust. Sergiu Verona O ETAPA HOTARITOARE IN LUPTA POPOARELOR ARABE (Colecția „Probleme actuale ale situației internaționale“) instrument de totală înrobire năs­cocit de imperialiști. Dar exemplul popoarelor din Asia, care au scuturat jugul colo­nial și au pornit pe un drum pro­priu, precum și creșterea conștiin­ței maselor au făcut ca în țările Orientului apropiat și mijlociu să crească puternic opoziția față de pactele agresive, față de politica colonialistă. Pentru a scutura jugul econo­mic și politic impus de colonia­liști, țările arabe luptă pentru cu­cerirea și apărarea independenței și suveranității naționale, dezvol­tarea independentă a economiei țărilor lor. In acest scop mult din statele arabe întrețin relații de colabo­rare cu U.R.S.S. și cu țările de democrație populară, țări care a­­probă întru totul lupta pentru libertate, independență și pace a acestor popoare și care le ajută să-și îndeplinească aceste țeluri. Lucrarea începe printr-o prezen­tare a țărilor din Orientul mijlo­ciu și apropiat, bogățiile, posibi­litățile economice ale acestor țări, și situația lor politică. Autorul a­­rată în continuare planurile pe care le urzesc imperialiștii în ve­derea înrobirii popoarelor arabe, precum și contradicțiile dintre im­perialiștii — americani și englezi, — care-și revendică fiecare drep­tul la asuprirea și jefuirea aces­tor popoare. In lucrare se arată că, urmărind scopuri agresive și subordonarea politică și economică a țărilor O­­rientului apropiat și mijlociu, pu­terile imperialiste duc în această parte a lumii o politică de blocuri, de subminare a păcii. O parte im­portantă a broșurii se ocupă de Pactul de la Bagdad, care consti­tuie o amenințare directă la adre­sa păcii și securității popoarelor arabe, arătîndu-se totodată și po­ziția acestor popoare față de acest NOTE Un gestionar cu năravuri deosebite Mult și-a dorit Ioan Onofrei să ajungă responsabil la un cazan sau măcar gestionar la un maga­zin în care să se vîndă și băuturi alcoolice. Dorința i s-a realizat. Nu-i vorba, n-a ajuns el mai ma­rele Hanului Ancuței despre care maestrul M. Sadoveanu povestește cititorilor săi, ci la o cooperativă de pe meleagurile raionului L&­­­­puș, în satul Rușor, comuna Co­­palnic Mănăștur. De bucurie nu mai știa ce să facă, și rar trecea zi în care să nu se înfrupte din votcă, rom, co­niac, rachiu și altele. La început sătenii de prin părțile locului cre­deau că bea de bucurie. După cît­­va timp au crezut că omului i se va fi întîmplat vreun necaz și că bea de inimă rea, pînă la urmă însă s-au convins că bea fiindcă este bețiv. Nu-i însă un bețiv oarecare. Nu-i din acei care înjură sau plîng cînd au dat pe gît un pă­hărel mai mult, și nici din acei care să cînte pînă adorm de „o­­boseală" cine știe pe unde (cite odată și prin șanțuri). Nu! Omul nostru, este un bețiv cu o me­teahnă cu totul altfel, pe care rar o poți intilni la un alt bețiv. El suferă de mania­că atunci cînd i se urcă alcoolul la creier își pierde încrederea în oameni. In asemenea situații deși cooperativa trebuie să fie deschisă el nu mai vinde nimic, pînă „nu-și recapătă încrederea în oameni", pînă nu se trezește. Și în tot acest timp oa­menii, privați de încrederea ges­tionarului, nu au de unde se a­­proviziona cu cele necesare. Credem că vor rămîne de pomi­nă cele întîmplate în ziua de 7 august, cam pe la ora amiezei. Ștefan Hosu și Alexandru Medan din satul vecin, Măgureni se a­­șezaseră la o țurculiță cu gestio­narul. Pe cînd cei doi prieteni de bău­tură ciocneau paharele, gestiona­rului i-a pierit ca din senin încre­derea în ei, și-l întrebă bănuitor pe unul. — Cite jumătăți ți-am dat Ște­fane? — Trei. Ce e? (!) hîc... numai trei? De ce mă-nșeli? — Iartă-mă, dar n-am înșelat pe nimeni în viața mea. De am cin­stit mă știe tot satul. — Ce am eu cu satul, cind­ ai băut și... hîc... gata. — întreabă oamenii... — Nu întreb pe nimeni toți îs la fel ca tine. Tocmai cînd această discuție era in toi, în cooperativă intră un co­lectivist din Vima Mică, care co­­borîse dintr-un camion, cu intenția de a-și cumpăra țigări și a-și continua apoi drumul spre Baia Mare. Gestionarul nu-l luă în sea­mă ci apucînd din raft o sticlă goală, le spuse celor prezenți: aș­teptați doar nițel să aduc puțină apă rece. Și zicînd aceasta, ieși pe ușă, și trîntind-o în urma lui, spre mirarea celor rămași pe dinăun­tru, o zăvori repede, și apoi strigă de afară. — Așa! Stați în liniște acolo. Nu vă deschid pînă nu vine pre­ședintele de la Mănăștur să-mi facă inventar, și să vedem atunci cite „jumătăți" s-au băut. Cei din cooperativă n-au avut încotro și au stat așa zăvoriți pînă pe la orele 19, cînd în sfîr­­șit, Onofrei și-a revenit din ame­țeală, cam pe vremea cînd a so­sit președintele care a dat dispo­ziții ca „prizonierii" să fie elibe­rați. Cu un asemenea gestionar, ca­re în treacăt fie zis își pierde cam des încrederea în oameni, nu-i chip de trăit, spun locuitorii din sat. De ce oare ii acordă ei atunci încrederea lor și-l lasă să ocupe mai departe postul de ges­tionar, tolerîndu-i toate abaterile și năravurile? Forurile superioare trebuie să ia măsuri de așa natură încît să-l trezească la realitate pe gestiona­rul Onofrei, să-l pună în situația de a nu-și mai putea bate joc de țăranii muncitori din sat, iar ca gestionar să fie numită o persoa­nă care să asigure buna deservire a consumatorilor.­­ M­UUTAC I­I URNICA

Next