Pentru Socialism, octombrie 1956 (Anul 7, nr. 860-878)
1956-10-10 / nr. 860
mm AL COmITETULUI REGIONAL AL PARTIM HMM BORIIN f AL SFATULUI POPULAR REGIONAL BAIAURARE Anul VII, nr. 860 Miercuri 10 octombrie 1956 4 pag. sB 20 bani ——»nil ■! Binifin —■ Atenția cuvenită reparării utilajelor Nu arareori în unele întreprinderi din regiunea noastră poți auzi asemenea discuții aprinse. Șeful secției: „Trebuie să dăm bătaie cu planul, cu care am rămas în urmă. Nu putem opri tocmai acum utilajele". Mecanicul șef al întreprinderii care răspunde de urmărirea executării, reparațiilor, de utilaje: „Dar, tovarășe inginer, cînd aveți de gînd să executăm reparațiile? Avem și noi un plan, utilajul trebuie și el repa...". Șeful secției: „Nu mă interesează! Ia ascultă, tovarășe, dumneata ești împotriva realizării planului? Și atunci cînd, datorită uzurii mijloacele de bază respective ar trebui să intre în reparație capitală, mijlocie sau curentă, acestea continuă să funcționeze, deși nu mai au randamentul, precizia de lucru ori siguranța de funcționare, admisă de procesul tehnologic, in acest fel nu se execută lucrările de reparații menite să readucă utilajul cît mai aproape de starea inițială, în vederea menținerii duratei de serviciu stabilite, prin înlocuirea unor părți principale sau a unui număr important de piese uzate peste măsură. Trebuie să atribuim însă mai întîi meritul cuvenit unor șefi de secții și mecanici șefi, care înțeleg să respecte întrutotul îngrijirea și repararea la timpului, măsură cu ajutorul a utilacăreia se culeg roadele așteptate, utilajul respectiv folosîndu-l rațional. Ei se pot mîndri nu numai că realizează ritmic planul de producție dar obțin aceste succese pe seama indicilor ridicați de utilizare a mașinilor și prelungesc viața acestora. La 1 octombrie de pildă, colectivul secției A a uzinelor „Gh. Gheorghiu-Dej" a sărbătorit elaborarea celei de a mia șarje rapide iar comuniștii de aici începînd cu șeful secției tov. Radu Florian, dau atenția cuvenită nu numai planificării și organizării din timp a reparațiilor ci și executării lor, nului și de calitate conform pluireproșabilă. Asemenea rezultate se obțin și la întreprinderea „Petre Gheorghe" unde mecanicul șef Gagy Ștere acordă atenția cuvenită reparațiilor capitale, mijlocii sau curente, cât și controalelor planificate. Sunt cunoscute minerilor numele harnicilor mecanici și lăcătuși de întreținere și reparații: Bereczki Andrei, Kert Vasile, Konicica Mihai și alții care execută bine și rapid reparațiile planificate, s-au specializat nu numai în întreținerea utilajelor dar și în revizuirea fiecărui agregat și în prevenirea din timp a deficiențelor. Acolo unde există preocupare, din partea conducerii întreprinderii față de planificarea justă și aprovizionarea din timp cu materialele necesare reparațiilor, acestea se execută corespunzător nu numai bine dar și mai repede asigurîndu-se astfel mijloacelor de bază pe funcționarea o durată mai mare. La întreprinderea forestieră regională Sighet de pildă, inginerul șef Drimuș I. și mecanicul șef Kaufman I. nu numai că au respectat întrutotul reparația capitală a gaterului de 38 țoli și reparația mijlocie la o locomotivă și 11 ferăstraie circulare, dar le-au executat cu S, respectiv 3 zile mai devreme. In acest fel viața mașinilor s-a prelungit. In aceste întreprinderi organele de partid și sindicale însușindu-și Directivele celui de al III ea Congres, au știut să mobilizeze colectivele, lămurindu-se că sporirea producției și productivității muncii trebuie realizată nu numai pe seama unor noi investiții, prin mărirea numărului de mașini-unelte, ci în primul rînd printr-o mai bună folosire a mașinilor și uneltelor cu care lucrăm astăzi. Mașinile noastre pot — fără îndoială — să dea mai mult decît dau astăzi, dar pentru aceasta ele trebuie întreținute cu cea mai ma grijă și dragoste. Nu sunt buni acei care privesc cu ochelari conducători de cal salvarea aparentă a de moment a planului îndeplinirii și în miopia lor nu sunt prevăzători, neglijează totalmente executarea la timp a reparațiilor capitale, mijlocii sau curente. De regulă aceștia nu se trezesc decît atunci cînd s-au lovit de obstacole, de goluri de producție și defecțiuni grave la utilaje, obstacole pe care le-ar fi putut ocoli din timp. In această situație au ajuns tovarășii de la sectorul de transporturi „23 August", de pildă, unde în prezent liniile de funiculare care transportă produsele întreprinderilor miniere sunt folosite doar în proporție de 60 la sută față de capacitatea lor. Aici (și nu numai aici) se practică un obicei cît se poate de dăunător. Deși se cer anumite lucrări, acestea nu se fac la timp, jos la întreprinderi. Și apoi vin surprizele. Azi se primește un telefon ca pe mîine să se termine planificarea reparațiilor capitale pentru anul viitor. Un funcționar, de mina a doua, de regulă referentul mecanicului șef, ia o hîrtie și eșalonează reparațiile pe luni, trimestre, fără să se consulte cu colectivul, cu oamenii care lucrează la aceste mașini, cu șefii de secții sau mecanicul șef. Această hîrtie ajunge la forurile superioare, o semnează și ei și o trimit apoi jos la mecanicul șef pentru urmărire. Un asemenea plan de reparații capitale are și sectorul de transporturi „23 August". Din valoarea totală a reparațiilor capitale prevăzute în trimestrul I. a. c. s-a executat doar 3,4 la sută. Cauza? S-au prevăzut în planul acestor reparații, înlocuiri de stative, cabluri etc. pe timp de iarnă este bine știut că pe traseul cînd de funicular sunt zăpezi mari. Cultul: reparația nici astăzi Renu e executată. Nu mică e vina conducerii Trustului minier, și ales a sectorului mecanicului mai șef, pentru situația gravă în care se află azi sectorul de transport. Din păcate, însă, mai sunt conducători care nu dau atenția cuvenită reparațiilor capitale, nu întocmesc devizele la timp și trec la executarea acestora doar atunci cînd mașina nu mai funcționează, făcînd plata reparațiilor din contul producției. Aceasta provoacă deturnări de fonduri, nedecontarea lucrărilor la timp, ivirea blocajelor de fonduri, car La cele aproape 6 milioane blo(la finele lunii august) ale întreprinderii „Cloșca", a contribuit mult și această situație. Deși aici s-au executat doar 50 la sută din reparațiile capitale planificate, acestea s-au executat în regie din contul producției. Documentația necesară executării unor reparații a fost depusă la pentru decontare cu luni de bancă zile după terminarea lucrărilor. Abateri asemănătoare mai au loc și la întreprinderea „Lăpușana" Tg. Lăpuș"unde se privesc cu multă ușurință reparațiile capitale. tu La combinatul „1 Mai“" din LaMare, mecanicul șef Chedeon, nici nu a început măcar reparațiile capitale prevăzute pe luna august la două prese și la o supercentrifugă. Conducerea întreprinderilor, inginerii șefi, mecanicii șefi trebuie să privească cu mai multă răspundere executarea la timp a reparațiilor capitale, mijlocii și curente, a utilajului. Ei trebuie să fie prevăzători, să se consulte cu colectivul de muncă, planificînd la timpul potrivit reparațiile și să prevadă odată cu aceasta materia(Continuare în pag. 3-a.). Să recoltăm și să depozităm la timp porumbul Porumbul recoltat nu trebuie ținut multă vreme într-o grămadă, din cauzia umidității ridicate el poate să mucegăiască. După ce au fost desfăcuți, știuleții se depozitează în pătule unde au asigurate toate condițiile pentru o bună păstrare, mai ales aerisirea. Dacă știuleții pentru sămînță n-au fost aleși înainte de recoltare, acest tern poate fi făcut șî în timpul depozitării alegîndu-se cei mai frumoși știuleți, care au vîrîurile acoperite cu boabe, rînduri drepte, boabele de aceeași culoare și bine prinse pe cocean. Gospodarii harnici nu întîrzie cu recoltarea și depozitarea porumbului, evitînd astfel deprecierea.salului Âana fiifd»?t % După culegerea porumbului și transportarea lui în gospodărie el este cîntărit și depozitat în coșare și magazii. Să grăbim lucrările agricole de toamnă Distinși cu steagul de fruntaș pe regiune In cadrul unei ședințe ce a avut loc luni, 8 octombrie, la comitetul regional de partid la care au participat membrii biroului comitetului regional de partid, primii secretari ai comitetelor raionale și orășenești de partid, președinții comitetelor executive ale sfaturilor populare raionale și orășenești și alți activiști de partid și de stat, s-a analizat desfășurarea campaniei de însămînțări. Pe baza rezultatelor obținute pînă la această dată, raionul Tășnad care a realizat la recoltări un procentaj de 88,9 o/0, iar la însămînțări de toamnă 23o/0, a fost declarat raion de șes fruntaș, decernîndu-i-se drapelul de fruntaș pe regiune. Fruntaș printre raioanele de munte a fost declarat raionul Oaș. Printre gospodăriile agricole de stat din regiunea fruntașă a fost declarată G.A.S. Livada, care a însămînțat pînă la această dată 82,8%. Decernarea drapelului de fruntaș pe regiune se va face săptămînal. Comitetul regional de partid a constatat că însămînțările se execută nepermis de încet. Pină la această dată nu s-au însămînțat decît 12 %, iar recoltarea produselor de toamnă nu s-a făcut decît în proporție de 61,1 %. Organele și organizațiile de partid și de stat din regiune sînt datoare să mobilizeze fără întîrziere toate forțele combătînd orice delăsare — pentru asigurarea succesului lucrărilor agricole de toamnă. wWVWWVWWWW^^A^^AAAA^A^AA/ti1 SUPLIMENTE ALE GAZETELOR DE PERETE ÎN SATELE RAIONULUI CĂREI Pentru a intensifica în această perioadă munca, de agitație în jurul sarcinilor zilei și a-i da un conținut cât mai bogat, Comitetul raional de partid Cărei a îndrumat organizațiile de bază să dea o cit mai mare atenție gazetelor de perete, organe ale organizațiilor de partid sătești și ale comitetelor executive ale sfaturilor populare comunale. In același timp, comitetul raional a îndrumat redacția „Szabadság", ziarului organ al comitetului raional de partid și al sfatului popular raional, să acorde un sprijin concret comiitetelor de redacție ale gazetelor de perete pentru a putea scoate suplimente reușite ale gazetelor, închinate problemelor celor mai arzătoare ale vieții satelor. In acest fel, intr-un mare număr de comune ca Moftinu Mic, Tireamn, Craidorolț, Ghenci, Căpleni, etc., au început să apară suplimente ale gazetelor de perete, tratând probleme din cele mai arzătoare ale vieții satului. Desigur că, în majoritate lor, suplimentele gazetelor de perete sătești au acordat locul cuvenit problemei însămînțărilor de toamnă. Astfel la suplimentul gazetei scos la Tiream, secretarul organizației de P.M.R. semnează bază un articol în care se ocupă de sarcinile muncii de agitație în campania de însămînțări. Dar în lupta pentru succesul însăr ‘țărilor se încadrează toate forțel^^WVWWVWVWWW^VVVVWVVVVVVVAWWVVVVVVVWVVW^Wle. Nu pot lipsi din această acțiune nici utemiștii, deputații, cadrele didactice. Astfel, deputatul Ioan Izvoran Terebești din comuna tratează într-un articol problema organizării muncii, referindu-se la experiența obținută în circumscripția sa. La Ghenci, secretarul organizației de bază U.T.M. ocupîndu-se de munca U.T.M. în campanie, scoate în evidență exemplul personal al utemiștilor Vasile Pop, Horvath Iuliu, Ștefan Asztalos, Csomai Ștefan, fruntași însămînțări și predararea cotelor. Munca cadrelor didactice în cadrul campaniei, de pildă, este oglindită în articolul tov. Mihai Ionescu apărut în suplimentul gazetei din comuna Moftinu Mic. Multe din mentele apărute suplinu numai că au consemnate realizările obținute, evidențiind pe fruntași, dar iau poziție combativă față de lipsuri, rămîneri în urmă, față de codași. Făcînd o analiză a situației realizării planului de colectări, tov. Dezideriu Brad, secretarul Comitetului executiv al Sfatului popular comunal Ciumești, în articolul pe care îl semnează, arată că o principală cauză rămînerii în urmă la a colectări este și munca slabă a unor deputați. Astfel, critică activitatea nesatisfăcătoare a deputaților Elisabeta Nagy din circumscripția 28 și Vasile Bodea din circumscripția 30. Intr-un articol al ^•‘»A/VVVVVVVVS^A/V'VVVVV’VVVV'* aceluiași număr deputatul Kinczel Iosif demască pe chiaburii Ioan Czombil și Ștefan Eoriiii care n-au predat nimic din cota de porumb și floarea soarelui. Parte actualității integrantă a satelor noastre, transformăm problema socialiste a agriculturii tratată sub o formă sau alta, nu lipsește din suplimentele apărute. Mai multe articole apărute oglindesc procesul de continuă consolidare a gospodăriilor colective existente, de atragere a noi membri în colectivă. In articolul „Cum desfășurăm munca de lămurire în mijlocul țăranilor muncitori", președintele gospodăriei agricole colective din Căpleni, Ștefan Tillinger, arată că cele mai bune argumente ce pledează pentru intrarea in colectivă sînt roadele obținute pe ogoarele gospodăriei, zile însemnate venituobținute de colectiviști. El arată că numai la avansul de 40% au revenit fiecărui colectivist 3,50 kg. grîu și 10 lei pentru zi muncă. Numai coolectivistul Dezideriu Hegedüs a primit cu această ocazie 3.200 lei. Că această formă a agitației politice de masă este îmbrățișată cu căldură, o dovedesc faptul că în multe comune, apariția primului număr a fost urmată cu regularitate de apariția altor numere și mai reușite, cu contribuția unor colective și mai largi. Vizita delegației R.P.R. în Republica Populară Mongolă ULAN BATOR 9 (Agerpres) — corespondență specială. In dimineața zilei de 7 octombrie delegația Republicii Populare Romîne în frunte cu tovarășul Gh. Gheorghiu-Dej, prim secretar al C. C. al P. M. R. și membru al Prezidiului Marii Adunări Naționale a R.P.R., care vizitează Mongolia la invitata Consiliului de Miniștri al R. P. Mongole și a C. C. al Partidului Revoluționar Mongol, a vizitat muzeul istoric din Ulan Bator, muzeul Central de stat și alte locuri și monumente istorice. Tot la 7 octombrie, delegația a vizitat școala superioară de partid de pe lingă C. C. al Partidului Popular Revoluționar Mongol. Delegația romînă a fost însoțită de președintele Consiliului de Miniștri din R. P. Mongolă, Țedbal, Samrian, secretar al C. C. al Partidului Popular Revoluționar Mongol, de Maider, prim vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, și alte personalități din viața publică și politică a țării. Duminică seara a avut loc o recepție la ambasada R.P.R. La recepție au participat președintele Consiliului de Miniștri al R.P. Mongole, Țedenbal, președintele prezidiului marelui Hural Popular Mongol, Sambu, și Samdan, secretari Dugursurun ai C.C. al Partidului Popular Revoluționar Mongol, Maider, dinte al Consiliului prim vicepreșede Miniștri, Adilbis, ministrul Afacerilor Externe al R P. Mongole, miniștrii, membri ai C.C. al Partidului Popular Revoluționar Mongol, reprezentanți ai opiniei publice mongole, membri ai corpului diplomatic acreditați la Ulan Bator, precum și ziariști mongoli și străini. Ambasadorul R.P.R. la Ulan Bator, Mihail Dalea, a rostit scurtă cuvîntare în care a subliniat că vizita delegației Republicii Populare Romîne în Republica Populară Mongolă constituie o expresie a relațiilor de prietenie și a colaborării frățești care leagă cele două popoare. El a arătat că vizita delegației R.P.R. va contribui la întărirea și mai departe a prieteniei și colaborării frățești între popoarele român și mongol. A luat apoi cuvîntul tov. Țedenbal care a relevat în cuvin!area sa marile succese obținute de poporul român în construirea socialismului. El a subliniat că prietenia care leagă poporul mongol de poporul român are la bază scopul comun al luptei tuturor popoarelor care construiesc socialismul. Această prietenie, a declarat el, este veșnică și de nezdruncinat. Tov. Gh. Gheorghiu-Dej, Alex.Moghioroș, Leonte Răutu și Vladimir Gheorghiu au toastat pentru unitatea și prietenia dintre popoarele român și mongol, pentru unitatea și prietenia popoarelor țărilor socialiste. Recepția s-a desfășurat într-o atmosferă de sinceră prietenie. In dimineața zilei de 8 octombrie delegația Republicii Populare Române a plecat spre patrie. Colectiviștii — primii la valorificări Lucrînd pămîntul cu tractoare« și după indicațiile tehnicienilor agronomi, membrii gospodăriei agricole colective „înfrățirea" din Tiream, raionul Carei, iau obținut în acest an o recoltă de peste 1.600 kg grîu la hectar. De curînd, colectiviștii au hotărît să valorifice 2.000 kg. grîu prin I O.S. Recolta. Exemplul colectiviștilor a fost urmat și de alți săteni cu gospodării individuale din comună, ca: Papieri Ștefan, Holer Anton, Maurer Nicolae și alții, care au vîndut statului însemnate cantități de grîu și secară. P. Vasile Tricotaje peste plan Luptînd pentru realizarea depășirea planului pe linia sepșitembrie, muncitorii tricoteri din cadrul secției de automate a cooperativei „Unitatea“ din Sighet, au dat peste plan 247 bărbătești, 559 pulovere pulovere pentru copii și 126 botoșei. Majoritatea articolelor confecționate peste plan au fost făcute din economiile realizate de secțiia croi. Tot în cursul lunii septembrie, personalul de întreținere în frunte cu Heiszler Paul, Bias Tiberiu și Krombolcz Zoltán a mecanizat o mașină plană de tricotat, care acum dă un randament mult mai ridicat. Pentru asigurarea curentului electric necesar cooperativei, se va pune în funcțiune încă un grup electrogen primit cu ajutorul U.R.C.M. Baia Mare. Mesaroș losifi coresp. voluntar Locuințe pentru muncitori Muncitorilor, funcționarilor și tehnicienilor de la întreprinderea „1 Mai“ din Baia Mare, numai în cursul acestui an, le-au fost dați în folosință 1.682,25 m. p. suprafață locativă. Printre cele 35 familii care au primit locuințe în blocuri muncitorești putem aminti pe Mihai Demaresek, Augustin Pop și Alexandru Bucșa. 42 muncitori necăsătoriți au primit locuințe în căminul muncitoresc construit special pentru ei. întrecerea patriotică, un puternic stimulent întrecerea patriotică pe circumscripții ce se desfășoară în comuna Vezendiu (Carei) influențează mult bătălia pentru realizarea planului de colectări și însămînțări. Drapelul roșu de circumscripție fruntașă se află acum în circumscripția deputatului Emil Tămășan. Mulți țărani muncitori printre care: Nicolae Erdei, Emil Candrea, Traian Sfîra, deputatul Gavril Sălăjan din Vezendiu, Chivari Iuani, Ioan Turdeanu, Gheorghe Erdei și alții din satul Portița au predat în întregime cotele datorate statului. Pînă acum, planul de colectări s-a realizat pe întreaga comună în proporție de 97 la sută la grîu, peste 70 la sută la cartofi, 112 la sută la carne, 87 la sută la lapte, peste 100 la sută la fîn și 97 la sută la alte boabe. Gobh Mihai coresp. voluntar Trebuie folosită întreaga capacitate de lucru a tractoarelor la S. M. T. Mărtinești Pentru terminarea însămînțurilor la timp și la un nivel corespunzător înzestrării tehnico-materiale a agriculturii, care să garanteze obținerea unor recolte sporite în anul viitor, este necesar ca tractoarele și mașinile agricole ale S. M. T.-urilor să lucreze cu capacitatea lor maximă. La S. M. T. Mărtinești însă nu se depun toate eforturile pentru grăbirea ritmului indeplinirii planului de producție în campania de toamnă. Deși condițiile pentru realizarea sarcinilor de plan sînt asigurate, totuși planul campaniei de toamnă n-a fost realizat pînă la 1 octombrie decît în proporție de 17%. De ce se găsește stațiunea în această situație nesatisfăcătoare? Fără îndoială, că seceta prelungită îngreunează executarea arăturilor, dar aceasta încă nu justifică totul. Cu toate condițiile grele, unii tractoriști ca Guia Iosif, Balog Gheorghe, Huton Whai, care își îngrijesc cu pricepere tractoiarele și își organizează bine munca, și-au realizat planul în proporție de 45—50%. Cauza principală a rămînerii în urmă se datorește nefolosirii întregului parc de mașini șî tractoare. In zilele de 3 și 4 octombrie nu funcționau cca. 14 tractoare. Dacă staționarea cîtorva tractoare ar fi oarecum „motivată“, negăsindu-se în magazie piesele necesare, de pildă, radiatoare, apoi cele mai multe staui în pricina reparațiilor făcute de Antuială. Multe tractoare se defectează cîteva hectare de arătură, după stau zile în șir fără ca cinev apoi să se intereseze de punerea lor în funcțiune. Iată, de pildă, cum se pezintă lucrurile la brigada condusă de Makai Carol, care lucrează pe ogoarele gospodăriei colective din Agriș. Timp de 3 zile (2, 3 și 4 octombrie) tractoarele au stat în fața sediului gospodăriei. Pentru repararea lor e nevoie de segmenți, cămăși pentru pistoane alte piese care nu găsesc în stațiune.* Tovarășii din conducerea stațiunii au așteptat telefoane după telefoane, ca abia în 4 octombrie să se „urnească“ din loc, să vadă ce se întîmplă cu brigada de la Agriș. Nu e de mirare că brigada n-a farat mai mult decît capacitatea unui singur tractor. Și acesta nu e singurul caz. Așa au „lucrat“ și mai lucrează cele mai multe brigăzi din stațiune. Desigur, dacă tractoarele n-au fost trimise bine reparate în campionia de toamnă acum când se defectează multe deodată, mecanicii nici nu știu la care brigadă să alerge mai degrabă. Realizarea planului campaniei de toamnă a rămas în urmă nu numai pentru faptul că o bună parte din tractoare nu funcționează ci pentru că nici tractoarele care pot lucra nu sînt utilizate decît pe jumătate. Organizarea muncii în 2 schimburi n-a fost aplicată în această stațiune. Tractoarele care lucrează la întovărășirile din Odoreu, Berindan și din alte părți pornesc dimineața tîrziu și se opresc seara la orele 6. Metodele înaintate de folosire a parcului de mașini și tractoare sînt aproape complect părăsite. Astfel, despre graficul onar nici nu poate fi vorba. De aplicarea acestei metode nu s-a mai interesat nimeni: „întîi să punem la punct organizarea brigăzilor și apoi ne vom ocupa și de această chestiune“ — spunea tov. Sándor Emeric, inginerul șef al stațiunii. Tov. inginer are dreptate în această privință: întîi trebuie să existe o perfectă organizare muncii în brigadă, și numai după a aceea se poate trece la aplicarea metodei graficului orar. Dar cînd se va face aceasta, în noiembrie sau decembrie?. . Stațiunea ia contractat cu unitățile pe care le servește un volum de 462 hantri pentru însămînțări. Pînă acum au realizat la însămînțări numai 44 hantri. Pentru utilizarea întregii capacități de lucru a tractoarelor la însămînțări este necesar să se alcătuiască cupluri din două sau trei semăntriri, după puterea tractorului. La S. M. T. Mărtinești nu a existat însă o preocupare serioasă în acest sens. S-au alcătuit doar două cupluri din cîte 2 semnători. Și din aceste două cupluri numai unul, condus de tractoristul Pas Vasile a lucrat la G.A.G.Botiz obținînd rezulte bune. Intre brigăzile care lucrează la G.A.C. Nisipeni și Oar s-a organîzat întrecere socialistă. Atît numai. De extinderea și urmărirea rezultatelor întrecerii socialiste nu se ocupă nimeni. Pentru intensificarea ritmului executării lucrărilor de toamnă, organizația de bază și conducerea S. M. T. Mărtinești trebuie să asigure cît mai grabnic punerea în stare de funcționare a tuturor, tractoarelor și să ia măsuri pentru utilizarea întregii lor capacități de lucru. Timpul nu așteaptă nici o clipă. Orice întîrziere prejudiciază recolta anului viitor. A MARGUS iá