Pentru Socialism, octombrie 1956 (Anul 7, nr. 860-878)

1956-10-10 / nr. 860

mm AL COmITETULUI REGIONAL AL PARTIM­ HMM BORIIN­­ f AL SFATULUI POPULAR REGIONAL BAIA­URARE Anul VII, nr. 860 Miercuri 10 octombrie 1956 4 pag. sB 20 bani ——»nil ■! Binifin —■ Atenția cuvenită reparării utilajelor Nu arareori în unele întreprin­deri din regiunea noastră poți auzi asemenea discuții aprinse. Șeful secției: „Trebuie să dăm bătaie cu planul, cu care am ră­mas în urm­ă. Nu putem opri toc­mai acum utilajele". Mecanicul șef al întreprinderii care răspunde de urmărirea execu­tării, reparațiilor, de utilaje: „Dar, tovarășe inginer, cînd aveți de gînd să executăm reparațiile? Avem și noi un plan, utilajul trebuie și el repa...". Șeful secției: „Nu mă interesea­ză! Ia ascultă, tovarășe, dumneata ești împotriva realizării planului? Și atunci cînd, datorită uzurii mijloacele de bază respective ar trebui să intre în reparație ca­pitală, mijlocie sau curentă, a­­cestea continuă să funcționeze, deși nu mai au randamentul, pre­cizia de lucru ori siguranța de funcționare, admisă de procesul tehnologic, in acest fel nu se e­­xecută lucrările de reparații me­nite să readucă utilajul cît mai a­­proape de starea inițială, în ve­derea menținerii duratei de ser­viciu stabilite, prin înlocuirea unor părți principale sau a unui nu­măr important de piese uzate pes­te măsură. Trebuie să atribuim însă mai întîi meritul cuvenit unor șefi de secții și mecanici șefi, care înțe­leg să respecte întrutotul îngriji­re­a și repararea la timp­­ului, măsură cu ajutorul a utila­căreia se culeg roadele așteptate, utila­jul respectiv folosîndu-l rațio­nal. Ei se pot mîndri nu numai că realizează ritmic planul de pro­ducție dar obțin aceste succese pe seama indicilor ridicați de utili­zare a mașinilor și prelungesc viața acestora. La 1 octombrie de pildă, co­lectivul secției A a uzine­lor „Gh. Gheorghiu-Dej" a sărbă­torit elaborarea celei de a mia șarje rapide iar comuniștii de aici începînd cu șeful secției tov. Radu Florian, dau atenția cuve­nită nu numai planificării și or­ganizării din timp a reparațiilor ci și executării lor, nului și de calitate conform plu­ireproșabilă. Asemenea rezultate se obțin și la întreprinderea „Petre Gheor­­ghe" unde mecanicul șef Gagy Șter­e acordă atenția cuvenită re­parațiilor capitale, mijlocii sau curente, cât și controalelor plani­ficate. Sunt cunoscute minerilor numele harnicilor mecanici și lă­cătuși de întreținere și reparații: Bereczki Andrei, Kert Vasile, Ko­­nicica Mihai și alții care execută bine și rapid reparațiile planifi­cate, s-au specializat nu numai în întreținerea utilajelor dar și în revizuirea fiecărui agregat și în prevenirea din timp a deficiențelor. Acolo unde există preocupare, din partea conducerii întreprin­derii față de planificarea justă și aprovizionarea din timp cu mate­rialele necesare reparațiilor, a­­cestea se execută corespunzător nu numai bine dar și mai repede asi­­gurîndu-se astfel mijloacelor de bază pe funcționarea o durată mai mare. La întreprinderea fo­restieră regională Sighet de pildă, inginerul șef Drimuș I. și meca­nicul șef Kaufman I. nu numai că au respectat întrutotul reparația capitală a gaterului de 38 țoli și reparația mijlocie la o locomotivă și 1­­1 ferăstraie circulare, dar le-au executat cu S, respectiv 3 zile mai devreme. In acest fel viața mașinilor s-a prelungit. In aceste întreprinderi organe­le de partid și sindicale însușin­­du-și Directivele celui de al II­­I ea Congres, au știut să mobili­zeze colectivele, lămurindu-se că sporirea producției și productivi­tății muncii trebuie realizată nu numai pe seama unor noi investi­ții, prin mărirea numărului de mașini-unelte, ci în primul rînd printr-o mai bună folosire a ma­șinilor și uneltelor cu care lucrăm astăzi. Mașinile noastre pot — fă­ră îndoială —­ să dea mai mult decît dau astăzi, dar pentru a­­ceasta ele trebuie întreținute cu cea mai ma grijă și dragoste. Nu sunt buni acei care privesc cu ochelari conducători de cal salvarea aparentă a de moment a planului îndeplinirii și în mi­opia lor nu sunt prevăzători, negli­jează totalmente executarea la timp a reparațiilor capitale, mij­locii sau curente. De regulă aceștia nu se trezesc decît atunci cînd s-au lovit de obstacole, de go­luri de producție și defecțiuni grave la utilaje, obstacole pe care le-ar fi putut ocoli din timp. In această situație au ajuns tovarășii de la sectorul de trans­porturi „23 August", de pildă, unde în prezent liniile de funiculare care transportă produsele în­treprinderilor miniere sunt folosite doar în proporție de 60 la sută față de capacitatea lor. Aici (și nu numai aici) se prac­tică un obicei cît se poate de dău­nător. Deși se cer anumite lucrări, acestea nu se fac la timp, jos la întreprinderi. Și apoi vin surprize­le. Azi se primește un telefon ca pe mîine să se termine planifica­rea reparațiilor capitale pentru a­­nul viitor. Un funcționar, de mina a doua, de regulă referentul mecanicului șef, ia o hîrtie și e­­șalonează reparațiile pe luni, tri­mestre, fără să se consulte cu co­lectivul, cu oamenii care lucrează la aceste mașini, cu șefii de sec­ții sau mecanicul șef. Această hîr­­tie ajunge la forurile superioare, o semnează și ei și o trimit apoi jos la mecanicul șef pentru urmă­rire. Un asemenea plan de repara­ții capitale are și sectorul de tran­sporturi „23 August". Din valoarea totală a reparațiilor capitale pre­văzute în trimestrul I. a. c. s-a executat doar 3,4 la sută. Cauza? S-au prevăzut în planul acestor re­parații, înlocuiri de stative, ca­bluri etc. pe timp de iarnă este bine știut că pe traseul cînd de funicular sunt zăpezi mari. Cult­­ul: reparația nici astăzi Re­nu e executată. Nu mică e vina con­ducerii Trustului minier, și ales a sectorului mecanicului mai șef, pentru situația gravă în care se află azi sectorul de transport. Din păcate, însă, mai sunt con­ducători care nu dau atenția cu­venită reparațiilor capitale, nu în­tocmesc devizele la timp și trec la executarea acestora doar atunci cînd mașina nu mai funcționează, făcînd plata reparațiilor din con­tul producției. Aceasta provoacă deturnări de fonduri, nedecontarea lucrărilor la timp, ivirea blocajelor de fonduri, car La cele aproape 6 milioane blo­(la finele lunii august) ale întreprinderii „Cloșca", a contri­buit mult și această situație. Deși aici s-au executat doar 50 la sută din reparațiile capitale pla­nificate, acestea s-au executat în regie din contul producției. Docu­mentația necesară executării unor reparații a fost depusă la pentru decontare cu luni de bancă zile după terminarea lucrărilor. Abateri asemănătoare mai au loc și la întreprinderea „Lăpușa­­na" Tg. Lăpuș"unde se privesc cu multă ușurință reparațiile capitale. tu La combinatul „1 Mai“" din La­Mare, mecanicul șef Che­­deon, nici nu a început măcar re­parațiile capitale prevăzute pe luna august la două prese și la o supercentrifugă. Conducerea întreprinderilor, in­ginerii șefi, mecanicii șefi trebuie să privească cu mai multă răs­pundere executarea la timp a repa­rațiilor capitale, mijlocii și curen­te, a utilajului. Ei trebuie să fie prevăzători, să se consulte cu co­lectivul de muncă, planificînd la timpul potrivit reparațiile și să prevadă odată cu aceasta materia­(Continuare în pag. 3-a.). Să recoltăm și să depozităm la timp porumbul Porumbul recoltat nu trebuie ținut multă vre­me într-o grămadă, din cauzia umidității ridicate el poate să mucegăiască. După ce au fost desfă­­cuți, știuleții se depozitează în pătule unde au a­­sigurate toate condițiile pentru o bună păstrare, mai ales aerisirea. Dacă știuleții pentru sămînță n-a­u fost aleși înainte­ de recoltare, acest tern poate fi făcut șî în timpul depozitării alegîndu-se cei mai frumoși știuleți, care au vîrîurile acoperi­te cu boabe, rînd­uri drepte, boabele de aceeași cu­loare și bine prinse pe cocean. Gospodarii harnici nu întîrzie cu recoltarea și depozitarea porumbului, evitînd astfel deprecie­rea­­.salului Âana fiifd­­»?t % După culegerea porumbului și transportarea lui în gospodărie el este cîntărit și depozitat în co­șare și magazii. Să grăbim lucrările agricole de toamnă Distinși cu steagul de fruntaș pe regiune In cadrul unei ședințe ce a avut loc luni, 8 octombrie, la comi­tetul regional de partid la care au participat membrii biroului comitetului regional de partid, primii secretari ai comitetelor raionale și orășenești de partid, președinții comitetelor executive ale sfaturilor populare raionale și orășenești și alți activiști de partid și de stat, s-a analizat desfășurarea campaniei de însă­­mînțări. Pe baza rezultatelor obținute pînă la această dată, ra­ionul Tășnad care a realizat la recoltări un procentaj de 88,9 o/0, iar la însămînțări de toamnă 23o/0, a fost declarat raion de șes fruntaș, decernîndu-i-se drapelul de fruntaș pe regiune. Fruntaș printre raioanele de munte a fost declarat raionul Oaș. Printre gospodăriile agricole de stat din regiunea fruntașă a fost declarată G.A.S. Livada, care a însămînțat pînă la această dată 82,8%. Decernarea drapelului de fruntaș pe regiune se va face săptă­­mînal. Comitetul regional de partid a constatat că însămînțările se execută nepermis de încet. Pină la această dată nu s-au însămîn­­țat decît 12 %, iar recoltarea produselor de toamnă nu s-a fă­cut decît în proporție de 61,1 %. Organele și organizațiile de partid și de stat din regiune sînt datoare să mobilizeze fără întîrziere toate forțele combătînd ori­ce delăsare — pentru asigurarea succesului lucrărilor agricole de toamnă. wWVWWVWWWW^^A^^AAAA^A^AA/ti1 SUPLIMENTE ALE GAZETELOR DE PERETE ÎN SATELE RAIONULUI CĂREI Pentru a intensifi­ca în această perioa­dă munca, de agitație în jurul sarcinilor zi­lei și a-i da un con­ținut cât mai bogat, Comitetul raional de partid Cărei a îndru­mat organizațiile de bază să dea o cit mai mare atenție gazete­lor de perete, organe ale organizațiilor de partid sătești și ale comitetelor executive ale sfaturilor popula­re comunale. In ace­lași timp, comitetul raional a îndrumat redacția „Szabadság", ziarului organ al comitetului raio­nal de partid și al sfatului popular ra­ional, să acorde un­­ sprijin concret com­i­­i­tetelor de redacție ale gazetelor de perete pentru a putea scoa­te suplimente reușite ale gazetelor, închi­nate problemelor ce­lor mai arzătoare a­­le vieții satelor. In acest fel, intr-un mare număr de co­mune ca Moftinu Mic, Tir­eamn, Crai­­dorolț, Ghenci, Că­­pleni, etc., au început să apară suplimente ale gazetelor de pere­te, tratând probleme din cele mai arzătoa­re ale vieții satului. Desigur că, în ma­joritate lor, supli­mentele gazetelor de perete sătești au a­­cordat locul cuvenit problemei însămîn­­țărilor de toamnă. Astfel la suplimentul gazetei scos la Ti­­ream, secretarul or­ganizației de P.M.R. semnează bază un articol în care se o­­cupă de sarcinile muncii de agitație în campania de în­sămînțări. Dar în lupta pentru succesul însăr ‘­­țărilor se în­cadrează toate forțe­l^^WVWWVWVWWW^VVVVWVVVVVVVAWWVVVVVVVWVVW^W­le. Nu pot lipsi din această acțiune nici utemiștii, deputații, cadrele didactice. Astfel, deputatul Ioan Izvoran Terebești din comuna tratează într-un articol proble­ma organizării mun­cii, referindu-se la experiența obținută în circumscripția sa. La Ghenci, secretarul organizației de bază U.T.M. ocupîndu-se de munca U.T.M. în campanie, scoate în evidență exemplul personal al utemiști­­lor Vasile Pop, Hor­vath Iuliu, Ștefan Asztalos, Csom­ai Ștefan, fruntași însămînțări și preda­ra­rea cotelor. Munca cadrelor didactice în cadrul campaniei, de pildă, este oglindită în articolul tov. Mi­­hai Ionescu apărut în suplimentul gazetei din comuna Moftinu Mic. Multe din mentele apărute supli­nu numai că au consem­nate realizările ob­ținute, evidențiind pe­ fruntași, dar iau po­­­­ziție combativă față­ de lipsuri, rămîneri­ în urmă, față de co­dași. Făcînd o anali­ză a situației realiză­rii planului de colec­tări, tov. Dezideriu Brad, secretarul Co­mitetului executiv al Sfatului popular co­munal Ciumești, în articolul pe care îl semnează, arată că o principală cauză rămînerii în urmă la a colectări este și mun­ca slabă a unor de­putați. Astfel, critică activitatea nesatis­făcătoare a deputa­ților Elisabeta Nagy din circumscripția 28 și Vasile Bodea din circumscripția 30. Intr-un articol al ^•‘»A/VVVVVVVVS^A/V'VVVVV’VVVV'* aceluiași număr de­putatul Kinczel Io­sif demască pe chia­burii Ioan Czombil și Ștefan Eoriiii care n-au predat nimic din cota de porumb și floarea soarelui. Parte actualității integrantă a satelor noastre, transformăm­­ problema socia­liste a agriculturii tratată sub o formă sau alta, nu lipsește din suplimentele a­­părute. Mai multe ar­ticole apărute oglin­desc procesul de con­tinuă consolidare a gospodăriilor colec­tive existente, de a­­tragere a noi mem­bri în colectivă. In articolul „Cum des­fășurăm munca de lămurire în mijlocul țăranilor muncitori", președintele gospo­dăriei agricole colec­tive din Căpleni, Ște­fan Tillinger, arată că cele mai bune ar­gumente ce pledează pentru intrarea in co­lectivă sînt roadele obținute pe ogoarele gospodăriei, zile însemnate venitu­obți­nute de colectiviști. El arată că numai la avansul de 40% au revenit fiecărui co­lectivist 3,50 kg. grîu și 10 lei pentru zi­ muncă. Numai co­o­lectivistul Dezideriu Hegedüs a primit cu această ocazie 3.200 lei. Că această formă a agitației politice de masă este îmbrățișa­tă cu căldură, o do­­vede­sc faptul că în multe comune, apari­ția primului număr a fost urmată cu re­gularitate de apariția altor numere și mai reușite, cu contribuția unor colective și mai largi. Vizita delegației R.P.R. în Republica Populară Mongolă ULAN BATOR 9 (Agerpres) — corespondență specială. In dimineața zilei de 7 octom­brie delegația Republicii Populare Romîne în frunte cu tovarășul Gh. Gheorghiu-Dej, prim secretar al C. C. al P. M. R. și membru al Prezidiului Marii Adunări Națio­nale a R.P.R., care vizitează Mon­golia la invitata Consiliului de Miniștri al R. P. Mongole și a C. C. al Partidului Revoluționar Mongol, a vizi­tat muzeul istoric din Ulan Bator, muzeul Central de stat și alte lo­curi și monumente istorice. Tot la 7 octombrie, delegația a vizitat școala superioară de partid de pe lingă C. C. al Partidului Popular Revoluționar Mongol. Delegația romînă a fost însoțită de președin­tele Consiliului de Miniștri din R. P. Mongolă, Țed­­bal, Samrian, secretar al C. C. al Partidului Popular Revoluționar Mongol, de Maider, prim vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, și alte personalități din viața publică și politică a țării. Duminică seara a avut loc o re­cepție la ambasada R.P.R. La re­cepție au participat președintele Consiliului de Miniștri al R.P. Mongole, Țedenbal, președintele prezidiului marelui Hural Popu­lar Mongol, Sambu, și Samdan, secretari Dugursurun ai C.C. al Partidului Popular Revoluționar Mongol, Maider, dinte al Consiliului prim vicepreșe­de Miniștri, Adilbis, ministrul Afacerilor Ex­terne al R P. Mongole, miniștrii, membri ai C.C. al Partidului Popular Revoluționar Mongol, re­­­prezentanți ai opiniei publice mon­gole, membri ai corpului diploma­tic acreditați la Ulan Bator, pre­cum și ziariști mongoli și străini. Ambasadorul R.P.R. la Ulan Bator, Mihail Dalea, a rostit scurtă cuvîntare în care a subli­­­niat că vizita delegației Republi­cii Populare Romîne în Republica Populară Mongolă constituie o ex­presie a relațiilor de prietenie și a colaborării frățești care leagă cele două popoare. El a arătat că vi­zita delegației R.P.R. va contribui la întărirea și mai departe a prie­teniei și colaborării frățești între popoarele român și mongol. A luat apoi cuvîntul tov. Țe­denbal care a relevat în cuvin!a­­rea sa marile succese obținute de poporul român în construirea so­cialismului. El a subliniat că prie­tenia care leagă poporul mongol de poporul român are la bază sco­pul comun al luptei tuturor po­poarelor care construiesc socialis­mul. Această prietenie, a declarat el, este veșnică și de nezdrunci­nat. Tov. Gh. Gheorghiu-Dej, Alex.­­Moghioroș, Leonte Răutu și Vla­dimir Gheorghiu au toastat pentru unitatea și prietenia dintre po­poarele român și mongol, pentru unitatea și prietenia popoarelor țărilor socialiste. Recepția s-a desfășurat într-o atmosferă de sinceră prietenie. In dimineața zilei de 8 octom­brie delegația Republicii Populare Române a plecat spre patrie. Colectiviștii — primii la valorificări Lucrînd pămîntul cu tractoare­« și după indicațiile tehnicienilor a­­gronomi, membrii gospodăriei a­­gricole colective „înfrățirea" din Tiream, raionul Carei, iau obținut în acest an o recoltă de peste 1.600 kg grîu la hectar. De curînd, co­lectiviștii au hotărît să valorifice 2.000 kg. grîu prin I O.S. Recolta. Exemplul colectiviștilor a fost urmat și de alți săteni cu gospo­dării individuale din comună, ca: Papieri Ștefan, Holer Anton, Mau­­­rer Nicolae și alții, care au vîndut statului însemnate cantități de grîu și secară. P. Vasile Tricotaje peste plan Luptînd pentru realizarea depășirea planului pe linia sep­și­tembrie, muncitorii tricoteri din cadrul­ secției de automate a coo­perativei „Unitatea“ din Sighet, au dat peste plan 247 bărbătești, 559 pulovere pulovere pentru copii și 126 botoșei. Majoritatea articolelor confecționate peste plan au fost făcute din economii­le realizate de secțiia croi. Tot în cursul lunii septembrie, personalul de întreținere în frunte cu Heiszler Paul, Bias Tiberiu și Krombolcz Zoltán a mecanizat o mașină plană de tricotat, care acum dă un randament mult mai ridicat. Pentru asigurarea curentului electric necesar cooperativei, se va pune în funcțiune încă un grup electrogen­ primit cu ajutorul U.R.C.M. Baia Mare. Mesaroș losif­­i coresp. voluntar Locuințe pentru muncitori Muncitorilor, funcționarilor și tehnicienilor de la întreprinderea „1 Mai“ din Baia Mare, numai în cursul acestui an, le-au fost dați în folosință 1.682,25 m. p. supra­față locativă. Printre cele 35 familii care au primit locuințe în blocuri muncito­­rești putem aminti pe Mihai De­­maresek, Augustin Pop și A­lexan­­­dru Bucșa. 42 muncitori necă­săto­riți au primit locuințe în căminul muncitoresc construit special pen­­­tru ei. întrecerea patriotică, un puternic stimulent întrecerea patriotică pe circum­scripții ce se desfășoară în comuna Vezendiu (Carei) influențează mult bătălia pentru realizarea pla­nului de colectări și însămînțări. Drapelul roșu de circumscripție fruntașă se află acum în circum­scripția deputatului Emil Tămă­­șan. Mulți țărani muncitori printre care: Nicolae Erdei, Emil Can­­drea, Traian Sfîra, deputatul Ga­­vril Sălăjan din Vezendiu, Chiva­ri Iuani, Ioan Turdeanu, Gheorghe Erdei și alții din satul Portița au predat în întregime cotele da­torate statului. Pînă acum, planul de colectări­ s-a realizat pe întreaga comună în proporție de 97 la sută la grîu, peste 70 la sută la cartofi, 112 la sută la carne, 87 la sută la lapte, peste 100 la sută la fîn și 97 la sută la alte boabe. Gobh Mihai coresp. voluntar Trebuie folosită întreaga capacitate de lucru a tractoarelor la S. M. T. Mărtinești Pentru terminarea însămînțu­­rilor la timp și la un nivel co­respunzător înzestrării tehnico-ma­­teriale a agriculturii, care să ga­ranteze obținerea unor recolte sporite în anul viitor, este nece­sar ca tractoarele și mașinile a­­gricole ale S. M. T.-urilor să lu­creze cu capacitatea lor maximă. La S. M. T. Mărtinești însă nu se depun toate eforturile pentru grăbirea ritmului indeplinirii pla­nului de producție în campania de toamnă. Deși condițiile pentru realizarea sarcinilor de plan sînt asigurate, totuși planul campa­niei de toamnă n-a fost realizat pînă la 1 octombrie decît în pro­porție de 17%. De ce se găsește stațiunea în ace­astă situație nesa­tisfăcătoare? Fără îndoială, că seceta prelun­gită îngreunează executarea ară­turilor, dar aceasta încă nu jus­tifică totul. Cu toate condițiile grele, unii tractoriști ca Guia Iosif, Balog Gheorghe, Huton W­­hai, care își îngrijesc cu pricepe­re tractoiarele și își organizează bine munca, și-au realizat planul în proporție de 45—50%. Cauza principală a rămînerii în urmă se datorește nefolosirii între­gului parc de mașini șî tractoare. In zilele de 3­ și 4 octombrie nu funcționau cca. 14 tractoare. Da­că staționarea cîtorva tractoare ar fi oarecum „motivată“, negăsin­­du-se în magazie piesele necesare, de pildă, radiatoare, apoi cele mai multe staui în pricina repa­rațiilor făcute de Antuială. Mul­te tractoare se defectează cîteva hectare de arătură, după stau zile în șir fără ca cinev apoi să se intereseze de punerea lor în funcțiune. Iată, de pildă, cum se p­­ezintă lucrurile la brigada condusă de Makai Carol, care lucrează pe ogoarele gospodăriei colective din Agriș. Timp de 3 zile (2, 3 și 4 octombrie) tractoarele au stat în fața sediului gospodăriei. Pentru repararea lor e nevoie de seg­­menți, cămăși pentru pistoane alte piese care nu găsesc în sta­­­­țiune.* Tovarășii din conducerea stați­unii au așteptat telefoane după telefoane, ca abia în 4 octombrie să se „urnească“ din loc, să vadă ce se întîmplă cu brigada de la Agriș. Nu e de mirare că brigada n-a farat mai mult decît capacita­tea unui singur tractor. Și acesta nu e singurul caz. Așa au „lu­crat“ și mai lucrează cele mai multe brigăzi din stațiune. Desigur, dacă tractoarele n-au fost trimise bine reparate în cam­­pionia de­ toamnă­ acum când se defectează multe deodată, meca­nicii nici nu știu la care brigadă să alerge mai degrabă. Realizarea planului campaniei de toamnă a rămas în urmă nu numai pentru faptul că o bună parte din tractoare nu funcțio­nează ci pentru că nici tractoarele care pot lucra nu sînt utilizate decît pe jumătate. Organizarea muncii în 2 schim­buri n-a fost aplicată în această stațiune. Tractoarele care lucrea­ză la întovărășirile din Odoreu, Berindan și din alte părți pornesc dimineața tîrziu și se opresc seara la orele 6. Metodele înaintate de folosire a parcului de mașini și tractoare sînt aproape complect părăsite. Astfel, despre graficul onar nici nu poate fi vorba. De aplicarea acestei metode nu s-a mai intere­sat nimeni: „întîi să punem la punct organizarea brigăzilor și apoi ne vom ocupa și de această chestiune“ — spunea tov. Sándor Emeric, inginerul șef al stațiu­nii. Tov. inginer are dreptate în această privință: întîi trebuie să existe o perfectă organizare muncii în brigadă, și numai după a aceea se poate trece la aplicarea metodei graficului orar. Dar cînd se va face aceasta, în noiembrie sau decembrie?. . Stațiun­ea ia contractat cu un­i­­­tățile pe care le­­ servește un vo­lum de 462 hantri pentru însă­­mînțări. Pînă acum au­­ realizat la însămînțări numai 44 hantri. Pen­tru utilizarea întregii capacități de lucru a tractoarelor la însămîn­­țări este necesar să se alcătuiască cupluri din două sau trei semă­­ntriri, după puterea tractorului. La S. M. T. Mărtinești n­u a existat însă o preocupare serioasă în a­­cest sens. S-au alcătuit doar două cupluri din cîte 2 sem­­nă­­tori. Și din aceste două cupluri numai unul, condus de tractoris­tul Pas Vasile a lucrat la G.A.G.­­Botiz obținînd rezult­­e bune. Intre brigăzile care lucrează la G.A.C. Nisipeni și Oar s-a organî­­­zat întrecere socialistă. Atît nu­mai. De extinderea și urmărirea rezultatelor întrecerii socialiste nu se ocupă nimeni. Pentru intensificarea ritmului executării lucrărilor de toamnă, organizația de bază și conducerea S. M. T. Mărtinești trebuie să a­­sigure cît mai grabnic punerea în stare de funcționare a tuturor, tractoarelor și să ia măsuri pen­tru utilizarea întregii lor capacități de lucru. Timpul nu așteaptă nici o clipă. Orice întîrziere prejudi­ciază recolta anului viitor. A MARGUS iá

Next