Pentru Socialism, noiembrie 1956 (Anul 7, nr. 879-903)

1956-11-01 / nr. 879

t CALENDARUL AGRICOL In cîmp . La începutul lunii noiembrie cea mai importantă lucrare în cîmp este terminarea însămînță­rilor­ de toamnă. Deoarece timpul este favorabil, să nu se precupe­țească nimic pentru această lu­crare. Tot în această lună se vor executa alături adinei încorpo­­rindu-se bălegar de grajd, astfel încît în primăvară terenul să fie pregătit pentru­­ a se executa în­­sămînțările. Semănăturile răsărite se con­trolează, ier golurile se complec­­­tează. De asemenea, se vor des­țeleni pășunile și fînețele slab productive și începe executarea arăturilor de toamnă. In vederea preîntîmpinării inund­ațiilor se vor reface șanțurile de scurgere­­a apei. Pentru ia mări suprafața arabilă i se vor defrișa mărăcinii și se scot rădăcinile. Uneltele care nu se mai folo­sesc în primăvară, se curăță și se așează pe foc adăpostit. Produsele înmagazinate se controlează și lopătează a putea fi păstrate în bune pentru con­diții. In grădina de legume . Se termină recoltatul ultimelor legume, iar cele recoltate se a­­coperă cu paie pentru a fi ferite­­ de îngheț. Legumele puse la păstrat în pivnițe s­e controlează, iar silozurile se pregătesc pentru eventualele m­ă­­­răturile înghețuri. Se contr­nuînd­ pe terenul curățit și se încorporează în sol gunoi de grajd. Deoarece timpul este favorabil se recomandă să se semene legu­me de toamnă. In vie Se continuă cu tăierile de ușu­­rare a vitelor, aratul printre rîn­­duri, îngropatul și mușuroitul. In vederea înființării de noi plan­tații se face desfundarea tere­nului la 50—60 cm. adâncime. Vi­țele de portaltoi se recoltează, și după ce s-iau fasonat se pun la păstrat. In viile conduse pe spalier, se slăbesc sîrmete. In crame se urmărește fermen­tația mustului și se începe tra­gerea mustului de pe drojdie. Butoaiele se umplu și se mențin pline în permanență cu vin de a­­ceeași calitate și vechime. In a­­cest timp se începe și fabricarea rachiului din tescovină. In livadă­ rile de fructificație și corecție, iar la pomii țineri tăierile de for­mare. Frunzele căzute se adună și se duc la platforma de gunoi. In plantațiile tinere se controlează apărătorile contra iepurilor. Unde s-a început, se continuă planta­rea pomilor. Fructele puse sia păstrat se con­trolează, cele alterate înlăturîn­­du-se. Creșterea animalelor Pentru iern­area în condiții bu­ne a animalelor trebuie să luăm măsuri ca grajdurile să fie pre­gătite, iar hrana să fie asigura­tă. Sfecla furajeră se strînge și se însilozează. La oi se continuă monta. Pur­ceii se înțarcă și se începe mon­ta scroafelor. Păsările se țin mai mult în adăposturi calde și li se dă hrană bună pentru a spori oua­tul. Stupii puși la iernat se cu­răță de albinele moarte cu o sîr­­mă prim urdiniș, iar stupilor slabi li se com­plectează hrana. PE LUNA NOIEMBRIE PENTRU SOCIALISM Se schimbă fața satelor Una din principalele acțiuni de masă care confirmă forța organi­zatorică și mobilizatoare a sfatu­rilor populare, precum și inițiati­va creatoare a țărănimii noastre muncitoare, este acțiunea de auto­­impunere. Ea contribuie la realiza­rea unor lucrări de interes obștesc care fac să schimbe fata satelor. Sfaturile populare și organiza­țiile de bază care s-au ocupat în­deaproape de problemele autoim­­puneriii au contribuit la obținerea de rezultate frumoase în acest do­meniu. In ultimul timp, asemenea rezultate s-au obținut și în raionul Sighet. Minunatul cămin cultural din comuna Vad a costat circa 240.000 lei, construcție la care cetățenii pe lîngă sumele din autoimpunere au prestat munci voluntare, cu brațele și căruțele, în valoare de peste 120.000 lei. Cînd cetățenii vorbesc despre munca depusă în realizarea acestei construcții par­că nu pot să nu amintească și nu­mele deputaților Petru Mihnea, Constantin Ionescu, Ștefan Dobo­­teș, Vasile Ardelean și al altora, care în nenumărate rînduri s-au dovedit a fi în fruntea tuturor muncilor pentru terminarea noului local al culturii. Realizări frumoase din autorm­ca din R. P. Bulgaria. 14.30 Co­tele apelor Dunării. 14.45 Reco­mandări din program. 14.48 Con­cert de estradă. 15.30 Buletin de știri. 15.35 Muzică simfonică. 15.51 Melodii populare romînești. 16.15 Emisiunea pentru tinerii ascultă­tori: „Să ne cunoaștem patria“. 16.45 Emisiunea „Tehnica și expe­riența“. 17.00 Muzică ușoară ro­mînească. 17.30 Radiojurnal și bu­letin meteorologic. 17.45 Suita „Fluturii“ de Schumann,­­ în in­terpretarea pianistului Gheorghe Halmoș. 18.00 Vorbește Moscova! 18.40 Cîntă Claudia Suljenko. 18.55 Buletin de știri. 19.00 Primul Con­cert transmis din studio al orches­trei de studio Radio. Dirijor: Con­stantin Bobescu. Solistă: Cornelia Gavrilescu. 19.30 Gazeta Radio. 20.00 Anunțuri și muzică. 20.10 Muzică pentru fanfară la cererea ascultătorilor. 20.30 Cîntă Felician Făncașu. 20.50 „Săptămîina muzicii sovietice“. Muzică ușoară. 21.15 Teatru la microfon: „Tragedia op­timistă“ de Vsevolod Vișnevschi traducere de Svetlana Marosin și Tudor Șoimaru, adaptare radiofo­nică de N. Al. Toscani. 23.00 Ra­diojurnal și buletin sportiv. 23.15 —23.55 Lucrări de Edward Elgar, punere s-au obținut și în comuna Berbești. Aici, s-a construit un dig care ferește de inundație 50 ha teren arabil. De asemenea s-a construit o sală de învățămînt. Comuna Ocna Șugatag este con­siderată, pe drept cuvînt, frun­tașă pe raion în realizările obținu­te prin autoimpunere. Și anul a­­cestia comitetul executiv comunal a acordat mult sprijin încasării su­melor din autoimpunere. Astfel, pînă acum sumele prevăzute pen­tru anul acesta au fost încasate în proporție de 98 la sută. Printre lucrările executate din autoimpu­nere se numără construirea că­minului cultural din satul Breb, construirea unui trotuar de piatră de 220 m. lungime, deschiderea u­­nei conducte de apă potabilă de 280 m. lungime, canalizarea curții școlii de 7 ani, construiri de po­duri și reparații de drumuri. Nu­mai prin muncă voluntară la aces­te lucrări s-au putut realiza eco­nomii în valoare de 12.000 lei. Ce­le mai multe zile de muncă volun­tară prestate le-i au avut cetățenii din circumscripțiile nr. 14 (depu­tat Paul Iurca) nr. 12, (deputat Alexandru Kuhar) și alții. M. Smărăndoiu coresp. voluntar Vineri, 2 noiembrie 1956 PROGRAMUL I 5.00 Calendarul zilei și Radio­jurnal. 5.10 Muzică ușoară romî­­nească. 5.25 Anunțuri și muzică. 5.30 Jurnalul satelor: Desțelenitul și foloasele lui. 5.45 Muzică popu­lară romînească. 6.00 Articolul de fond din ziarul „Scînteia“. 6.15 Cîntece revoluționare ruse. 6.30 Secția de gimnastică. 6.40 Sfatul medicului: Dezvoltarea neuro-psi­­hică normală a copilului. 6.45 E­­misiunea „Bună dimineața, copii“. 7.00 Radiojurnal și buletin meteo­rologic. 7.10 Recomandări din program. 7.15 Marșuri pentru fan­fară. 7.30 Cîntece și jocuri popu­lare romînești. 8.10 Muzică instru­mentală de compozitori spanioli. 8.30 Sumarul presei centrale. 8.35 Materiale din presă. 9.00 Muzică ușoară. 9.30 Emisiunea „Iubiți cartea“. „Născuți­­ în furtună“ de Ostrovski. 10.00 Muzică­.din opere­le lui Mozart interpretată de so­liști și formații din orașul Iași. 10.30 Cîntă Nicolae Băluță—la cla­rinet și Fămică Brătescu — la vi­oară. 11.00 Mari interpreți sovie­tici. 12.15 Emisiunea de cîntece „Din inimă-ți cînt țara mea“. 12.35 Pagini alese din muzica populară sovietică. 13.00 Buletin de știri. 13.05 Anunțuri și muzică. 13.10 Arii din operete. 13.36 Va­­riațiuni simfonice de Dvorak, — orchestra simfonică a Radiodifu­ziunii din Praga, dirijor, Aloi Kli­ma. 14.00 Cronică literară de Du­mitru Micu: volumul de versuri „Se arată lumea“ de Maria Ramuș. 14.15 Cîntă Ansamblul Rosna Rii- PROGRAMUL II 14.00 Recomandări din pro­gram. 14.05 Cîntă Ansamblul de cîntece al Radiodifuziunii sovieti­ce. 14.30 „Toamna oglindită în muzica compozitorilor noștri“. 14.45 Anunțuri și muzică. Buletin de știri. 15.05 Cîntă 15.00 or­chestra de muzică a Ansamblului artistic U.T.M. 15.30 Muzică u­­șoară. 16.00 Radiojurnal și bu­letin meteorologic. 16.50 Din viața de concert a Capitalei. 16.15 Cîntă Lucia Habără. 17.00 Scriitori fran­cezi contemporani: Jean Paul Sar­tre și Francois Maurilac. 17.30 Mu­zică ușoară romînească. 17.54 Sfatul medicului: Dezvoltarea neuro-psihi­­că normală a copilului. 18.00 Mon­tajul muzical-literar: „Cîntecul re­voluționar rus, tovarăș de luptă al proletariatului“. 19.00 Emisiunea „Actualitatea în țările socialiste“. 19.30 Muzică populară imprimată pe discuri Electrecord. 20.00 Jur­nalul satelor. 20.15 înregistrări primite din partea Radiodifuziunii austriace. 22.00 Radiojurnal și bu­letin sportiv. 22.25 Concert de mu­zică din opere. 23.15—24.00 Con­cert de noapte. Joi, 1 noiembrie 1956 TEATRU: Secția romînă (Baia Mare): Dragoste tîrzie. Secția maghiară (Satu Mare) Marele bijutier. CINEMATOGRAFE. Baia Mare —Minerul: Afacerea Protar; Flacă­ra: Căpitan la 15 ani. 1 Mai a fost odată un împărat. Satu Mare­ — Popular: Mexicanul. Victoria: Othello. Metalul: Cei 13. Căței — Popular: Orele speranței. Sighet — Muncitoresc: Umbre în port. Baia Sprie — Popular: Căderea emira­tului. Șomcuta Mare — Flacăra roșie: Reprezentație de gală. Cehu Silvaniei — Steagul roșu: Acciden­tul. Tg. Lăpuș — Arta: Drum peri­culos. Tășnad — Unirea. Este vi­novat Bd. Martin? Vișeu de Sus — Carpați: Spre țărmuri noi. Se­ini — Popular: Cine-și iubește ne­vasta. lor, T no­iembrie 1956- -7, PENTRU O MAI BUN­A APROVIZIONARE A OAMENILOR MUNCII Directivele cu privire la cel de al doilea plan cincinal de dez­voltare a economiei naționale pe anii 1956—1960, adoptate de cel de al doilea Congres al Partidu­lui Muncitoresc Român, pun în fața întregului popor muncitor sarcini de deosebită importanță în vederea făuririi economiei so­cialiste unitare. Un rol important în această privință îi revine și cooperației de consum din țara noastră încă din primul an al celui de al doi­lea cincinal, în vederea îmbu­nătățirii continue a schimbului de mărfuri între oraș și sat, baza materială a alianței dintre clasa muncitoare și țărănimea munci­toare. Sprijinită de organele de par­tid și de stat, cooperația de con­sum din raionul nostru a obținut în ultimii ani succese importan­te în dezvoltarea schimbului de mărfuri între oraș și sat. Datorită eforturilor depuse de muncitorii din fabrici și uzine, an de ani tot mai multe mărfuri iau calea satelor prin cooperati­vele de consum. Analizînd felul cum lucrătorii din sistemul cooperației de con­sum din raionul nostru au luptat pentru aplicarea sarcinilor ce izvorăsc din Directivele celui de al II-lea Congres al Partidului Muncitoresc Român, rezultă că în urma muncii depuse, multe u­­nități și-au îndeplinit cu cinste sarcinile ce le-au revenit. Dato­rită acestui fapt, valoarea măr­furilor vîndute țăranilor munci­tori în perioada primelor trei tri­mestre din acest an este cu 44,3% mai mare, decît aceea des­făcută în mediul rural în aceeași perioadă a anului 1954. Sarcinile de plan la desfacere, în această perioadă luate în global pe raion, au fost realizate în proporție de 100,06%, rezultat ce s-a putut obține datorită mun­cii conștiente și pline de însufle­țire a lucrătorilor de la multe din cooperativele din raionul nostru, ca de exemplu Ardud ca­re și-a realizat planul la desfa­cere în proporție de 103,8%, Do­ha 103,5%, Homorodu de Viile Satu Mare și Rătești Jos, în proporție de 112—116%, etc. Datorită grijii permanente partidului și guvernului în vede­a­rea ridicării continue a nivelu­lui de trai material și cultural al oamenilor muncii de pe ogoa­re, în perioada celor trei trimestre din acest an, cooperativele să­tești au desfăcut cu 88% mai multe țesături de bumbac, cu 114% mai multe confecții, cu 83% mai multă încălțăminte, cu 140% mai multe articole de fie­rărie, cu 45% mai multe articole de uz casnic decît în aceleași trimestre ale anului 1954. Și în munca de achiziții au fost obținute rezultate îmbucu­rătoare în această perioadă, pla­nul global pe raion fiind realizat în proporție de 120,6%. Din cele 15 unități cooperatiste de cen­tru, 9 unități au realizat și chiar depășit sarcinile de plan avute pentru perioada celor trei trimes­tre, în frunte situîndu-se coope­rativele din Medieșu Aurit, Ber­ea și Micala care au realizat pla­nul în proporție de 183—190%, iar cooperativele Odoreu, Halmeu și Homorod în proporție de 116— 125%. Valoarea achizițiilor din acest an față de perioada cores­punzătoare a anului trecut a cres­cut simțitor, ceea ce dovedește ma­rile posibilități economice precum și dragostea țărănimii muncitoare de a aproviziona în condițiuni tot mai bune oamenii muncii din fabrici și uzine. Numai în perioa­da celor trei trimestre din anul 1956, s-au achiziționat prin coo­perative cu 57% mai multe legu­me și zarzavaturi, cu 104% mai mulți cartofi, cu 120% mai multă miere de albine, etc. decît în pe­rioada corespunzătoare a anului 1955. Rezultate importante au fost obținute în urma angajamentelor luate de Lucrătorii din coopera­ție în perioada trimestrului III cînd sarcinile de plan la toți in­dicii au fost realizate și chiar de­pășite. Astfel, planul de desfacere­­a fost realizat în proporție de 104,3% la care au contribuit în mod deosebit cooperativele Me­dieșu Aurit, Homorodu de Jos, Vetiș și multe altele, care și-au realizat planul în proporție de 100—116%. Planul de achiziții a fost realizat pe plan raional în proporție de 112% în frunte situîndu-se coo­perativele Medieșu Aurit, Bereu și Viile Satu Mare, care realizat planul în proporție și­ au de peste 200%, iar cooperativele Homorodu de Jos 137%, Vetiș cu 104% și altele. La unitățile cooperativelor Halmeu, Homorodu de Jos, și altele, conducerea cooperativei, în urma muncii de îndrumare în rînduri­le consiliilor sătești, a ob­ținut un sprijin important atît în stabilirea cererii de consum cit și în valorificarea prin coopera­tivă de către țărănimea muncitoa­re a surplusului lor de produse agricole, contribuind astfel la îmbunătățirea schimbului de mărfuri între oraș și sat. Astfel de rezultate au fost obținute și de cooperativa Medieșu Aurit ca­re în trimestrul III al acestui an a achiziționat produse agricole cu 30% mai multe decît în tri­mestrul III al anului trecut. Dacă s-­au obținut rezultate bu­ne în desfășurarea schimbului de mărfuri între oraș și sat în ceea ce privește creșterea volumului de mărfuri desfăcute, precum și a volumului de­ționate în perioada produse achizi­trimestrului III și în general în tot cursul a­­nului 1956, nu trebuie să trecem cu vederea lipsurile ce persistă în munca unităților cooperatiste din acest raion și anume lipsa de atenție pentru aprovizionarea filialelor mai îndepărtate cu mărfuri de strictă necesitate ca: petrol, sare, chibrituri, țigări, etc. Așa, de pildă, filialele Guta, Hodi­­șa și Vetiș n-au fost aproviziona­te timp îndelungat cu petrol, la fel, datorită lipsei de preocupare crători științifici, medici, cadre didactice etc. Peste 1.500.000 de muncitori, colhoznici, intelec­tuali sînt deputați în Sovietele locale. Milioane de oameni muncii iau parte activă la lucră­ri­­ile comisiilor permanente de pe lîngă Soviete. Toate acestea do­vedesc în mod elocvent și convin­gător participarea largă a mase­lor la conducerea statului. Fiind prin caracterul său o o­­rînduirre cu adevărat populară, orînduirea sovietică conține în­­tr-însa posibilități nelimitate de dezvoltare mai departe și de per­fecționare a­cialist. Totuși, democratismului si­într-o anumită perioadă, în viața Uniunii Sovie­tice s-a răspîndit cultul persona­lității lui I. V. Stalin, cult străin spiritului marxism-leninismului și orînduirii socialiste. In perioadă, aceste posibilitati acea nu au fost folosite în deplină măsu­ră. Cultul personalității, a avut urmări negative în domeniul ac­tivității de partid, de stat și mun­cii ideologice, el a adus preju­dicii serioase dezvoltării democra­tismului socialist și legalității socialiste, avîntului, inițiativei creatoare a maselor de milioane. Dar cu tot răul pricinuit par­tidului și poporului de către cul­tul personalității lui Stalin, a­­cesta nu a putut schimba și nu a schimbat natura orînduirii so­ciale sovietice, nu a putut schim­ba natura statului socialist care se întemeiază pe proprietatea so­cială asupra mijloacelor de pro­ducție, pe alianța dintre clasa muncitoare și țărănime, precum și pe prietenia între popoare. So­vietele, ca o nouă formă demo­cratică a puterii de stat, au fost și rămîn organe ale puterii po­porului. Partidul Comunist al Uniunii Sovietice lichidează cu perseve­rență și consecvență urmările dăunătoare ale cultului personall a unor conduceri de cooperative în popularizarea și prezentarea mărfurilor și a respectării oraru­lui de deschidere a magazinelor nu numai că planul de desfacere nu a fost realizat, dar s-­au creat și o serie de nemulțumiri în rân­durile consumatorilor, care în u­­nele cazuri nu au fost s­atisfacuti !n raport cu cererile și nevoile lor, deși mărfurile existat în depozitele solicitate­­ a cooperati­velor. Asemenea, lipsuri au fost mai cu seamă la unitățile coo­perativei Culciu Mic, Berea și Cărășeu, care nu și-­au realizat planul de desfacere decit în pro­porție de 82—96%. Sînt lipsuri și în domeniul muncii de achiziții, conducerile cooperativelor mulțumindu-se cu realizarea planului global valoric, fără a lua măsuri pentru realiza­rea și pe sortimente. Astfel, coo­perativa din Viile Satu Mare a obținut rezultate bune în achizi­ționarea fructelor depășind cu pes­te 200% volumul global al achi­zițiilor din trimestrul III al anu­lui 1955, însă a neglijat complect achizițiile de produse animate. Cunoscînd marile posibilități economice din raionul Satu Mare, lucrătorii cooperației de consum trebuie să depună pe mai departe o și mai insistentă activitate de zi cu zi, avînd create toate con­­dițiile în vederea realizării și chiar a depășirii sarcinilor de plan la toți indicii pe trimestrul IV. Ținînd seama de faptul căi una din cele mai importante sarcini în perioada actuală este aproviziona­rea de iarnă­­ a oamenilor muncii de la orașe și sate, toată atenția lucrătorilor din comerț și coope­rație trebuie să fie îndreptată­ spre valorificarea surplusurilor de produse agro-alimentare prin cooperative cum­­ ar fi: varză, ceapă, rădăcinoase, cartofi, etc, pentru asigurarea alimentației celor ce muncesc în fabrici uzine, precum și pentru a­­ asigu­st­ra o continuă aprovizionare cu tot felul de produse industriale și alimentare necesare țărănimii muncitoare. In scopul ducerii la îndeplini­re a importantelor sarcini ce le revin, conducerile unităților coo­perației de consum trebuie să îm­bunătățească legătura cu masele de cooperatori și să ducă o susținută muncă de atragere a acestora în conducerea și buna gospodărire a cooperativelor, în vederea realizării cu succes a sar­cinilor mărețe ce revin coopera­ției de consum în lumina Direc­tivelor celui de-­al II-lea Congres al Partidului Muncitoresc Român pentru dezvoltarea și îmbunătă­țirea schimbului de mărfuri din­tre oraș și sat, pentru întărirea alianței dintre clasa muncitoare și țărănimea muncitoare și pentru ridicarea neîncetată a nivelului de trai material și cultural al tuturor celor ce muncesc. Ștefan Belu președintele U.R.C.C. Satu Mare Iwooooscoooo­ooooooooooooooooooon­ooooooooooooooooooooooooeseoooooooe wffftfMS ftwftoftftftoowownwftWftftftWftftftOBOooooooooooftoooooooooooooQi ­ Se termină recoltatul fructelor­­ din soiurile tîrzii. Pomii uscați­­ din livezi se scot, iar uscăturile c se taie, se curăță de mușchi, o­a mizi și se aplică stropitul de­­ iarnă.î La pomii bătrîni se încep tete­ Guvîntul democrație înseam­­­­nă puterea poporului și exprimă­­ gradul de participare a acestuia c l la treburile statului. Esența de­ i­mocratismului este determinată­­ de următorii factori: cine deține în societatea respectivă proprie­­­­tatea asupra mijloacelor de pro­­­­ducție — poporul sau­ o mînă de­­ moșieri și capitaliști, cine deține­­ puterea politică — poporul sau­­ exploatatorii, ale cui interese a­­f­pără această putere — interese­­­­le oamenilor muncii, care repre­­­­zintă majoritatea covîrșitoare a­­ populației, sau interesele unei mi­­­­norități, interesele unor trîntori­i care trăiesc din munca altora. Pentru stabilirea esenței demo­­­­cratismului nu există un alt crite­riu. In societatea capitalistă, unde mijloacele de producție con­stituie o proprietate privată aparțin unei minorități neînsem­ni­nate nu poate­ fi egalitate acela care deține mijloacele între de producție — capitalistul, și cel care este lipsit de mijloace de producție — muncitorul angajat de el, între cel înstărit și cel ce nu are nimic. Tocmai de aceea în societatea capitalistă nu poate exista o democrație adevărată. Ideologii burghezi se strădu­iesc întotdeauna să ocoleasă problema esenței democrației. Ei folosesc fraze frumoase despre democrație în genere, despre de­mocrația „pură“, despre egalita­tea generală etc., siluind pe pri­mul plan doar criterii formale, referindu-se la libertățile înscrise în constituțiile burgheze: liberta­tea cuvîntului, a presei, a întru­nirilor, egalitatea tuturor în fa­ța legii ș.a.m.d. Demascînd caracterul formal al democrației burgheze, V. I. Lenin scria: „Reprezentînd un mare progres istoric față de feu­dalism, democrația burgheză rămîne întotdeauna — și în condițiile capitalismului nu poate să nu rămînă — strimtă, ciunti­tă, falsă, ipocrită, un rai pentru cei bogați, o capcană și o min­ciună pentru cei exploatați și să­raci“ (V. I. Lenin, Opere, vol. 28, pag. 235). Orîn­duirea sovietică, demo­crația socialistă, sînt cu adevă­rat populare prin însăși natura lor. Caracterizînd activitatea Sovietelor, V. I. Lenin a spus că ele constituie față de parlamen­tarismul burghez un pas înainte de o însemnătate cială, în dezvoltarea istorico-mon­­ției. El a subliniat că democra­datorită eligibilității lor și ia posibilității schimbării componenței lor din voința poporului. Sovietele sunt cu mult mai democratice decât vechi­le aparate ale puterii. Sovietele permit să se îmbine parlamentarismului cu avantajele avantajele democrației nemijlocite și direc­te, adică să se cumuleze în per­soana reprezentanților eligibili ai poporului atît funcția legisla­tivă, cit și cea executivă. Sovietele, ca formă a puterii populare, nu constituie o născoci­re stearpă a unui singur individ. Ele sînt rodul geniului ționar al maselor populare. revolu­ța Congresul al Vll-lea al P. C. (b) din Rusia, care a avut loc în 1918, V. I. Lenin, vorbind des­pre victoria puterii arătat: „însuși geniule sovietice, a creator al poporului, care a trecut prin ex­periența amară a anului 1905 și care a învățat din această expe­riență, — iată creatorul aceste forme a puterii populare“. (V. I Lenin, Opere, vol. 26, pag. 74) In același an, Lenin scria: „Da­că geniul creator popular al cla­selor revoluționare n-a­r fi crea Sovietele, revoluția proletară din Rusia ar fi lipsită de orici perspectivă, căci cu vechiul apa­rat, proletariatul, fără îndoială că n-ar putea păstra puterea" (V. I. Lenin, Opere, vol. 26, pag 84).­­ După cum s-a subliniat ma sus, principala trăsătură a de­mocrației burgheze, care expri­mă interesele unei minorități de exploatatori, o constituie ca­racterul ei declarativ. Burghezia a făgăduit pretutindeni și întot­deauna egalitatea între cetățeni, indiferent de sex, religie, rasă și naționalitate, dar nu a înfăp­tuit nicăieri și niciodată, această egalitate, ea nici nu putea să o înfăptuiască vreodată, datori­tă dominației capitalismului, a proprietății private asupra mijloa­celor de producție­ burgheze, ca libertatea Libertățile cuvîn­­tului, a întrunirilor, a dreptul de vot universal, au presei, un caracter formal, de fațadă. „Li­bertatea întrunirilor“, fără ca oamenilor muncii să le fie puse la dispoziție clădiri publice pen­tru întruniri, ca și „libertatea presei“, în condițiile în care ti­pografiile și stocurile de hîrtie sînt concentrate în mandle capi­taliștilor, menținîndu-se puterea capitalului asupra presei, taie o declarație lipsită de consti­con­ținut. Numai cu prețul unei lupte mărețe, masele muncitoare ob­țin în condițiile capitalismului o lărgire a drepturilor lor demo­cratice. Spre deosebire de orice demo­crație burgheză, democrația so­vietică nu numai că proclamă, ci și asigură din punct de vedere material tuturor membrilor socie­tății, fără excepție, dreptul la muncă, învățămînt și odihnă, dreptul de a participa la trebu­rile statului, libertatea cuvîntu­lui, a presei, libertatea conștiin­ței, precum și posibilitatea reală de a-și dezvolta liber aptitudinile individuale, de și toate celelalte DEMOCRAȚIA SOCIALISTĂ ȘI DEMOCRAȚIA BURGHEZĂ de M. Below După cum se știe, construirea societății socialiste în U.R.S.S. a avut loc într-o situație internă și internațională extrem de com­plicată. In aceste condiții a fost necesar să se recurgă la restrîngeri ale democrației, unele In primii ani ai puterii sovietice, o anumită categorie de persoane — foștii capitaliști și moșieri, precum și chiaburii — a fost lipsită de drep­turi electorale. Totuși, restricții de felul acesta nu constituie o caracteristică obligatorie a de­mocrației socialiste în genere, ele au constituit o măsură­­a puterii sovietice ca răspuns la rezistența pe care elementele exploatatoa­re o opuneau noii orânduiri clale populare. Dar chiar și șa­în primele etape ale dezvoltării ei, democrația sovietică a fost in­comparabil mai democratică de­cît orice democrație burgheză, deoarece ea oglindea interesele majorității populației, încă în acea vreme, partidul și poporul considerau temporare aceste res­tricții, urmînd ca ele să fie înlă­turate pe măsura consolidării statului sovietic și a dezvoltării forțelor democrației și socialis­mului în întreaga lume. Odată cu victoria socialismului în U.R.S.S. și cu adoptarea noii constituții în 1936, a fost înlă­turată necesitatea restricțiilor în ceea ce privesc drepturile elec­torale pentru o anumită catego­rie de persoane, s-a extins ca­drul democrației sovietice so­cialiste. Lenin a spus că socialismul nu poate fi creat printr-o dispozi­ție de sus, că socialismul viu și drepturi și libertăți democratice, create, este o creație a maselor d­e care ingineri, agronomi, nu­populare însele. Sub conducerea partidului comunist, poporul biruit toate greutățile, a înlătu­­­rat toate obstacolele din calea sa și într-un termen istoric scurt a înfăptuit struire­a sarcina istorică de con­socialismului, iar în prezent construiește cu succes co­munismul. In U.R.S.S. socialismul este creația celor mai largi mase populare, rezultatul puternicei inițiative a energiei creatoare și activității de sine stătătoare poporului sovietic, a clasei mun­­­citoare, a țărănimii și intelectua­lității sale. Construind societatea socialis­tă, masele muncitoare din Țara Sovietică au dovedit ca, sub conducerea partidului comunist, pot să conducă cu succes țara fără burghezie și împotriva bur­gheziei, că pot să conducă în­treaga economie națională fără burghezie și împotriva burgheziei, că sînt capabile de o măreață muncă constructivă. Poporul sovietic a promovat din rândurile sale și a crescut cadre numeroase de organizatori și activiști talentați în toate ra­murile economiei naționale, știin­ței, literaturii, artei și pe tărî­­mul conducerii de stat. Oameni din popor — muncitori, țărani, intelectuali — oameni ai muncii înșiși conduc statul. Com­ponența Sovietului Suprem al U.R.S.S. — organul suprem puterii de stat în Uniunea Sovie­ts­tică — oglindește în mod grăi­tor caracterul democratic al O­ rînduirii sovietice. Intre cei 1.347 de deputați ai Sovietului Suprem al U.R.S.S., 318 sînt muncitori, 220 țărani, 809 reprezentanți ai intelectualității sovietice, pivi­rității. Critica și­­autocritica cu­rajoasă în problema cultului per­sonalității constituie o nouă do­vadă a puterii și tăriei Partidu­lui Comunist al Uniunii Sovieti­ce, a puterii și tăriei orînduirii so­vietice socialiste. Dezvoltînd democratismul so­vietic socialist, P.C.U.S. porneș­te de la faptul că țelul suprem al statului sovietic îl constituie grija pentru binele poporului. A­­ceasta o dovedește, printre altele, „Legea cu privire la pensiile de stat“, adoptată recent de Sovie­tul Suprem al U.R.S.S. Partidul comunist și guvernul sovietic au elaborat și înfăptuiesc în mod consecvent o serie întreagă de măsuri îndreptate spre dezvol­tarea continuă a activității și ini­țiativei creatoare a milioanelor de oameni ai muncii. Congresul al XX-lea al parti­dului a pus problema necesității de a se intensifica activitatea So­vietelor, de a se mări rolul și spi­ritul de inițiativă al organelor locale ale puterii de stat, de a se întări legăturile lor cu popu­lația. La fel de însemnate pentru în­tărirea și dezvoltarea mai depar­­te a democrației sovietice sînt și măsurile aplicate de partid și gu­vern în ceea ce privește lărgi­rea drepturilor și competenței re­publicilor unionale, întărirea con­tinuă a rolului lor în conducerea economiei naționale. Faptele vii și evenimentele din realitatea sovietică dovedesc că lupta consecventă împotriva cul­tului personalității, pentru dez­voltarea democrației de partid și democrației sovietice socialiste a și determinat un nou avînt al economiei naționale a țării pe baza creșterii activității în mun­că și politice și a inițiativei cla­sei muncitoare, țărănimii și in­telectualității, :

Next