Pentru Socialism, decembrie 1956 (Anul 7, nr. 904-930)

1956-12-01 / nr. 904

Y T ­GAR AL COMITETULUI REGION­AL AL PARTIDULUI SRU UCITORESC R9MÍÍ1 ȘI AL SFATULU­PITULAR REIMUAL MI* Ui­­nul VDL nr. 904 Sîmbătă, 1 decembrie 1956 4 pag. ■ [UNK] 20 bani DIN ACTIVITATEA DEPUTAȚILOR ALEGĂTORII DESPRE DEPUTATUL LOR Se obișnuiește ca atunci cînd vine vorba de realizările regimului democrat-popular în orașul Baia Mare să se amintească în primul rînd de acelea din cartierul Hat­van. Acest lucru are o adîncă sem­nificație. In trecut, această parte a orașului ca de altfel toate peri­feriile, zăcea într-o neagră mi­zerie. Și cine erau locuitorii periferi­ilor dacă nu masa muncitorilor ex­ploatați pînă la sînge de odio­sul capital.! Cu dt se întețea ex­ploatarea cu atît creștea și mize­ria. Cînd producătorii tuturor bunu­rilor materiale, muncitorii, au de­venit stăpînii pe munca și viața lor, o lume nouă a început să-și țese firul. Eliberați de exploatare, ca un șuvoi de nestăvilit, ei au pornit la construirea unei lumi noi. Cartierele muncitorilor au înce­put să se dezvolte, să se înfrumu­sețeze. Un asemenea cartier este și cartierul Hatvan. Un rol de seamă în gospodări­rea lui îl au aleșii poporului, de­putați. Iată de ce trecînd prin acest cartier am căutat să cu­nosc mai îndeaproape activitatea unei circumscripții. M-am oprit în capătul străzii Mărășești, în fața unui magazin alimentar și a unui chioșc cu pîi­­ne. Bărbați și femei încărcați cu diferite produse agro-alimentare: zahăr, făină, pîine se îndreptau spre casă. In celălalt capăt al străzii grupuri de cetățeni, împrăș­tiau de zor pietriș pe stradă. Am intrat în vorbă cu o femeie. Mi s-a recomandat Ana Varna. Soțul ei a fost miner, acum este pensio­nar. I-am cerut să-mi vorbească despre strada ei. " — Istoria acestei străzi este Veche. In trecut oamenii munceau din zi în noapte iar acasă nu a­­veau un codru de pîine și mai înotau și prin noroi p­înă în ge­nunchi. Aș vrea să vorbesc mai mult de prezent. Strada noastră, a continuat dînsa, este cuprinsă într-o singu­ră circumscripție, a 36-a din oraș. Deputat este vecinul drum tov. Vasile Dialog, de peste Tin să vă spun acest lucru, deoarece de activitatea lui, bineînțeles, cu sprijinul nostru, se leagă rezulta­tele despre care vreau să vorbesc De altfel, el este deputatul nostru de mai mulți ani, îl realegem me­reu. Despre cine nu mi-a vorbit acestă femeie: cum la îndemnul deputatu­lui toți cetățenii au ieșit la con­struirea străzii, s-a cărat piatra și s-a împrăștiat, s-au șanțuri, cîte nu s-au făcut, săpat toate prin munca cetățenilor. Am stat de vorbă și cu alți ce­tățeni. Toți legau realizările ob­ținute de munca deputatului lor. Cum în fiecare zi a mers pe la ce­tățeni să-i îndemne să-și curățe șanțul, să-și aranjeze fațada ca­sei, să participe la muncă volun­tară, cum la propunerea alegăto­rilor s-a ținut de stat, pînă a obținut descinderea unui magazin alimentar a unui chioșc de pline și a unei tutungerii. Alegătorul Alexandru Rézműves invalid de război, mi-a spus că deputatul lor se ocupă cu multă tragere de inimă nu numai de în­frumusețarea străzii, ci și de pro­blemele personale ale cetățenilor. Se interesează și ajută pe fie­care să-și procure materiale pen­tru construirea sau repararea ca­sei, caută să vadă dacă cetățe­nii se bucură de toate drepturile ce le au, dacă nu cumva sunt uniii nedreptățiți. Gheorghe Mușat, muncitor la cooperativa Ferometal și Ioan Cosma muncitor la uzinele „Gh. Gheorghiu-Dej“ mi-au spus că se putea face și mai multă treabă dacă toți cetățenii ar fi răspuns chemării deputatului. Sunt unii însă cărora le place să critice lipsa de preocupare a statului în întreținerea străzii, nu le convine să umble prin noroi, dar nu prea pun umărul. Discutînd cu alegătorii am a­flat și dorințele lor. Fiecare vrea să vadă strada pusă cum trebuie la punct. De aceea ei participă cu multă tragere de inimă la îm­­prăștierea pietrei, curățirea șanțu­rilor, într-un cuvînt la înfrumuse­țarea străzii. Există o adevărată întrecere, oare de care vrea să fie mai fruntaș ca vecinul său. Și-a aranjat fațada casei Vasile Vida, exemplul lui l-au urmat și ve­cinii Ioan Revis, Iosif Kuki și al­ții. In acest an au fost aranjate exterioarele la peste 40 de case. O altă dorință a alegătorilor es­te aceea de a avea în apropiere o măcelărie pentru a nu fi nevoiți să meargă pînă în centrul orașului. Deputatul Dialog ia arătat în se­siunile sfatului popular dorința alegătorilor Comitetul executiv însă întîrzie cu măsurile. Alegă­torii vor apoi ca strada lor să fie iluminată, cum se cuvine. De toate aceste cerințe și multe altele, care sunt aduse la cunoș­tința sfatului trebuie sa se țină spaima. Odată cu meritele deputatului, alegătorii au ținut să-i arate și lipsurile.­­ Prea puține întîlniri ține cu noi, mi-a spus Carol Barta. Mu ’ni­ t­irania ne aduce la cunoștin­ță ceea ce se discută în sesiuni. Ar­­i bine dacă periodic ar pre­zenta în fața noastră um raport de activitate, am putea cunoaște mai bine și munca noastră și a lui. Cred că în acest fel s-ar îmbu­nătăți și mai mult munca cir­cumscripției noastre. După ce am stat de vorbă cu alegătorii putat L-am m-am dus și pe la de­găsit acasă, ascul­­tînd radio. Mi-a vorbit despre multe. Și cum realizările se exprimă de obi­cei în cifre, mi-a înșirat cîteva. In acest an am inițiat o acțiu­ne de reparare a străzii. Pînă acum s-au împrăștiat pe stradă circa 30 m. cubi pietriș. S-au executat și curățat 1.600 m. șan­țuri... Fiecare cetățean se strădu­iește ca locuința lui să fie cea mai curată și mai îngrijită. Nu există casă la care să nu-i fost curățată fațada. La sfîrșit i-am fi spus și care este părerea alegăto­rilor despre dînsul. A recunoscut că lipsurile se datoresc rarelor întîlniri ce le are cu alegătorii. Credem că pe viitor întîlnirile vor fi mai regulate. Era seara, de-acum tîrziu, sire­nele fabricilor anunțau ora 22, cînd am plecat de la deputatul Vasile Dialog. La despărțire mi-a spus: „Să vii, tovarășe, pe la noi peste un an, să vezi dacă o să ne mai recunoști...“ I. BELU IN DOUĂ CIRCUMSCRIPȚII ELECTORALE Călătorul care trece doar prin­­ comuna Desești din raionul Sighet, își dă seama că acolo se desfășoară o in­tensă muncă constructivă: construcții, căminul cultural Noile co­perativa, poduri și străzi re­și­parate, dau comunei un­­ aspect de pr­opețisme și tinere’, . Toate aceste s-au înfăptuit cu participarea ce­tățenilor din comună, în frunte cu comuniștii și deputații. Dar și în această comună exis­tă circumscripții fruntașe și cir­cumscripții rămase în urmă. Dacă întrebi pe oricare cetățean din comună cărui fapt i se dato­­rește că circumscripția 30-a este mereu fruntașă o să-ți răspundă că în primul rînd deputatului Du­mitru Got, care muncește cu multă tragere de inimă cu oamenii, în­dreptățind întrutotul încrederea alegătorilor. De la alegători și de la deputat am aflat cum se des­fășoară Deputatul munca în circumscripție are un caiet în care ține o evidență clară a tuturor alegătorilor. Astfel, el știe precis cu­ a­mnsămînțat fiecare alegător, ce lucrări în cîm­p are de execu­­­tat, ce a făcut și ce trebuie să facă, dacă a fost la muncă volun­tară, unde și cîte ore, situația achitării obligațiilor către stat. Lucrul acesta ușurează mult munca deputatului, știe cînd și la cine să meargă, despre ce să-i vorbească. Deputatul Got cu spri­jinul comitetului de cetățeni a or­ganizat întrecerea patriotică între cetățeni. In întîlnirile cu alegăto­rii el a arătat de fiecare dată sar­cinile ce stau în fața alegătorilor. Ca agricultor iscusit, le-a indicat timpul cel mai potrivit executării anumitor lucrări agricole și regu­lile agrotehnice care trebuiesc fo­losite. Muncind în acest fel nu miră pe nimeni de ce producătorii din această circumscripție au ob­ținut cele mai frumoase recolte. Despre recoltele obținute de unii țărani muncitori ca Ștefan Sas, Gheorghe Pop, Vasilen și Vișovan ș. a. vorbește întreaga comună. Toți producătorii din circum­i­scripție și-au achitat încă de mult cotele la toate produsele pe întreg anul. Sumele din autoimpunere au fost achitate 100% de toți­ cetă­țenii. Circumscripția este fruntașe și în participarea alegătorilor la acțiuni de interes obștesc Este o plăcere să umbli pe străzile bi­ne amenajate din circumscripție. Nu cu aceleași cuvinte clog­oase se poate vorbi despre activitatea circumscripției nr. 3 care este me­reu între cele rămase în urmă Explicația se găsește în inactivi­tatea deputatului Vasile Roman. Nu numai că nu duce muncă în circumscripție, dar însuși el con­stituie un exemplu negativ pen­tru alegători. Cu mare întîrziere și-a achitat cotele către stat, iar muncile agricole nu le execută la timp. In această circumscripție , planul de colectări este realizat numai în proporție de 70%, iar sumele din autoimpunere sau, strîns doar în procentaj de 50%.­ Producători ca Dumitru Roman (44), Ioan Pop (59), Tănase Red­­nic (42), mai au de predat cote de cereale. In această circumscrip­ție întîlnești străzile cele mai prost gospodărite. Chiar dacă unii alegători fac propuneri deputatu­lui pentru a se întreprinde anu­mite acțiuni de interes obștesc, a­­cesta nu-i ascultă. Pe bună dreptate se întreabă alegătorii din circumscripția 3-a de ce deputatul lor nu poate fi ca vcr’ din circumscripția 30-a, de ce nu urmează exemplul acestuia. Atunci ar fi și ei fruntași,­mîndri cu deputatul lor, iar deputatului i-ar crește inima cînd cu diferite ocazii ar fi evidențiat și munca lui apreciată. Alegătorii doresc această schim­bare în atitudinea deputatului Va­sile Roman. M. SMARANDOIU Citiți în pagina 4-a. — Lucrările Adunării Gene­rale a O. N. U. — Declarația Partidului Co­munist Francez. DE PE CUPRINSUL REGIUNII ★ ★­ Au redus timpul de imobilizare a vagoanelor organizînd munca după un nou grafic tehnologic, conform căruia intră și ies vagoane din reparații, muncitorii, maiștrii și tehnicienii de la atelierele de zonă C.F.R. din Satu Mare, au redus imobilizarea vagoanelor în reparație cu 10—15 la sută față de plan și cu 25 la sută față de realizările din 1955. UN CLIȘEU: Fierarii Gheorghe Boia și Ioan Vasile, lucrînd după graficul tehnologic introduc în cuptor osia unui vagon pentru a fi descălțată. naționale Egale în drepturi cu poporul ro­mân, minorităților naționale din țara noastră le au fost create în anii regimului democrat-popular condiții excepționale dezvoltării lor culturale. Ca urmare a acestui fapt, astăzi, la noi în regiune 110 cămine culturale își desfășoară ac­tivitatea în limba maghiară, 10 in limba ucraineană, iar 6 în limba germană. Ca răspuns dorinței tubllorilor de muzică și teatru, la Satu Mare își desfășoară activitatea în lim­ba maghiară o secție a Teatrului de Stat Baia Mare Activitatea formațiunilor cultu­­ral-artistice în limba s-a făcut tot mai simțită, maghiară Astfel, de pildă, muncitorii de la fabrica „Unió“ (Satu Mare) au alcătuit o formațiune corală în limba ma­ghiară, iar la Sighet își desfă­șoară cu succes activitatea un an­samblu în limba ucraineană care în deplasările făcute la sate pre­zintă programe atît în comunele ucrainene cît și în cele române. Majoritatea așezămintelor cul­turale din regiune prezintă pe lîngă programe în limba romînă și programe în limbile naționali­tăților conlocuitoare. Și aceasta este o dovadă a frăției poporului român cu minoritățile naționa­le, o dovadă a justeței politicii marxist-leniniste a partidului no­­­stru în problema națională. n­ezvoltare­a activității culturale a minorităților Din realizările unui comitet comunal de partid îndată după alegeri, comitetul de partid din comuna Vad (Si­ghet), și-a formulat printre altele în planul trimestrial, sarcina lăr­girii sectorului socialist al a­­gricultu­rii din comună. A­stfel, comuniștii și agitatorii au fost repartizați pe circumscripții i a­­vînd sarcina de ia populariza cu exemple tovărășirii concrete succesele în­La dorința agricole din comună, țăranilor muncitori s-ia ajuns la hotărîrea de sa se munci pentru înființarea unei 5 i­tovărășiri pomicole în satul V­alea Porcului. Dar numai cu aceasta comuniș­tii nu s-au mulțumit ci, în timp ce se inaugura această întovără­șire și pe tarlaua s­a se săpau primele gropi, ei au continuat munca politică de lămurire, în același scop, în centrul de comu­nă. Astăzi în comuna Vad există un număr de 14 cereri pentru nouă întovărășire pomicolă, cereri­­ ce iau fost înaintate comitetului de inițiativă de curând format. DRAPELUL PATRIEI NOASTRE FLUTURA LA MELBOURNE Sportivii romîni au repurtat succese strălucite în cea de a noua zi a jocurilor olimpice de la Melbourne. Pentru prima oară, de la începutul acestei olimpiade drapelul de stat al Republicii Populare Române a fost înălțat pe cel mai înalt catarg, pe malul lacului Wendouree, unde Leon Rotman, învingător în cursa de canoe, pe distanța de 10.000 m­, a primit cununa de lauri și medalia de aur de campion olimpic. Citeva ore mai tîrziu în sala Hilda Twon Hall din Melbourne tînăra floretistă Olga Orbán aducea un nou succes culo­rilor noastre obținînd medalia de argint pentru locul 2 cucerit în întrecerea cu cele mai bune scrimere din lume. In același tim­, pe ringul de la West Melbourne stadium boxerul Mircea Dobrescu în­vingea pe irlandezul Cladwell, Nicolae Linca pe campionul Europei, englezul Gargano, iar Gh. Negrea pe chilianul Lukas, calificîndu-se toți 3 în finalele categoriilor muscă, semimijlocie și semigrea. însuflețiți de un puternic elan patriotic, sportivii romîni au lup­tat astăzi ca niciodată confirmînd încrederea și speranțele care le-au fost acordate. Seria splendidelor succese olimpice a fost continuată de înotătorul Alexandru Popescu, care a reușit să se cali­fice în finala probei de 200 m. fluture, alături de alții 7 renumiți specialiști din S.U.A., Australia, R. P. Ungară și alte țări. Onorabil este și rezultatul canotiștilor Alexe și Ismailciuk clasați pe locul 5 în finala probei de dublu (10.000 m). Ieri în întreprinderi LA INDUSTRIA TEXTILA ARDELEANA Harnicul colectiv al acwtei întreprinderi sătmărene a reușit ca pînă la data de ieri să-și de­pășească planul lunii noiembrie cu 14 la sută. De la începutul anului, a reu­șit să dea peste prevederile pla­­ SA F­ABRICA „SOLIDARITATEA“ Iscusitele pro­^ife­re de la fa­brica de dantele din Satu Mare, care și-au îndeplinit înainte de termen planul pe luna noiembrie, au lucrat ieri în contul zilei de 12 decembrie 1956 Datorită măsurilor tehnico-or­­ganizatorice introduse și în­ SA COOPERATIVA „UNITATEA" In planul de investiții pe 1957 al cooperativei de tricotaje din Si- T­­’el, e prevăzută in construirea unei noi vopsitorii industriale de mare capacitate. Această vops­­­­­ire va fi cea mai mare din re-LA FABRICA „PARTIZANUL“ In cursul zilei de ieri la fabri­ca „Partizanul“ din Sighet — sau intrat î­n funcțiune în cadrul lu­crărilor de reprofilare — două noi secții. O secție de pieptănat părul nului 180.000 m pînză „Muncito­rul“. In fruntea întrecerii s-a situat secția condusă de maistrul Paul Coasta, al cărei colectiv își depă­șește planul zilnic cu 112 la sută, trecerii socialiste ce se desfășoa­ră, productivitatea muncii pe ciap de muncitoare a crescut cu 4 la sută. Pînă acum s-au situat fruntașe secțiile: dantele, finisaj și între­­­ținere.­giune. Ieri au intrat pe poarta coope­rativei primele trei vagoane de cărămizi și unul din osta­nele vopsitoriei livrat de uzinele „Ma­­notehnica“ din București. . umed, iar la doua, secția de uscîă­torie mecanică a părului. ... Prin intrarea în funcțiune a ce­­lei de la doua secții, calitatea us­cării părului se îmbunătățește con­siderabil. Ajutor poporului frate maghiar Țăranii muncitori din comuna Huip, raionul Satu Mare au auzit de jafurile și crimele bandelor contrarevoluționare săvîrșite îm­potriva poporului muncitor ma­ghiar. Ei au condamnat din pri­ma clipă crimele bandelor de hor­­ti­ști și salașiști, iar cînd guver­nele din Uniunea Sovietică, din țara noastră și din celelalte țări d­e democrație populară au hotă­rit să acorde oamenilor muncii din Ungaria ajutoare materiale, și-au manifestat dorința să con­tribuie și ei la vindecarea rănilor provocate de contrarevoluție, do­­nînd produse agroalimentare, ca­­­re să fie predate oamenilor mun­cii din județele de pe lîngă gra­niță. Astfel, într-o singură zi s-au strîns în întreaga comună peste 660 kg. grîu, porumb, floarea-soa­­relui și fasole boabe. V. SABAU coresp. voluntar '''rxXXX><XXXXXXXX><&00<XXXXXXXXX>C’000<XX» fXXXXXXyOOOOOOOOOOOOOOOO^OOOOOOOOOOOOOOOO ­n capitalele țărilor de democrație populară P­e Je i­n Pekinul care s-a dezvol­tat de-a­ lungul unei perioade de peste 800 de ani își datorește existența și frumusețea muncii nenumăraților constructori și ta­lentului generațiilor de arhitecți și ingineri. Ku Șou țin, un mare om de știință care a trăit în tim­pul dinastiei luan, a învins difi­cultățile topografice, a pus la punct alimentarea cu apă a ora­șului. Dintre toate comorile arhitec­tonice ale Chinei, Pekinul păstrează pe cele mai multe Pa­le­latul Imperial constituie cel mai minunat și perfect ansamblu din cadrul stilului clasic monumental. In timpul ultimilor șapte ani, Pekinul s-a transformat mai ra­pid și mai radical decît în oricare altă perioadă a lungii sale istorii. Frumusețile sale arhitectonice an­tice au fost refăcute. Noi clădiri apar zi de zi. Zidurile și-au pier­dut însemnătatea de a împrejmui­ orașul. In suburbiile estice se construiesc fabrici. La vest, noul oraș universitar ocupă o supra­față de aproape o treime din în­treaga suprafață a Pekinului. Au­tobuse mari și moderne străbat străzile. Dezvoltarea construcției de case pentru muncitori, de clă­diri administrative și industriale a luat un mare avînt. Pretutindeni se înalță noi clă­diri și se construiesc noi străzi. Reconstrucția și extinderea ora­șului Pekin continuă, întrucît a­­cesta este unul dintre cele mai mari și cele mai frumoase capi­tale ale lumii. (Agerpres.) Sofia In cei 12 ani care au trecut de la eliberarea Bulgariei, la Sofia s-au construit peste 12.000 de apartamente. In afară de construcția de între­prinderi industriale și de locuințe, la Sofia s-au înălțat numeroase case de cultură, spitale, școli, po­liclinici, cămine etc. S-a acordat o atenție deosebită amenajării spațiilor verzi. In 12 ani, guvernul democrat popular al Bulgariei a creat un număr de parcuri și grădini egal cu acelea create de toate guvernele burghe­ze dinainte de 9 septembrie 1944. In timp ce înainte de 9 septem­­­brie 1944 la Sofia existau numai 15 institut­i sanitare, în prezent numărul acestor așezăminte este In cursul celor 12 ani care au trecut de la eliberare. Ti­rana s-a transformat, devenind un important centru industrial și cul­tural al R. P. Albania. In cursul acestei perioade, la Tirana s-au înălțat mari construc­ții, cum sînt combinatul textil „Stalin“, fabrica de țesături de lînă, hidrocentrala „Lenin“ etc. In prezent, Tirana este aproviziona­tă cu 22 de ori mai multă energi electrică decît primea întreagă N­­irania în 1938 Este mare numa­rul uzinelor și fabricilor construite­ de peste 100, înzestrate cu peste 5.200 de paturi și deservite de mii de lucrători sanitari. La So­fia funcționează 23 de policlinici, 90 de centre sanitare pe lîngă în­treprinderi, 24 de creșe săptămî­nale, trei case de naștere, 165 ca­binete dentare etc. Ca urmare a grijii pentru ocrotirea sănătății, sporul anual de populație în ca­pitala bulgară s-a dublat, iar mortalitatea a scăzut cu 50%­ la Tirana în anii regimului de­mocrat-popular. La Tirana, pro­ducția industrială a crescut de 12 ori în comparație cu anul 1938. In cursul celor 12 ani care au trecut de la eliberarea Tiranei, au fost create numeroase instituții culturale, de învățămînt și medi­cale. La Tirana funcționează în prezent 12 școli medii și tehnice, f față de numai două școli cîte existau înainte de eliberare. Au fost create de asemenea șase asii de învățămînt superior. • Varșovia Crearea centrului Varșoviei și a multor ia­l­tor orașe poloneze con­stituie una din cele m­ai­­ impor­tante sarcini ale urbanisticii și arhitecturii în R. P. Polonă. Noul centru al Varșoviei a de­pășit considerabil limitele stabili­te din punct de vedere istoric, atît în ce privește conținutul cît și în ce privește teritoriul. Pe lîn­gă cartierul de locuințe ruțiile de stat, în centrul și insu­­larșo­viei vor fi concentrate principale­le instituții științifice și culturale ale țării. Una dintre cele mai importante probleme ale componenței arhitec­tonice a centrului Varșoviei o con­stituie încadrarea justă a Pieții Palatului Culturii și Științei cu construcții noi, unirea în centrul Varșoviei a celor două maluri ale Vistulei, crearea pe Vistula a unor piețe și clădiri pentru deservirea publică etc. - IN CLIȘEU: Vedere din R. P. Polonă, Palatul Culturii și științei de la Varșovia. Tir­ana

Next