Pentru Socialism, decembrie 1956 (Anul 7, nr. 904-930)
1956-12-01 / nr. 904
Y T GAR AL COMITETULUI REGIONAL AL PARTIDULUI SRU UCITORESC R9MÍÍ1 ȘI AL SFATULUPITULAR REIMUAL MI* Uinul VDL nr. 904 Sîmbătă, 1 decembrie 1956 4 pag. ■ [UNK] 20 bani DIN ACTIVITATEA DEPUTAȚILOR ALEGĂTORII DESPRE DEPUTATUL LOR Se obișnuiește ca atunci cînd vine vorba de realizările regimului democrat-popular în orașul Baia Mare să se amintească în primul rînd de acelea din cartierul Hatvan. Acest lucru are o adîncă semnificație. In trecut, această parte a orașului ca de altfel toate periferiile, zăcea într-o neagră mizerie. Și cine erau locuitorii periferiilor dacă nu masa muncitorilor exploatați pînă la sînge de odiosul capital.! Cu dt se întețea exploatarea cu atît creștea și mizeria. Cînd producătorii tuturor bunurilor materiale, muncitorii, au devenit stăpînii pe munca și viața lor, o lume nouă a început să-și țese firul. Eliberați de exploatare, ca un șuvoi de nestăvilit, ei au pornit la construirea unei lumi noi. Cartierele muncitorilor au început să se dezvolte, să se înfrumusețeze. Un asemenea cartier este și cartierul Hatvan. Un rol de seamă în gospodărirea lui îl au aleșii poporului, deputați. Iată de ce trecînd prin acest cartier am căutat să cunosc mai îndeaproape activitatea unei circumscripții. M-am oprit în capătul străzii Mărășești, în fața unui magazin alimentar și a unui chioșc cu pîine. Bărbați și femei încărcați cu diferite produse agro-alimentare: zahăr, făină, pîine se îndreptau spre casă. In celălalt capăt al străzii grupuri de cetățeni, împrăștiau de zor pietriș pe stradă. Am intrat în vorbă cu o femeie. Mi s-a recomandat Ana Varna. Soțul ei a fost miner, acum este pensionar. I-am cerut să-mi vorbească despre strada ei. " — Istoria acestei străzi este Veche. In trecut oamenii munceau din zi în noapte iar acasă nu aveau un codru de pîine și mai înotau și prin noroi pînă în genunchi. Aș vrea să vorbesc mai mult de prezent. Strada noastră, a continuat dînsa, este cuprinsă într-o singură circumscripție, a 36-a din oraș. Deputat este vecinul drum tov. Vasile Dialog, de peste Tin să vă spun acest lucru, deoarece de activitatea lui, bineînțeles, cu sprijinul nostru, se leagă rezultatele despre care vreau să vorbesc De altfel, el este deputatul nostru de mai mulți ani, îl realegem mereu. Despre cine nu mi-a vorbit acestă femeie: cum la îndemnul deputatului toți cetățenii au ieșit la construirea străzii, s-a cărat piatra și s-a împrăștiat, s-au șanțuri, cîte nu s-au făcut, săpat toate prin munca cetățenilor. Am stat de vorbă și cu alți cetățeni. Toți legau realizările obținute de munca deputatului lor. Cum în fiecare zi a mers pe la cetățeni să-i îndemne să-și curățe șanțul, să-și aranjeze fațada casei, să participe la muncă voluntară, cum la propunerea alegătorilor s-a ținut de stat, pînă a obținut descinderea unui magazin alimentar a unui chioșc de pline și a unei tutungerii. Alegătorul Alexandru Rézműves invalid de război, mi-a spus că deputatul lor se ocupă cu multă tragere de inimă nu numai de înfrumusețarea străzii, ci și de problemele personale ale cetățenilor. Se interesează și ajută pe fiecare să-și procure materiale pentru construirea sau repararea casei, caută să vadă dacă cetățenii se bucură de toate drepturile ce le au, dacă nu cumva sunt uniii nedreptățiți. Gheorghe Mușat, muncitor la cooperativa Ferometal și Ioan Cosma muncitor la uzinele „Gh. Gheorghiu-Dej“ mi-au spus că se putea face și mai multă treabă dacă toți cetățenii ar fi răspuns chemării deputatului. Sunt unii însă cărora le place să critice lipsa de preocupare a statului în întreținerea străzii, nu le convine să umble prin noroi, dar nu prea pun umărul. Discutînd cu alegătorii am aflat și dorințele lor. Fiecare vrea să vadă strada pusă cum trebuie la punct. De aceea ei participă cu multă tragere de inimă la împrăștierea pietrei, curățirea șanțurilor, într-un cuvînt la înfrumusețarea străzii. Există o adevărată întrecere, oare de care vrea să fie mai fruntaș ca vecinul său. Și-a aranjat fațada casei Vasile Vida, exemplul lui l-au urmat și vecinii Ioan Revis, Iosif Kuki și alții. In acest an au fost aranjate exterioarele la peste 40 de case. O altă dorință a alegătorilor este aceea de a avea în apropiere o măcelărie pentru a nu fi nevoiți să meargă pînă în centrul orașului. Deputatul Dialog ia arătat în sesiunile sfatului popular dorința alegătorilor Comitetul executiv însă întîrzie cu măsurile. Alegătorii vor apoi ca strada lor să fie iluminată, cum se cuvine. De toate aceste cerințe și multe altele, care sunt aduse la cunoștința sfatului trebuie sa se țină spaima. Odată cu meritele deputatului, alegătorii au ținut să-i arate și lipsurile. Prea puține întîlniri ține cu noi, mi-a spus Carol Barta. Mu ’ni tirania ne aduce la cunoștință ceea ce se discută în sesiuni. Ari bine dacă periodic ar prezenta în fața noastră um raport de activitate, am putea cunoaște mai bine și munca noastră și a lui. Cred că în acest fel s-ar îmbunătăți și mai mult munca circumscripției noastre. După ce am stat de vorbă cu alegătorii putat L-am m-am dus și pe la degăsit acasă, ascultînd radio. Mi-a vorbit despre multe. Și cum realizările se exprimă de obicei în cifre, mi-a înșirat cîteva. In acest an am inițiat o acțiune de reparare a străzii. Pînă acum s-au împrăștiat pe stradă circa 30 m. cubi pietriș. S-au executat și curățat 1.600 m. șanțuri... Fiecare cetățean se străduiește ca locuința lui să fie cea mai curată și mai îngrijită. Nu există casă la care să nu-i fost curățată fațada. La sfîrșit i-am fi spus și care este părerea alegătorilor despre dînsul. A recunoscut că lipsurile se datoresc rarelor întîlniri ce le are cu alegătorii. Credem că pe viitor întîlnirile vor fi mai regulate. Era seara, de-acum tîrziu, sirenele fabricilor anunțau ora 22, cînd am plecat de la deputatul Vasile Dialog. La despărțire mi-a spus: „Să vii, tovarășe, pe la noi peste un an, să vezi dacă o să ne mai recunoști...“ I. BELU IN DOUĂ CIRCUMSCRIPȚII ELECTORALE Călătorul care trece doar prin comuna Desești din raionul Sighet, își dă seama că acolo se desfășoară o intensă muncă constructivă: construcții, căminul cultural Noile coperativa, poduri și străzi reșiparate, dau comunei un aspect de propețisme și tinere’, . Toate aceste s-au înfăptuit cu participarea cetățenilor din comună, în frunte cu comuniștii și deputații. Dar și în această comună există circumscripții fruntașe și circumscripții rămase în urmă. Dacă întrebi pe oricare cetățean din comună cărui fapt i se datorește că circumscripția 30-a este mereu fruntașă o să-ți răspundă că în primul rînd deputatului Dumitru Got, care muncește cu multă tragere de inimă cu oamenii, îndreptățind întrutotul încrederea alegătorilor. De la alegători și de la deputat am aflat cum se desfășoară Deputatul munca în circumscripție are un caiet în care ține o evidență clară a tuturor alegătorilor. Astfel, el știe precis cu amnsămînțat fiecare alegător, ce lucrări în cîmp are de executat, ce a făcut și ce trebuie să facă, dacă a fost la muncă voluntară, unde și cîte ore, situația achitării obligațiilor către stat. Lucrul acesta ușurează mult munca deputatului, știe cînd și la cine să meargă, despre ce să-i vorbească. Deputatul Got cu sprijinul comitetului de cetățeni a organizat întrecerea patriotică între cetățeni. In întîlnirile cu alegătorii el a arătat de fiecare dată sarcinile ce stau în fața alegătorilor. Ca agricultor iscusit, le-a indicat timpul cel mai potrivit executării anumitor lucrări agricole și regulile agrotehnice care trebuiesc folosite. Muncind în acest fel nu miră pe nimeni de ce producătorii din această circumscripție au obținut cele mai frumoase recolte. Despre recoltele obținute de unii țărani muncitori ca Ștefan Sas, Gheorghe Pop, Vasilen și Vișovan ș. a. vorbește întreaga comună. Toți producătorii din circumiscripție și-au achitat încă de mult cotele la toate produsele pe întreg anul. Sumele din autoimpunere au fost achitate 100% de toți cetățenii. Circumscripția este fruntașe și în participarea alegătorilor la acțiuni de interes obștesc Este o plăcere să umbli pe străzile bine amenajate din circumscripție. Nu cu aceleași cuvinte clogoase se poate vorbi despre activitatea circumscripției nr. 3 care este mereu între cele rămase în urmă Explicația se găsește în inactivitatea deputatului Vasile Roman. Nu numai că nu duce muncă în circumscripție, dar însuși el constituie un exemplu negativ pentru alegători. Cu mare întîrziere și-a achitat cotele către stat, iar muncile agricole nu le execută la timp. In această circumscripție , planul de colectări este realizat numai în proporție de 70%, iar sumele din autoimpunere sau, strîns doar în procentaj de 50%. Producători ca Dumitru Roman (44), Ioan Pop (59), Tănase Rednic (42), mai au de predat cote de cereale. In această circumscripție întîlnești străzile cele mai prost gospodărite. Chiar dacă unii alegători fac propuneri deputatului pentru a se întreprinde anumite acțiuni de interes obștesc, acesta nu-i ascultă. Pe bună dreptate se întreabă alegătorii din circumscripția 3-a de ce deputatul lor nu poate fi ca vcr’ din circumscripția 30-a, de ce nu urmează exemplul acestuia. Atunci ar fi și ei fruntași,mîndri cu deputatul lor, iar deputatului i-ar crește inima cînd cu diferite ocazii ar fi evidențiat și munca lui apreciată. Alegătorii doresc această schimbare în atitudinea deputatului Vasile Roman. M. SMARANDOIU Citiți în pagina 4-a. — Lucrările Adunării Generale a O. N. U. — Declarația Partidului Comunist Francez. DE PE CUPRINSUL REGIUNII ★ ★ Au redus timpul de imobilizare a vagoanelor organizînd munca după un nou grafic tehnologic, conform căruia intră și ies vagoane din reparații, muncitorii, maiștrii și tehnicienii de la atelierele de zonă C.F.R. din Satu Mare, au redus imobilizarea vagoanelor în reparație cu 10—15 la sută față de plan și cu 25 la sută față de realizările din 1955. UN CLIȘEU: Fierarii Gheorghe Boia și Ioan Vasile, lucrînd după graficul tehnologic introduc în cuptor osia unui vagon pentru a fi descălțată. naționale Egale în drepturi cu poporul român, minorităților naționale din țara noastră le au fost create în anii regimului democrat-popular condiții excepționale dezvoltării lor culturale. Ca urmare a acestui fapt, astăzi, la noi în regiune 110 cămine culturale își desfășoară activitatea în limba maghiară, 10 in limba ucraineană, iar 6 în limba germană. Ca răspuns dorinței tubllorilor de muzică și teatru, la Satu Mare își desfășoară activitatea în limba maghiară o secție a Teatrului de Stat Baia Mare Activitatea formațiunilor cultural-artistice în limba s-a făcut tot mai simțită, maghiară Astfel, de pildă, muncitorii de la fabrica „Unió“ (Satu Mare) au alcătuit o formațiune corală în limba maghiară, iar la Sighet își desfășoară cu succes activitatea un ansamblu în limba ucraineană care în deplasările făcute la sate prezintă programe atît în comunele ucrainene cît și în cele române. Majoritatea așezămintelor culturale din regiune prezintă pe lîngă programe în limba romînă și programe în limbile naționalităților conlocuitoare. Și aceasta este o dovadă a frăției poporului român cu minoritățile naționale, o dovadă a justeței politicii marxist-leniniste a partidului nostru în problema națională. nezvoltarea activității culturale a minorităților Din realizările unui comitet comunal de partid îndată după alegeri, comitetul de partid din comuna Vad (Sighet), și-a formulat printre altele în planul trimestrial, sarcina lărgirii sectorului socialist al agriculturii din comună. Astfel, comuniștii și agitatorii au fost repartizați pe circumscripții i avînd sarcina de ia populariza cu exemple tovărășirii concrete succesele înLa dorința agricole din comună, țăranilor muncitori s-ia ajuns la hotărîrea de sa se munci pentru înființarea unei 5 itovărășiri pomicole în satul Valea Porcului. Dar numai cu aceasta comuniștii nu s-au mulțumit ci, în timp ce se inaugura această întovărășire și pe tarlaua sa se săpau primele gropi, ei au continuat munca politică de lămurire, în același scop, în centrul de comună. Astăzi în comuna Vad există un număr de 14 cereri pentru nouă întovărășire pomicolă, cereri ce iau fost înaintate comitetului de inițiativă de curând format. DRAPELUL PATRIEI NOASTRE FLUTURA LA MELBOURNE Sportivii romîni au repurtat succese strălucite în cea de a noua zi a jocurilor olimpice de la Melbourne. Pentru prima oară, de la începutul acestei olimpiade drapelul de stat al Republicii Populare Române a fost înălțat pe cel mai înalt catarg, pe malul lacului Wendouree, unde Leon Rotman, învingător în cursa de canoe, pe distanța de 10.000 m, a primit cununa de lauri și medalia de aur de campion olimpic. Citeva ore mai tîrziu în sala Hilda Twon Hall din Melbourne tînăra floretistă Olga Orbán aducea un nou succes culorilor noastre obținînd medalia de argint pentru locul 2 cucerit în întrecerea cu cele mai bune scrimere din lume. In același tim, pe ringul de la West Melbourne stadium boxerul Mircea Dobrescu învingea pe irlandezul Cladwell, Nicolae Linca pe campionul Europei, englezul Gargano, iar Gh. Negrea pe chilianul Lukas, calificîndu-se toți 3 în finalele categoriilor muscă, semimijlocie și semigrea. însuflețiți de un puternic elan patriotic, sportivii romîni au luptat astăzi ca niciodată confirmînd încrederea și speranțele care le-au fost acordate. Seria splendidelor succese olimpice a fost continuată de înotătorul Alexandru Popescu, care a reușit să se califice în finala probei de 200 m. fluture, alături de alții 7 renumiți specialiști din S.U.A., Australia, R. P. Ungară și alte țări. Onorabil este și rezultatul canotiștilor Alexe și Ismailciuk clasați pe locul 5 în finala probei de dublu (10.000 m). Ieri în întreprinderi LA INDUSTRIA TEXTILA ARDELEANA Harnicul colectiv al acwtei întreprinderi sătmărene a reușit ca pînă la data de ieri să-și depășească planul lunii noiembrie cu 14 la sută. De la începutul anului, a reușit să dea peste prevederile pla SA FABRICA „SOLIDARITATEA“ Iscusitele pro^ifere de la fabrica de dantele din Satu Mare, care și-au îndeplinit înainte de termen planul pe luna noiembrie, au lucrat ieri în contul zilei de 12 decembrie 1956 Datorită măsurilor tehnico-organizatorice introduse și în SA COOPERATIVA „UNITATEA" In planul de investiții pe 1957 al cooperativei de tricotaje din Si- T’el, e prevăzută in construirea unei noi vopsitorii industriale de mare capacitate. Această vopsire va fi cea mai mare din re-LA FABRICA „PARTIZANUL“ In cursul zilei de ieri la fabrica „Partizanul“ din Sighet — sau intrat în funcțiune în cadrul lucrărilor de reprofilare — două noi secții. O secție de pieptănat părul nului 180.000 m pînză „Muncitorul“. In fruntea întrecerii s-a situat secția condusă de maistrul Paul Coasta, al cărei colectiv își depășește planul zilnic cu 112 la sută, trecerii socialiste ce se desfășoară, productivitatea muncii pe ciap de muncitoare a crescut cu 4 la sută. Pînă acum s-au situat fruntașe secțiile: dantele, finisaj și întreținere.giune. Ieri au intrat pe poarta cooperativei primele trei vagoane de cărămizi și unul din ostanele vopsitoriei livrat de uzinele „Manotehnica“ din București. . umed, iar la doua, secția de uscîătorie mecanică a părului. ... Prin intrarea în funcțiune a celei de la doua secții, calitatea uscării părului se îmbunătățește considerabil. Ajutor poporului frate maghiar Țăranii muncitori din comuna Huip, raionul Satu Mare au auzit de jafurile și crimele bandelor contrarevoluționare săvîrșite împotriva poporului muncitor maghiar. Ei au condamnat din prima clipă crimele bandelor de hortiști și salașiști, iar cînd guvernele din Uniunea Sovietică, din țara noastră și din celelalte țări de democrație populară au hotărit să acorde oamenilor muncii din Ungaria ajutoare materiale, și-au manifestat dorința să contribuie și ei la vindecarea rănilor provocate de contrarevoluție, donînd produse agroalimentare, care să fie predate oamenilor muncii din județele de pe lîngă graniță. Astfel, într-o singură zi s-au strîns în întreaga comună peste 660 kg. grîu, porumb, floarea-soarelui și fasole boabe. V. SABAU coresp. voluntar '''rxXXX><XXXXXXXX><&00<XXXXXXXXX>C’000<XX» fXXXXXXyOOOOOOOOOOOOOOOO^OOOOOOOOOOOOOOOO n capitalele țărilor de democrație populară Pe Je in Pekinul care s-a dezvoltat de-a lungul unei perioade de peste 800 de ani își datorește existența și frumusețea muncii nenumăraților constructori și talentului generațiilor de arhitecți și ingineri. Ku Șou țin, un mare om de știință care a trăit în timpul dinastiei luan, a învins dificultățile topografice, a pus la punct alimentarea cu apă a orașului. Dintre toate comorile arhitectonice ale Chinei, Pekinul păstrează pe cele mai multe Palelatul Imperial constituie cel mai minunat și perfect ansamblu din cadrul stilului clasic monumental. In timpul ultimilor șapte ani, Pekinul s-a transformat mai rapid și mai radical decît în oricare altă perioadă a lungii sale istorii. Frumusețile sale arhitectonice antice au fost refăcute. Noi clădiri apar zi de zi. Zidurile și-au pierdut însemnătatea de a împrejmui orașul. In suburbiile estice se construiesc fabrici. La vest, noul oraș universitar ocupă o suprafață de aproape o treime din întreaga suprafață a Pekinului. Autobuse mari și moderne străbat străzile. Dezvoltarea construcției de case pentru muncitori, de clădiri administrative și industriale a luat un mare avînt. Pretutindeni se înalță noi clădiri și se construiesc noi străzi. Reconstrucția și extinderea orașului Pekin continuă, întrucît acesta este unul dintre cele mai mari și cele mai frumoase capitale ale lumii. (Agerpres.) Sofia In cei 12 ani care au trecut de la eliberarea Bulgariei, la Sofia s-au construit peste 12.000 de apartamente. In afară de construcția de întreprinderi industriale și de locuințe, la Sofia s-au înălțat numeroase case de cultură, spitale, școli, policlinici, cămine etc. S-a acordat o atenție deosebită amenajării spațiilor verzi. In 12 ani, guvernul democrat popular al Bulgariei a creat un număr de parcuri și grădini egal cu acelea create de toate guvernele burgheze dinainte de 9 septembrie 1944. In timp ce înainte de 9 septembrie 1944 la Sofia existau numai 15 instituti sanitare, în prezent numărul acestor așezăminte este In cursul celor 12 ani care au trecut de la eliberare. Tirana s-a transformat, devenind un important centru industrial și cultural al R. P. Albania. In cursul acestei perioade, la Tirana s-au înălțat mari construcții, cum sînt combinatul textil „Stalin“, fabrica de țesături de lînă, hidrocentrala „Lenin“ etc. In prezent, Tirana este aprovizionată cu 22 de ori mai multă energi electrică decît primea întreagă Nirania în 1938 Este mare numarul uzinelor și fabricilor construite de peste 100, înzestrate cu peste 5.200 de paturi și deservite de mii de lucrători sanitari. La Sofia funcționează 23 de policlinici, 90 de centre sanitare pe lîngă întreprinderi, 24 de creșe săptămînale, trei case de naștere, 165 cabinete dentare etc. Ca urmare a grijii pentru ocrotirea sănătății, sporul anual de populație în capitala bulgară s-a dublat, iar mortalitatea a scăzut cu 50% la Tirana în anii regimului democrat-popular. La Tirana, producția industrială a crescut de 12 ori în comparație cu anul 1938. In cursul celor 12 ani care au trecut de la eliberarea Tiranei, au fost create numeroase instituții culturale, de învățămînt și medicale. La Tirana funcționează în prezent 12 școli medii și tehnice, f față de numai două școli cîte existau înainte de eliberare. Au fost create de asemenea șase asii de învățămînt superior. • Varșovia Crearea centrului Varșoviei și a multor ialtor orașe poloneze constituie una din cele mai importante sarcini ale urbanisticii și arhitecturii în R. P. Polonă. Noul centru al Varșoviei a depășit considerabil limitele stabilite din punct de vedere istoric, atît în ce privește conținutul cît și în ce privește teritoriul. Pe lîngă cartierul de locuințe ruțiile de stat, în centrul și insularșoviei vor fi concentrate principalele instituții științifice și culturale ale țării. Una dintre cele mai importante probleme ale componenței arhitectonice a centrului Varșoviei o constituie încadrarea justă a Pieții Palatului Culturii și Științei cu construcții noi, unirea în centrul Varșoviei a celor două maluri ale Vistulei, crearea pe Vistula a unor piețe și clădiri pentru deservirea publică etc. - IN CLIȘEU: Vedere din R. P. Polonă, Palatul Culturii și științei de la Varșovia. Tirana