Pentru Socialism, decembrie 1956 (Anul 7, nr. 904-930)

1956-12-05 / nr. 907

Miercuri, 1 decembrie 1956 Să reducem procantul di­pteral în minereu La exploatarea „Steaua roșie“ se nesocotește această importantă inițiativă Nu de mult harnicii mineri de La exploatarea „Steaua­oșie“ au cîștigat „Steagul roșu de între­prindere fruntașă pe ramură“. A­­cest succes deosebit a fost ob­ținut tocmai pentru faptul că s-a dat o deosebită­­ atenție calității minereului excavat, extras și pre­lucrat, precum și organizării jus­te și pe baze științifice a muncii în mină. Deși se poate spune că în sec­torul II al minei, condus de ingi­nerul Vasile Ionescu, există in­teres pentru asigurarea unei pro­ducții ritmice și de calitate, to­tuși în ultima vreme tovarășii de la Gavnic s-au culcat pe laurii victoriei. Ei nu mai acordă aten­ție selecționării minereului și tri­mit flotației tot mai mult steril. Care să fie oare cauza acestei stări de lucruri? Trebuie spus de la bun început că există în întreprin­dere tendința de a fugi după to­naj cit mai mare; inginerii și teh­nicienii cer minerilor tone cît mai multe de minereu fără să se pre­­­pe de calitatea lui și fără să urmărească mersul lucrărilor. Astfel, în unul din abatajele sectorului I, la o treaptă cu sec­țiunea de cca 1,5 m.p., s-au per­forat 12 găuri, la o distanță de 10—15 cm una de alt­a și prost amplasate. In alte cîteva fronturi de lucru din sectorul IV, deși filonul are numai ‘­a m. grosime, s-a pușcat pe un spațiu de lăți­mea unui metru, găurile fiind perforate în steril, în timp ce la cîțiva metri mai departe filonul a rămas în perete. In felul acesta nu-i de mirare dacă procentul de steril crește considerabil. Peste aceste lucruri nu se poate trece cu­ ușurință, dacă ținem seama că excavarea, transportul și pre­pararea unei singure zone de ste­ril costă mult. Situația este cu atît mai gravă cu cît în timp ce se irosesc mari sume pe scoaterea sterilului minereul este lăsat în pereții abatajului, cau­­zînd pierderi însemnate economiei noastre. Nepăsarea față de cali­tatea minereului a mers pînă a­­colo, încît nu se iau nici cele mai elementare măsuri ca la uzi­na de preparare să nu fie expe­diate vagonete cu steril, nu exis­tă un control temeinic asupra minereului la ieșirea din mină. De aceea, în ziua de 22 noiembrie, la Notație au fost găsite 6 va­gonete cu piatră curată. Nici du­pă ce conducerea întreprinderii a fost sezisată de această situa­ție nu s-a observat nici o îmbu­nătățire, ba dimpotrivă, la 21 noiembrie (deci cu două zile mai tîrziu) s-au trimis flotației alte 7 vagonete de steril. Pe orizontul „Revner“, deși fronturile de lucru sunt săpate în steril, la întocmirea planului de măsuri pentru recuperarea rămî­­nerii în urmă din zilele de la 19—30 noiembrie­­ a.c, conducerea secți­ei mină (înlocuito­r tov. Va­lenștein Toma) a contat pe 16 va­gonete de minereu zilnic de la a­­ceste fronturi, cu toate că se știa că nu se poate obține decît steril. Fuga după tonaj duce și la ră­­minerea în urmă a lucrărilor de rambleere, lucru pe deplin expli­cabil dacă sterilul în loc să fie folosit pentru umplerea golurilor s­e trimite la suprafață odată cu minereul. In sectorul IV, de pil­dă, pe filonul Iosif sud, s-a ajuns pînă acolo încît pe toată lungi­mea frontului de­­ abataj nu se mai copturește. La fel se petrec lucrurile la o serie de fronturi din sectorul 1, b, orizontul 33. Lipsa de grijă față de calita­tea minereului este dovedită și de faptul că pe unele rostogoale nu s-­au pus grătare. De aceea, la flota­­ se ajung uneori bulgări prea mari de minereu sau steril (pî­­nă la 350 mm). Prin aceasta, pe de altă parte, se nesocotesc și normele de tehnica securității ca­re nu permit să se lucreze cu rostogoale neacoperite sau fără grătare. Această situație se datorește în bună parte muncii formale duse de unele din persoanele cu munci de răspundere. Ajutorul șefului de exploatare, ing. Gabriel Popescu, de pildă, controlează sporadic locurile de muncă, iar în urma controalelor sale nu se observă nici o îmbunătățire a si­­­tuației Minerii nu primesc în­drumări clare, nu se verifică dacă unele dispoziții anterioare au fost sau nu respectate. In schimb, in­ginerul șef Popescu se văicărește că e imposibil de realizat planul din cauza lipsei de sfredele, aer comprimat și a stocurilor de mi­nereu din mină, lucruri care nu au bază reală, întrucît la supra­față s-au găsit nu mai puțin de 700 si­rede­le (care zăceau nefolo­site pe la atelier și magazie). Nu mică e și vina șefului ser­viciului producției, ing. Gheorghe Apostol, care deși cunoaște lip­surile secției mină, nu trage la răspundere pe actualul șef al mi­nei Tom­a Valenștein, și negli­jează chiar el problema contro­lului­­ asupra calității minereului. Urmarea este ca în asemenea si­tuație între cele 3 persoane cu munci de răspundere să dom­nească un spirit de cocoloșire a greșelilor și lipsurilor reciproce, o atmosferă de lasă-mă să te las. De aceea nu e de mirare că șeful minei Toma Valenștein, își petrece majoritatea timpului la suprafa­ță, neintrînd în mină decît foar­te rar. Această stare de lucruri are fără doar și poate o influență negativă asupra activității unor maiștri din mină, ca de pildă: Gavril Dichișan, Ioan Filip, Lau­­rențiu Levay, Ștefan Vermescu și ing. Iosif Damian, care au înce­put să neglijeze nu numai selec­ționarea minereului, pușoarea se­parată a filonului și­­ a sterilului, inițiativă care cu cîteva luni în urmă a început să fie preluată la Cavnic, ci trec cu vederea pînă și luarea celor mai elementare măsuri de respectare a normelor de tehnica securității. Toate acestea s-au răsfrînt a­­supra rezultatelor obținute în lu­na noiembrie; ele nu pot face cinste tovarășilor de la exploata­rea minieră „Steaua roșie“. Tre­buie să fie limpede, că acolo un­de se privește cu nepăsare cali­tatea minereului, nu poate fi vor­ba nici de realizarea planului de producție și nici de reducerea prețului de cost. Conducerea trustului cunoscînd această situație, minier, tre­buie să ia cele mai severe mă­suri contra acelora care nesoco­tesc inițiativa prețioasă de­­ a re­duce procentul de steril .uri mi­nereu, și care doar la 6 luni de la introducerea și extinderea ei la majoritatea exploatărilor din regiune, a început să fie aban­donată, în ciuda faptului că re­zultatele obținute în perioa­d­a a­­plicării ei­­ au dovedit marea im­portanță pe care o are această inițiativă. VASILE TERȘANSCHI dispecer minier Trustul minier Baia Mare j$3enBti­ 4xi ia l­fîAxt ABONAMENTELE SE FAC LA OFICIILE POȘTALE, FACTORII : POȘTAL­ ȘI AFUZORII VOLUNTAR,1 DIN ÎNTREPRINDERI ȘI INSTITUT* Printr-o gospodărire chibzuită Iarna a găsit Școala de 7 ani Cu sprijinul sfatului popular „ . . . , f. _ ____1 ___ _ Hin di­n comuna Săliștea de Sus, ra­ionul Vișeu, bine aprovizionată cu cele necesare bunei desfășu­rări a procesului de învățămînt. Acest fapt­­ a fost posibil datorită strînsei colaborări care există în­tre direcțiunea școlii și sfatul popular comunal. Ca și în anii trecuți, și­­ anul acesta la dispoziția școlii — pen­tru aprovizionarea internatului cu legume și zarzavaturi — a fost pus un lot d­e pămînt pe care ele­vii l-au cultivat și întreținut sub îndrumarea cadrelor didactice. Din producția realizată se pot acoperi nevoile de consum ale in­ternatului pe timpul iernii. Pe lingă aceasta, școala dispune dt­­r o ingrășătorie de porci­ comunal care a programat­­ din timp transportul lemnelor de fo­c, școlile din raza comunei dispun astăzi de lemnele necesare pentru încălzitul sălilor de clasă. Avînd asigurate din timp ali­mentele și lemnele de foc, condu­cerea școlii a mărit numărul lo­curilor din internat la 86. informație Darea de seamă a colegiului re­gional de arbitri­ va avea loc sîmbătă, 15 decembrie, la ora 17, în sala C.C.F.S. regional, iar da­rea de seamă a comisiei regionale de fotbal se va ține duminici, 1 i decembri­e, ora 10, în aceeași sală PENTRU SOCIALISM *99mmmmvm.xnw ».»• i PE SCENA TEATRULUI DE STAT Seri de-a rîndul, oa­menii muncii din Baia Mare petrec ore plă­cute asistînd la repre­zentațiile date de co­lectivul Teatrului de Stat din localitate. In clișeu. Aspect din capodopera marelui clasic francez Molière — Tartuffe — prezen­tată în premieră In cursul acestei stagiuni O brigadă nouă-n cooperativa Cînd toamna cu primele ploi și-a anunțat sosirea, co­mi­menzile pe care cooperativa „Silvania" le primea pentru exe­cutarea încălțămintei au sporit mult. Ghete, bocanci — se ce­reau în cantități pentru a căror execuție cooperatorii aveau de muncit din toate puterile. Totuși, în aceeași cooperativă, la una din secții, munca în loc să treacă la u­n ritm mai iute, trebuia întreruptă: era secția de pregătire a sandalelor de vară, cu talpă de pănuși sau cu fețe artistic lucrate din împletituri de paie — produse atît de mult căutate în sezonul de vară. Aci, comenzile au încetat cu totul — era firesc. Ce vor face însă cooperatoarele calificate în a­­c­eastă muncă? Vor sta iarna fără să lucreze? Ca toată să pregătești toată iarna — aceiași pantofi pentru vara viitoare n-avea nici un rost. Este timp suficient pentru asta și în pri­­măvară. Iar ca să lucreze ghete și bocanci — te alte sed­­a­ții... de rînd e lumea aceste munci obișnuiesc să fie îndepli­nite de bărbați, nu de femeii . Dacă femeea poate fi vă­zută azi conducînd o locomotivă, dacă ea poate sta curajoasă la volan, sau în fel de fel de alte munci considerate cîndva numai pentru bărbați — de ce n-am putea și noi să rupem cu tradi­ția că o pereche de bocanci tre­buie s-o facă neapărat bărbații? — și-au spus muncito­­rele din secția sandale de vară. Hotărîrea lor a uimit întii pe cooperatori. Apoi a fost primită cu bucurie de toți, și pentru prima oară în viața cooperati­velor din regiune care produc încălțăminte la „Silvania" a fost formată o brigadă numai din femei, care să confecționeze în­călțămintea de la prima și pînă la ultima operație. însuși președintele cooperati­vei și conducătorul tehnic Ca­rol Szepesi au luat în mînă pro­blema calificării tinerelor lu­crătoare, învățindu-le pentru în­ceput, să lucreze ghete pentru copii, un produs c­e-și găsește căutare „ca plinea caldă"... Pe la începutul lunii octom­brie, întrucit fiecare din tinerele cooperatoare stăpinea cu price­pere operația pe care și-a ales-o, brigada de femei a trecut la muncă. Că a mers mai greu în primele zile, era de așteptat — așa-i orice început. A trecut însă octombrie și cu fiecare zi briga­da progresa tot mai mult. Noiembrie. Tinerele Elisabeta Baksai și Elisabeta Lörincz exe­cută acum perfect operația de tragere la c­alapor, Maria Balaj, Elisabeta Máté, Irina Köpeczi, Elisbeta Anghi pingelesc așa cum poate nici un bărbat n-ar face mai bine. Pentru Eceterina Orosz, Maria Kovács și Sarolta Mészáros rihtuitul nu constituie o noutate: au făcut acest lucru și înainte. Primele ghete pentru copii au fost puse în vînzare la ma­gazinele din Baia Mare și Cehu Silvaniei. Nu se vor primi oare reclamații? N-o fi scăpat cum­va vreo pereche de calitate proastă?... Iată probleme la ca­ri tinerele se gîndeau cu teamă. Sfirșitul lunii noiembrie le-a adus răspunsul. ..ghetele de copii se bucură de multă apre­ciere din partea cumpărătorilor". Am sosit noi comenzi, pentru satisfacerea cărora secția va tre­bui să lupte serios. Va reuși? Nu încape îndoială — o dovadă că-și stăpînesc acum pe deplin meseria e faptul au încheiat luna noiembrie cu 300 perechi c­u ghete confecționate peste plan, fără cea mai mică obiec­­țiune din partea controlului teh­nic. Produse tot mai multe Colectivul de muncitori, ingi­neri și tehnicieni de la întreprin­derea „Tudor Vladimirescu“ care a îndeplinit înainte de termen pla­nul producției pe anul 1956 atît la producția globală cît și la cea de marfă, luptă cu perseverență pentru a consolida succesul obți­nut, îndrumat de organizația de ba­ză, în primele două decade ale lu­nii noiembrie, acest colectiv a reușit să îndeplinească din planul lunar 86%. In această perioadă la unele produse prevederile planului au fost depășite, la garnituri butoaie de fag bunăoară, cu 2.600 buc. și la butoaie de stejar cu 205 buc. In întrecerea individuală în frunte s­au situat Vasile Nemeș, Francisc Latzkoanyi, Ghizela Lu­­țaș și alții. Confecții în afara planului Cooperatorii de la „Gutirnul“ din Baia Mare, datorită întrecerii so­cialiste în care sunt antrenați au reușit ca în ultimul timp să con­fecționeze în afara planului 1.056 buc. mantale P V.C., 1.282 halate de protecție, 500 scurte de protec­ție, 422 buc. mantale de protecție, 429 buc. mantale doc, 3.600 buc. cămăși bărbătești etc. In fruntea acestor realizări s-au situat sec­țiile: 8, 12, 15, 5 și 6. In vederea satisfacerii cerințelor mereu crescînde ale populației, se va deschide în curînd în Baia Ma­re, o secție de lux bărbătească, iar la Baia Sprie, unde pînă în prezent nu există, se va deschide o secție de comandă. VIORICA FEHER vicepreședinte al cooperativei „Gutinul“ Realizări ale muncitorilor din comerțul de stat Luna noiembrie a acestui an a fost încununată de succese deose­bite de către lucrătorii din comer­țul de stat al orașului Sighet. La baza succeselor acestora a stat preocuparea permanentă pentru o deservire cît mai civilizată, ur­­mărindu-se satisfacerea cerințelor consumatorilor; ele sunt rodul ac­tivității brigăzilor de bună de­servire. Unitatea O.C.L. Produse industri­ale și-a realizat planul de desfa­cere pe luna noiembrie în propor­ție de 110,7 la sută. Față de ace­eași perioadă a anului trecut au fost vîndute cu 5,3 la sută mai multe mărfuri, iar față de luna octombrie a fost desfă­cută cu 12,5 la sută mai multă mobilă și cu 7,7 la sută mai multe materiale de construcții. In această perioadă, din suma alocată chel­tuielilor de transport au fost eco­nomisiți cca. 70.000 lei. La sfîrșitul lunii noiembrie, ma­gazinele nr. 64 și 67 — încălță­minte, 65 — confecții și 75 parfu­merie își realizaseră sarcinile nuale de desfacere. M. Trifoi à Nouta fi „Pronosport“ Cu prilejul Anului Nou, I. L. Pronosport distribuie o serie de premii în obiecte, fără­ a percepe vreo taxă suplimentară partici­panților care au depus buletine la primele patru concursuri din luna decembrie. Aceste premii se vor distribui în­­afară de premiile I, II, III ale fiecărui concurs și în afară de premiile ce se distribuie buletine­lor cu 0 rezultate. Premiile ce se vor distribui cu ocazia Anului Nou sînt următoa­rele: 4 motociclete I. 1. 350 cm; 2 ceasuri Schaffhausen; 10 cea­suri Doxa; 10 aparate radio Starfurt; 20 stilouri Pelikan. Pre­miile pe care le poate obține un participant sunt nelimitate. Pentru relații suplimentare participanții la concursul Prono­sport se pot adresa la agenți­ii«­­Pronospor­t. AR FI TIMPUL La U.I.L. Borșa a funcționat pînă în anul 1954 o popicărie. De atunci însă, popicăria a fost în­chis­ și nu a fost redeschisă nici pînă azi. Ea se află în curtea ce­tățeanului Timiș Gheorghe Doja, și conducerea întreprinderii nu ia măsuri să fie mutată de acolo popicăria fiind construită din miterial lemnos, se poate demonta și muta cu ușurință, trebuie doar interes și preocupare din partea conducerii U.I.L. și a cercului de popicărie din această unitate, Ion Moldovan f JOCURILE OLIMPICE Au luat sfîrșitul probele atletice Gimnastică Luni amatorii de sport și-au dat la sărituri greșește, în timp Greutate femei: 1. Tîșkevici (U.R.S.S.) 16,59 m. campioană olimpică, record olimpic; 2. Zîbi­­na (U.R.S.S.); 3. Werner (Ger­mania). Decatlon: 1. Campbel (S.U­A.) 7937 p. — campion olimpic, re­cordman olimpic; 2. Johnson (S.U.A.); 3. Kuznețov (U.R.S.S)­ 1.500 m.; 1. Delaney (Irlanda) 3:41,2 sec. — campion olimpic, record olimpic; 2. Riehtzenhain (Germania); 3. Landy (Austra­lia). înălțime femei: 1. McDannell (S.U.A.) 1,76 m. — campioană o­­limpică, record olimpic, nou re­cord mondial; 2—3. Pisareva (U.R.S.S.); Hopkins (Anglia) 1.67 m; 4. Balaș (România) 1.67 m. Maraton: 1. Mimoun (Franța) 2 h. 25 min. — campion olimpic; 2. Mitraliei (Iugoslavia); 3. Kar­­vonen (Finlanda). Ștafeta 4x100 m.p. femei: 1. Aus­tralia 44,5 sec. — campioană o­­limpică, nou record mondial; 2. Anglia; 3. S.U.A., 4. U.R.S S. Ștafeta 4x100 m. bărbați: S.U.A. 39,5 sec. — campion o­ 1­­limpic, record olimpic și mondial; 2. U.R.S.S. 39,8 sec, record so­vietic și european; 3. Germania. Ștafeta 4x400 m: S.U.A. 3:04,8 sec., — campion olimpic; 2. Aus­tralia; 3. Anglia 3:07,2. NAT­A­ȚIE 100 m. liber băieți: 1. Henricks (Aus­trel­ia) 55,3 sec. — record olimpic; 2. Dewoitt (Australia); 3. CLi Eppm­an (Australia). 200 m. bras fete: 1. Happe (Germania) 2:53,1 sec.; 2. Szé­­r­kely (Ungaria). 100 m. liber fete: 1. Fraser (Australia) 1:02 sec.; 2. Gropp (Australia); 3. Leach (Australia). 200 m­. fluture bărbați: 1. Yor­­ezik (S.U.A.) 2:19,3 sec.; 2. Is­himoto (Japonia)... 8. Popescu (România) 2:31 sec. POLO PE APA Turneul final: U.R S.S. — Ita­lia 3:2; Iugoslavia — S.U.A. 5:1. CANOTAJ Caiac simplu fete (500 m): 1. Cem­entieva (U­R­S S.) 2:18.9 sec. — campioană olimpică; 2. *­ns (Germania); 3. Soby (Da­­nemarca); TIR Pistol precizie: 1. l.umposvuo (Finlanda) 556 p,­­nou record o­­limpic; 2. Umarov (U.R­ S S.); 3. Pinion (S.U.A.). Talere: 1. Rossini (Italia) 195 t.; 2. Smelcynski (Polonia); 3. Ciceri (Italia). Armă liberă calibru mare: L Borisov (U.R.S.S.) 1138 p — campion olimpic; 2. Erdm­an (U.R.S.S.); 3. Ylönen (Finlan­da),., 5. Antonescu (R.P.R ). HOCHEI PE IARBA Germania — Pakistan 0:0; Nou­a Zeelandă — Belgia 3:0; Afganis­tan — S.U­A. 5:1. Anglia — Aus­tralia 2:1. FOTBAL R. P. Bulgaria — Anglia 6:1 (3:1). SCRIMA Spadă: Pe echipe: !. Italia; 2. R. P. Ungară; 3. Franța. IndivL dual: 1. P-avesi (Italia) campion olimpic; 2. Delfine (Italia); 3. Mangiarotti (Italia); 4. Pew (S.U.A.). LUPTE LIBERE In limitele categoriilor campioni olimpici sunt: Categoria muscă: samanidze ((­S.S.); cat. cocoș: Draghi« stanlc (Turcia); cat. pană: Sasai ha­na (Japonia); cat. ușoară: Hai­bidli (Iran); cat. îked­a (Japonia); cat. semimijlocie: Nicoloi (R. P. Bulgaria); mijlocie: cat. semigrea: Tahkti (Iran); cata­grea: Kaplan (Turcia). A îndreptat atenția către competiții­le de gimnastică, înot și ciclism Cea mai mare surpriză a zilei a fost succesul strălucit al gimnastei romînce Elena Leuștean, care o­­cupă locul întâi în clasamentul in­dividual, după terminarea exer­­cițiilor impuse, ea reușind să în­treacă concurentele celebre Marina (U.R.S.S.), Keleti (R.P.Ungară), campioane mondiale și olimpice, Sofia Muratova, campioană unio­nală. Reprezentanta noastră s-a comportat admirabil. La sol prima a fost Sofia Muratova, iar Elena Leuștean a doua, loc pe care l-a menținut și la paralele inegale unde a cîștigat Keleti. Gimnasta maghiară se clasează prima la bîrnă și pare cîștigătoare sigură, ce Elena Leuștean, la fel de constărui­tă, obține peste nota nouă și trece în fruntea clasamentului. Celelalte membre ale echipei R.P.R.: Sonia Inovan, Elena Mărgărit, Geta Hur­­muzache și Elena Săcălici, au ob­­­ținut de asemenea calificative bu­­ne demonstrînd că formația noast­tră are o coeziune perfectă. Clasamentul individual compus după executarea exercițiilor obli­gatorii: 1. Elena Leuștean (R.în Iv­om­înă) 37,298. 2. Sofia Muratova (U.R.S.S.) 37,266 3. Larisa lațti­nina (U.R.S.S.) 37,232 4. Agnes Keleti (R.P. Ungară) 37,065. Clasamentul pe țări. 1. U.R.S.S. 184,628 2. R.P.Ungară 183,091­ 3. R.P.Romînă 181,926 4. R.P. Cehoslovacă 180,897 puncte. Tenis de masă Campionatul republican individual de juniori, etapa orășenească Alba (Școala medie nr. 1)ș s Ta*­kács Elisabeta (Școala medie nr. 2) și Susana Alm­eder (Școala medie nr. 2). Iată și rezultatele tehnice: Băieți: Lăzărescu—Galor 2:0 (15,7), Butkovici—Lăzărescu 1:2 (17,21, 21-15, 18-21); Galov— Butkovici 1:2 (21—14, 12—21, 18—21). Fete: Albu—Altneder 2:0 (9,14)j Takács—Alba 1:2; Altneder—Ta­kács 0:2 (16,19). Gh. Șofronici corespondent Joi, 6 decembrie 1936 PROGRAMUL I 4.56 Deschiderea emisiunii. 5.00 Calendarul zilei și buletin meteo­rologic. 5.05 Cîntece. 5.30 Buletin de știri. 5.35 Muzică pentru fan­fară. 5.45 Secția de gimnastică. 5.55 Sfatul medicului. 6.00 Jocuri populare românești. 6.15 Emisiune agrară. 6.25 Muzică ușoară sovie­tică. 6.30 Filatelie. 6.35 Muzică ușoară sovietică. 6.45 „Atenție la start, copii“ (emisiune sportivă). 7.00 Buletin de știri, buletin me­teorologic și sumarul presei cen­te­ 1­. / .10 Muzică populară romî­­nească. 7.30 Anunțuri și muzică. 7.35 Concert de dimineață. 8.15 Materiale din presă. 8.30 Muzică. 9.00 Muzică­ din opere. 9.3­7 „De la strămoși pentru nepoți“ (emi­siune de legende și povestiri isto­rice). 10.00 Cvintetul cu pian de Cesar Frank. 10.40 Muzică ușoa­ră. 11.00 Buletin de știri. 11.03 Program din lucrările compozito­rului Mihai Andricu. 11.45 „Ra­­dio-Prichindel“ (emisiune pentru cei mici). 12.00 „Cu cîntecul și jo­cul prin diferite regiuni ale țării“. 12.30 Meniul de mîine. 12.35 Gin­tă Ansamblul M­A­I. 13 00 Buletin de știri. 13.05 Anunțuri și muzi­că. 13.10 Fragmente din suita de balet „Cele șapte frumoase“ de Kara Karaev. 14.00 Muzică din operete. 14.30 Cotele apelor Du In zilele de 1 și 2 decembrie a. c., în sala C.C.F.S. din Baia Mare, s-a disputat etapa orășe­nească a campionatului republi­can individual de juniori. La a­­ceasta etapă au participat primii clasați la fazele pe colective. S-­au calificat pentru etapa fi­nală care va avea loc la Cluj în 8 și 9 decembrie următorii: Ion Lăzărescu (Școala medie nr. 1); Ștefan Butkovici (Școala me­die nr. 2); Andrei Galov (Școala medie nr. 2); iar la fete Melania nării. 14,45 Concert de estradă 15.00 Buletin de știri. 1505 Con­cert de estradă (continuare). 15.30 Muzică populară romînească la cererea ascultătorilor. 15­35 Din viața de concert a Capitalei. 16.25 îndeletniciri solitare. 16­45 Cîntă Alin Noreanu. 17.00 Bule­tin de știri și buletin gri. 17.15 Recomandări meteorale die pro­gram. 17.19 Muzică ușoară. 17.30 „Colegi de școală“ (emisiune pen­tru elevii din școlile profesiona­le). 18.00 Din muzica popoarelor 18.15 Vorbește Moscova! 18.45 Cîntece de Radu Paladi. 19.00 Bu­letin de știri. 19.05 Jurnalul sate­lor. 19­45 Prime audiții. 22.00 Bu­letin de știri, buletin meteorologic și sport. 22.30 Vechi melodii popu­lare romînești. 23.00 Concert de noapte. 23.47 Buletin de știri. 23.55 închiderea emisiunii. PROGRAMUL II 14.00 Buletin de știri. 14.03 „Prietenii clntecului“. 14.33 Muzi­că populară romînească. 15.00 Anunțuri și muzică. 15.15 Concert de muzică din opere. 16.00 Bule­tin de știri și buletin gri. 16.15 Recomandări meteorole­din pro­gram. 16.20 Muzică populară ro­­m­­­ască interpretată de ama­tori: Cîntă Cornelia Bălu, Nicolae Sabău și Sandu Gheorghe. 16.50 Piese simfonice de Pandio­lia­digherov. 17.15 Curs de limba rusă. 17.35 Muzică ușoară. 18.00 Buletin de știri. 18.10 Elegie de Tudor Ciortea. 18.15 Zilele vieții noastre. 18.45 Anunțuri și mu­zi­că. 18.55 Sfatul medicului. Con­valescența. 19.00 Recitalul ingi­nistului Helmuth Plattner. 19.30 Jurnalul Radio. 19.55 „Noapte bu­nă, copii“: „Povestea piticului ca­­re vorbea cu gura plină“ de Ale­­xandru Andy. 20.00 Buletin de știri. 20.03 Muzică corală romî­­nească. 20.15 Din tată în fiu. 20.30 Imprimări de discuri Electrecord. 21.00 Buletin de știri. 21.05 Cîntei­ce de dragoste. 21.30 Seară lite­­rară: Din folclorul popoarelor* 22.00 Program de doine. 22.15 „Compozitorul săptăm­âni“. Moi­zart. 23.00 Buletin de știri, bule­tin meteorologic și sport. 23.15 Concert simfonic; 24.00 închiderea­ emisiunii. »est eeeeeeeeea eee re Miercuri, 5 decembrie 1956 CINEMATOGRAFE: Baia Ma­­— Minerul: Roșu și negru (seria I-a); Flacăra: Vagabondul (seria I-a); 1 Mai: Merele de aur. Satu Mare — Popular: Mu­zică și bucluc; Victoria: Cazul fruntașului Dopiatkov; Metalul: La marginea orașului: Căței — Popular: Cei 5 din str. Barska, Sighet — Muncitoresc: Jan Huss* Baia Sprie — Popular: Nu de­parte de Varșovia. Șomcuta Ma­re — Flacăra roșie: Fără acoperiș, Cehu Silvaniei — Steagul Roșu: Furtuna echinocțiului. Tîrgu Lăpuș — Arta: De 2 hani speranță. Tășnad — Unirea: Bo­ris Godunov. Vi­ mi de Sus — Car­­paț­i: Cloriimerle: Seini — Popu­lar: Este vinovat E.d. Martin? ♦

Next