Pentru Socialism, ianuarie 1957 (Anul 8, nr. 931-955)

1957-01-03 / nr. 931

DRuAil AL COMITETULUI REGION­AL AL PARTIDULUI MUNCITORESC RORJIN $1 AL SFATULUI POPULAR RERIORAL BAIA MARE Anul VIII. — Nr. 931 Joi, 3 ianuarie 1957 4 pag. = 20 bani IMPORTANTE MĂSURI PENTRU ÎMBUNĂTĂȚIREA TRAIULUI OAMENILOR MUNCII / Pășind în noul an, oamenii mun­cii din orașele și satele regiunii, alături de întregul nostru popor muncitor, salută cu multă bucurie și-și manifestă calda lor aprobare față de măsurile luate de Plenara C.C. al P.M.R. din 27—29 decem­brie 1956, pentru ridicarea conti­nuă a nivelului de trai al po­porului. Urmînd cu încredere linia poli­tică marxist-leninistă a partidului, într-o perioadă istorică scurtă, oa­menii muncii au luptat cu un avînt însuflețit și au depus în mod conștient mari eforturi, au făcut sacrificii pentru crearea unei pu­ternice industrii socialiste. Congresul al II-lea al partidului a constatat că cu toate succesele obținute pe tărîmul construcției socialiste, prin făurirea unei pu­ternice industrii socialiste, în stare să satisfacă principalele ne­voi ale dezvoltării economiei, ridi­carea nivelului de trai al poporu­lui a rămas încă mult în urmă, de aceea s-au trasat o serie de mă­suri menite să îndrepte această situație. Partidul nostru, ca partid marxist-leninist, vine și de data a­­ceasta și arată deschis în fața ma­selor că în această acțiune ca „în orice acțiune mare ținind seamă de faptul că noi nu am avut experiență su­ficientă, am săvîrșit și greșeli, atît în ce privește înfăptuirea unor proporții între diferitele ramuri ale economiei, cît și în îndeplini­rea sarcinilor principale de a ri­dica rapid nivelul de trai. S-a ob­ținut o îmbunătățire a nivelului de trai, dar mai mică decât se pre­văzuse la elaborarea planurilor economice“. De aceea, plenara C.C. a ajuns la concluzia că este necesar să fie reexaminate unele prevederi al Directivelor celui de-al doilea plan cincinal, pentru a reduce investițiile de stat pe pe­rioada 1956—1960, în vederea mă­ririi fondului de consum al popu­lației destinat satisfacerii cerințe­lor materiale și culturale ale po­porului muncitor. In perioada care urmează — se arată în raportul tovarășului Gh. Gheorghiu-Dej — continuîndu-se dezvoltarea cu precădere a indus­triei producătoare de mijloace de producție se vor concentra efortu­rile asupra dezvoltării sistematice și hotărîte a agriculturii și indus­triei producătoare de bunuri de larg consum, asigurînd în mai mare măsură decît pînă acum mij­loace materiale și financiare. Purtînd o grijă permanentă îm­bunătățirii condițiilor de viață ale clasei muncitoare, plenara C.C. a studiat, pe baza indicațiilor Con­gresului al 11-lea, problema sporirii­ salariilor tuturor categoriilor de muncitori, prin îmbunătățirea sis­temului actual de salarizare și normare. Ca urmare a măsurilor propuse, partea cea mai impor­tantă din cîștigul muncitorului tre­buie să o constituie salariul tari­far care oferă muncitorului o bază­­ sigură și stabilă a veniturilor sale. Aceasta va asigura o creștere netă a clștigului mediu față de cel ac­tual de cca 15%, cu variații între­­ 13% și 25% pe diferite ramuri ale economiei, accentul urmînd a se pu­ne pe categoriile de muncitori cu sa­­­­larii mici. In același timp, va tre­bui să se asigure o normare teh­nică a muncii care să țină seamă de particularitățile economice și­ tehnice ale fiecărei întreprinderi. Atit îmbunătățirea sistemului de salarizare cît și măsurile de simpli­ficare a criteriilor de premiere, ca­re vor asigura o mai mare cointe­resare a muncitorilor și tehnicie­nilor, trebuie să constituie un sti­mulent puternic pentru ridicarea producției și creșterea productivi­tății muncii, reducerea prețului de cost, economisirea de materie pri­mă și alte materiale, îmbunătăți­rii calității produselor, factori de care să depindă, în primul rînd, creșterea continuă a cîștigurilor și asigurarea corespunzătoare a populației cu cantități sporite de mărfuri care să acopere nevoile consumului. Un rol important în ridicarea nivelului de trai al poporului mun­citor, alături de o industrie socia­listă dezvoltată, îl are și o agri­cultură dezvoltată, care nu numai că trebuie să asigure baza de aprovizionare a oamenilor muncii dar și materii prime pentru indus­tria ușoară și alimentară. Congre­sul al II-lea a partidului a arătat că cu toate progresele însemnate realizate în agricultură în anii puterii populare, producția agrico­lă a rămas încă mult în urma dez­voltării industriei, în urma cerin­țelor crescînde ale oamenilor mun­cii de la orașe și sate. Dezvoltarea puternică a produc­ției agricole depinde în măsură hotărîtoare — așa cum a subliniat Congresul al II-lea a partidului — de aplicarea consecventă principiului cointeresării materiale a a țăranilor muncitori și de con­vingerea țărănimii muncitoare să treacă la marea gospodărie agri­colă socialistă, capabilă să folo­sească pe deplin agrotehnica înaintată și utilajul tehnic modern pentru a putea da o mare canti­tate de cereale-marfă. Plenara a hotărît ca din ianuarie 1957 să se adopte sistemul de constituire a fondului central de grîu, po­rumb, secară, floarea-soarelui, alte boabe, cartofi, lapte, pe calea achi­zițiilor și contractărilor, desfiin­­țîndu-se sistemul cotelor obligato­rii la aceste produse. Gospodăriile colective, cooperativele agricole de producție, întovărășirile zooteh­nice, precum și țăranii muncitori care posedă o suprafață agricolă sub un hectar, iar principalele lor venituri nu provin din creșterea și comercializarea animalelor, vor fi scutite de cote obligatorii și la carne. De asemenea vor fi scutite de cotele de lînă acele gospodări care contractează vînzarea de lină către stat. Constituirea fondului central pe baza cumpărării produselor agri­cole la preț de înțelegere cu pro­ducătorii agricoli pe cale de achi­ziții și contractări, reprezintă un sprijin puternic pe care țărănimea muncitoare îl primește din partea clasei muncitoare, din partea sta­tului democrat-popular. Nu încape îndoială că țărănimea noastră har­nică va răspunde cu cinste la che­marea partidului și va munci cu și mai mult spor pentru ridicarea producției agricole la hectar, va spori producția de cereale-marfă în vederea unei mai bune aprovi­zionări a oamenilor muncii, pen­tru dezvoltarea schimbului dintre oraș și sat, întărind tot mai mult baza materială a alianței m­asei muncitoare cu țărănimea munci­toare. Plenara subliniază cu tărie că în noile condiții ale relațiilor de schimb cu țărănimea, importanța sectorului socialist va crește și mai mult. De aceea, va trebui in­tensificată munca politică organi­zatorică pentru întărirea gospodă­riilor colective, cooperativelor a­­gricole de producție și întovărăși­rilor pentru lărgirea lor și crearea de noi unități, pe baza convingerii țăranilor muncitori individuali că munca în comun, cu mijloace me­canizate, crează posibilități mai mari de obținere a unor recolte bo­gate și de creștere a veniturilor celor ce muncesc pe ogoare. Schimbul de mărfuri dintre oraș și sat pe baza comercială, cere îm­bunătățirea continuă a activității cooperației de consum, care acțio­­nînd ca o organizație de masă va trebui ca și prin buna aprovizio­nare a satelor cu mărfuri industri­ale să stimuleze puternic interesul producătorilor agricoli să-și valo­rifice prin cooperative surplusurile lor de cereale. Pentru crearea posibilităților desfășurării largi a Inițiativei și activității creatoare a maselor, Plenara, călăuzindu-se după în­vățătura leninistă despre principiul centralismului democratic ca prin­cipiu fundamental de organizare a vieții de stat și economice pentru fiecare stat socialist, a prevăzut măsuri pentru combaterea centra­lismului excesiv, și a birocratis­mului, prin lărgirea atribuțiilor conducerilor întreprinderilor în ce privește întocmirea planurilor economice, întreprinderii distribuirea veniturilor lui întreprinderii și folosirea fondu­potrivit nevoilor locale etc. Totodată pentru dezvoltarea de­mocrației socialiste au fost adop­tate măsuri și in privința lărgirii atribuțiilor și îmbunătățirii acti­vității sfaturilor populare. Aceas­ta trebuie să ducă la întărirea răspunderii și autorității sfaturilor populare ca organe ale puterii de stat, la creșterea inițiativei și sprijinului gospodăresc, ca ele să acționeze cu energie pentru rezol­varea prin forțe locale a proble­­­melor ce interesează pe oamenii muncii. îndeplinirea hotărîrilor plenarei cere din partea tuturor organiza­țiilor de partid eforturi serioase în direcția îmbunătățirii muncii po­litice și organizatorice de masă. Este necesar ca nivelul muncii or­ganizatorice și de propagandă să se ridice la nivelul sarcinilor de partid. Activiștii de partid vor trebui să dea o mai mare atenție observațiilor și propunerilor ma­selor, să mobilizeze organizațiile sindicale și sfaturile populare pen­tru atragerea oamenilor muncii in rezolvarea cu succes a problemelor economice și social-culturale. Alegerile pentru Marea Adunare Națională constituie un minunat prilej de mobilizare a maselor la îndeplinirea sarcinilor trasate de plenară, de lămurirea temeinică a maselor asupra politicii parti­dului, politică care se inspiră din interesele vitale ale oamenilor muncii. -------------------------------- Școlarii petrec o vacanță de iarnă plăcută Elevii din orașul Satu Mare își petrec vacanța de iarnă în mod plă­cut. La 30 decembrie a avut loc inaugurarea orășelului copiilor, a­­le cărui construcții au fost ridi­cate cu sprijinul întreprinderilor din oraș. De la 30 decembrie pînă la 6 ianuarie în fiecare zi, între ora 12 și 17 se prezintă programe artis­tice în jurul pomului de iarnă. La 31 decembrie programul a fost dat cu concursul Școlii medii nr. 2, iar la 3 ianuarie prezintă program casa de copii. In același interval, vor fi orga­nizate carnavaluri la Școala medie nr. 2 și la cluburile tineretului și pionierilor din localitate. Odată cu începerea vacanței, în oraș s-au deschis 7 cluburi ale elevilor din școlile elementare și unul pentru cei din școlile medii. Prin varietatea acțiunilor organi­zate, pionierilor și școlarilor din întregul raion le este asigurată­­ o vacanță plăcută. DIN ACTIVITATEA A.V.S.A .. In cele 2 organizații A.V.S.A.F din comuna Leordina (Vișeu), se desfășoară o vie activitate. La cer­cul auto-m­oto, s-au înscris 22 ță­rani muncitori, muncitori forestieri și intelectuali, dornici să învețe conducerea autovehiculelor. Sub îndrumarea instructorilor Nicolae Coceriuc, Ștefan Nagy, Ion Muza și Ioan Petrovan, cei 22 cursanți înscriși la cerc, asistă cu regularitate la cursuri, luîndu-și notițe și schițîndu-și diferite piese ale mașinilor. Intîmpinînd alegerile de deputați din 3 februarie, cercul cheamă la întrecere toate celelalte cercuri din organizațiile A.V.S.A.P. din regiu­ne, cu scopul de a ridica nivelul calitativ al învățțămîntului și a promova cursanți bine pregătiți. Sporirea salariilor și ridicarea continuă a nivelului de trai al oa­menilor muncii pot avea loc numai în condițiile creșterii producției, ale creșterii productivității muncii și reducerii prețului de cost. (Din Raportul tovarășului Gheorghe­­ Gheorghiu-Dej la Plenara C. C. al P. M. R.) Oamenii muncii de la orașe și sate au primit cu bucurie și caldă aprobare măsurile Plenarei C. C. al P. M. R. Măsurile luate de Plenara C. C. al P.M.R. și Raportul to­varășului Gheorghe Gheorghiu-Dej la Plenara C. C. al P.M.R. au fost primite cu deosebit entuziasm de oamenii muncii din re­giune, care își exprimă hotărîrea de a răspunde grijii partidului și guvernului prin noi eforturi pentru traducerea în viață a mă­surilor preconizate, luptînd pentru noi succese în muncă. Măsuri de mare însemnătate pentru poporul pre­­u multă bucurie am aflat des­Raportul tovarășului Gh. Gheorghiu-Dej la Plenara C. C. al P.M.R. din 27—29 decembrie 1956. De la început până la ca­păt raportul este pătruns de înal­ta grijă ce o acordă partidul nostru ridicării continue a nive­lului de trai al poporului munci­tor. Un interes deosebit îl prezintă pentru colectivul nostru de mun­citori, ingineri și tehnicieni pro­blema lărgirii atribuțiilor con­ducerii întreprinderilor. Cu toa­te succesele însemnate obținute de colectivul uzinei noastre, pot să declar că centralismul excesiv ne-a adus și nouă unele daune materiale, urinînd în oarecare mă­sură și dezvoltarea inițiativei oa­menilor muncii. Noi, de pildă, pe baza planificării de sus trebuia să fabricăm un produs deși cu lunile n-aveam beneficiari pentru el. Măsurile de mare importanță luate pentru lărgirea atribuțiilor conducerilor întreprinderilor în privința întocmirii planurilor economice și mai cu seamă în nostru muncitor distribuirea unor venituri ale în­treprinderii, nu numai că vor crea un nou avint in muncă, ci vor în­lesni și mai mult dezvoltarea lar­gă a inițiativei oamenilor mun­cii, constituind totodată un pas hotărît și pentru lichidarea bi­rocratismului ce mai există in cadrul unor ministere, întreprin­deri etc." Măsurile de importanță uriașă adoptate de plenara C. C. al P.M.R. confirmă încă o dată că partidul nostru îndreaptă efor­turile principale ale poporului nostru muncitor în spre rezolvarea greutăților temporare care se ivesc inevitabil în drumul con­struirii socialismului. Entuziasmul cu care colectivul uzinei noastre a primit această veste dovedește încrederea ne­mărginită pe care oamenii mun­cii o au în iubitul nostru par­tid și hotărîrea lor de a lupta cu mai mult elan pentru traducerea în viață a liniei politice a parti­dului. Ing. IOAN DAVID de la uzinele „Gh. Gheorghiu- Dej“ Baia Mare Vom răspunde grijii partidului prin luptă pentru recolte tot mai bogate Comunicatul cit și rapor­tul tovarășului Gheorghe Gheor­ghiu-Dej la plenara C. C. al P.M.R. a fost ascultat la radio în casele a peste 140 de colecti­viști din Berveni. Ei au pri­mit Comunicatul cu un viu interes, iar în cuvintarea tovară­șului Gh. Gheorghiu-Dej, au gă­sit pasaje în care e subliniază necesitatea ca și ei, ca și întrea­ga țărănime muncitoare, colecti­vistă sau cu gospodării individua­le să-și înzecească eforturile pen­tru a produce cu­ mai multe ce­reale, și în special grîu și po­rumb. Cu această ocazie, colectivistul Sajo [uliu, vorbind intr-un grup de tovarăși ai săi, a arătat că gospodăria colectivă din Ber­­­veni și-a făcut cu­­ cinste datoria și pînă acum, trimițind muncitorilor de la orașe zeci de vagoane de produse peste cotele obligatorii predate statului. In vii­tor a spus tov. Lajo Iuliu, vom răspunde grijii partidului și gu­vernului, ridicînd mai mult pro­ducția de cereale la hectar; prin mecanizare vom reduce simțitor prețul de cost al produselor, pen­tru ca și muncitorii să poată cum­păra pirie mai ieftină. Eu cred că așa ar trebui să se gîndească fie­care țăran muncitor din țara noa­stră. Mesajul de Anul Nou rostit la posturile de radio și televiziune de tovarășul dr. Petru Groza, președintele Prezidiului Marii Adunări Naționale a R. P. R. Dragi cetățeni, cetățene șî tovarăși, ... ^ A­rată-ne din nou la capătul unui an de muncă și de activitate cre­atoare. Oameni muncii de la orașe, cei ce muncesc ogoarele, inginerii ca și savanții sau cei ce în opere de artă dau expresie vieții noi a poporului nostru, harnic și înțelept, și-au îndeplinit cu cinste .n­­datoririle lor. Energia și talentul, sacrificiile lor, nu au fost za­darnice. Țara noastră, bogată de la natură, s-a îmbogățit cu noi fabrici și uzine, sonde și mine, producătoare de bunuri de care popo­rul nostru, exploatat în trecut, a fost lipsit. Toate acestea vor face ca munca să fie din ce în ce mai bine răsplătită, iar viața să fie mai îmbelșugată. Pentru aceasta avem toate condițiile. Marea noastră prietenă Uniunea Sovietică ne-a acordat, în urma tratativelor care au avut loc recent la Moscova, sprijinul său atît pentru a înlătura lipsurile provenite din recolta slabă a acestui an cît și pentru dezvoltarea unor domenii vitale ale economiei noa­stre. Țara noastră liberă și independentă a participat pentru prima oară la lucrările sesiunii Organizației Națiunilor Unite. Alături de celelalte țări prietene ea și-a făcu cunoscut cuvîntul său în apă­rarea păcii și politicii de colaborare între țări, indiferent de siste­mul lor soci­al. Evenimentele, uneori tragice, petrecute în anul care s-a scurs ne arată că mașinațiunile care primejduiesc pacea, n-au încetat. Noi suntem­ însă convinși că datoria noastră este de a lupta cu perseverență și pe viitor, alături de toate forțele din lume care se opun războiului pentru a face ca pacea să triumfe spre binele tuturor popoarelor. Pășim intr-un an nou întăriți în nădejdile noastre de hotâririle importante adoptate zilele acestea de Comitetul Central al Partidu­lui Muncitoresc Român și de guver­nul țării noastre. Ele sînt menite să ducă la o ridicare continuă a nivelului de trai al poporului no­stru, la dezvoltarea agriculturii, l­a sporirea inițiativei și participării active a tuturor fiilor patriei noas­tre la conducerea treburilor obș­tești, la construirea socialismului. titlui Alegerile de deputați ce vor avea loc în curînd sub egida Tron- Democrației Populare vor face ca Marea Adunare Națională să fie expresia concentrării tuturor forțelor progresiste din țara noa­stră, pentru realizarea aspirațiilor celor mai nobile ale poporului nostru. In aceste clipe ale Noului An, privind cu încredere viitorul lu­minos al pârtiei noastre, vă adresez dumneavoastră tuturor, dragi cetățeni și tovarăși, precum și nouă tineri, cărora ne străduim să vă creăm o viață fericită, tradiționala urare. La mulți ani! Adresăm urările noastre de pace și prosperitate tuturor popoa­relor. Pregătiri pentru alegeri Adunări pentru susținerea candidaturilor In aceste zile, în circumscripția electorală nr. 4 Berveni, au avut loc numeroase adunări populare de susținere a candidaturii tov. Ludovic Obiș pentru alegerile de deputați în Marea Adunare Națio­nală ce se vor ține la 3 februarie 1957. La adunarea ce a avut loc la căminul cultural din comuna Pe­trești cei care au luat cuvîntul au subliniat meritele deosebite ale. tov. Ludovic Ociș în realizările obținute de gospodăria agricolă colectivă din Berveni, al cărei pre­ședinte este. Colectivista Elisabeta Csepler a spus că succesele colectivei din Petrești, se datoresc în bună parte folosirii experienței celei din Ber­veni. Președintele sfatului a vor­bit apoi despre realizările regimu­lui democrat-popular în comuna Petrești. Au mai luat cuvîntul alți numeroși cetățeni. In unanimi­și­tate cei prezenți au susținut can­didatura propusă. La adunarea populară din muna Ciumești, despre activitatea tov. Ludovic Obiș a vorbit Traian Almășan, președintele sfatului. Printre cei care au mai luat cu­vîntul sînt Emeric Csiabai, Irina Sipoș și Elisabeta Orosz. Toți au susținut cu căldură candidatura și și-au luat angajamente în cinstea alegerilor. Asigură condițiile materiale Pînă în ziua alegerilor de depu­tați. în Marea­ Adunare Națională­­ a mai rămas aproximativ o lună de zile. Cu toate acestea îin co­muna Bocicoi (Sighet) se simte o deosebită intensificare a muncii pentru pregătirea alegerilor. De cîteva zile s-a terminat înscrie­rea celor 2.160 cetățeni cu drept de vot în listele de alegători. Tot în zilele acestea biroul F.D.P. s-a îngrijit de asigurarea și confec­ționarea a 10 cabine, două urne fixe și trei urne volante. Și în celelalte comune­le ra­ionului Sighet au început să se pună la punct cabinele și urmele de vot. In comuna Remeți 5 ca­ca­­bine și 4 urne au fost terminate. La uzinele „Gh. Gheorghiu-Dej“ ! In acordurile orchestrei sindi­­­cale, in clinchetul paharelor­­ umplute cu vin de soi, in fața­­ meselor încărcate cu bunătăți,­­ pe scurt, în veselie și bunăvoie , colectivul uzinelor „Gh. Gheor­­­ghiu-Dej" trimite salutul de r­­­adio anului 1956 și cu tradițio­nalul „La mulți ani" întîmpină , pe noul vlăstar al vremii — a­­­nul 1957. • Sute de muncitori, tehnicieni­­ și ingineri cu familiile lor mîn­­­­dri că aparțin acestui puternic și harnic colectiv — fața regiu­nii — au petrecut revelionul împreună în frumoasa cantină a uzinelor, gătită așa cum se­­ cuvine unui asemenea eveni­­­­ment. : Iată-l la capul unei mese pe cunoscutul maistru fruntaș Ște­­­­­­fan Mészáros. De departe se ve­­de cit de bine se simte. Petre­­­ce acum in mijlocul mariii fami­­­­lii a colectivului uzinelor cu „mica" sa familie —­ soția, cele 2 fiice și cumnați. Mai încolo la o masă se află tov. Ștefan Var­­­­ga cu familia. Dar parcă-i pu­­­­tem enumera pe toți fruntașii uzinei care petrec aciul . Au venit să-și petreacă aci re­­­­velionul și tov. loan Leș — prim-secretar al comitetului o­­­­rășenesc de partid, Nicolae Ma­­­­rinescu, director general din­­ Ministerul Industriei Chimice ; etc. ; In timp ce sutele de dansatori ;; se-nvint în acordurile valsului; :: care se prelungește mereu „la ;­ cererea" publicului, la mese se­­­ încing discuții aprinse cu veșni­­;;­cele­ ți aduci aminte"; se dea­pănă amintirile trecutului. Dar de cind revelionul este revelion, oamenii în asemenea ocazii, nu discută numai despre trecut, ci își fac și planuri de viitor. — „Măi Petre — se aude glasul unui comesean adresîn­­du-se vecinului — să nu-mi zici pe nume dacă 57 n-o să ne adu­că atît­ea bucurii cum nici nu chibzuiești acum lingă paharul ăsta de vin. Mă cunoști nu de azi, și știi că nu arunc vorbele in vini". Aci discuția a fost în­treruptă. Au pus nițel mai la o parte scaunele făcînd loc unei perechi de dansatori. „Știi, am citit azi ziarul cu raportul tovarășului Gheorghiu- Dej — continuă el, — o mai bună urare de An Nou nici că putea să ne facă partidul. Ai văzut ce scrie acolo de salariile și beneficiile întreprinderii?" O fată, cu obrajii îmbujorați, la braț cu un tânăr voinic, se îndreaptă furtunos către masă. „Tată, mai lasă discuțiile cu baciu Petre și vino cu noi la joc. Și fără să aștepte răspun­sul, ii iau de mină ducîndu-l cu ei. Șî apoi nu uita Petre ce ți-am spus de revelion", mai apucă el să strige comeseanului său, pierzindu-se în mulțime, înainte de miezul nopții, cind anul 1956 își trăia ultimele cli­pe, în sală intrară cîțiva munci­tori. Sunt de la cuptoare din schimbul de noapte. Au venit să dorească tovarășilor lor „La mulți ani". La o masă sunt îm­biați cu vin, ei refuză politicos. Insistențele nu ajută la nimic; trebuie să fie la posturi cu min­tea trează. Și apoi, zice unul, după 6 ore ieșim din schimb și venim să ne veselim cu voi, nu­mai să ne așteptați! Sigur că vor fi așteptați. In timp ce in cantină urcă din­ ce în ce graficul veseliei și anul nou a trecut pragul, in u­­zină, munca nu contenește. Su­te de muncitori lucrează la cup­toare, la transporturi, întreți­nere, inima întreprinderii tre­buie să bată neîncetat. Maistrul de schimb, Costin Gheorghe II de la cuptoare, se află la postul său. Trebuie să rezolve o seamă de probleme le­gate de trecerea la schimbul de 6 ore, transportul muncitorilor încă nu e bine pus la punct. Dar se va rezolva și aceasta. Pe caietul de pontaj cineva a scris pe o pagină întreagă cu cerneală „La mulți ani 1957", începe noul an plin de spe­ranțe și încredere în viitor. N­ APAN La întreprinderea „Cloșca" Poarta împodobită cu ghir­lande de brad, iluminată de un bec puternic, te îmbie, parcă, să intri. Hala lungă și încăpătoa­re a atelierului de tîmplărie n-o mai recunoști. Nici urmă de u­­nelte nu găsești intr-insa. De-a­­lungul pereților sunt mese, iar in capătul din stingă este bufe­tul și tombola. Petrecerea e-n toi. Au venit aici muncitori for­jări, turnători, strungari și timplari, teracotieri, olari, și funcționari ai intreprin­­­derii „Cloșca" împreună cu fa­miliile lor. Sunt veseli, mulțu­miți. Mulțumiți fiindcă și-au fă­cut datoria, indeplinindu-și pla­nul­ veseli, fiindcă însăși mul­țumirea aduce după sine vese­lie. — La mulți ani, tovarășe Berci, — la mulți ani!... se-aude din toate­ părțile. Muzica bună îndeamnă perechi-perechi de dansatori să se îndrepte spre mijlocul sălii. O grupă veselă se întoarce dinspre tombolă, a­­ducînd in mîini ulcele, crăti­­cioare, căni de lut smălțuite —­ produse ale secției olătite, scrumiere și rame de aluminiu turnate tot în cadrul întreprin­derii și eite alte obiecte. S-a stins lumina! Se­ aprinde din nou! Aceasta se repetă. Cu­rentul electric, se zbate ca anul ce moare, apoi lumina se stin­ge definitiv. Oamenii se felicită, se sărută! Se aprinde lumina. A sosit Noul An! Felicitări, strin­­geri de miini in toate părțile, toasturi in cinstea lui 1957. Gîn­­durile se îndreaptă spre parti­dul scump, spre Comitetul său Central, care în preajma Anului Nou, a luat o serie de impor­tante hotărîri ce vor duce la ri­dicarea nivelului de trai al ce­lor ce muncesc. Forfota încetea­ză pentru cîteva minute. — Vă felicit pentru rezulta­tele obținute tovarăși! — se-au­de glasul tovarășului Vasile Cota, secretarul organizației de bază. Vă doresc noi succese în 1957... Și petrecerea continuă. ★ La uzinele „Vasile Roaită" muncitorii veghează asupra bu­nei funcționări a mașinilor. Sunt la datorie. Să nu se intim­­ple vreo defecțiune. Valul de lu­mină scaldă întreg orașul așa cum valul de căldură al bucu­riei datoriei îndeplinite cu cin­ste, scaldă inimile muncitorilor ce petrec. S. PALAGUTA DE REVELION

Next