Pentru Socialism, ianuarie 1957 (Anul 8, nr. 931-955)
1957-01-03 / nr. 931
DRuAil AL COMITETULUI REGIONAL AL PARTIDULUI MUNCITORESC RORJIN $1 AL SFATULUI POPULAR RERIORAL BAIA MARE Anul VIII. — Nr. 931 Joi, 3 ianuarie 1957 4 pag. = 20 bani IMPORTANTE MĂSURI PENTRU ÎMBUNĂTĂȚIREA TRAIULUI OAMENILOR MUNCII / Pășind în noul an, oamenii muncii din orașele și satele regiunii, alături de întregul nostru popor muncitor, salută cu multă bucurie și-și manifestă calda lor aprobare față de măsurile luate de Plenara C.C. al P.M.R. din 27—29 decembrie 1956, pentru ridicarea continuă a nivelului de trai al poporului. Urmînd cu încredere linia politică marxist-leninistă a partidului, într-o perioadă istorică scurtă, oamenii muncii au luptat cu un avînt însuflețit și au depus în mod conștient mari eforturi, au făcut sacrificii pentru crearea unei puternice industrii socialiste. Congresul al II-lea al partidului a constatat că cu toate succesele obținute pe tărîmul construcției socialiste, prin făurirea unei puternice industrii socialiste, în stare să satisfacă principalele nevoi ale dezvoltării economiei, ridicarea nivelului de trai al poporului a rămas încă mult în urmă, de aceea s-au trasat o serie de măsuri menite să îndrepte această situație. Partidul nostru, ca partid marxist-leninist, vine și de data aceasta și arată deschis în fața maselor că în această acțiune ca „în orice acțiune mare ținind seamă de faptul că noi nu am avut experiență suficientă, am săvîrșit și greșeli, atît în ce privește înfăptuirea unor proporții între diferitele ramuri ale economiei, cît și în îndeplinirea sarcinilor principale de a ridica rapid nivelul de trai. S-a obținut o îmbunătățire a nivelului de trai, dar mai mică decât se prevăzuse la elaborarea planurilor economice“. De aceea, plenara C.C. a ajuns la concluzia că este necesar să fie reexaminate unele prevederi al Directivelor celui de-al doilea plan cincinal, pentru a reduce investițiile de stat pe perioada 1956—1960, în vederea măririi fondului de consum al populației destinat satisfacerii cerințelor materiale și culturale ale poporului muncitor. In perioada care urmează — se arată în raportul tovarășului Gh. Gheorghiu-Dej — continuîndu-se dezvoltarea cu precădere a industriei producătoare de mijloace de producție se vor concentra eforturile asupra dezvoltării sistematice și hotărîte a agriculturii și industriei producătoare de bunuri de larg consum, asigurînd în mai mare măsură decît pînă acum mijloace materiale și financiare. Purtînd o grijă permanentă îmbunătățirii condițiilor de viață ale clasei muncitoare, plenara C.C. a studiat, pe baza indicațiilor Congresului al 11-lea, problema sporirii salariilor tuturor categoriilor de muncitori, prin îmbunătățirea sistemului actual de salarizare și normare. Ca urmare a măsurilor propuse, partea cea mai importantă din cîștigul muncitorului trebuie să o constituie salariul tarifar care oferă muncitorului o bază sigură și stabilă a veniturilor sale. Aceasta va asigura o creștere netă a clștigului mediu față de cel actual de cca 15%, cu variații între 13% și 25% pe diferite ramuri ale economiei, accentul urmînd a se pune pe categoriile de muncitori cu salarii mici. In același timp, va trebui să se asigure o normare tehnică a muncii care să țină seamă de particularitățile economice și tehnice ale fiecărei întreprinderi. Atit îmbunătățirea sistemului de salarizare cît și măsurile de simplificare a criteriilor de premiere, care vor asigura o mai mare cointeresare a muncitorilor și tehnicienilor, trebuie să constituie un stimulent puternic pentru ridicarea producției și creșterea productivității muncii, reducerea prețului de cost, economisirea de materie primă și alte materiale, îmbunătățirii calității produselor, factori de care să depindă, în primul rînd, creșterea continuă a cîștigurilor și asigurarea corespunzătoare a populației cu cantități sporite de mărfuri care să acopere nevoile consumului. Un rol important în ridicarea nivelului de trai al poporului muncitor, alături de o industrie socialistă dezvoltată, îl are și o agricultură dezvoltată, care nu numai că trebuie să asigure baza de aprovizionare a oamenilor muncii dar și materii prime pentru industria ușoară și alimentară. Congresul al II-lea a partidului a arătat că cu toate progresele însemnate realizate în agricultură în anii puterii populare, producția agricolă a rămas încă mult în urma dezvoltării industriei, în urma cerințelor crescînde ale oamenilor muncii de la orașe și sate. Dezvoltarea puternică a producției agricole depinde în măsură hotărîtoare — așa cum a subliniat Congresul al II-lea a partidului — de aplicarea consecventă principiului cointeresării materiale a a țăranilor muncitori și de convingerea țărănimii muncitoare să treacă la marea gospodărie agricolă socialistă, capabilă să folosească pe deplin agrotehnica înaintată și utilajul tehnic modern pentru a putea da o mare cantitate de cereale-marfă. Plenara a hotărît ca din ianuarie 1957 să se adopte sistemul de constituire a fondului central de grîu, porumb, secară, floarea-soarelui, alte boabe, cartofi, lapte, pe calea achizițiilor și contractărilor, desființîndu-se sistemul cotelor obligatorii la aceste produse. Gospodăriile colective, cooperativele agricole de producție, întovărășirile zootehnice, precum și țăranii muncitori care posedă o suprafață agricolă sub un hectar, iar principalele lor venituri nu provin din creșterea și comercializarea animalelor, vor fi scutite de cote obligatorii și la carne. De asemenea vor fi scutite de cotele de lînă acele gospodări care contractează vînzarea de lină către stat. Constituirea fondului central pe baza cumpărării produselor agricole la preț de înțelegere cu producătorii agricoli pe cale de achiziții și contractări, reprezintă un sprijin puternic pe care țărănimea muncitoare îl primește din partea clasei muncitoare, din partea statului democrat-popular. Nu încape îndoială că țărănimea noastră harnică va răspunde cu cinste la chemarea partidului și va munci cu și mai mult spor pentru ridicarea producției agricole la hectar, va spori producția de cereale-marfă în vederea unei mai bune aprovizionări a oamenilor muncii, pentru dezvoltarea schimbului dintre oraș și sat, întărind tot mai mult baza materială a alianței masei muncitoare cu țărănimea muncitoare. Plenara subliniază cu tărie că în noile condiții ale relațiilor de schimb cu țărănimea, importanța sectorului socialist va crește și mai mult. De aceea, va trebui intensificată munca politică organizatorică pentru întărirea gospodăriilor colective, cooperativelor agricole de producție și întovărășirilor pentru lărgirea lor și crearea de noi unități, pe baza convingerii țăranilor muncitori individuali că munca în comun, cu mijloace mecanizate, crează posibilități mai mari de obținere a unor recolte bogate și de creștere a veniturilor celor ce muncesc pe ogoare. Schimbul de mărfuri dintre oraș și sat pe baza comercială, cere îmbunătățirea continuă a activității cooperației de consum, care acționînd ca o organizație de masă va trebui ca și prin buna aprovizionare a satelor cu mărfuri industriale să stimuleze puternic interesul producătorilor agricoli să-și valorifice prin cooperative surplusurile lor de cereale. Pentru crearea posibilităților desfășurării largi a Inițiativei și activității creatoare a maselor, Plenara, călăuzindu-se după învățătura leninistă despre principiul centralismului democratic ca principiu fundamental de organizare a vieții de stat și economice pentru fiecare stat socialist, a prevăzut măsuri pentru combaterea centralismului excesiv, și a birocratismului, prin lărgirea atribuțiilor conducerilor întreprinderilor în ce privește întocmirea planurilor economice, întreprinderii distribuirea veniturilor lui întreprinderii și folosirea fondupotrivit nevoilor locale etc. Totodată pentru dezvoltarea democrației socialiste au fost adoptate măsuri și in privința lărgirii atribuțiilor și îmbunătățirii activității sfaturilor populare. Aceasta trebuie să ducă la întărirea răspunderii și autorității sfaturilor populare ca organe ale puterii de stat, la creșterea inițiativei și sprijinului gospodăresc, ca ele să acționeze cu energie pentru rezolvarea prin forțe locale a problemelor ce interesează pe oamenii muncii. îndeplinirea hotărîrilor plenarei cere din partea tuturor organizațiilor de partid eforturi serioase în direcția îmbunătățirii muncii politice și organizatorice de masă. Este necesar ca nivelul muncii organizatorice și de propagandă să se ridice la nivelul sarcinilor de partid. Activiștii de partid vor trebui să dea o mai mare atenție observațiilor și propunerilor maselor, să mobilizeze organizațiile sindicale și sfaturile populare pentru atragerea oamenilor muncii in rezolvarea cu succes a problemelor economice și social-culturale. Alegerile pentru Marea Adunare Națională constituie un minunat prilej de mobilizare a maselor la îndeplinirea sarcinilor trasate de plenară, de lămurirea temeinică a maselor asupra politicii partidului, politică care se inspiră din interesele vitale ale oamenilor muncii. -------------------------------- Școlarii petrec o vacanță de iarnă plăcută Elevii din orașul Satu Mare își petrec vacanța de iarnă în mod plăcut. La 30 decembrie a avut loc inaugurarea orășelului copiilor, ale cărui construcții au fost ridicate cu sprijinul întreprinderilor din oraș. De la 30 decembrie pînă la 6 ianuarie în fiecare zi, între ora 12 și 17 se prezintă programe artistice în jurul pomului de iarnă. La 31 decembrie programul a fost dat cu concursul Școlii medii nr. 2, iar la 3 ianuarie prezintă program casa de copii. In același interval, vor fi organizate carnavaluri la Școala medie nr. 2 și la cluburile tineretului și pionierilor din localitate. Odată cu începerea vacanței, în oraș s-au deschis 7 cluburi ale elevilor din școlile elementare și unul pentru cei din școlile medii. Prin varietatea acțiunilor organizate, pionierilor și școlarilor din întregul raion le este asigurată o vacanță plăcută. DIN ACTIVITATEA A.V.S.A .. In cele 2 organizații A.V.S.A.F din comuna Leordina (Vișeu), se desfășoară o vie activitate. La cercul auto-moto, s-au înscris 22 țărani muncitori, muncitori forestieri și intelectuali, dornici să învețe conducerea autovehiculelor. Sub îndrumarea instructorilor Nicolae Coceriuc, Ștefan Nagy, Ion Muza și Ioan Petrovan, cei 22 cursanți înscriși la cerc, asistă cu regularitate la cursuri, luîndu-și notițe și schițîndu-și diferite piese ale mașinilor. Intîmpinînd alegerile de deputați din 3 februarie, cercul cheamă la întrecere toate celelalte cercuri din organizațiile A.V.S.A.P. din regiune, cu scopul de a ridica nivelul calitativ al învățțămîntului și a promova cursanți bine pregătiți. Sporirea salariilor și ridicarea continuă a nivelului de trai al oamenilor muncii pot avea loc numai în condițiile creșterii producției, ale creșterii productivității muncii și reducerii prețului de cost. (Din Raportul tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej la Plenara C. C. al P. M. R.) Oamenii muncii de la orașe și sate au primit cu bucurie și caldă aprobare măsurile Plenarei C. C. al P. M. R. Măsurile luate de Plenara C. C. al P.M.R. și Raportul tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej la Plenara C. C. al P.M.R. au fost primite cu deosebit entuziasm de oamenii muncii din regiune, care își exprimă hotărîrea de a răspunde grijii partidului și guvernului prin noi eforturi pentru traducerea în viață a măsurilor preconizate, luptînd pentru noi succese în muncă. Măsuri de mare însemnătate pentru poporul preu multă bucurie am aflat desRaportul tovarășului Gh. Gheorghiu-Dej la Plenara C. C. al P.M.R. din 27—29 decembrie 1956. De la început până la capăt raportul este pătruns de înalta grijă ce o acordă partidul nostru ridicării continue a nivelului de trai al poporului muncitor. Un interes deosebit îl prezintă pentru colectivul nostru de muncitori, ingineri și tehnicieni problema lărgirii atribuțiilor conducerii întreprinderilor. Cu toate succesele însemnate obținute de colectivul uzinei noastre, pot să declar că centralismul excesiv ne-a adus și nouă unele daune materiale, urinînd în oarecare măsură și dezvoltarea inițiativei oamenilor muncii. Noi, de pildă, pe baza planificării de sus trebuia să fabricăm un produs deși cu lunile n-aveam beneficiari pentru el. Măsurile de mare importanță luate pentru lărgirea atribuțiilor conducerilor întreprinderilor în privința întocmirii planurilor economice și mai cu seamă în nostru muncitor distribuirea unor venituri ale întreprinderii, nu numai că vor crea un nou avint in muncă, ci vor înlesni și mai mult dezvoltarea largă a inițiativei oamenilor muncii, constituind totodată un pas hotărît și pentru lichidarea birocratismului ce mai există in cadrul unor ministere, întreprinderi etc." Măsurile de importanță uriașă adoptate de plenara C. C. al P.M.R. confirmă încă o dată că partidul nostru îndreaptă eforturile principale ale poporului nostru muncitor în spre rezolvarea greutăților temporare care se ivesc inevitabil în drumul construirii socialismului. Entuziasmul cu care colectivul uzinei noastre a primit această veste dovedește încrederea nemărginită pe care oamenii muncii o au în iubitul nostru partid și hotărîrea lor de a lupta cu mai mult elan pentru traducerea în viață a liniei politice a partidului. Ing. IOAN DAVID de la uzinele „Gh. Gheorghiu- Dej“ Baia Mare Vom răspunde grijii partidului prin luptă pentru recolte tot mai bogate Comunicatul cit și raportul tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej la plenara C. C. al P.M.R. a fost ascultat la radio în casele a peste 140 de colectiviști din Berveni. Ei au primit Comunicatul cu un viu interes, iar în cuvintarea tovarășului Gh. Gheorghiu-Dej, au găsit pasaje în care e subliniază necesitatea ca și ei, ca și întreaga țărănime muncitoare, colectivistă sau cu gospodării individuale să-și înzecească eforturile pentru a produce cu mai multe cereale, și în special grîu și porumb. Cu această ocazie, colectivistul Sajo [uliu, vorbind intr-un grup de tovarăși ai săi, a arătat că gospodăria colectivă din Berveni și-a făcut cu cinste datoria și pînă acum, trimițind muncitorilor de la orașe zeci de vagoane de produse peste cotele obligatorii predate statului. In viitor a spus tov. Lajo Iuliu, vom răspunde grijii partidului și guvernului, ridicînd mai mult producția de cereale la hectar; prin mecanizare vom reduce simțitor prețul de cost al produselor, pentru ca și muncitorii să poată cumpăra pirie mai ieftină. Eu cred că așa ar trebui să se gîndească fiecare țăran muncitor din țara noastră. Mesajul de Anul Nou rostit la posturile de radio și televiziune de tovarășul dr. Petru Groza, președintele Prezidiului Marii Adunări Naționale a R. P. R. Dragi cetățeni, cetățene șî tovarăși, ... ^ Arată-ne din nou la capătul unui an de muncă și de activitate creatoare. Oameni muncii de la orașe, cei ce muncesc ogoarele, inginerii ca și savanții sau cei ce în opere de artă dau expresie vieții noi a poporului nostru, harnic și înțelept, și-au îndeplinit cu cinste .ndatoririle lor. Energia și talentul, sacrificiile lor, nu au fost zadarnice. Țara noastră, bogată de la natură, s-a îmbogățit cu noi fabrici și uzine, sonde și mine, producătoare de bunuri de care poporul nostru, exploatat în trecut, a fost lipsit. Toate acestea vor face ca munca să fie din ce în ce mai bine răsplătită, iar viața să fie mai îmbelșugată. Pentru aceasta avem toate condițiile. Marea noastră prietenă Uniunea Sovietică ne-a acordat, în urma tratativelor care au avut loc recent la Moscova, sprijinul său atît pentru a înlătura lipsurile provenite din recolta slabă a acestui an cît și pentru dezvoltarea unor domenii vitale ale economiei noastre. Țara noastră liberă și independentă a participat pentru prima oară la lucrările sesiunii Organizației Națiunilor Unite. Alături de celelalte țări prietene ea și-a făcu cunoscut cuvîntul său în apărarea păcii și politicii de colaborare între țări, indiferent de sistemul lor social. Evenimentele, uneori tragice, petrecute în anul care s-a scurs ne arată că mașinațiunile care primejduiesc pacea, n-au încetat. Noi suntem însă convinși că datoria noastră este de a lupta cu perseverență și pe viitor, alături de toate forțele din lume care se opun războiului pentru a face ca pacea să triumfe spre binele tuturor popoarelor. Pășim intr-un an nou întăriți în nădejdile noastre de hotâririle importante adoptate zilele acestea de Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român și de guvernul țării noastre. Ele sînt menite să ducă la o ridicare continuă a nivelului de trai al poporului nostru, la dezvoltarea agriculturii, la sporirea inițiativei și participării active a tuturor fiilor patriei noastre la conducerea treburilor obștești, la construirea socialismului. titlui Alegerile de deputați ce vor avea loc în curînd sub egida Tron- Democrației Populare vor face ca Marea Adunare Națională să fie expresia concentrării tuturor forțelor progresiste din țara noastră, pentru realizarea aspirațiilor celor mai nobile ale poporului nostru. In aceste clipe ale Noului An, privind cu încredere viitorul luminos al pârtiei noastre, vă adresez dumneavoastră tuturor, dragi cetățeni și tovarăși, precum și nouă tineri, cărora ne străduim să vă creăm o viață fericită, tradiționala urare. La mulți ani! Adresăm urările noastre de pace și prosperitate tuturor popoarelor. Pregătiri pentru alegeri Adunări pentru susținerea candidaturilor In aceste zile, în circumscripția electorală nr. 4 Berveni, au avut loc numeroase adunări populare de susținere a candidaturii tov. Ludovic Obiș pentru alegerile de deputați în Marea Adunare Națională ce se vor ține la 3 februarie 1957. La adunarea ce a avut loc la căminul cultural din comuna Petrești cei care au luat cuvîntul au subliniat meritele deosebite ale. tov. Ludovic Ociș în realizările obținute de gospodăria agricolă colectivă din Berveni, al cărei președinte este. Colectivista Elisabeta Csepler a spus că succesele colectivei din Petrești, se datoresc în bună parte folosirii experienței celei din Berveni. Președintele sfatului a vorbit apoi despre realizările regimului democrat-popular în comuna Petrești. Au mai luat cuvîntul alți numeroși cetățeni. In unanimișitate cei prezenți au susținut candidatura propusă. La adunarea populară din muna Ciumești, despre activitatea tov. Ludovic Obiș a vorbit Traian Almășan, președintele sfatului. Printre cei care au mai luat cuvîntul sînt Emeric Csiabai, Irina Sipoș și Elisabeta Orosz. Toți au susținut cu căldură candidatura și și-au luat angajamente în cinstea alegerilor. Asigură condițiile materiale Pînă în ziua alegerilor de deputați. în Marea Adunare Națională a mai rămas aproximativ o lună de zile. Cu toate acestea îin comuna Bocicoi (Sighet) se simte o deosebită intensificare a muncii pentru pregătirea alegerilor. De cîteva zile s-a terminat înscrierea celor 2.160 cetățeni cu drept de vot în listele de alegători. Tot în zilele acestea biroul F.D.P. s-a îngrijit de asigurarea și confecționarea a 10 cabine, două urne fixe și trei urne volante. Și în celelalte comunele raionului Sighet au început să se pună la punct cabinele și urmele de vot. In comuna Remeți 5 cacabine și 4 urne au fost terminate. La uzinele „Gh. Gheorghiu-Dej“ ! In acordurile orchestrei sindicale, in clinchetul paharelor umplute cu vin de soi, in fața meselor încărcate cu bunătăți, pe scurt, în veselie și bunăvoie , colectivul uzinelor „Gh. Gheorghiu-Dej" trimite salutul de radio anului 1956 și cu tradiționalul „La mulți ani" întîmpină , pe noul vlăstar al vremii — anul 1957. • Sute de muncitori, tehnicieni și ingineri cu familiile lor mîndri că aparțin acestui puternic și harnic colectiv — fața regiunii — au petrecut revelionul împreună în frumoasa cantină a uzinelor, gătită așa cum se cuvine unui asemenea eveniment. : Iată-l la capul unei mese pe cunoscutul maistru fruntaș Ștefan Mészáros. De departe se vede cit de bine se simte. Petrece acum in mijlocul mariii familii a colectivului uzinelor cu „mica" sa familie — soția, cele 2 fiice și cumnați. Mai încolo la o masă se află tov. Ștefan Varga cu familia. Dar parcă-i putem enumera pe toți fruntașii uzinei care petrec aciul . Au venit să-și petreacă aci revelionul și tov. loan Leș — prim-secretar al comitetului orășenesc de partid, Nicolae Marinescu, director general din Ministerul Industriei Chimice ; etc. ; In timp ce sutele de dansatori ;; se-nvint în acordurile valsului; :: care se prelungește mereu „la ; cererea" publicului, la mese se încing discuții aprinse cu veșni;;cele ți aduci aminte"; se deapănă amintirile trecutului. Dar de cind revelionul este revelion, oamenii în asemenea ocazii, nu discută numai despre trecut, ci își fac și planuri de viitor. — „Măi Petre — se aude glasul unui comesean adresîndu-se vecinului — să nu-mi zici pe nume dacă 57 n-o să ne aducă atîtea bucurii cum nici nu chibzuiești acum lingă paharul ăsta de vin. Mă cunoști nu de azi, și știi că nu arunc vorbele in vini". Aci discuția a fost întreruptă. Au pus nițel mai la o parte scaunele făcînd loc unei perechi de dansatori. „Știi, am citit azi ziarul cu raportul tovarășului Gheorghiu- Dej — continuă el, — o mai bună urare de An Nou nici că putea să ne facă partidul. Ai văzut ce scrie acolo de salariile și beneficiile întreprinderii?" O fată, cu obrajii îmbujorați, la braț cu un tânăr voinic, se îndreaptă furtunos către masă. „Tată, mai lasă discuțiile cu baciu Petre și vino cu noi la joc. Și fără să aștepte răspunsul, ii iau de mină ducîndu-l cu ei. Șî apoi nu uita Petre ce ți-am spus de revelion", mai apucă el să strige comeseanului său, pierzindu-se în mulțime, înainte de miezul nopții, cind anul 1956 își trăia ultimele clipe, în sală intrară cîțiva muncitori. Sunt de la cuptoare din schimbul de noapte. Au venit să dorească tovarășilor lor „La mulți ani". La o masă sunt îmbiați cu vin, ei refuză politicos. Insistențele nu ajută la nimic; trebuie să fie la posturi cu mintea trează. Și apoi, zice unul, după 6 ore ieșim din schimb și venim să ne veselim cu voi, numai să ne așteptați! Sigur că vor fi așteptați. In timp ce in cantină urcă din ce în ce graficul veseliei și anul nou a trecut pragul, in uzină, munca nu contenește. Sute de muncitori lucrează la cuptoare, la transporturi, întreținere, inima întreprinderii trebuie să bată neîncetat. Maistrul de schimb, Costin Gheorghe II de la cuptoare, se află la postul său. Trebuie să rezolve o seamă de probleme legate de trecerea la schimbul de 6 ore, transportul muncitorilor încă nu e bine pus la punct. Dar se va rezolva și aceasta. Pe caietul de pontaj cineva a scris pe o pagină întreagă cu cerneală „La mulți ani 1957", începe noul an plin de speranțe și încredere în viitor. N APAN La întreprinderea „Cloșca" Poarta împodobită cu ghirlande de brad, iluminată de un bec puternic, te îmbie, parcă, să intri. Hala lungă și încăpătoare a atelierului de tîmplărie n-o mai recunoști. Nici urmă de unelte nu găsești intr-insa. De-alungul pereților sunt mese, iar in capătul din stingă este bufetul și tombola. Petrecerea e-n toi. Au venit aici muncitori forjări, turnători, strungari și timplari, teracotieri, olari, și funcționari ai intreprinderii „Cloșca" împreună cu familiile lor. Sunt veseli, mulțumiți. Mulțumiți fiindcă și-au făcut datoria, indeplinindu-și planul veseli, fiindcă însăși mulțumirea aduce după sine veselie. — La mulți ani, tovarășe Berci, — la mulți ani!... se-aude din toate părțile. Muzica bună îndeamnă perechi-perechi de dansatori să se îndrepte spre mijlocul sălii. O grupă veselă se întoarce dinspre tombolă, aducînd in mîini ulcele, crăticioare, căni de lut smălțuite — produse ale secției olătite, scrumiere și rame de aluminiu turnate tot în cadrul întreprinderii și eite alte obiecte. S-a stins lumina! Se aprinde din nou! Aceasta se repetă. Curentul electric, se zbate ca anul ce moare, apoi lumina se stinge definitiv. Oamenii se felicită, se sărută! Se aprinde lumina. A sosit Noul An! Felicitări, stringeri de miini in toate părțile, toasturi in cinstea lui 1957. Gîndurile se îndreaptă spre partidul scump, spre Comitetul său Central, care în preajma Anului Nou, a luat o serie de importante hotărîri ce vor duce la ridicarea nivelului de trai al celor ce muncesc. Forfota încetează pentru cîteva minute. — Vă felicit pentru rezultatele obținute tovarăși! — se-aude glasul tovarășului Vasile Cota, secretarul organizației de bază. Vă doresc noi succese în 1957... Și petrecerea continuă. ★ La uzinele „Vasile Roaită" muncitorii veghează asupra bunei funcționări a mașinilor. Sunt la datorie. Să nu se intimple vreo defecțiune. Valul de lumină scaldă întreg orașul așa cum valul de căldură al bucuriei datoriei îndeplinite cu cinste, scaldă inimile muncitorilor ce petrec. S. PALAGUTA DE REVELION