Pentru Socialism, martie 1957 (Anul 8, nr. 981-1007)

1957-03-01 / nr. 981

9 DIN VIAȚA U.T.M. Adunări de dări de seamă ale organizațiilor de bază Zilele acestea, în întreaga re­giune se desfășoară adunările de dări de seamă ale organizațiilor de bază U.T.M. Pî­nă în prezent, la cele 197 adunări care au a­vut loc au participat peste 5.200 ti­neri, dintre care au luat cuvîntul 1.375. In toate adunările, tinerii au vor­bit cu mîndrie despre succesele lor în producție. Astfel, în adunarea de­ la întreprinderea din Baia Bor­­șa, tinerii au evidențiat brigada a doua de utemiști condusă de tî­­nărul Bălan Ioan, care a cîștigat întrecerea­­ pornită între brigăzile de tineret, depășindu-și plănul lu­nar cu 112 la sută. Cu aceeași mîndrie a vorbit despre activitatea tinerilor, utemistul Varadi Ludovic de la S.M.T. Apa. Utemiștii din atelierele de reparare a tractoare­lor și mașinilor agricole ale sta­țiunii, a spus el, s-au angajat să termine toate reparațiile pînă la 22 februarie, și să execute totodată reparații de bună calitate. Acest angajament a fost respectat. Re­parațiile au fost terminate la ter­menul prevăzut, iar în calității, putem spune că privința toate tractoarele și mașinile au trecut cu bine examenul la care au fost supuse din partea comisiei de re­cepție. Cu ocazia adunărilor de dări de seamă, mulți tineri au luat pozi­ție critică fată de lipsuri, în spe­cial în privința lipsurilor în e­­ducarea comunistă a tineretului. In această direcție au vorbit toți cei 16 tineri care au luat cuvîn­tul în adunarea de dare de seamă a organizației de bază U.T.M. de la O.C.L. produse industriale din Satu Mare, criticînd pentru lipsa de preocupare în această direcție, atît comitetul organizației, cît și comitetul raional și orășenesc U.T.M. Problema educației comuniste a tineretului, a fost ridicată și combinatul ,­l Mai“ din Satu Ma­la­re, și în alte întreprinderi și in­stituții. In acest fel, utemiștii fac din adunările de dări de seamă, nu numai un prilej de a obține noi succese în producție, ci și un mij­loc de lichidare a­ lipsurilor din munca organizațiilor. La ce servește căminul cultural din Pribilești In ultima vreme, la căminul cul­tural din comuna Pribilești, ra­ionul Șomcuta Mare, activitatea cultural-artistică a înregistrat u­­nele progrese. Astfel, a fost reor­ganizat colectivul de conferențiari, ai cărui membri în prezent țin cu regularitate — săptămînal — ex­puneri, atît în centrul de comună, cît și în satele aparținătoare. Au fost reactivizate și unele formațiuni artistice, cum ar fi: e­­chipa de teatru, corul, echipa de dansuri, ș.a. Toate aceste fapte, constituie un merit pentru conducerea căminului cultural, însă acest merit este în­că departe de a fi considerat mul­țumitor. Și iată de ce: O dată cu organizarea diferitelor forme ale activității culturale, conducerea căminului nu s-a gîn­­dit și la legarea conținutului a­­cestei activități de viața ce pulsea­ză în comună, de frămîntările la ordinea zilei a localnicilor. In Pribilești, în momentul de fa­ță, problema transformării socia­liste a agriculturii și pregătirile pentru campania însămînțărilor de primăvară, constituie cele mai de seamă preocupări locale. Din pă­cate, nu și pentru căminul cultu­ral. Echipa de teatru, de pildă, în loc să pună în scenă piese lega­te de viața comunei, avînd ca te­mă traiul mai bun la care duce gospodăria socialistă, sau piese tratînd problema muncii în S.M.T. și vederea campaniei de primăvară (există doar și S.M.T. în Pribi­lești) — s-a pregătit comedia •„Articolul 214“, de Caragiale, ca­re n-are nici în plin, nici în mî­necă cu problemele arzătoare din comună. Chiar în privința conferințelor expuse există anumite deficiență. Venind gata pregătite de la cen­tru, conferințele deși tratează te­mele dorite, nu au prea mare e­­ficacitate. Și aceasta, datorită fap­tului că nu sînt localizate, nu sînt îmbogățite cu e­­xemple concrete cunoscute, care ar avea cea mai mare putere de convingere. Și asupra repertoriului corului s-ar putea trage concluzii asemă­nătoare celor de sus, în general căminul cultural, mulțumindu-se a urmări succese ușoare, de dragul succeselor doar. Dacă f­ă.ci un pas bun, apoi tre­buie să-l faci pe deplin. Căminul cultural din Pribilești nu trebuie să se mulțumească cu succesul de a ști că activitatea s-a pus pe roate — trebuie să urmărească și un scop prin această activitate. Iar scopul acesta trebuie să-l con­stituie însăși sprijinirea celor că­rora le aparține căminul, a țăra­nilor muncitori din comună...­ 1 Comitetul comunal P.M.R. și sfatul popular comunal, nu trebu­ie să uite nici o clipă că de orienta­rea activității căminului cultural, răspunde direct, vor trebui ca pe viitor să ofere un sprijin mai efi­cient căminului cultural — fără a se rezuma doar la asigurarea con­dițiilor materiale — veghind ca, într-adevăr, căminul să servească interesele comunei și ale locuitori­lor ei. Vat er Gavriș șeful secției culturale a Sfatului raional Șomcuta Mare PENTRU SOCIALISM La 120 de ani de la nașterea lui ION CREAnGA Ion Creangă este unul cei mai mari prozatori ai dintre țării noastre și cel mai original din­tre scriitorii noștri. Copil de ță­rani săraci a trăit și s-a stins din viață sărac , spune el în­suși cu veselia lui nestăvilită și atît de plină de farmec în „Amintirile“ sale: „Sărac ca anul acesta, ca celălalt și ca de cind sînt, n-am fost niciodată“. S-­a născut în căsuța umilită a părinților la Humulești și s-a prăpădit într-o bojdeucă din strada Țicău-Iași. Dacă nu mai rău, apoi nici mai bine cu mult decît ca la ai săi. Ce era această bojdeucă o spune im­presionant Mihail Sadoveanu... “o clădire scundă pe bîrne și vălă­tuci, acoperită cu șindrilă Pă­reți! coșcovi, lem­năria ruinată de carii și putrezi­ciune. E prima etapă de la bor­dei­ca durabilă... locuința Aici în strada Țicău nr. 4 nu era nu­mai o locuință mizerabilă într-o margine umilită d­e tîrg. Era miai cu seamă uin exil. Surghiunit de împrejurările vieții se­­ afla alei Ion Creangă în calitatea lui de cărturar“. Maică-sa, Sma­­randa, îl trimi­sese la învățătură ca să se bu­cure de o soartă mai bună decît a țăranilor necăjiți și umiliți. Așadar, Ion a învățat bucurile la Humulești, a trecut la școala de la Tîrgu-Neamț, apoi la Fălti­ceni, la școala de catoheți și în cele din urmă a intrat ca bur­sier la Seminarul de la Socolia. După ce a fost hirotonisit dia­con, Ion Creangă a cursurile școlii de învățători urmat de la Iași. Și ca umil învățător și-a dus viața după ce s-a lepădat de diaconie. Căci scrierile lui nu-i aduceau nici bunăstare, nici glo­rie. La „Junimea“ a fost neînțe­les și puțin prețuit,­­așa cum de altfel s-a întîmplat și după moar­tea lui, cînd istoriografia literară burgheză l-a etichetat povestitor popular, în sens pejorativ, adică culegător de basme. ,,1, ,, In fapt, Ion Creangă a fost un mare creator de viață, făuritorul unei opere unice care constituie un adevărat tezaur artistic și lexic al literaturii noastre. Amintirile și poveștile lui Creangă sînt însăși limba vie a poporului nostru. Bogăția de vo­cabular agonisită de scriitor de-a lungul vieții sale a redat-o cu dărnicie limbii noastre în forme artistice neîntrecute încă. Termi­nologia cea mai diversă, nuan­țele vorbirii cu metehnele, lipsu­rile și cu dezarmoniile specifice tipurilor zugrăvite își găsesc la Creangă cadrul cel mai potrivit. Ajutat de această comoară pe care o stăpînea ca nimeni altul, Creangă a creat personajele de neuitat, tipuri care rămîn și se impun, iar poveștile lui prind în ele crîmpele de viață. Bariera între ficțiune și realitate este în­lăturată. Astfel, în povestea lui Stan Pățitul, Chirică funie cu care era încins, scoate o leagă bine gireada mare, durată după secerarea unei moșii întregi, o ia în spate și pleacă cu ea: „pe-aici ți-i drumul“. Dar tot așa se pe­trec lucrurile și în „Amintiri“ cu Oșlobanu, la Fălticeni: „Oșlobanu ia atunci lemnele din carul omu­lui, cîte unul­ unul și le reazimă în picioare lîngă brațu-i, după aceea descinge brîul de pe lîngă sine și le împre­jură, legîndu-le frumușel să nu se apoi hrențuiască, săltîndu-le și cam abur cîndu-le umflă-n anevoie, le și la gazdă spate, cu dînsele. Un băie­­țean nebunatec de alăturea, văzînd asta, zise cu glas mare: Dascăle, Trascăle, Be­he­­de, dracu să te ie! De aseme­nea, ospățul din Barap-Alb — de pildă — își are și el coresponden­tul în „Amintiri“, cînd la hra­mul bisericii din Humulești „se ținea praznicul cîte o săptă­­mînă încheiată și numai să fi avut pîntece unde să pui coliva și bucatele, atît de multe erau“. Opera lui Creangă frumusețile armonioase și cuprinde pline de miez ale poporului nostru, proverbe și zicători, care împli­nesc zugrăvirea măiastră a unor tipuri din satul romín­­e rămase nepieritoare. Cine nu știe azi de Popa Duhu, de moș Ion Roată, de moș Nichifor Coțcarul, de încă atîți alții? Creangă drama­tizează povestirea, o înalță, o umanizează. „Capra cu trei iezi“ e povestea emoționantă a unei mame sărmane, și cît e de mi­nunată povestea cocoșului care, lazvîrlit pe rînd în fîntînă, în cuptorul cu jar, în cireada vaci­lor și a buhailor, în haznaua­­ cu bănet, — înghite apa, stinge to­cul, își umflă burta cu toate, go­lește și vîră sub aripi visteria, dar continuă să ceară ce i se cu­vine: „Dați punguța cu doi bani!“. Cocoșul acesta dîrz și tare pe dreptul lui aduce aidoma cu un moldovan isteț, destoinic și ne­înfricat. Opera lui Creangă, plină de optimism robust, încărcată de sevă și bogată în frumuseți ca a nimănui, se adresează poporului și e iubită de popor. Aceasta a fost și năzuința ma­relui scriitor. Sfatul îngrășarea suplimentară a gronomului ș­i a semănăturilor de toamnă In cursul iernii, plantele de grîu de toamnă pot fi slăbite de gerul puternic, de schimbările brusce de temperatură, de formarea scoarței de ghiață și dacă din primele zile ale primăverii nu se crează condi­ții optime, dezvoltarea lor ulte­rioară va rămîne în urmă. Griul de toamnă lăsat primăvara fără îngrijire poate reduce simțitor re­colta mai ales dacă timpiul este nefavorabil. Una din măsurile agrotehnice cele mai eficace aplicată la gospo­dăriile agricole colective fruntașe este îngră­șarea suplimentară tim­purie de primăvară a culturilor. Practica multor gospodării colec­tive a arătat că îngrășarea supli­mentară a culturilor de toamnă, făcută primăvara de timpuriu, mă­rește în medie recolta cu 300—400 kg. la ha. Eficacitatea mare a îngrășămin­telor suplimentare făcuită primă­vara de timpuriu, se explică prin faptul că în această perioadă se simte în sol lipsa de substanțe nutritive și în special de azot. Ingrășămintele aplicate primăvara de timpuriu, în timpul cînd solul conține multă apă, sînt ușor di­zolvate și folosite de plante, chiar din primele zile de dezvoltare. Du­pă iernare, plantele îngrășate su­plimentar se îndreaptă repede, cresc și înfrățesc bine. O importanță deosebită o are îngrășarea suplimentară a cultu­­rilor. In multe gospodării semă­năturile de toamnă în urma ploi­lor îndelungate de toamnă au cres­cut prea mult și nu este exclus ca primăvara, aceste semănături să cadă. Culturile de toamnă, și îin spe­cial griul, care au fost semănate cu întîrziere față de termenele sta­bilite, precum și semănăturile fă­cute în ogoare neîngrășate au cea mai mare nevoie de o îngrijire atentă în timpul primăverii. Trebuie să ținem seama de fap­tul că culturile de toamnă, semă­nate în ogoare bine îngrășate cu bălegar, precum și cele semănate după culturile leguminoase, sînt asigurate într-o măsură suficientă cu azot, de aceea este necesar ca îngrășatul suplimentar al acestor semănături să fie făcut, în pri­mul rînd cu îngrășăminte de fos­for și potasiu și numai suplimen­tar cu doze mici de azot. Se mai folosește cenușa, pentru îngrășarea griului de toamnă, a­­ceasta reprezentînd în același timp un îngrășămînt potasic și fosfa­­tic. Un­ul din cele mai bune îngră­șăminte locale pentru culturile de toamnă, este mustul de bălegar, care conține îngrășăminte azotoa­­se și potasive cu acțiune rapidă. Acest îngrășămînt se folosește înainte de gră­parea culturilor de toamnă, împrăștiind pe fiecare hectar 4—5 tone must de bălegar, diluat cu apă — o parte de must la 2 sau 3 părți de apă. De asemenea se folosește ca în­grășămînt suplimentar și guno­iul de păsări, în cantitate de 2 300 kg. la ha. Pentru o împrăștie­­re mai uniformă, gunoiul de pă­sări, înainte de folosirea lui, este în prealabil uscat, mărunțit și a­­mestecat cu pămînt uscat în pro­porție de o parte gunoi la 3 părți de pămînt. Consfătuirea fruntașilor din comuna Făurești In scopul popularizării metode­lor agrotehnice înaintate și pentru traducerea în viață a prevederilor plenarei C.C. al P.M.R. din 27—29 decembrie 1956 privind dezvoltarea agriculturii, țăranii muncitori frun­­tași din com­una Făurești s-au adu­nat într-o consfătuire pentru dez­baterea problemelor celor mai im­portante care stau în fața lor în a­­cest an. Participanții au scos în evidență metodele lor de muncă și rezulta­tele obținute. Astfel, tov. Gavril Roman, fruntaș al recoltelor boga­te din satul Lăschia a arăta că îngrășînd pămîntul cu gunoi de grajd și cu polochin, făcînd ară­turi adînci de toamnă, aplicînd trei­­ prașile la porumb a obinut 3.009 kg. boabe la ha. Acum ar dori să­ însămînțeze porumb hibrid pentru a obține o recoltă și mai mare. Țăranul muncitor Mihuț Gheor­ghe din satul Șurdești a vorbit des­pre pomicultură și avantajele mari ce se obțin din această ramură. A propus înființarea unei asociații pomicole care ar permite aplica­rea largă a metodelor înaintate în pomicultură. rot sprijinul De asemenea, a­le­organelor agricole pentru înființarea unei pepiniere pomicole. S-a dezbătut și problema crește­rii­ animalelor în care direcț­e se în­­tîmpină greutăți din cauza pășu­nilor care sînt încă prost întreți­nute. Cei prezenți au făcut propuneri pufoase pentru ridicarea produc­­ței agricole. Costin Petru In jurul pregătirilor pentru campania de primăvară ROADELE BUNEI ORGANIZĂRI Pregătirea temeinică a campa­niei de primăvară este preocupa­rea de seamă a comitetului raional de partid Cehu Silvaniei, în această perioadă. De cu bună vreme biroul comitetului raional a luat măsuri corespunzătoare de in­struire a organizațiilor de bază să­tești, a activului fără de partid și a agitatorilor. Prin mijlocirea lecțiilor agro­zootehnice de la căminele culturale, ■a adunărilor populare, a convorbi­rilor cu agitatorii și pri­n diferite forme ale agitației vizuale, țăra­nii muncitori colectiviști, înto­vărășiți și cu gospodării individu­ale­ din întregul raion au aflat despre marea importanță a pregă­tirii din timp a campaniei agrico­le de primăvară, una dintre prin­cipalele campanii agricole ce pot hotărî soarta recoltelor. Munca po­litică căreia bine organizată, în cadrul au fost atrași, dîndu-li-se sarcini concrete, peste 850 de co­muniști și 1.500 de agitatori, a dat roade bune la puțin timp după în­ceperea ei. La baza succeselor obținute pînă în prezent privind pregătirea cam­paniei de primăvară, stă întrecerea socialistă și cea patriotică care au fost reactivizate. Așa, de pildă, în 8 comune se desfășoară în prezent întreceri patriotice pe circumscrip­ții. Pentru ca­­ în circumscripție să se găsească Într-adevăr centrul de greutate al muncii politice, birou­rile organizațiilor de bază au re­partizat comuniști și agitatori pe numere de case, revenind fiecăruia cel mult 10 case. Astfel, în circum­scripția nr. 3 din comuna Băsești putem întîlni în plină activitate, zilnic, patru agitatori: Dumitru Mureșan, Vasile Gh. Mureșan, A­­lexandru Sabadoș și Vasile Mészá­ros. Pregătirea campaniei agricole de primăvară cere îndeplinirea la timp a unui mare număr de lucrări. Agi­tatorii și deputații s-au sfătuit cu cetățenii din circumscripții, au formulat împreună chemări apoi la întrecere cu alte circumscripții, cu obiective concrete.Circumscripția e­­lectorală nr. 6 din comuna Cehu Silvaniei torii Terezia —unde muncesc agita­Polareszki, Zoltán Molnár și Carol Szabó —este în întrecere cu circumscripția nr. 7, ai cărei agitatori sînt Ioan Rákosi, A­­lexandru Köler și Emil Bumbaș. In obiectivele acestei întreceri, în a­­fara lucrărilor de pregătire ca: re­pararea uneltelor agricole, trans­portul la cîmp­ia­ îngrășămintelor naturale, scurgerea apelor de pe semănăturile de toamnă și condiți­onarea semințelor (lucrări ce se execută pînă la sfîrșitul lunii fe­bruarie), mai figurează terminarea însămînțatului ovăzului pînă la 15 martie, însămînțarea a cît mai mult porumb și floarea-soarelui în cuiburi așezate în pătrat și alte asemenea lucrări. Mărturie a temeinicei organi­zări a muncii politice de masă în această perioadă, stau rezultatele ce pot fi constatate pînă în­ prezent. In cadrul tuturor gospodăriilor a­­gricole colective și la 25 din tota­lul de 30 de întovărășiri, reparatul uneltelor și mașinilor agricole este în întregime executat. Privind a­­ceastă lucrare, proporția față de numărul total al plugurilor, grape­lor etc, existente în raion este de 60 la sută. In afara gospodăriilor colective, o mare atenție s-a dat muncilor de reparare în întovărăși­rile agricole din Chelința, Țicău, Nadiș, Hodod, Stremț, și Gîrdani. In pas cu munca de pregătire a u­­n­eltelor agricole și a atelajelor, s-a desfășurat acțiunea de pregătire a­ terenurilor. Peste 100.000 tone de îngrășămînt natural s-a transpor­tat la cîm­p în ultima lună. Printre evidențiați se numără membrii ce­lor patru gospodării colective ca­re au transportat întreaga cantita­te planificată de îngrășăminte, apoi întovărășiții din Chelința și Ho­dod și țăranii individuali din co­munele Hodod, Fărcașa, Țicău, etc. Nu numai preocuparea și condi­ționarea semințelor ci și efectuarea încercării puterii lor de încolțire este o problemă foarte importantă. La sediile celor opt puncte agri­cole au fost executate circa 600 de probe de germinație la diferite se­mințe. De pildă, la Băsești, s-a executat un număr de 185 probe. Asemenea centre de germinație iau fost organizate și pe circumscripții, existînd în întreg raionul aproxima­tiv 800 centre. La cale 26 cercuri agrozootehni­ce, țăranii muncitori primesc în­drumări științifice legate de condi­țiile concrete ale fiecărui sat. In același timp ei sînt îndrumați să pregătească temeinic condiții pen­tru cultivarea de legume și zarza­vaturi, aducătoare de mari cîști­­guri și necesare asigurării nevo­ilor de consum ale raionului. De pe acum sînt pregătite 35 hectare te­renuri bune pentru grădinărit, 3 hectare la G.A.C din Sălsig, 4 ha în satul Tohat, 1 hectar la întovă­rășirea din Benesat etc. In nume­roase locuri sînt pregătite și ră­sadnițele, iar la G.A.C. din Sălsig și Băsești au fost însămînțate în răsadnițe semințe de ardei și roșii. Comitetul raional de partid știut să îmbine munca de pregă­t­tire a campaniei agricole de pri­măvară cu sarcina permanentă ca­re este lupta pentru transformarea socialistă a agriculturii, încreză­tori în drumul arătat de partid și avînd exemplele convingătoare din­­ anul trecut, cu privire la superio­ritatea recoltelor medii la ha reali­zate în sectorul socialist, tot mai mulți țărani muncitori din satele raionului cer primirea în întovără­șiri. Numai în ultima lună au fost primiți 15 țărani muncitori printre care putem aminti pe Teodor Ma­­rinca din Săliște — intrat cu 1,80 ha teren, — Traian Contraș din Stremț și alții. In lumina Rezoluției plenarei din 27—29 decembrie, biroul comitetu­lui raional de partid ia îndrumat conducerea U.R.C.C. să asigure a­­provizionarea cooperativelor să­­tești cu unelte ,agricole și piese de schimb, îngrășăminte chimice com­bustibil p­entru fierării etc. Aceasta a dus la intensificarea schimburilor dintre oraș și sat. In timp ce s-au desfăcut peste 25.000 kg. îngrășă­minte chimice, prin cooperative au fost achiziționate circa 9.000 kg. grîu, secară, 41.000 kg. porumb, 157.000 kg. fîn etc. Organizarea temeinică a pregătirilor de primă­vară, cu prevederea amănunțită și multilaterală a acestor sarcini, dus la o concretă asigurare a bunel­­ reușite a campaniei de primăvară în raionul Cehu Silvaniei. GHEORGHE OȘANU­ I. RAȚIU Adunările generale ale cooperativelor de credit și economii In întreaga regiune se desfă­șoară în prezent adunările genera­le ale cooperativelor de credite și e­­conomii, unde vechile consilii de conducere prezintă dări de seamă, iar membrii cooperativelor anali­zează felul cum le-au fost gospo­dărite cooperativele și critică lip­surile primului an de activitate. Numeroși țărani muncitori arată în discuții ajutorul prețios primit din partea cooperativelor de credit și economii în scopul cum­ărări­i de animale de muncă, unelte agricole etc. Țăranul muncitor Ioan Copcea a arătat în fața adunării ce a avut loc în satul Sărăuad (Tășnad) că banii depuși la cooperativa de cre­dite și economii sînt în același timp în siguranță și aducători de dobînzi, care contribuie la mări­rea fondului pentru acordarea de împrumuturi noi membrilor. El s-a angajat ca în acest an să depună la cooperativa de credit și economii în folosul celor doi copii orfani pe care îi crește, întreaga pensie ali­mentară ce o primește de la stat pentru aceștia. Țăranii muncitori înscriși în coo­perativele de credit și economii analizează cu răspundere activi­tatea consiliilor de conducere. Membri ai consiliilor cum sînt Gheorghe Hordău și Gheorghe Ar­delean (cooperativa din Șomcuta Mare) care nu au susținut intere­sele cooperativelor au fost înlocuiți. Discuțiile ce se poartă pretudin­­deni cu prilejul acestor adunări, re­clamă necesitatea încasărilor la timp și în întregime a fondurilor sociale, necesitatea analizării te­meinice pe perioade a activității ■ cooperativelor de credit și econo­mii. Tot mai mulți țărani muncitori sprijină cu drag cooperativele de credit și economii cu ajutorul că­rora prin banii depuși de ei, la ca­re s-au adăugat importantele su­me acordate de stat — au reușit să acopere multe din nevoile familiilor lor, să-și ridice nivelul de trai Constantin Popoiu I Vineri, T martie 1957 Scrisoare deschisă Cu minciuna nu a­jungi departe Tovarășă Mák Ella, t Faptul care mă determină să-ți scriu 11 cunoști foarte bine însă nu știu dacă ai meditat asupra lui îndeajuns. Iți aduci aminte Etta Mak de ziua aceea de fe­bruarie, cînd te-am­ întîlnit în sediul bibliotecii sătești din Me­­dieșu Aurit? Stăteai în fața so­bei, dusă pe gînduri. M-am­­ în­trebat atunci ce visuri se zbat sub tîmpla ta, ce doruri te fră­­mintă? Am stat apoi de vorbă despre succesele tale în muncă, despre bucuriile și gindurile ca­re te preocupă. Erau primele zile din sâptămîna cărții ta sate vremea cînd bunicii povesteau ne­și poților despre 1907, cînd oamenii muncii de pe întreg cuprinsul regiunii cinsteau marea răscoală prin adunări populare. Ai înce­put să-mi povestești zîmbind dră­gălaș că tu ca atemistă și biblio­tecară sătească, ai îmbinat ac­țiunea difuzării cărții cu popu­larizarea și cinstirea răscoalei din 1907. „Frumoasă idee", mi-am zis în timp ce tu îmi demonstrai cum vreo zece tineri colectiviști, prieteni ai cărții s-au adunat în sediul U.T.M. și au ascultat frag­mente din romanul „Răscoala" a lui Liviu Rebreanu­­ și din „Mitrea Cocor" al maestrului Mihail Sa­doveanu, fragmente pe care le-ai citit chiar tu. Și mi-ai mai spus că tinerii Alexandru Pataki, Gheorghe Dindiligan, Mihai Bota și alții, citiseră aceste cărți și au vorbit mult despre ele. nu — In primele zile din săptămî­­cărții, colectiviștii au cin­stit răscoala din 1907, mi-ai spus ca o concluzie. Te-am ascultat și mi-am notat aproape textual tot ce mi-ai spus. Am plecat apoi la gospodărie să aflu și părerea ti­nerilor. Într-adevăr cîțiva din ei citiseră cărțile și despre con­ținutul și forma lor artistică, n-au avut decît cuvinte de laudă. Pe tînărul Gheorghe Dindiligan l-am găsit lucrînd la curățirea pomilor din livada Am vorbit mult cu el gospodăriei, și printre altele l-am întrebat: — Unde ai fost aseară?... — Acasă... Ploua și era vreme urîtă... — Cum, n-ai fost la sediul U.T.M.?... — N-am fost... — Știți (m-am încurcat ro­șind) tovarășa bibliotecară mi-a spus... Și i-am povestit totul. A rîs și mi-a răspuns că de la alegerile U.T.M., n-a mai fost seara nicăiri și că poate e o greșeală. L-am căutat apoi pe Pataki Alexandru„ Acesta cînd a auzit despre ce-i vorba a rămas mirat. — Păi, cu tovarășe de vrea săptămîna, din zori pînă noaptea, port cu căruța niște lemne de la lila... Nici pomeneală de așa ce­­va... Pe Bota Mihai nici nu l-am mai găsit. Era plecat de ctteva zile la Negrești. L-am găsit in schimb pe brigadierul Ion Oșanu care m-a asigurat dîndu-mi cuvin­­tul de onoare că seară de seară el a plecat de la gospodărie pe la orele 19—20 și că de fiecare dată a închis și sediul U.T.M. — V-a mințit bibliotecara to­varășe, a fost părerea lui. Cînd am revenit și ți-am spus că ti­nerii respectivi n-au fost la cer­cul de citit și că din tot ce mi-ai relatat aproape nimic nu-i adevă­rat, ai replicat cu obrăznicie și nepăsare: „Dacă dvs. spuneți că n-a fost...“. Nu eu am spus asta Ella Mar, ci tinerii respectivi. Și de fapt nici nu știu dacă ar mai avea rost și alte dovezi o dată ce, mai târziu, ai recunoscut și tu fără măcar să roșești că ai mințiți Mi-ai spus textual: „Sinceră să fiu, nu s-a ținut nimic, pentru că a lipsit mobilizarea". Ți-am scris aceste rînduri nu pentru a te jigni ori descuraja, ci pentru că ești încă tinără, și inteligentă, și dacă vei lăsa la o parte nepăsarea in care te complaci, dacă vei fi mai sinceră față de tovarășii tăi de muncă și de gînd, față de generația ta care înfăptuiește lucruri mărețe încă necunoscute în istoria pa­triei noastre, de bună seamă minciuna ta va fi justificată și nu se va mai baza pe miciuna stu­pidă și rușinoasă, nedemnă de o tinără ca tine, pe minciuna cu care omul în viață nu ajunge prea departe. In speranța că vei înțelege așa cum trebuie rîndurile acestei scri­sori, te salut cu tovărășească prietenie și îți urez un viitor suc­ces în munca ta cu cartea in rîn­­durile țăranilor muncitori din Medieșu Aurit. I. BUDA A apărut A. O. Spivakovski (trad. din l. rusă) 086 pag. „Transportul minier“ In lucrare se examinează mași­nile de transport minier, construc­ția lor, teoria și metodele de cal­cul. Instalațiile și sistemele com­­­­plexe de transport minier, carac­teristicile lor comparative tehnico- i economice, domeniul de utilizare, organizarea conducerii, și exploa­tarea lor. Părțile principale ale cărții sînt: lei 49,90 transportul fără șine (transportul in abataj), transportul pe șine, in­stalațiile de transport pentru de­pozite și încărcarea la suprafață și în exploatările la zi. Canea este alcătuită în confor­mitate cu programa analitică a cursului de „Transport minier“ pentru studenții de la Facultatea Electromecanică. t k

Next