Pentru Socialism, martie 1957 (Anul 8, nr. 981-1007)
1957-03-01 / nr. 981
9 DIN VIAȚA U.T.M. Adunări de dări de seamă ale organizațiilor de bază Zilele acestea, în întreaga regiune se desfășoară adunările de dări de seamă ale organizațiilor de bază U.T.M. Pînă în prezent, la cele 197 adunări care au avut loc au participat peste 5.200 tineri, dintre care au luat cuvîntul 1.375. In toate adunările, tinerii au vorbit cu mîndrie despre succesele lor în producție. Astfel, în adunarea de la întreprinderea din Baia Borșa, tinerii au evidențiat brigada a doua de utemiști condusă de tînărul Bălan Ioan, care a cîștigat întrecerea pornită între brigăzile de tineret, depășindu-și plănul lunar cu 112 la sută. Cu aceeași mîndrie a vorbit despre activitatea tinerilor, utemistul Varadi Ludovic de la S.M.T. Apa. Utemiștii din atelierele de reparare a tractoarelor și mașinilor agricole ale stațiunii, a spus el, s-au angajat să termine toate reparațiile pînă la 22 februarie, și să execute totodată reparații de bună calitate. Acest angajament a fost respectat. Reparațiile au fost terminate la termenul prevăzut, iar în calității, putem spune că privința toate tractoarele și mașinile au trecut cu bine examenul la care au fost supuse din partea comisiei de recepție. Cu ocazia adunărilor de dări de seamă, mulți tineri au luat poziție critică fată de lipsuri, în special în privința lipsurilor în educarea comunistă a tineretului. In această direcție au vorbit toți cei 16 tineri care au luat cuvîntul în adunarea de dare de seamă a organizației de bază U.T.M. de la O.C.L. produse industriale din Satu Mare, criticînd pentru lipsa de preocupare în această direcție, atît comitetul organizației, cît și comitetul raional și orășenesc U.T.M. Problema educației comuniste a tineretului, a fost ridicată și combinatul ,l Mai“ din Satu Malare, și în alte întreprinderi și instituții. In acest fel, utemiștii fac din adunările de dări de seamă, nu numai un prilej de a obține noi succese în producție, ci și un mijloc de lichidare a lipsurilor din munca organizațiilor. La ce servește căminul cultural din Pribilești In ultima vreme, la căminul cultural din comuna Pribilești, raionul Șomcuta Mare, activitatea cultural-artistică a înregistrat unele progrese. Astfel, a fost reorganizat colectivul de conferențiari, ai cărui membri în prezent țin cu regularitate — săptămînal — expuneri, atît în centrul de comună, cît și în satele aparținătoare. Au fost reactivizate și unele formațiuni artistice, cum ar fi: echipa de teatru, corul, echipa de dansuri, ș.a. Toate aceste fapte, constituie un merit pentru conducerea căminului cultural, însă acest merit este încă departe de a fi considerat mulțumitor. Și iată de ce: O dată cu organizarea diferitelor forme ale activității culturale, conducerea căminului nu s-a gîndit și la legarea conținutului acestei activități de viața ce pulsează în comună, de frămîntările la ordinea zilei a localnicilor. In Pribilești, în momentul de față, problema transformării socialiste a agriculturii și pregătirile pentru campania însămînțărilor de primăvară, constituie cele mai de seamă preocupări locale. Din păcate, nu și pentru căminul cultural. Echipa de teatru, de pildă, în loc să pună în scenă piese legate de viața comunei, avînd ca temă traiul mai bun la care duce gospodăria socialistă, sau piese tratînd problema muncii în S.M.T. și vederea campaniei de primăvară (există doar și S.M.T. în Pribilești) — s-a pregătit comedia •„Articolul 214“, de Caragiale, care n-are nici în plin, nici în mînecă cu problemele arzătoare din comună. Chiar în privința conferințelor expuse există anumite deficiență. Venind gata pregătite de la centru, conferințele deși tratează temele dorite, nu au prea mare eficacitate. Și aceasta, datorită faptului că nu sînt localizate, nu sînt îmbogățite cu exemple concrete cunoscute, care ar avea cea mai mare putere de convingere. Și asupra repertoriului corului s-ar putea trage concluzii asemănătoare celor de sus, în general căminul cultural, mulțumindu-se a urmări succese ușoare, de dragul succeselor doar. Dacă fă.ci un pas bun, apoi trebuie să-l faci pe deplin. Căminul cultural din Pribilești nu trebuie să se mulțumească cu succesul de a ști că activitatea s-a pus pe roate — trebuie să urmărească și un scop prin această activitate. Iar scopul acesta trebuie să-l constituie însăși sprijinirea celor cărora le aparține căminul, a țăranilor muncitori din comună... 1 Comitetul comunal P.M.R. și sfatul popular comunal, nu trebuie să uite nici o clipă că de orientarea activității căminului cultural, răspunde direct, vor trebui ca pe viitor să ofere un sprijin mai eficient căminului cultural — fără a se rezuma doar la asigurarea condițiilor materiale — veghind ca, într-adevăr, căminul să servească interesele comunei și ale locuitorilor ei. Vat er Gavriș șeful secției culturale a Sfatului raional Șomcuta Mare PENTRU SOCIALISM La 120 de ani de la nașterea lui ION CREAnGA Ion Creangă este unul cei mai mari prozatori ai dintre țării noastre și cel mai original dintre scriitorii noștri. Copil de țărani săraci a trăit și s-a stins din viață sărac , spune el însuși cu veselia lui nestăvilită și atît de plină de farmec în „Amintirile“ sale: „Sărac ca anul acesta, ca celălalt și ca de cind sînt, n-am fost niciodată“. S-a născut în căsuța umilită a părinților la Humulești și s-a prăpădit într-o bojdeucă din strada Țicău-Iași. Dacă nu mai rău, apoi nici mai bine cu mult decît ca la ai săi. Ce era această bojdeucă o spune impresionant Mihail Sadoveanu... “o clădire scundă pe bîrne și vălătuci, acoperită cu șindrilă Păreți! coșcovi, lemnăria ruinată de carii și putreziciune. E prima etapă de la bordeica durabilă... locuința Aici în strada Țicău nr. 4 nu era numai o locuință mizerabilă într-o margine umilită de tîrg. Era miai cu seamă uin exil. Surghiunit de împrejurările vieții se afla alei Ion Creangă în calitatea lui de cărturar“. Maică-sa, Smaranda, îl trimisese la învățătură ca să se bucure de o soartă mai bună decît a țăranilor necăjiți și umiliți. Așadar, Ion a învățat bucurile la Humulești, a trecut la școala de la Tîrgu-Neamț, apoi la Fălticeni, la școala de catoheți și în cele din urmă a intrat ca bursier la Seminarul de la Socolia. După ce a fost hirotonisit diacon, Ion Creangă a cursurile școlii de învățători urmat de la Iași. Și ca umil învățător și-a dus viața după ce s-a lepădat de diaconie. Căci scrierile lui nu-i aduceau nici bunăstare, nici glorie. La „Junimea“ a fost neînțeles și puțin prețuit,așa cum de altfel s-a întîmplat și după moartea lui, cînd istoriografia literară burgheză l-a etichetat povestitor popular, în sens pejorativ, adică culegător de basme. ,,1, ,, In fapt, Ion Creangă a fost un mare creator de viață, făuritorul unei opere unice care constituie un adevărat tezaur artistic și lexic al literaturii noastre. Amintirile și poveștile lui Creangă sînt însăși limba vie a poporului nostru. Bogăția de vocabular agonisită de scriitor de-a lungul vieții sale a redat-o cu dărnicie limbii noastre în forme artistice neîntrecute încă. Terminologia cea mai diversă, nuanțele vorbirii cu metehnele, lipsurile și cu dezarmoniile specifice tipurilor zugrăvite își găsesc la Creangă cadrul cel mai potrivit. Ajutat de această comoară pe care o stăpînea ca nimeni altul, Creangă a creat personajele de neuitat, tipuri care rămîn și se impun, iar poveștile lui prind în ele crîmpele de viață. Bariera între ficțiune și realitate este înlăturată. Astfel, în povestea lui Stan Pățitul, Chirică funie cu care era încins, scoate o leagă bine gireada mare, durată după secerarea unei moșii întregi, o ia în spate și pleacă cu ea: „pe-aici ți-i drumul“. Dar tot așa se petrec lucrurile și în „Amintiri“ cu Oșlobanu, la Fălticeni: „Oșlobanu ia atunci lemnele din carul omului, cîte unul unul și le reazimă în picioare lîngă brațu-i, după aceea descinge brîul de pe lîngă sine și le împrejură, legîndu-le frumușel să nu se apoi hrențuiască, săltîndu-le și cam abur cîndu-le umflă-n anevoie, le și la gazdă spate, cu dînsele. Un băiețean nebunatec de alăturea, văzînd asta, zise cu glas mare: Dascăle, Trascăle, Behede, dracu să te ie! De asemenea, ospățul din Barap-Alb — de pildă — își are și el corespondentul în „Amintiri“, cînd la hramul bisericii din Humulești „se ținea praznicul cîte o săptămînă încheiată și numai să fi avut pîntece unde să pui coliva și bucatele, atît de multe erau“. Opera lui Creangă frumusețile armonioase și cuprinde pline de miez ale poporului nostru, proverbe și zicători, care împlinesc zugrăvirea măiastră a unor tipuri din satul romíne rămase nepieritoare. Cine nu știe azi de Popa Duhu, de moș Ion Roată, de moș Nichifor Coțcarul, de încă atîți alții? Creangă dramatizează povestirea, o înalță, o umanizează. „Capra cu trei iezi“ e povestea emoționantă a unei mame sărmane, și cît e de minunată povestea cocoșului care, lazvîrlit pe rînd în fîntînă, în cuptorul cu jar, în cireada vacilor și a buhailor, în haznaua cu bănet, — înghite apa, stinge tocul, își umflă burta cu toate, golește și vîră sub aripi visteria, dar continuă să ceară ce i se cuvine: „Dați punguța cu doi bani!“. Cocoșul acesta dîrz și tare pe dreptul lui aduce aidoma cu un moldovan isteț, destoinic și neînfricat. Opera lui Creangă, plină de optimism robust, încărcată de sevă și bogată în frumuseți ca a nimănui, se adresează poporului și e iubită de popor. Aceasta a fost și năzuința marelui scriitor. Sfatul îngrășarea suplimentară a gronomului și a semănăturilor de toamnă In cursul iernii, plantele de grîu de toamnă pot fi slăbite de gerul puternic, de schimbările brusce de temperatură, de formarea scoarței de ghiață și dacă din primele zile ale primăverii nu se crează condiții optime, dezvoltarea lor ulterioară va rămîne în urmă. Griul de toamnă lăsat primăvara fără îngrijire poate reduce simțitor recolta mai ales dacă timpiul este nefavorabil. Una din măsurile agrotehnice cele mai eficace aplicată la gospodăriile agricole colective fruntașe este îngrășarea suplimentară timpurie de primăvară a culturilor. Practica multor gospodării colective a arătat că îngrășarea suplimentară a culturilor de toamnă, făcută primăvara de timpuriu, mărește în medie recolta cu 300—400 kg. la ha. Eficacitatea mare a îngrășămintelor suplimentare făcuită primăvara de timpuriu, se explică prin faptul că în această perioadă se simte în sol lipsa de substanțe nutritive și în special de azot. Ingrășămintele aplicate primăvara de timpuriu, în timpul cînd solul conține multă apă, sînt ușor dizolvate și folosite de plante, chiar din primele zile de dezvoltare. După iernare, plantele îngrășate suplimentar se îndreaptă repede, cresc și înfrățesc bine. O importanță deosebită o are îngrășarea suplimentară a culturilor. In multe gospodării semănăturile de toamnă în urma ploilor îndelungate de toamnă au crescut prea mult și nu este exclus ca primăvara, aceste semănături să cadă. Culturile de toamnă, și îin special griul, care au fost semănate cu întîrziere față de termenele stabilite, precum și semănăturile făcute în ogoare neîngrășate au cea mai mare nevoie de o îngrijire atentă în timpul primăverii. Trebuie să ținem seama de faptul că culturile de toamnă, semănate în ogoare bine îngrășate cu bălegar, precum și cele semănate după culturile leguminoase, sînt asigurate într-o măsură suficientă cu azot, de aceea este necesar ca îngrășatul suplimentar al acestor semănături să fie făcut, în primul rînd cu îngrășăminte de fosfor și potasiu și numai suplimentar cu doze mici de azot. Se mai folosește cenușa, pentru îngrășarea griului de toamnă, aceasta reprezentînd în același timp un îngrășămînt potasic și fosfatic. Unul din cele mai bune îngrășăminte locale pentru culturile de toamnă, este mustul de bălegar, care conține îngrășăminte azotoase și potasive cu acțiune rapidă. Acest îngrășămînt se folosește înainte de grăparea culturilor de toamnă, împrăștiind pe fiecare hectar 4—5 tone must de bălegar, diluat cu apă — o parte de must la 2 sau 3 părți de apă. De asemenea se folosește ca îngrășămînt suplimentar și gunoiul de păsări, în cantitate de 2 300 kg. la ha. Pentru o împrăștiere mai uniformă, gunoiul de păsări, înainte de folosirea lui, este în prealabil uscat, mărunțit și amestecat cu pămînt uscat în proporție de o parte gunoi la 3 părți de pămînt. Consfătuirea fruntașilor din comuna Făurești In scopul popularizării metodelor agrotehnice înaintate și pentru traducerea în viață a prevederilor plenarei C.C. al P.M.R. din 27—29 decembrie 1956 privind dezvoltarea agriculturii, țăranii muncitori fruntași din comuna Făurești s-au adunat într-o consfătuire pentru dezbaterea problemelor celor mai importante care stau în fața lor în acest an. Participanții au scos în evidență metodele lor de muncă și rezultatele obținute. Astfel, tov. Gavril Roman, fruntaș al recoltelor bogate din satul Lăschia a arăta că îngrășînd pămîntul cu gunoi de grajd și cu polochin, făcînd arături adînci de toamnă, aplicînd trei prașile la porumb a obinut 3.009 kg. boabe la ha. Acum ar dori să însămînțeze porumb hibrid pentru a obține o recoltă și mai mare. Țăranul muncitor Mihuț Gheorghe din satul Șurdești a vorbit despre pomicultură și avantajele mari ce se obțin din această ramură. A propus înființarea unei asociații pomicole care ar permite aplicarea largă a metodelor înaintate în pomicultură. rot sprijinul De asemenea, aleorganelor agricole pentru înființarea unei pepiniere pomicole. S-a dezbătut și problema creșterii animalelor în care direcțe se întîmpină greutăți din cauza pășunilor care sînt încă prost întreținute. Cei prezenți au făcut propuneri pufoase pentru ridicarea producței agricole. Costin Petru In jurul pregătirilor pentru campania de primăvară ROADELE BUNEI ORGANIZĂRI Pregătirea temeinică a campaniei de primăvară este preocuparea de seamă a comitetului raional de partid Cehu Silvaniei, în această perioadă. De cu bună vreme biroul comitetului raional a luat măsuri corespunzătoare de instruire a organizațiilor de bază sătești, a activului fără de partid și a agitatorilor. Prin mijlocirea lecțiilor agrozootehnice de la căminele culturale, ■a adunărilor populare, a convorbirilor cu agitatorii și prin diferite forme ale agitației vizuale, țăranii muncitori colectiviști, întovărășiți și cu gospodării individuale din întregul raion au aflat despre marea importanță a pregătirii din timp a campaniei agricole de primăvară, una dintre principalele campanii agricole ce pot hotărî soarta recoltelor. Munca politică căreia bine organizată, în cadrul au fost atrași, dîndu-li-se sarcini concrete, peste 850 de comuniști și 1.500 de agitatori, a dat roade bune la puțin timp după începerea ei. La baza succeselor obținute pînă în prezent privind pregătirea campaniei de primăvară, stă întrecerea socialistă și cea patriotică care au fost reactivizate. Așa, de pildă, în 8 comune se desfășoară în prezent întreceri patriotice pe circumscripții. Pentru ca în circumscripție să se găsească Într-adevăr centrul de greutate al muncii politice, birourile organizațiilor de bază au repartizat comuniști și agitatori pe numere de case, revenind fiecăruia cel mult 10 case. Astfel, în circumscripția nr. 3 din comuna Băsești putem întîlni în plină activitate, zilnic, patru agitatori: Dumitru Mureșan, Vasile Gh. Mureșan, Alexandru Sabadoș și Vasile Mészáros. Pregătirea campaniei agricole de primăvară cere îndeplinirea la timp a unui mare număr de lucrări. Agitatorii și deputații s-au sfătuit cu cetățenii din circumscripții, au formulat împreună chemări apoi la întrecere cu alte circumscripții, cu obiective concrete.Circumscripția electorală nr. 6 din comuna Cehu Silvaniei torii Terezia —unde muncesc agitaPolareszki, Zoltán Molnár și Carol Szabó —este în întrecere cu circumscripția nr. 7, ai cărei agitatori sînt Ioan Rákosi, Alexandru Köler și Emil Bumbaș. In obiectivele acestei întreceri, în afara lucrărilor de pregătire ca: repararea uneltelor agricole, transportul la cîmpia îngrășămintelor naturale, scurgerea apelor de pe semănăturile de toamnă și condiționarea semințelor (lucrări ce se execută pînă la sfîrșitul lunii februarie), mai figurează terminarea însămînțatului ovăzului pînă la 15 martie, însămînțarea a cît mai mult porumb și floarea-soarelui în cuiburi așezate în pătrat și alte asemenea lucrări. Mărturie a temeinicei organizări a muncii politice de masă în această perioadă, stau rezultatele ce pot fi constatate pînă în prezent. In cadrul tuturor gospodăriilor agricole colective și la 25 din totalul de 30 de întovărășiri, reparatul uneltelor și mașinilor agricole este în întregime executat. Privind această lucrare, proporția față de numărul total al plugurilor, grapelor etc, existente în raion este de 60 la sută. In afara gospodăriilor colective, o mare atenție s-a dat muncilor de reparare în întovărășirile agricole din Chelința, Țicău, Nadiș, Hodod, Stremț, și Gîrdani. In pas cu munca de pregătire a uneltelor agricole și a atelajelor, s-a desfășurat acțiunea de pregătire a terenurilor. Peste 100.000 tone de îngrășămînt natural s-a transportat la cîmp în ultima lună. Printre evidențiați se numără membrii celor patru gospodării colective care au transportat întreaga cantitate planificată de îngrășăminte, apoi întovărășiții din Chelința și Hodod și țăranii individuali din comunele Hodod, Fărcașa, Țicău, etc. Nu numai preocuparea și condiționarea semințelor ci și efectuarea încercării puterii lor de încolțire este o problemă foarte importantă. La sediile celor opt puncte agricole au fost executate circa 600 de probe de germinație la diferite semințe. De pildă, la Băsești, s-a executat un număr de 185 probe. Asemenea centre de germinație iau fost organizate și pe circumscripții, existînd în întreg raionul aproximativ 800 centre. La cale 26 cercuri agrozootehnice, țăranii muncitori primesc îndrumări științifice legate de condițiile concrete ale fiecărui sat. In același timp ei sînt îndrumați să pregătească temeinic condiții pentru cultivarea de legume și zarzavaturi, aducătoare de mari cîștiguri și necesare asigurării nevoilor de consum ale raionului. De pe acum sînt pregătite 35 hectare terenuri bune pentru grădinărit, 3 hectare la G.A.C din Sălsig, 4 ha în satul Tohat, 1 hectar la întovărășirea din Benesat etc. In numeroase locuri sînt pregătite și răsadnițele, iar la G.A.C. din Sălsig și Băsești au fost însămînțate în răsadnițe semințe de ardei și roșii. Comitetul raional de partid știut să îmbine munca de pregăttire a campaniei agricole de primăvară cu sarcina permanentă care este lupta pentru transformarea socialistă a agriculturii, încrezători în drumul arătat de partid și avînd exemplele convingătoare din anul trecut, cu privire la superioritatea recoltelor medii la ha realizate în sectorul socialist, tot mai mulți țărani muncitori din satele raionului cer primirea în întovărășiri. Numai în ultima lună au fost primiți 15 țărani muncitori printre care putem aminti pe Teodor Marinca din Săliște — intrat cu 1,80 ha teren, — Traian Contraș din Stremț și alții. In lumina Rezoluției plenarei din 27—29 decembrie, biroul comitetului raional de partid ia îndrumat conducerea U.R.C.C. să asigure aprovizionarea cooperativelor sătești cu unelte ,agricole și piese de schimb, îngrășăminte chimice combustibil pentru fierării etc. Aceasta a dus la intensificarea schimburilor dintre oraș și sat. In timp ce s-au desfăcut peste 25.000 kg. îngrășăminte chimice, prin cooperative au fost achiziționate circa 9.000 kg. grîu, secară, 41.000 kg. porumb, 157.000 kg. fîn etc. Organizarea temeinică a pregătirilor de primăvară, cu prevederea amănunțită și multilaterală a acestor sarcini, dus la o concretă asigurare a bunel reușite a campaniei de primăvară în raionul Cehu Silvaniei. GHEORGHE OȘANU I. RAȚIU Adunările generale ale cooperativelor de credit și economii In întreaga regiune se desfășoară în prezent adunările generale ale cooperativelor de credite și economii, unde vechile consilii de conducere prezintă dări de seamă, iar membrii cooperativelor analizează felul cum le-au fost gospodărite cooperativele și critică lipsurile primului an de activitate. Numeroși țărani muncitori arată în discuții ajutorul prețios primit din partea cooperativelor de credit și economii în scopul cumărării de animale de muncă, unelte agricole etc. Țăranul muncitor Ioan Copcea a arătat în fața adunării ce a avut loc în satul Sărăuad (Tășnad) că banii depuși la cooperativa de credite și economii sînt în același timp în siguranță și aducători de dobînzi, care contribuie la mărirea fondului pentru acordarea de împrumuturi noi membrilor. El s-a angajat ca în acest an să depună la cooperativa de credit și economii în folosul celor doi copii orfani pe care îi crește, întreaga pensie alimentară ce o primește de la stat pentru aceștia. Țăranii muncitori înscriși în cooperativele de credit și economii analizează cu răspundere activitatea consiliilor de conducere. Membri ai consiliilor cum sînt Gheorghe Hordău și Gheorghe Ardelean (cooperativa din Șomcuta Mare) care nu au susținut interesele cooperativelor au fost înlocuiți. Discuțiile ce se poartă pretudindeni cu prilejul acestor adunări, reclamă necesitatea încasărilor la timp și în întregime a fondurilor sociale, necesitatea analizării temeinice pe perioade a activității ■ cooperativelor de credit și economii. Tot mai mulți țărani muncitori sprijină cu drag cooperativele de credit și economii cu ajutorul cărora prin banii depuși de ei, la care s-au adăugat importantele sume acordate de stat — au reușit să acopere multe din nevoile familiilor lor, să-și ridice nivelul de trai Constantin Popoiu I Vineri, T martie 1957 Scrisoare deschisă Cu minciuna nu ajungi departe Tovarășă Mák Ella, t Faptul care mă determină să-ți scriu 11 cunoști foarte bine însă nu știu dacă ai meditat asupra lui îndeajuns. Iți aduci aminte Etta Mak de ziua aceea de februarie, cînd te-am întîlnit în sediul bibliotecii sătești din Medieșu Aurit? Stăteai în fața sobei, dusă pe gînduri. M-am întrebat atunci ce visuri se zbat sub tîmpla ta, ce doruri te frămintă? Am stat apoi de vorbă despre succesele tale în muncă, despre bucuriile și gindurile care te preocupă. Erau primele zile din sâptămîna cărții ta sate vremea cînd bunicii povesteau neși poților despre 1907, cînd oamenii muncii de pe întreg cuprinsul regiunii cinsteau marea răscoală prin adunări populare. Ai început să-mi povestești zîmbind drăgălaș că tu ca atemistă și bibliotecară sătească, ai îmbinat acțiunea difuzării cărții cu popularizarea și cinstirea răscoalei din 1907. „Frumoasă idee", mi-am zis în timp ce tu îmi demonstrai cum vreo zece tineri colectiviști, prieteni ai cărții s-au adunat în sediul U.T.M. și au ascultat fragmente din romanul „Răscoala" a lui Liviu Rebreanu și din „Mitrea Cocor" al maestrului Mihail Sadoveanu, fragmente pe care le-ai citit chiar tu. Și mi-ai mai spus că tinerii Alexandru Pataki, Gheorghe Dindiligan, Mihai Bota și alții, citiseră aceste cărți și au vorbit mult despre ele. nu — In primele zile din săptămîcărții, colectiviștii au cinstit răscoala din 1907, mi-ai spus ca o concluzie. Te-am ascultat și mi-am notat aproape textual tot ce mi-ai spus. Am plecat apoi la gospodărie să aflu și părerea tinerilor. Într-adevăr cîțiva din ei citiseră cărțile și despre conținutul și forma lor artistică, n-au avut decît cuvinte de laudă. Pe tînărul Gheorghe Dindiligan l-am găsit lucrînd la curățirea pomilor din livada Am vorbit mult cu el gospodăriei, și printre altele l-am întrebat: — Unde ai fost aseară?... — Acasă... Ploua și era vreme urîtă... — Cum, n-ai fost la sediul U.T.M.?... — N-am fost... — Știți (m-am încurcat roșind) tovarășa bibliotecară mi-a spus... Și i-am povestit totul. A rîs și mi-a răspuns că de la alegerile U.T.M., n-a mai fost seara nicăiri și că poate e o greșeală. L-am căutat apoi pe Pataki Alexandru„ Acesta cînd a auzit despre ce-i vorba a rămas mirat. — Păi, cu tovarășe de vrea săptămîna, din zori pînă noaptea, port cu căruța niște lemne de la lila... Nici pomeneală de așa ceva... Pe Bota Mihai nici nu l-am mai găsit. Era plecat de ctteva zile la Negrești. L-am găsit in schimb pe brigadierul Ion Oșanu care m-a asigurat dîndu-mi cuvintul de onoare că seară de seară el a plecat de la gospodărie pe la orele 19—20 și că de fiecare dată a închis și sediul U.T.M. — V-a mințit bibliotecara tovarășe, a fost părerea lui. Cînd am revenit și ți-am spus că tinerii respectivi n-au fost la cercul de citit și că din tot ce mi-ai relatat aproape nimic nu-i adevărat, ai replicat cu obrăznicie și nepăsare: „Dacă dvs. spuneți că n-a fost...“. Nu eu am spus asta Ella Mar, ci tinerii respectivi. Și de fapt nici nu știu dacă ar mai avea rost și alte dovezi o dată ce, mai târziu, ai recunoscut și tu fără măcar să roșești că ai mințiți Mi-ai spus textual: „Sinceră să fiu, nu s-a ținut nimic, pentru că a lipsit mobilizarea". Ți-am scris aceste rînduri nu pentru a te jigni ori descuraja, ci pentru că ești încă tinără, și inteligentă, și dacă vei lăsa la o parte nepăsarea in care te complaci, dacă vei fi mai sinceră față de tovarășii tăi de muncă și de gînd, față de generația ta care înfăptuiește lucruri mărețe încă necunoscute în istoria patriei noastre, de bună seamă minciuna ta va fi justificată și nu se va mai baza pe miciuna stupidă și rușinoasă, nedemnă de o tinără ca tine, pe minciuna cu care omul în viață nu ajunge prea departe. In speranța că vei înțelege așa cum trebuie rîndurile acestei scrisori, te salut cu tovărășească prietenie și îți urez un viitor succes în munca ta cu cartea in rîndurile țăranilor muncitori din Medieșu Aurit. I. BUDA A apărut A. O. Spivakovski (trad. din l. rusă) 086 pag. „Transportul minier“ In lucrare se examinează mașinile de transport minier, construcția lor, teoria și metodele de calcul. Instalațiile și sistemele complexe de transport minier, caracteristicile lor comparative tehnico- i economice, domeniul de utilizare, organizarea conducerii, și exploatarea lor. Părțile principale ale cărții sînt: lei 49,90 transportul fără șine (transportul in abataj), transportul pe șine, instalațiile de transport pentru depozite și încărcarea la suprafață și în exploatările la zi. Canea este alcătuită în conformitate cu programa analitică a cursului de „Transport minier“ pentru studenții de la Facultatea Electromecanică. t k