Pentru Socialism, aprilie 1957 (Anul 8, nr. 1027-1032)

1957-04-24 / nr. 1027

PROLETARIDIN TOATE UNITÉVÁ' mu­l stetului regional al partidului mungitoreSc somun si al sfatului popular regional gala duari Anul VIII. — Nr. 1027 Miercuri, 24 aprilie 1957 4 pag. == 20 bani '•'LT» IN CINSTEA ZILEI DE 1 MAI La uzina electrică din Satu Mare•e Mecanicul Ioan Bany, șef de tură la uzina electrică Satu Ma­re, și-a lurat în cinstea zilei de 1 Mai, împreună cu tovarășii săi, angajamentul să asigure furniza­rea energiei electrice fără nici o întrerupere întreprinderilor și ora­șului. In clișeu. Mecanicul Ioan Banu reglează turația turbinei. Cei doi inovatori Paul Petrușca și Ștefan Jemei de la uzina elec­trică Satu Mare sînt cunoscuți în întreaga uzină ca cei mai har­nici inovatori. De la începutul anului și pînă în prezent ei sau făcut 8 propuneri de inovații și raționalizări ceea ce va­­ aduce eco­nomii însemnate uzinei. Printre cele mai însemnate inovații se numără pompa cu roți dințate ce a fost concepută și executată de cei doi inovatori, pompă ce înain­te se importa din străinătate. De asemenea, o altă inovație impor­tantă este și transformarea pom­pelor Schultzer ce va aduce în­semnate economii. In clișeu, cei doi inovatori discutînd despre o nouă inovație ce vor s-o realizeze în cinstea zilei de 1 Mai. ^^WWVWVVWW'. V vNWWWWWWVWA ' WVv-AV lAVWAVWWA» 'S. S. M. T. Pribilești în frunte In bătălia ce­­ se dă pe ogoare­­le regiunii pentru terminarea îna­inte de termen a lucrărilor din campania­­ agricolă de primăvară, prima pe regiune s-a situat în a II-a decadă a lunii aprilie S.M.T. Pribilești (raionul Șomcuta Mare). Mecanizatorii din această stațiu­ne au reușit ca pînă la data de 20 aprilie să-și realizeze planul de lucrări contractate cu unitățile sec­torului socialist de stat și coopera­tist din agricultură în proporție de 71,5 la sută. In întrecerea ce se desfășoară pentru cucerirea titlului de cel mai bun tractorist, în fruntea tuturor tractoriștilor din regiune și în cea de a II-a decadă a lunii aprilie se află tractoristul Ambrozie Mu­­reșan de la S.M.T. Pribilești ca­re și-a îndeplinit planul pe întrea­ga campanie în proporție de 234 la sută. El este urmat de tracto­ristul Gheorghe Rendeș d­e la S.M.T. Tășnad și Anton Tempfli de la SM.T. Cărei care la data de 20 aprilie a. c. își îndepliniseră pla­nul pe campanie în proporție de 179 respectiv 177 la sută. Brigăzi fruntașe sunt și cele con­duse de Gheorghe Mekker de la S.M.T. Apa, loan Tîrlea de la S.M.T. Tășnad etc. Cu angajamentul ===== îndeplinit ===== Muncitorii întreprinderii mi­niere „Steaua roșie“ din Cav­­nic, avîntați în întrecere socia­listă luptă cu elan pentru a-și îndeplini angajamentele luate în cinstea zilei de 1 Mai. Brigada condusă de Gheor­ghe Pop 11, lucrînd după gra­ficul ciclic și aplicînd metoda înaintării rapide și-a îndepli­nit cu 10 zile mai devreme an­gajamentul luat la înaintare. DECLARAȚIA cu privire la convorbirile dintre delegația Partidului Muncitoresc Român și delegația Partidului Comunist Francez Intre 16 și 20­­ aprilie 1957 au avut loc la București convorbiri între delegația C.C. al Partidului Muncitoresc Român alcătuită din tovarășii: Gh. Gheorghiu-Dej,­­prim-secreta­r al C.C. al Partidu­lui Muncitoresc Român, Constan­­ti­n Pîr­vulescu, Gheorghe Apos­tol, Nicolae Ceaușes­cu, membri­­ ai Biroului Politic­­ al C.C. al Par­tidului Muncitoresc Român, Paul Nicu­lescu-Mizil, Ghizela Vass, membri ai C.C. al Partidului Muncitoresc Român, și delegația C.C. al Partidului Comunist Fran­cez alcătuită din tovarășii: Wal­­deck Rochet, Georges Frischmann, Marcel Servin, membri ai Birou­lui Politic al C.C. al Partidului Comunist Francez, Madeleine Vin­cent, Roland Leroy, membri C.C. al Partidului Comunist Fran­ci­cez. Cele două delegații au exami­nat dezvoltarea legăturilor fră­țești între Partidul Muncitoresc Român și Partidul Comunist Fran­cez și perspectivele stringer­ii re­lațiilor de prietenie și colaborare dintre popoarele român și fran­cez, au avut un schimb de pă­reri cu privire la principalele probleme ale situației politice in­ternaționale și saie mișcării mun­citorești. Convorbirile au evidențiat o deplină identitate de vederi a ce­lor două partide în toate proble­mele discutate. Popoarele român și francez sunt legate prin vechi relații de prie­tenie. Ideile generoase ale miș­cărilor revoluționare din Franța secolelor XVIII și XIX, glo­rioasa Comună din Paris, cul­tura și literatura franceză înain­tată au influențat asupra gîndirii multor luptători revoluționari din România, au constituit un izvor de inspirație pentru numeroși ar­tiști și scriitori romîni și iau stîr­­nit o caldă simpatie pentru po­porul francez, purtător­i ai unor înalte idealuri de progres social. Prietenia între popoarele român și francez s-a manifestat cu deo­sebită putere în perioadele de mari frămîntări sociale. In 1907 Jean Jaures și Partidul Socialist Francez au protestat energic îm­potriva reprimării sălbatice ia ma­rilor răscoale ale țărănimii ro­mâne. In anii grei ai regimului bur­­ghezo-moșieresc, clasa muncitoare franceză, partidul său comunist și antifasciștii francezi și-i au ma­nifestat solidaritatea internatio­nalistă și au sprijinit frățește luptele ceferiștilor, petroliștilor, minerilor și ale celorlalți oameni ai muncii din Romînia pentru pîine, libertate și democrație. Poporul francez dă o înaltă prețuire contribuției aduse de nu­meroși patrioți romîni la lupta eroică din rezistență în timpul ocupației Franței de către hitle­­riști, sprijinului pe care-i dau oa­menii muncii din România luptei clasei muncitoare fria­nceze și a întregului popor împotriva reac­­țiunii, pentru independența onoarea Franței, pentru pace, de­și­mocrație și socialism. Partidul Muncitoresc Român și poporul român salută eroicul Par­tid Comunist Francez, cel mai mare partid politic al Franței, continuatorul glorioaselor tradiții patriotice și revoluționare ale po­porului francez și apărătorul con­secvent al intereselor fundamen­tale ale oamenilor muncii din Franța. Delegația Partidului Comunist Francez salută Partidul Muncito­resc Român și oamenii muncii din Romîni­a, care, cu sprijinul Uniu­nii Sovietice și în colaborare fră­țească cu­­ țările democrat-popu­­lare, au obținut mari succese în făurirea și întărirea industriei socialiste, transformarea socia­listă a agriculturii, creșterea ne­contenită a nivelului de trai al celor ce muncesc, dezvoltarea cul­turii, artei și științei puse în slujba poporului. Existența sistemului mondial so­cialist care se consolidează neîntre­rupt, creșterea forței și coeziunii lagărului socialist, a influenței par­tidelor comuniste și muncitorești, avîntul mișcării muncitorești inter­naționale au creat o nouă situație în lume caracterizată prin schim­barea raportului de forțe în favoa­rea socialismului. Numeroase po­poare din Asia și Africa s-au eli­berat de sub jugul colonialist sau luptă pentru cucerirea independen­ței lor. In toată lumea crește activitatea forțelor care se pronunță în favoa­rea păcii și colaborării între toate statele, indiferent de orînduirea lor socială. In ciuda procesului de destindere a încordării internaționale realizat în ultimii ani datorită inițiativelor Uniunii Sovietice, Chinei populare, tuturor țărilor socialiste, a altor țări iubitoare de pace, precum și a luptei duse de pratidele comu­niste și de forțele păcii din lumea întreagă, cercurile imperialiste a­­gresive nu au renunțat la politica „de pe poziția de forță“ care pune pacea în pericol. Agresiunea împotriva Egiptului a constituit o manifestare brutală a politicii agresive a cercurilor i­m­perialiste. Eșecul ei, datorită re­zistenței poporului egiptean, fermi­tății Uniunii Sovietice și atitudinii hotărîte a forțelor păcii din lumea întreagă demonstrează că astăzi forțele războiului și reacțiunii nu mai pot dispune, cum vor ele, de soarta omenirii. Folosind mijloace de presiune e­­conomică și militară, imperialiștii americani, sub paravanul „doctri­nei Eisenhower“, urmăresc să ia locul imperialiștilor și colonialiști­lor englezi și francezi în Orientul Apropiat și Mijlociu, precum și în Africa de nord. Partidul Muncito­resc Român și Partidul Comunist Francez înfierează aceste noi a­­menințări împotriva păcii și își ex­primă solidaritatea lor cu lupta pentru libertate și independență a popoarelor din aceste părți ale lu­mii. Partidul Muncitoresc Român își exprimă acordul său cu politica Partidului Comunist Francez, ca­re, pe baza recunoașterii dreptu­lui poporului algerian la indepen­dență, urmărește rezolvarea pașnică a problemei algeriene și soluționa­rea ei potrivit intereselor Franței și Algeriei. Luînd în discuție situația creată în Europa, delegațiile celor două partide subliniază că existența blo­cului agresiv al N.A.T.O., restabi­lirea militarismului german, crearea „pieței comune“ și a „Euratomu­­lui“, numirea generalului hitlerist Speidel ca șef al forțelor terestre din Europa centrală constituie o gravă amenințare pentru pace. Am­bele partide consideră că este o da­torie patriotică a poporului român și poporului francez de a lupta îm­potriva remilitarizării Germaniei occidentale și de a-și uni eforturile pentru a împiedica repetarea gro­zavilor unui nou război. Cele două partide își exprimă so­lidaritatea cu toate forțele care luptă pentru o Germanie unită, de­mocratică și iubitoare de pace. Ele salută în mod deosebit eforturile pașnice depuse de Republica De­mocrată Germană și de­­ Partidul Socialist Unit din Germania și a­­sigură de solidaritatea lor strînsă și deplină Partidul­­ Comunist din Germania occidentală, silit să lupte în ilegalitate de către guvernul re­acționar de la Bonn. Reprezentanții Partidului Munci­toresc Român și ai Partidului Co­­munist Francez consideră că unel­tirile războinice ale imperialiștilor pot fi împiedicate și tensiunea in­ternațională poate fi curmată prim dezvoltarea, pe baza coexistenței pașnice, a colaborării între toate țările, oricare ar fi regimul lor social și politic. Dornice de a contribui la rezol­varea problemelor de care depinde păstrarea și întărirea păcii, cele două partide își vor intensifica e­­forturile în vederea dezarmării, a­ organizării securității colective eu­ropene, interzicerii experiențelor cu arme atomice și producției acestor arme. Propunerile făcute de Uniu­nea Sovietică în acest scop și în­ vederea dezvoltării relațiilor eco­nomice și stabilirii colaborării în­tre toate țările Europei în dome­niul folosirii în scopuri pașnice a energiei atomice constituie o baza solidă pentru justa rezolvare a a­­cestor probleme. Reprezentanții celor două parti­de au constatat deplina lor comu­nitate de vederi cu privire la cau­zele și caracterul acțiunii contra­revoluționare din Ungaria, care ur­mărea să răstoarne puterea popu­lară și să restaureze capitalismul. (Continuare în pag. 4-a) I. Noi unități socialiste cu însămînțările terminate zilnic sosesc știri care vorbesc despre avîntul cu care colecti­viștii, întovărășiții și țăranii muncitori cu gospodării individuale din regiune, luptă pentru a termina în cinstea lui 1 Mai la un înalt nivel agrotehnic lucrările agricole de primăvară. Veștile primite la redacție anunță că în ultimul timp au mai terminat însămînțările G.A.C. din Becheni și întovărășirile din Să­­uca și Hurez din raionul Tășnad, întovărășirile din Foieni, Istrău și Ghirolț din raionul Cărei; G.A.C. din Remetea Chioarului, înto­vărășiții din Coaș, raionul Șomcuta Mare etc. Pe marginea unei consfătuiri de producție la fabrica „1 Septembrie“ Autoliniștirea sau cum i se mai spune culcarea pe lauri este o stare de spirit ce se manifestă uneori la colectivele întreprinde­rilor­ fruntașe,­­a căror merite sunt răsplătite cu o ocazie oanecare. Și ca să susținem această afirmație cu un exemplu, să ne amintim de S.M.T. Cărei, fruntaș pe țară a­­nul trecut, și printre codași în a­­cest an. E cît se poate de clar că o ase­menea stare de spirit este cît se poate de dăunătoare, inducind în majoritatea cazurilor prejudicii materiale economiei naționale. A­­titudiinea de neîmpacare cu lipsu­rile chiar, mărunte ce se mai ma­nifestă într-o într­espru­ndere, lup­ta continuă pentru noi perfecțio­nări și menținerea realizărilor la un nivel cît ma­i ridicat, demn de distimboțția acordată întreprinderii respective, este cu atât mai lăuda­bilă. F­abrica „1 Septembrie“ din Sa­tu Mare, a primit în cursul lunii aprilie drapelul de fruntașă pe ramură, pentru succesele dobîndite în semestrul doi al anului trecut. E un lucru mare să deții pe țară un asemenea „trofeu“, simbol al muncii însuflețite și a bunei orga­nizări a procesului de producție, și pe bună dreptate colectivul fa­bricii este mîndru de acest drapel are la 1 Mai, va flutura în frun­tea coloanei de manifestanți, mun­citori, tehnicieni și ingineri din fabrică. Colectivul fabricii „1 Septem­brie“ nu s-a lăsat însă îmbătat de succese. In primul trimestru ia­ anului în curs, el și-­a realizat pla­nul producției globale 107,8 la sută și la toate sortimentele, iar planul producției marfă 111 la sută. In ce privește calitatea, la mașini de gătit cu aragaz sarci­na ,na să dea un procentaj de 85 la sută calitatea s-a. Sarcina ,a fost depășită, realizându-se pro­­­duse de calitatea I-­a într-un pro­­­centaj de 91,5 la sută. Pe baza realizărilor din pro­ducție s-ar putea ia­firma și chiar se poate susține că lucrurile merg bine. Totuși, nici muncitorii, nici inginerii și tehnicienii nu sunt în­­trutotul mulțumiți. Iar acest iar mănunt, constituie un nebănuuit imbold, și chezășia totodată sp­re perfecționări continue, spre noi succese în producție. Zilele trecute s-a ținut la fa­brica „1 Septembrie“ consfătui­rea de producție lunară, la care au participat cadrele de conduce­re, inginerii, tehnicienii, șefii de sectoare și de secții, responsabilii de comitete sindicale de secții, membri ai biroului1 organizației de partid și ai comitetului de în­treprindere. După informarea făcută asupra situației tuturor indicilor de plan, din care reieșeau realizări impor­tante la fiecare poziție, sau luat cuvînt­ul cei prezenți la consfătui­re. Nici unul din ei n-i a vorbit însă despre succese, ci despre lip­surile ce se manifestă încă jos la­­ sectoare. Primul ia luat cuvîntul tov. in­giner Vasile Bridașcă, care a­ vor­bit despre situația realizării pla­nului la zi. Printre altele, el ia vorbit despre faptul că din cauza unor lipsuri ale serviciului admi­nistrativ, în aproape toate sec­toarele va trebui să se lucreze în asalt în ultima decadă a lunii, pentru ca angajamentele însufle­țite ale municâitorilor în cinstea zi­lei de 1 Mai, să fie realizate. Ast­fel, s-au manifestat lipsuri serioa­se în tot cursul lunii în privința aprovizionării cu cocs. Din iar­ceastă cauză pentru ultimele 10 zile ale lunii a răm­as să se toar­ne la reperul piese mecanice ne­­prelucrate, cu trei tone mai mult decât s-a turnat în primele două decade. Din aceeași cauză, ca și din necesitatea aducerii unor mo­dificări ,la prototipul de reșo-a-a­­gaz, pentru îndeplinirea planului lunar va trebui forțat la aproape dublu ritmul de turnare. Pe lîngă acestea , a arătat în Tov. Gheorghe Bereț șef al tur­nătoriei a subliniat tot­­ lipsurile manifestate în aprovizionare. E­­xistă turnate, în stoc 1.300 de ra­­nțe de uși, inele de foc și alte pre­continuare inginerul Vasile Bru­­dașcă, în turnătorie se vor execu­ta moi repere din fontă maleabilă. Pentru executarea acestor repere noi, este nevoie de mașini de for­mat și cadre. Pînă în prezent în­să serviciul­­ aprovizionării n-a a­­sigu­rat materialele necesare. La secția bidoane pentru lapte lipsesc cîrligele. Și lipsesc pentru că, deși s-a atras atenția ca să se confecționeze o matriță de rezervă cu către să­ se înlocuiască cea în funcțiune în caz de defect, nu s-sa făcut. Acum s-a defectat matrița de capace, și ia trebuit să se oprească un întreg proces din această cauză. Nu putem admite să rămînem cu planul nerealizat tocmai în preaj­ma lui 1 Mai. Acest lucru ia­r lovi în elanul muncitorilor. Conducerea întreprinderii să ia deci toate mă­surile pentru crearea de condiții tehnico-economice și de aprovizio­nare tehnico-materială a locurilor de muncă. se pentru mașini aragaz. De a­­ceste piese are nevoie montajul. Nu le putem da însă, pentru că j[Continuare în pag. 2-a) Din nou în asalt Fiindcă lipsesc pietrele de polizoare, și din alte motive Delegația Partidului Comunist Francez a părăsit Capitala Ieri dimineață a părăsit Capita­la delegația Comitetului Central al Partidului Comunist Francez alcă­tuită din tovarășii Waldeck Rochel, membru al Biroului Politic al C.C. al Partidului șeful delegației, Comunist Francez, Georges Frisch­mann, Marcel Servin, membri ai Biroului Politic, Madeleine­cent și Roland Leroy, membri din­Comitetului Central al Partidului ai Comunist Francez. La plecare, la aeroportul Bănea­­sa, reprezentanții Partidului Co­munist Francez au fost conduși de tovarășii Gheorghe Gheorghiu- Dej, Chivu Stoica, Gheorghe Apos­tol, Nicolae Ceaușescu, Iosif Chi­­șinevschi, Miron Constantinescu, Alexandru Moghioroș, Constantin Pîrvulescu ,Dumitru Coliu, Ștefan Voitec, Alexa Augustin, A. Bu­­naciu, I. Cozma, Constanța Cră­ciun, Pavel Daju, Fl. Dănălache, P. Dragoescu, Ion Gheorghe, P. Niculescu-Mizil, Ion Pas,­­ Petre Lupu, C. Scărl­at, Miron Șerban, Barbu Solomon, Gh. Stoica, Sorin Toma și Ghizela Vass, membri ai C. C. al P.M.R., membri supleanți ai­­ C C. al P.M.R.. Activiști ai C.C. al P.M.R. și ai comitetelor regio­nal și orășenesc București al P.M.R. înainte de plecare, un grup de pionieri a oferit buchete de flori reprezentanților C. C. al Partidului Comunist Francez. Membrii de­­legației și-au luat apoi rămas bun de la conducătorii Partidului Muncitore­sc Român, stringîndu-și m­îinile cu căldură. TIMPUL NU AȘTEAPTA PE CEI ÎNTÎRZIAȚI Comuna Borșa, din raionul Vi­­șeu este codată la însăm­înțări. E drept că Pietrosul mai poartă pe umerii săi mantia albă a iernii, dar jos în văi și cît cuprinzi cu ochii la poalele muntelui pămîntul s-a zvîntat de mult și-și chiamă stăpînii să-i întoarcă stratul rodi­tor, să-i dea hrana și sămînța pe care o va rodi. Ca pretutindeni, și aici este va­labil adevărul că orice întârziere a muncilor de campanie aduce pa­gube însemnate de recoltă. Iar timpul nu așteaptă pe cei întîrziați. Aici, la poalele Pietrosului, vara es­te mai str­­ă­lată de ce sunt ca în alte părți, necesare eforturi sporite pentru grăbirea însă­­mînțărilor în comuna Borșa. Cum se prezintă situația însămîn­­țărilor în comună? Trebuie să ară­tăm că în comună s-a însămînțat pînă în prezent față de posibilită­țile existente, o suprafață neînsem­nată. Nici măcar planul însămînță­­rilor de ovăz nu este îndeplinit de­cit în proporție de 50 la sută. A­­ceastă proporție corespunde și în cazul cînd vorbim despre alte cul­turi: orz, grîu de primăvară. De cîteva zile se poate însămînța po­rumbul în condiții foarte bune, ca să nu mai vorbim despre cartofi și alte legume și din care nu s-a plantat decit pe o foarte mică su­prafață. In cuprinsul hotarului, alături de întinsele suprafețe de terenuri încă nearate, vom întâlni fâșii de păm­înt în care sămînța de ovăz a fost în­corporată la timp și care au holdă înverzită. O mai bună dovadă că timpul prielnic însămînțărilor sosit de mult nici că poate fi găsită.­­ Din birou­­ie statului acest lucru putea fi observat mai greu. Chiar au dovedit tovarășii că nu putea fi observat, de urce nici măcar acum — după o lună de la începerea în­­sămînțărilor în comună — ei nu se simt răspunzători de îndeplinirea sarcinilor campaniei în cel mai scurt timp. întrecerea patriotică pe circumscripții, realizarea vitezei zil­nice la însămînțări, sunt probleme teoretice care încă nu și-au găsit aplicarea îa această comună. Dacă la sfat deschidem o discuție în ju­­­rul acestor importante probleme — ce hotărăsc cu adevărat suc­cesul campaniei — vom în­­tîlni răspunsul liniștitor al to­varășului președinte, Ioan Mi­­hali. El ne asigură că există, că trăiește întrecerea patriotică și ca argument ne prezintă niște hârtii pe care — spune președintele — le-au întocmit deputații după ce au La Borșa trebuie grăbit ritmul însămînțărilor înregistrat munca dusă în campanie de cetățenii circumscripțiilor lor în­­tr-o anumită perioadă de timp. Oare tovarășul președinte sau a­­gentul agricol, ori fiecare dintre cei ce muncesc la Sfatul popular Borșa au studiat aceste hîrtii? Sîntem con­vinși că nu. Altfel, nu ne putem explica faptul că nimeni nu s-a a­­larmat în fața încetinelii cu care se desfășoară însămînțările în comu­nă. Iată două asemenea hîrtii. Din prima — aceea completată de depu­tatul circumscripției nr. 17, tov. Ioan Ivașcu, — aflăm că zece ate­laje au lucrat în șase zile cam a­­tît cît trebuiau în mod normal să lu­creze în patru zile. Tov. Dumitru Vereți, deputat în circumscripția nr. 22, notează că în șapte zile au fost însămînțate 1,90 ha. cu ovăz de că­tre șase atelaje. Asta înseamnă mai puțin cu 6,5 ha. decit minimum ce-1 puteau realiza aceste atelaje. In în­treaga comună există 243 de atela­je care pot fi întrebuințate zilnic la însămînțări. Să socotim pînă în pre­zent un minim de 15 zile lucrătoare și vom ajunge la concluzia că a­­ceste atelaje puteau însămînța pînă acum peste 730 de hectare. Să ur­mărim acum preocuparea comite­tului executiv față de această cam­panie: o ședință în 12 ianuarie cînd se preconizează un plan de măsuri pe perioada campaniei; la 10 aprilie o altă ședință în care sînt eviden­țiate „succesele" în campanie (cel m­ai important era faptul că au fost afișate prețurile de reparație a u­­neltelor agricole, deși campania începuse de mult...) Este necesar să se intensifice rit­mul însămînțărilor în comuna Bor­șa. In acest scop tovarășii din con­ducerea treburilor comunei trebuie să-și schimbe atitudinea pasivă față de sarcinile campaniei. Campania nu poate să se termine cu succes ----------și dacă este lăsată să se desfășoare de la sine, iar dacă ne orientăm după zăpada mai dăinuie sus pe virful Pietrosului și așteptăm topi­rea ei, vor fi puțini la număr sacii cu recolta acestui an. Să fie luate măsurile cuvenite ca în zilele ce au mai rămas pînă la sfîrșitul lunii a­­prilie să fie însămînțat ovăzul, car­tofii, porumbul. Să fie desfășurată o largă muncă politică organizato­rică pentru a nu se pierde nici o clipă prielnică însămînțărilor. In întîmpinarea zilei de 1 Mai și-a luat angajamente frumoase și organizația de partid sătească. Dar angajamentele trebuie duse la în­deplinire. Biroul organizației să nu neglijeze importanța controlului îndeplinirii sarcinilor fiecărui mem­bru și candidat de partid. Pînă la 1 Mai, pe lîngă terminarea însă­­mînțărilor la toate culturile, planul de măsuri al organizației prevede și intensificarea mincii politice în vederea creșterii întovărășirii zoo­tehnice din comună. Numai mobili­­zînd toate forțele în scopul termi­nării cît mai grabnice a campaniei de însămînțări și a dezvoltării sec­torului socialist vom putea dovedi că angajamentele luate nu sînt sim­ple formalități ci au o puternică și sănătoasă influență mobiliza­toare. i J

Next