Pentru Socialism, mai 1957 (Anul 8, nr. 1033-1057)

1957-05-03 / nr. 1033

> % L Vineri 3 mai 1957 PENTRU SOCIALISM Ce prevede hotârîrea Consiliului de Miniștri cu privire la regimul contractărilor de cereale Plenara C.C. al P.M.R. din de­cembrie 1956, urmînd indicațiile celui de al II-lea Congres al P.M.R., a hotărît, în scopul unei mai mari cointeresări a țărănimii muncitoare în sporirea producției agricole la hectar, desființarea co­telor obligatorii la majoritatea pro­duselor agricole și trecerea la noi relații de schimb­­ între oraș și sat, aelații pe baze comerciale. Aceasta înseamnă că producăto­rii sunt liberi să-și desfacă priso­sul de produse cum cred de cu­viință, fie să contracteze vînzarea produselor către organizațiile de­ stat sau cooperatiste, fie să le vîn­­dă acestora în cadrul achizițiilor, fie să se desfacă direct pe piață. Colectiviștii, membrii cooperati­velor agricole de producție, ai în­tovărășirilor agricole, țăranii cu gospodării individuale au primit cu multă bucurie această hotărîre me­nită să contribuie într-o mare mă­sură la ridicarea trai. După apariția nivelului lor de documentelor plenarei, în numeroase adunări să­­tești, țăranii muncitori s-au anga­­să vîndă statului însemnate cantități de cereale și alte produse agricole, țărănimea înțelege tot mai bine importanță ffințe pe ca­re o are în noile relații dintre oraș și sat vinderea către stat a pro­duselor l agricicole. Dovadă despre aceasta e faptul îmbucurător al îndeplinirii de către cooperația de consum a planului de achiziții de cereale și alte produse agricole pe primul trimestru în proporție de 15l la sută. Este și acesta un răs­puns cald, frățesc, al țărănimii muncitoare la ajutorul dat de clasa muncitoare, la sprijinul pri­mit din partea partidului și guver­nului. Sistem­ul de contractări și achi­ziții de cereale Și alte produse a­­gricole are în aceste condiții o im­portanță dosebită. Contractările și achizițiile stimulează interesul pro­ducătorilor agricoli în obținerea unei producții din ce in ce mai mari și în special a producției marfă. Este clar în mintea fiecă­rui țăran muncitor faptul că eu 1 Pot încheia contracte de vînzare a cerealelor cu întreprinderile co­merciale „Recolta“ din subordinea sfaturilor populare, gospodăriile agricole colective, cooperativele a­­gricole de producție, întovărășirile agricole, membrii acestora, precum și producătorii individuali. In caz că acestea încheie contract pentru vînzarea unei cantități de cel pu­țin 20 tone grîu-secară, orzoaica și floarea-soarelui la un loc, sau 20 tone porumb, beneficiază de un spor de 10 la sută peste prețul prevăzut în contract. Contractele de vînzare a cerea­lelor pot fi încheiate cu cooperația de consum de către fiecare mem­bru al unei gospodării agricole colective, al unei cooperative a­­gricole de producție sau al unei întovărășiri agricole (pentru dis­ponibilul personal de cereale), pre­cum și de către orice producător agricol individual. Fiecare dintre aceștia poate încheia contracte dacă vinde statului cel puțin 200 kg. grîu-secară, sau 200 kg. or­zoaica sau 200 kg. floarea-soare­­lui, sau 300 kg. porumb. Pentru a veni în sprijinul țără­nimii, statul acordă avantaje sti­mulatorii speciale celor care se cit vor fi mai mari cantitățile de produse agricole vîndute statului cu atît mai ridicat va fi nivelul său de trai, va crește avutul gos­podăriei sale, se va ridica nivelul de trai al tuturor oamenilor mun­cii. Consiliului de Miniștri al R.P.R. a reglementat printr-o hotărîre apărută recent regimul de contrac­tare a cerealelor. Principala prevedere a hotărîrii este aceea prin care se a asigură con­tractanților prețuri ferme, stabile, adică prețuri pe care statul le ga­rantează și le plătește chiar dacă în momentul predării produselor prețurile pieții vor fi mai scăzute. In momentul contractării deci, producătorul agricol știe precis cît va primi pentru cerealele pe care­ le vinde statului, poate să-și facă toate socotelile gospodărești, să-și calculeze cheltuielile și cîștigul pe care poate conta în mod sigur. Statul oferă producătorilor agri­coli contractanți, pe lîngă prețuri bune, ferme și stabile, numeroase alte avantaje cum ar fi acordarea unor credite și arvm­e, semințe se­lecționate în schimb, îngrășăminte chimice și Insecto-fungicide la preț de stat, care au un mare rol în sporirea producției de cereale și deci a veniturilor gospodăriilor. Numai prin procurarea­­ semințe­lor de porumb hibrid, de exemplu — din care statul nostru și-a asi­gurat o mare cantitate din produc­ția proprie și din import — pro­ducătorii contractanți vor reuși să mărească în proporții considerabile producția de porumb la hectar. Interesul fiecărui producător agri­col este să obțină o recoltă cît mai bogată și să vîndă cît mai multei cereale, folosind cel mai avantajos mod de vînzare, care este înche­ierea contractului cu statul sau cu cooperația de consum. Proce­­d­înd astfel, fiecare producător a­­gricol vă obține venituri însemna­te, își va îmbunătăți propriile sale condiții de trai, și totodată va con­tribui la îmbunătățirea condițiilor de aprovizionare a oamenilor muncii de la orașe, asociază pentru a încheia contract de vinzare a cerealelor. Asocierea este foarte convenabilă doarece cei care se asociază primesc un spor de 10 la sută peste prețurile sta­bilite, în caz că vînd prin con­tract cel puțin 30 tone grîu-secară, orzoaică și floarea-soarelui la un loc, sau 30 tone, porumb. Cum se pot asocia producătorii? Consiliile de conducere ale coope­rației de consum trebuie să fie inițiatorii unor asemenea asociații care aduc mari avantaje producă­­torilor. Aceștia se pot asocia pe bază de înțelegere, în grupuri mai mari sau mai mici,­ se poate aso­cia obștea întreagă a satului pen­tru a contracta în comun și a ob­ține astfel majorate de prețuri. Cei ce s-au asociat se bucură de sporul de preț, oricare ar fi can­titatea vîndută de fiecare dintre ei; se înțelege însă ca sporul — și deci și cîștigul fiecărui asociat — va fi cu atît mai mare cu cit fiecare va vinde mai mult. Aceasta va duce și la partici­parea mai largă a membrilor coo­peratori la treburile cooperativei, va determina îndeplinirea și depă­șirea planului de achiziții, întări­rea și consolidarea cooperativei, diferent de fluctuațiile pieții, chiar dacă prețul de piață sau­ Cel de achiziții este mai mic în momen­­ii cerealelor dacît prețul în c­iîtract, asta, se­ adaugă avanta­jele sus arătate cum ar fi primi­rea cu precădere a semințelor se­lecționate în Schiimb și livrarea cu preț de stat a îngrășămintelor chi­mice și în secto-fungicidele. Deosebit de important este fap­tul că producătorilor contractanți li se vor acorda credite de pro­ducție și arvmne. Creditele de producție vor fi primite de către gospodăriile agri­cole colective, cooperativele agri­cole de producție și întovărășirile agricole prin Banca Agricolă în momentul încheierii contractului și vor fi de cîte 50 lei pentru fie­care 100 kg. grîu-secară și cîte 40 lei pentru aceeași cantitate de porumb. tru In ceea ce privește arvuna pen­producătorii individuali și membrii gospodăriilor agricole co­lective, cooperativelor agricole de producție și întovărășirilor agrico­le, aceasta va fi acordată chiar de Unitățile Contractante. Arvuna — cîte 40 lei pentru fiecare 100 kg. grîu-secară și cîte 30 lei pentru fiecare .100 kg. porumb — va fi acordată în două tranșe © gale: prima la­­ încheierea contractului, a doua înainte de recoltare.. Produsele contractate sunt plă­tite la predări pentru­ transportul produselor la baza de recepția —, care este o obligație a producăto­rilor — aceștia mai primesc în j plus 0,07 lei pentru fiecare kg. de cereale. Pe lînga contractele cu preț ferm, ale căror condiții au fost iarătate, producătorii pot încheia la libera lor alegere și altfel de contract, prevăzînd ca preț de contractare prețul de achiziții practicat la data predării, plus anumite sporuri. Aplicarea în­toc­mai a prevederilor hotărîrii guver­nului cere conștiinciozitate, muncă intensă, spirit de răspundere din partea tuturor organelor locale — și, în primul rînd, din partea co­mitetelor executive­­ ale sfaturilor populare, care răspund de bunul mers al contractărilor. O mare răspundere în Intensifi­carea schimbului între oraș și sat revine cooperației de consum înce­­pîmd de la Centrocoop, uniunile regionale, uniunile raionale și pînă la cooperativa sătească — veriga de bază în realizarea schimbului de mărfuri cu țărănimea — toate unitățile cooperației, cadrele, acti­viștii din acest sector sînt chemați să desfășoare toată priceperea lor comercială, folosind importantele avantaje acordate prin hotărîre — astfel încît contractările să ia un avînt cît mai mare. Zilele acestea vor avea loc în întreaga țară adunările obștești ale cooperativelor de consum în cadrul cărora se va discuta hotă­­rîrea cu privire la regimul con­tractărilor de cereale și se vor­­ în­cheia chiar contracte. Totodată se vor desfășura și adunări generale în cadrul gospodăriilor agricole colective și întovărășirilor agricole Cu care ocazie se vor discuta pe larg prevederile acestor hotărîri. Acestor adunări, ca și întregii activități legate de contractările de cereale, este necesar să li se acorde o deosebită atenție de către comitetele executive ale sfaturilor populare regionale, raionale și co­mun­ale, care au datoria să sprijine acțiunea contractărilor de cereale. Popularizarea prin toate mijloa­cele — afișarea textului hotărîrii și a tuturor materialelor legate de aceasta, a condițiilor de contracta­re, convorbirile pe circumscripții electorale, discuțiile și conferințele la căminele culturale, articolele publicate la gazetele de stradă și în presa locală etc. —­ a hotărîrii cu privire la regimul contractări­lor de cereale, trebuie­­ îmbinată cu o temeinică muncă organizatorică pentru buna desfășurare a adună­rilor obștești, a operațiilor de în­cheiere a contractelor etc. Deputații sfaturilor populare ca și membrii consiliilor de conducere ale cooperativelor au datoria să însuflețească activitatea legată de contractările de cereale atît prin munca de lămurire de la om la om și în cadrul tuturor adunări­lor, cît și prin exemplul personal. Succesul muncii de contractare a cerealelor va însemna încă un pas pe linia traducerii­­ în viață a sarcinilor plenarei C.C. al P.M.R. din­ decembrie 1956, va duce la in­tensificarea schimbului de mărfuri dintre oraș și sat, la ridicarea con­tinuă a nivelului de trai al celor c­e muncesc la orașe și sate. Cine poate încheia contracte și în ce condiții Termeniul de încheiere a contractelor și avantajele pentru contractanți Contractele pot fi încheiate in tot timpul anului, dar cel mai tîrziu cu 30 zile înainte de recoltare. Este în interesul țărănimii însă. Ca să încheie cît mai devreme — încă de pe acum contractele de Vînzare a cerealelor, pen­tru a fo­loss­ din timp avantajele acordate și a-și organiza în mod temeinic treburile gospodăriei. Merită subliniat faptul că pro­ducătorii care vor preda cantități importante de cereale prin con­tract vor primi distinicțiuni și pre­mii în unelte agricole. Am arătat mai sus că produ­li fili cheie contract fertil, pe cari îl­­ p­­resc in- Sîmbătă, 4 mai 1957 PROGRAMUL I 5.00 Calendarul zilei și buletin meteorologic. 5.05 Melodiiii populare romîneștii. 5.30 Buletin de știiri. 5.36 Melodii populare romînești. 5.45 Secția de gimnastică. 5.55 Sfatul medicului. Regimul copilu­lui slab­. 6.00 Muzică ușoară. 6.15 Emisiunea agrara: „Din acti­vitatea G.A.S.“ 6.25 Cu cîntecul pe pigorareile patriei 6.45 A sosit poș­tașul. 7.00 Buletin de știri, buletin meteorologic și sumarul presei centrale. 7.10 Jocuri populare ro­mîneștii. 7.30 Anunțuri și muzică. 7.35 Concert de dimineață. 8.15 Materiale diin presă. 8.30 Muzică. 9.00 „George Enescu-inter­pret“. 9.30 Emisiunea „Cutezătorii“; 10.00 Concert simfoniile. 11.00 Bu­letin de știri. 11.03 Cu cîntecul și jocul pe întinsul patriei. 11.30 Trei cărți pe săptămînă. 11.45 Un sfat bun nu strică. 11.50 Cîntece despre feroviari. 12.10 Anunțuri și mu­zică. 12.20 Din muzica popolarelor. 12.40 Arii­ din opere cîntate de Ma­ria Voloșescu. 13.00 Buletin de știri 13.05 Concert de prînz. 14.00 Noi înregistrări ale cvartetu­lui Radio, Cvartetul nr. 2 în Re major de Borodin. 14.30 Cotele a­­pelor Dunări­i. 14.45 Muzică u­­șoară romînească. 15.00 Buletin de știri. 15.05 Program muzical alcătuit la sugestia elevilor și studenților. 16.15 Vorbește Mosco­va . 16.45 Cîntece de Vasile Ti­miș. 17.00 Buletin de știri și bu­­letin­n meteorologic. 17.15 Recoman­dări du­m program. 17.19 Cîntă Iri­na Atanasiu, acompaniată la pian de Ecaterina Vaida. 17.40 noii Emisiune realizată de Sonde Paul Pi­etrea­nu. 18.00 Pagini din mu­zica contemporana. 19.00 Buletin de știri. 19.03 Ciclul: Convorbiri economice.­ Vorbește conf. un­iv. Costin Murgescu. 19.10 Concert de estradă. 19.45 Răspundem as­cultătorilor. 19.55 Noapte copiii. 20.00 Pagini de satiră bună, și umor. 20.15 Muzică de dans. 21.00 Cronica evenimentelor internațio­nale. 21.15 Chiță labcordeonistul I­­liie Ud­ilă. 21.35 Mari cîntăreți: Benjamin­ Gigli. 22.00 Buletin de știri, buletin meteorologic și sport. 22.30 Muz­ică de dans. 23.52 — 23.55 Buletin de știri. -----------------------­ PROGRAME CULTURALE . In zilele premergătoare lui 1 Mai, numeroase echipe cultu­rale din regiune au prezentat bogate programe artistice la Tea­trul de vară din Baia Mare. IN CLIȘEU: Un aspect de la pro­gramul prezentat de echipa culturală a cooperativei meșteșugă­rești „Mondiala" din Satu Mare. In seara zilei de 30 aprilie elevii Școlii medii mixte nr. 1 au organizat o seară literară în sala Teatrul­ui de Stat din Baia Mare. IN CLIȘEU: Un aspect de la această manifestație cultura­lă. Pentru pace și socialism, pentru prietenia dintre popoarele român și german Vizita delegației guvernamen­tale și de partid la Republicii Populare Române în Republica Democrată German­ă s-a cu rezultate rodnice pentru soldat cola­borarea frățească dintre cele două țări, pentru unitatea lagărului so­cialist, pentru apărarea păcii în Europa și în­ lume. Este îmbucu­rător să vezi în acest ajun de ! Mai cum prietenia, colaborarea și unitatea de vederi a celor două țări, ca și ia întregii comunități a țărilor socialiste, se afirmă ca o mare forța constructivă în lupta pentru pace și socialism. In viața poporului german s-­au produs după cel de-al doilea răz­boi mondial schimbări hotărîtoa­­re, concretizate prin­­ apariția, dezvoltarea și întărirea Republi­cii Democrate Germane în care puterea se află în mîinile clasei muncitoare, în frunte cu partidul ei marxist-leninist, și care luptă cu abnegație pentru o Germanie mniltă și democratică, pentru pace și socialism, „Mai considerăm — ia spus tovarășul Ch. Gheorghiu­­Dej într-un­a din cuvînturile rosti­te la Berlin — că drumul socialism al R. D. Germane spre în­seamnă nu numai o cotitură fun­damentală în viața poporului ger­man, dar reprezintă un factor im­portant pentru­ întreaga luptă ca­re se dă astăzi pe aren­a interna­țională între forțele păcii și cele ale războiului“: întărirea prieteniei dintre țara noastră și R. D. Germană, dintre poporul romîn­ și forțele­ socialis­te și patriotice ale poporului ger­man servește intereselor naționa­le ale ambelor popoare, interese­lor păcii și socialismului. Declarația guvernelor R. P. Ro­mâne și R. D. Germane este fără îndoială u­n important document internațional. Reafirm­înd politi­ca de pace și coexistență pașnică dusă de cele două guverne, decla­rația constată că, în ultima vre­me acțiunile de subminare a pă­cii întreprinse de cercurile imperia­liste agresive s-au intensificat, in Orientul apropiat, după respinge­rea agresiunii anglo-fran­co-israe­­liene împotriva Egiptului, situa­ția se menține încordată din pri­cina noii politici colonialiste duse de Statele Unite sub masca „doc­trinei Eisenhower“. Cele două gu­verne își exprimă convingerea că consolidarea păcii și securității în Orientul apropiat cere respecta­rea suveranității și independenței popoarelor arabe. Ele își exprimă dorința de la dezvoltă m­ai departe relațiile de colaborare cu țările a­­rabe. Guvernele R. P. Române și R.D. Germane constată deplina lor u­­nitate de vederi în ceea ce priveș­te rebeliunea contrarevoluționa­ră din Ungaria, zdrobită de for­țele sănătoase ale poporului ma­ghiar cu ajutorul frățesc al U­­n­ninîi Sovietice și al țărilor de de­mocrație populară, credincioase inter­naționalismului proletar. Ță­rile lagărului socialist — se spu­ne în Declarație — au datoria supremă de a întări unitatea lor frățească, chezășie sigură pentru construirea socialismului și pen­tru apărarea păcii. Cele două delegații guverna­mentale au acordat o deosebită atenție problemelor europene. De­clarația denunță caracterul pri­mejdios al proiectelor cunoscute sub numele de „piața comună“ și „euratom“. R. P. Romînă și R. D. Germană se pronunță pentru o colaborare economică și în do­meniul folosirii pașnice a energiei atomice între toate țările europe­ne. Ele se pronunță pentru dezar­mare, pentru interzicerea armelor atomice, pentru crearea unui sis­tem de securitate colectivă în Eu­ropa, potrivit propunerilor U.R.S.S. Participarea R. F. Germane la blocul Atlanticului de Nord, înar­marea ei cu arme atomice, rolul conducător acordat în Germania federală și în organele N.A.T.O. generalilor hitleriști stăpîniți de idei revanșarde măresc pericolul de război și împiedică crearea u­­nei Germanii unite­ progresiste. Imperialismul german care a a­­juns din nou l­a putere în Germa­nia de vest încearcă să-și reia, cu sprijinul imperialismului ameri­can, planurile sale de cotropire care au adus în trecu­­t mari sufe­rințe popoarelor. Față,de toate a­­ces­tea, f. P. Romînă și R. D. Germană își exprimă hotărîrea de a-și întări capacitatea lor de apă­rare, de a menține și consolida tratatul de la­ Varșovia, împreună cu celelalte țări „Noi ne dăm seama participante, a spus tov. Chivu Stoica — că la grani­ța lagărului Socialist, R. D. Ger­mană apără nu numai Interesele naționale­­ale poporului german dar și munca pașnică, libertatea popoarelor țărilor socialiste, ca și ia tuturor Celorlalte popoare iubi­toare de pace“. Tocmai­ din acest motiv, cercuri­le imperialiste agresive își intensi­fică provocările împotriva R. D. Germane. Declarația celor două gu­verne dă acestor cercuri un aver­tisment hotărît: orice încercare de a ataca R.D. Germană va întîlni rezistența hotărîtă a întregului la­găr socialist și a tuturor popoa­relor iubitoare de pace. Declarația comună cuprinde im­portante sugestii­ pentru rezolva­rea pe cale pașnică și democratică a problemei germane. Reunificarea pașnică a Germaniei este cauza po­porului german însuși și necesită înțelegerea între ambele state ger­mane. O propunere care ar putea contribui la rezolvarea pașnică problemei germane este aceea — a rea­mintită în declarație — cu pri­vire la crearea unei zone europe­ne de limitare controlată a înarmă­rilor. Ambele guverne — se spune în Declarație — acordă o mare­­ importanță Uftui astfel de sistem de securitate colectivă din care ar pu­tea face parte cele două state germane. Această ar ușura calea spre rezolvarea pașnică a proble­mei germane. Recunoașterea și sprijinirea R.D. Germane de către toate statele ar întări forțele păcii și progresului. In declarație se arată că dez­voltarea relațiilor politice, econo­mice și culturale între R.P. Romî­nă și R.D. Germană corespunde intereselor naționale ale poporului român și german. Declarația comună ,a P.S.U.G. și a P.M.R. este un important do­cument al Mișcării muncitoreștii in­ternaționale. Comuniștii și toți oa­menii muncii din patria noastră împărtășesc înalta apreciere da­tă de partidul nostru activității P.S.U.G., demn continuator al glorioaselor tradiții de luptă revo­luționară ale mișcării muncitorești germane, care a dat omeniri­ pe făuritorii­ geniali ai soci amentului științific, Marx și Engels. Decla­rația celor două partide exprimă deplina solidaritate cu Partidul Go­­murfez di­n Germania și cu celelalte forțe progresiste din Germania occidentala care, în­­fruntînd teroarea, continuă fără șovăială lupta împotriva politicii aventuriste a cercurilor re­acționare ce domină în prezent în Germania de vest. Declarația celor două partide da răspuns principalelor probleme ca­­re sunt discutate azi în cadrul mișcării muncitorești internaționa­le. P.M.R. și P.S.U.G. își exprimi ferma lor hotărîre de a contribui l­a întărirea continuă a unității la­gărului socialist In frunte cu Uniu­nea Sovietică, centrul incontestabil al mișcării muncitorești revoluțio­nare internaționale, de a contribui la întărirea unității acestei miș­cări. Cele două partide consideră că o sarcină primordială este aceea de a apăra cu consecvență puri­tatea învățăturii marxist-leninis­­t­e, de a educa pe membrii lor în­ spiritul principiilor internațio­nalismului proletar. Practica con­struirii socialismului­, atît în R. D. Germană, cît și în R. P. Ro­mina a confirmat justețea tezei le­niniste, Care spune că, cu toată diversitatea formelor și metodelor folosite de diferite partide în con­struirea socialismului, potrivit condițiilor economice, istorice și naționale ale fiecărei țări, legile și trăsăturile fundamentale ale revoluției socialiste sunt î­n gene­ral valabile pentru toate țările. Construirea socialismului este­­ posibilă numai pe baza recu­noașterii nelimitate a învățăturii m­arxi­ste despre dictatura prole­tariatului, a rolului conducător al partidului marxist-leninist și al internaționalismului proletar. Cele două partide vor dezvolta colaborarea cu to­ate partidele co­muniste și muncitorești, precum­­ și legăturile lor cu partidele so­cialiste, cu mișcările progresiste din toate țările.­­ i Vizita delegației guvernamen­tale și de partid ia R. P. Romina in R. D. Germană s-a soldat Cu­ rezultate folealoe în privința co­laborării directe dintre cele două țări. Pe linie de stat s-a con­tr­uit să se încheie un acord cottr­­cia­l pe termen lung și să se lăr­gească colaborarea tehnico-științifică, în economică și special fn­ domeniul industriei Chimice, în ca­re atît R. P. Romînă cît și R. D. Germană au bază de materii pri­me și posibilități favorabile de dezvoltare, înțelegeri de dotare vor fi încheiate și î­n cola­do­meniul­­ agriculturii Relațiile din­tre R. P. Romînă și R. D. Germa­nă în domeniul cultural, științi­fic, sanitar, al învățămintului Și sportului vor fi și mai mult dez­voltate.­ (­ Se înțelege că pentru țara noa­stră, colaborarea multilaterială , o țară socialistă, cu o inductrie­ dezvoltată și de un întâit nivel teh­nic, ca R. D. Germană, are o filă­­re însemnătate. i) Poporul român salută rezultate­le vizitei și tratativelor delegației române în R. D. Germană cu con­vingerea că ele vor contribui la întărirea prieteniei dintre poporul român și poporul german, l­a con­solidarea unității lagărului socia­list, la progresul cauzei păcii și socialis­mului în lume.­­ (Din „Scînteia" gr. 3$95.); Raportînd de 1 Mai W WWWWi d­in cursul lunii aprilie în regiune au fost date în folosin­ța oamenilor muncii —­ în cinstea zilei de 1 Mai — 19 noi construcții, printre care mai multe locuințe: 27 apar­tamente pentru muncitorii uzi­nelor „1 Mai" din Ferneziu, 8 clădiri cu 16 apartamente la S.M.T. Tășnad, o cantină pen­tru muncitorii întreprinderii mi­niere „Steaua roșie“ din Cav­­nic, 4 cămine culturale și al­tele. ★­­n perioada de la 1 la 28 aprilie în regiune au luat fiin­ță 4 noi întovărășiri în care au intrat 139 familii de țărani I muncitori posedînd o importan­­­­tă suprafață de teren. In a­ I­ceeași perioadă în unitățile so­­­­cialiste existente au intrat alte [ 558 familii, » s . . w.WWVSi * EXPOZIȚIA retrospectiva La 30 aprilie, în prezența re­prezentanților comitetului­ regio­nal de partid, ai comitetului exe­cutiv al sfatului popular regional, delegației Ministerului Invățămin­­tului și Culturii, ai organizațiilor de masă, fiind de față artiștii plastici, numeroși muncitori, teh­nicieni și intelectuali, a avut loc în sălile de la etaj ale Muzeului regional din Baia Mare, deschi­derea festivă a expoziției retros­pective cu lucrările pictorului lo­calnic Alexandru Ziffer, organi­zată sub auspiciile sfatului popu­lar regional. Solemnitatea a fost deschisă de iov. Vida Gheza, sculptor, laureat al Premiului de Stat, președintele filialei Uniunii Artiștilor Plastici, care l-a felicitat in numele foști­lor săi elevi pe pictorul Al. Zif­fer. Care acum la bătrînețe are prilejul să asiste la o expoziție cu cele mai valoroase lucrări ale sale, tablouri ce au fost adunate de prin diferite orașe ale țării. A luat apoi cuvântul tov. Ale­­xandrina Pop, vicepreședintă a comitetului executiv al Sfatului popular regional, care a vorbit despre viața și activitatea picto­­rului, precum și despre sprijinul pe care partidul și guvernul îl a­ a­cordă dezvoltării artei și culturii în patria noastră.­­ A vorbit apoi despre însemnă,*­tatea expoziției tov. Ștefan Borșu ghida, delegat al Ministerului În*­vățământului și Culturii. După aceea, asistenta a vizitat expoziția în care se pot vedea ă­­proximativ 80 din cele mai repri* perdative lucrări ale pictorului Alexandru Ziffer. Expoziția care a stîrnit un viu interes va rămîne deschisă pînă in ÎS mai și poate fi vizitată zilnic (în afară de luni) intre orele 10-n 12 și 16-19. i ALEXANDRU ZIFFER Pictorul Alexand­u­ Ziffer, făcînd o declarație reprezentantu­lui Studioului regional de radio Cluj, cu ocazia vernisajului ex­poziției sale: --- -------­—. ~... .. m^i ; , -n IL 3

Next