Pentru Socialism, iulie 1957 (Anul 8, nr. 1084-1109)

1957-07-02 / nr. 1084

VEȘTI DIN ÎNTREPRINDERILE LAPUȘENE La Bela Breiner In ultimul In exploatarea timp, mi­nieră, „Bela Brei­ner“ Băiuț, au loc intense pregătiri în vederea îmbunătă­țirii sistemului de salarizare și o mai justă așezare a normelor. Comisia centrală formată în acest sens, precum și subcomisiile, au acceptat pînă în prezent un număr de 16 valoroase pro­puneri pentru mă­suri tehnico-organi­zatorice. Cele mai multe din ele se re­feră la organizarea fronturilor de lu­cru și aproviziona­rea lor cu unelte necesare și aer com­primat. De exemplu șeful de echipă Gheorghe Bude, a propus curățirea frontului pentru ca la intrarea în mun­că echipa următoare să găsească frontul curățit. Urmînd templul acestei echi­e­­pe și restul minerilor au preluat această inițiativă. Datorită acestui fapt la îna­intări rezultate s-au obținut deosebite. Propuneri interesan­te au mai făcut mi­nerii Mihai Butea­­nu, Ion Sedău II și alții. Acțiunea de consultare a munci­torilor continuă cu discuții pe schimburi și în grupe sindica­le, iar unele propu­neri au și început să fie aplicate. Cu planul semestrial depășit Sectorul Strîmbu Băiuț se situează pe un loc fruntaș în cadrul I. F.E.T. Baia Mare. Muncind cu un deosebit avînt, planul semestru­lui­­ a fost realizat cu o lună înainte de termen. Astfel, pînă la 28 iunie s-au dat peste planul semestri­al 3.366 buc. traverse de fag, 301 m. c. doage de fag pentru ambalaj, lemn pentru celuloză și sobile in­dustriale fag, 13 tone mangal de Bocșa, etc. Se evidențiază munci­torii Petre Demeter, Ion Herța, Nicolae Nagyi, care depășesc zilnic norma cu 30—35 la sută. IN VIS Șl IN REALITATE ......... = Cum va fi la festivalul Peste cîteva zile, orașul Baia­­ Mare va fi gazda primului festi­val regional al tineretului. Stră­zile orașului, parcul, stadioanele vor fi inundate de zeci și sute de tineri din toate colțurile regiunii. Toți — cu mic sau mare , tînăr sau bătrîn — așteaptă cu nerăb­dare această sărbătoare. Dar cît de nerăbdător trebuie să fii tu, prietenei din Vișeu, din Cărei sau din oricare alt colțișor al regiunii noastre, să aduci la festival mesa­jul tovarășilor tăi de muncă. §1 pentru că visele nu sînt străine vîrstei tale. Iar tinerilor le place să Viseze ce doresc, prea mult. Să ne îngăduim și noi un vis. Să ne închipuim cum va fi [t festivalul nostru. Trecem în goană cîteva file din calendar și iată-ne ajunși în pra­gul zilei de 6 iulie. ...După masă, orele 16.30. Sta­dionul 23 August a devenit neîn­­căpător pentru sutele de oameni înghesuiți în tribune. In fața ochi­lor noștri are loc defilarea delega­ților la festival. Tinerii delegați defilează în uralele nestăvilite a­­le spectatorilor. Dar deodată, ca la un semn, a­­ceastă masă de oameni se întoarce intr-o singură direcție. Privirile tuturor sunt ațintite asupra unui singur punct, care vine în fugă, se apropie, se apropie tot mai mult... A sosit ștafeta festivalului și uralele izbucnesc din pieptu­rile tuturor. In același timp ca la o chemare se aprinde făclia fes­ regional rivalului și au început să se înal­țe porumbei și baloane deasupra acestei mulțimi ce aplaudă fre­netic. După-amiaza a trecut. Se apro­pie seara. Pe stadion e aceeași mișcare, nimeni nu se gîndește să se ducă la culcare. Reflectoarele instalate în diferite părți ale sta­dionului luminează puternic. Jos, se desfășoară meciul de fotbal și în semiîntuneric zărești din cînd în cînd mingea albă sărind din­­tr-un loc într-altul. E ceva deose­bit de frumos. Desigur, ești curios să știi cine va cîștiga. Echipa preferată de tine sau... dar în o­­rice caz, oricine va cîștiga în ziua asta nu există supărare. (Continuare în fag. 2-a). Timpul probabil pentru urmă­toarele trei zile. Vreme în gene­ral caldă, ușor însorită, cu ce­rui schimbător. Vor contină să cadă ploi sub formă de Averse însoțite de descărcări­­­ electrice în munți. Vînt în general slab. Tem­peratura aerului staționară noap­tea va fi cuprinsă între 12—18 grade, iar în cursul zilei între 28—32 grade. Sesiunea a Vl-a a sfatului popular regional In ziua de 5 iulie a.c., ora 9,, deputații Sfatului popular re­­­­gional Baia Mare sunt convocați­­ la lucrările celei de a VI-a se­siuni a sfatului popular regional. Ordinea de zi. 1. Raport cu privire la pregăti­rea și desfășurarea campaniei a­­gricole de vară. Succese frumoase în trimestrul doi La întreprinderea „Lăpușana“ din Tg. Lăpuș, plan­ul trimestrului I nu a fost realizat. Trăgînd învățămin­tele necesare din acest fapt, pentru trimestrul II s-au luat o serie de măsuri tehnico-organizatorice care au dus la o serie de succese îmbu­curătoare. Planul trimestrului II a fost realizat și depășit în ziua de 27 iunie a.c. cu 7,9 la sută, iar planul semestrial depășit cu 3,2 la sută. Cele mai frumoase succese le-au obținut ramurile: abator, lemn, etc. Numai extractiv, tîmplărie a dat peste planul secția se­mestrial 400 m.c. binale de cea mai bună calitate. Tîmplarii Da­niel Fülöp, Ion Ember, mecanicul Iosif Csomotag, șeful de echipă Ti­­beriu Farkas etc., au obținut cele mai frumoase realizări. Spre cooperativizarea completă a satului Exemplul celor din Hrip care au terminat cooperativizarea completă a satului are o influență tot mai mare asupra țăranilor muncitori din satele vecine. Satul Tătărești e doar la c­îțiva km de Hrip. Oa­menii de aici în frunte cu comu­niștii luptă acum pentru termina­rea cooperativizării satului. In ultimele zile încă 10 familii au depus cereri de a intra în înto­vărășire. Astfel numărul celor care mai sunt în afara sectorului socialist (30 familii) e în conti­nuă scădere. ★ Țireac e un mic cătun așeziat în apropierea Tătăreștiului". Nu­mărul total al gospodăriilor țără­nești nu trece peste cifra de 45. Și aici a ajuns freamătul muncii u­­nite, al rezultatelor obținute de cei întovărășiți din satele apropiate și în primul rînd al vecinilor din Tătărești. Organizația de bază a comuniștilor a hotărît de curâ­nd să ducă o muncă politică susți­nută pentru cooperativizarea­­ că­tunului.­­Această idee a fost­­ și este îmbrățișată­­ de tot mai mulți gospodarii. Oamenii iau hotărît­­ să nu facă o întovărășire­) separată ci, să se alăture vecinilor care au format o întovărășire puternică. Această hotărîre a avut drept re­zultat că în cîteva zile 20 familii de țărani muncitori cu o suprafață de peste 40 ha au depus cereri de i a fi primiți­­ în întovărășirea din Tătărești. Printre cei dintîi care au depus cereri sînt comuniștii Gh. Erdeuș, Simion Maer, utem­­istu­l Gh. Gavriș ,­ alții. Cei din Tătărești și Tireac sînt hotărîți să ducă , munca în așa fel ca în curînd satele lor să intre în rîn­­dul celor complect cooperativizate. Duminică la Sighet a avut loc TÎRGUL EXPOZIȚIE Duminică în orașul Sighet, a avut loc închiderea tîrgului expo­­ziție anuală de tăurași din rasa brună de Maramureș. Cu prilej a avut loc o ședință acest de analiză la care au participat re­prezentanții Direcțiilor agricole re­gionale din țară, reprezentanți ai Ministerului Agriculturii și Silvi­culturii și reprezentanți ai Insti­tutului de Cercetări Zootehnice, în cadrul discuțiilor participanții au arătat succesele deosebite în­registrate în ultimii ani pe dru­mul dezvoltării și perfecționării rasei brune de Maramureș. Acest lucru este ilustrat de faptul că media anuală a livrărilor de tau­­rași este de 1.000 capete față de 300 cît era în anii regimului bu­r­­ghezo-moșieresc. La acest tîrg-expoziție au fost prezentați peste 273 de tăurași dintre care 250 au fost vînduți regiunilor București, Craiova, Ploești, Pitești, Galați, Bacău etc. Valoarea tăurașilor vînduți se ri­dică la 1.500.000 lei. Țăranii muncitori crescători de animale din­­ raionul Sighet s-au străduit să prezinte animale de o înaltă valoare zootehnică. Din nu­mărul total al tăurașilor vînduți, 39 la­ sută au fost încadrați in clasa „elită“, iar 35 la suta in clasa comuna Vad a primit 7.951 lei pentru tăurașul prezentat la tîr­­gul expoziție. De asemenea Vasile Pițura din Crăciunești și Petru Hăzași din Si­ghet au primit 6.855 lei, respectiv 8.575 lei pentru cite un tăuraș vîndut în cadrul tîrgu­lui expoziție. Numeroși specialiști participanți la acest tîrg-expoziție au făcut și cîteva observații, roade ale stu­diului întreprins de-a lungul a 5 zile cît a durat tîrgul. Printre acestea, notăm propunerea de a se face controlul producției animale­­lor de rasă cu mai multă riguro­zitate, cît și necesitatea reîm­prospătării rasei spre a se evita un eventual început de degenerare îr­ viitor. Au fost proectate de asemenea numeroase alte măsuri care să ducă la continua imbu­nătățire a dezvoltării creșterii și selecționării rasei brune de Ma­ramureș — prețios ameliorator raselor locale din toate regiunile I-a. Crescătorul Nicolae Chira din muntoase ale țării noastre. .X-pXvJ e descarcă vagoneții Fotografia de sus ne înfăți­șează pe cei doi tineri Alexandru Cosma și Ioan Tuns de la stația funicular a întreprinderii .,Dra­pelul roșu” incărcind corfele cu mi­nereu. Utemista­­ Ana Mureșan, candi­dată de partid, Iuliana Fodor de la secția antezdrobire a între­prinderii „Drapelul roșu" lucrea­ză cu multă pricepere la culbutor, golind vagoneții plini cu minereu în siloz. Se încarcă vagoneții I In pragul campaniei de recoltare Grînele au dat în pîrgă. Pe cu­prinsul raionului Satu Mare, ici și colo, a început seceratul orzu­lui. Este cea mai elocventă dova­dă că țăranii muncitori de aici au pășit pragul campaniei de re­coltări. Oare truda de peste întreg anul cum va fi răsplătită? Există toate condițiile asigurate ca acea­stă campanie să se desfășoare cum trebuie: în timp cît mai scurt și fără pierderi? Iată întrebări că­rora le-am căutat răspunsul în raionul Satu Mare, acum cîteva zile. Vremea nestabilă din ultimele zile a culcat la pămînt lanurile de pe importante suprafețe. Dar nu se poate spune că anul acesta secerișul va trebui executat în în­tregime manual. Așadar, este ne­voie să vorbim mai întîi despre pregătirea mașinilor și uneltelor agricole ce vor fi folosite în acea­stă campanie. Cele trei stațiuni de mașini și tractoare — din Api, Ardud și Mărtinești — au pregă­tit tractoarele, și au executat re­­cepționarea lucrărilor de reparații.­­ Același lucru s-ar putea spune și în legătură cu batozele, dacă la S.M.T. Ardud n-am întîlni ba­toze încă nereparate. Explicația? Cu multe săptămîni în urmă se avertiza: Procurați piesele de schimb și accelerați ritmul repara­țiilor căci va veni timpul seceri­șului și batozele vor fi nepregă­tite! Nu s-a făcut procurarea pie­selor de schimb la timp și iată reparațiile întîrziate. Iar planul de măsuri aprobat de C.C. P.M.R. și de Consiliul de Miniș­at­uri cu privire la pregătirea și exe­cutarea recoltărilor de vară și a însămînțărilor de toamnă, preve­de folosirea batozelor pînă la în­ceperea recoltatului, la treieratul lucernei, trifoiului, etc. Ori aici va veni timpul începerii treierișu­­lui la grîu și mecanizatorii vor fi ocupați tot cu reparațiile... Am arătat mai sus că lanurile sînt în multe locuri culcate ,la pă­mînt. Este posibil totuși ,în unele tarlale să se facă recoltatul meca­nizat, dar este necesar ca fiecare combină și secerătoare-legătoare să fie prevăzute cu dispozitive de ridicare a spicelor. Apoi pentru grăbirea ritmului lucrărilor cam­paniei de vară încă într-o mică măsură au fost asigurate condi­țiile de lucru zi și noapte la treie­rat și dezmiriștit. Vor trebui asi­gurate dispozitivele pentru cupla­rea a două batoze la un tractor cîștigîndu-se astfel un important număr de tractoare ce vor execu­ta dezmiriștitul. In raionul Satu Mare au fost stabilite pretutindeni echipele de muncitori la batoze și au fost fi­xate ariile. De asemenea a fost stabilită viteza zilnică de seceriș și treieriș ca durata executării a­­cestor lucrări să­­ nu depășească 28 de zile. Dar treierișul trebuie să fie terminat mai drept, la Ambuld, Botiz, repe­de. B Odoreu, Mărtinești și Satu Mare vor exis­ta arii electrificate, iar în alte 11 locuri ariile vor fi iluminate. Dar, în raport cu condițiile raionului, numai­­ 18 arii electrificate și ilu­minate din totalul de 237 care vor fi organizate, constituie un număr neînsemnat de mic. Cît mai este timp trebuie să se revizuiască con­dițiile fiecărui sat și să se orga­nizeze arii­ electrificate peste tot unde curentul electric există. Pregătirile pentru recoltatul de vară și treierișul nu pot fi consi­derate efectuate fără ca măsurile de prevenire a incendiilor sau instruirea batozarilor și a­ delega­ților de batoze să fie satisfăcute. De asemenea G.A.S. Ardud și în­deosebi G.A.S. Satu Mare nu pot considera încheiate pregătirile înainte ca necesarul brațelor de muncă pentru această campanie să fie asigurat în întregime. zile Există toate condițiile ca lucră­campaniei agricole de vară să se desfășoare în termenele sta­­­bilite prin recenta hotărîre a C.C. al P.M.R. și a Consiliului de Mi­niștri. Comitetul raional de par­tid și Sfatul popular al raionului Satu Mare au datoria să asigure grăbirea ritmului pregătirilor ca nici un bob din­­ recolta anului acesta să nu fie pierdut. , Peritru a­­ doua oară, în cen­trul Negreștiului, într-o­ vitri­nă, s-a expus un tablou de ab­solvenți. Se opresc oșenii, pri­vesc fotografie cu fotografie in parte, zimbesc cu mîndrie, cînd recunosc în poză pe fiul lui Gheo, al lui Văsîi, pe fata lui Pă... — De la noi sînt doi — mur­mură mîndru un certezan și își lipește arătătorul de geamul vi­trinei: colo-i Ana lui Mihoc și Tățilia Oros... — Și de la noi din Vama, e ’Ana a Piunianului, și Măria Fa­bian. Tabloul e frumos. Fondul de­senat, pe care sînt așezate foto­grafiile, are cîteva imagini deo­sebit de semnificative: stîlpi de curent electric,aparate de la­borator..! clădirea Școlii medii din Negrești..? Și un motto. ..O luptă-! viața, deci te luptă cu dragoste de ea, cu dor!“ Cînd în primii ani al puterii populare statul a hotărît ca în Negrești să se ridice școală ma­re, vestea trecuse ca fulgerul prin tot raionul. In 1946—1947 clădirea se ridica. Din fondul alocat de stat, se realizau eco­nomii de nedescris prin acțiu­nile de muncă­­ obștească între­prinse de oșeni. Nu numai din Negrești, dar și de prin satele învecinate veneau oamenii să lucreze plini de mîndrie. Pentru fiii lor, pe care nu mai voiau să-i știe analfabeți, veneau să ridice o școală. Nu școală de 4 ani, de 7 ani sau medie, ci pur și simplu ȘCOALĂ! Școală ma­re, cum n-a mai fost în Oaș. Nu s-au gîndit pe atunci că ea va deveni — cum zic azi cu mîndrie — ,,liceană"... In 1953 școala­­ fost decla­rată de 10 ani. S-a întîm­plat însă un lucru curios. S-a făcut apel la toate școlile de 7 ani din raion să trimită absolvenți pentru a urma cursurile medii. Dar oșenii nu voiau să-și dea fi­! — Ce s-or face atâția domni! Era vechea credință că numai „domnii” urmează „liceană“ ei, oșenii pe „domni” ii priveau și cu sufletul verde de ură! Fiindcă nu s-au putut com­pleta cele 40 locuri pentru cla­sa VIII-a, au fost primiți și elevi din alte raioane. (Pentru prima dată în Oaș veneau să învețe elevi din alte meleaguri). Așa a început primul an al Șco­lii medii din Oaș. Anii marilor prefaceri erau însă în toi, ca satele Oașului ce se luminau pe rînd de becurile electrice, sufletul oșanului se lumina de învățătura partidului. Anul următor — 1954 — pen­tru aceleași 40 de locuri ale vii­toarei clase a VllI-a, s-au pre­zentat aproape 100 de candidați. Ce era de făcut? Secția de in­­vățămînt a sfatului popular raional a cerut înființarea a în­că o clasă, ceea ce s-a și apro­bat. De­ atunci, direcțiunea școlii nu cu lipsa de pretendenți la înscrierea in clasa VIII-a are de furcă, ci cu numărul prea mare al acestora. Chiar și pen­tru viitorul an școlar 1957—58, de pe acum sînt peste 90 de so­licitanți. Din nou secția raiona­lă de învățămînt și cultură trebuie să transmită cererea în­a­ființării de clase paralele. Fiii Oașului se îndreaptă mereu mai mulți spre școala lor medie. * Internatul școlii, o clădire a­­semănător de impunătoare ca și școala, a fost ridicat în 1953. Are 125 de locuri. Majoritatea celor ce-l locuiesc în timpul anu­lui școlar se bucură de burse sau sunt solvenți. Oșanul își poate trimite fiul la o școală sigur fiind că nu va duce nici lipsa unui așternut bun în pat, nici a mîncării, fără ca el, părintele, să-și vindă vaca din grajd pen­tru a-i plăti taxa la internat. Statul dacă le-a ridicat școală, le dă și condiții de învățătură! Școala are laborator bogat, asigurat cu tot felul de substan­țe chimice, aparate de fizică, 3 aparate de proecție, păsări și ani­male împăiate, în sfîrșit materiale didactice care d­ezășuiesc lecții predate la un nivel înalt. Anual se completează acest laborator cu materiale în valoare de zeci de mii de lei. Aș fi vrut mult să văd fața plină de uimire a tînărului oșan cînd a privit întiia oară prin­­tr-unul din cele 4 microscoape ale laboratorului școlii. Da oșanul a privit și prin microscop! Iar dacă acolo pentru întiia dată vede o lume ce n-a cunoscut-o apoi tot o lume ce pînă acum n-a cunoscut-o vede și privind larg în jurul său. Numai că de data asta, nu e lumea lucruri­lor microscopice, ci aceea a ce­lor mai mari și mai frumoase înfăptuiri ce s-au făcut și pen­tru ei, pentru oșeni. ★ Încă câteva zile și cea de a doua promoție a școlii va încheia examenele de maturitate, se vor despărți de școală. Apoi de cele 38 cadre didactice ale șco­lii, care i-au ajutat să-și cuce­rească ■ o frumoasă parte din te­zaurul științei. Cu altă încredere vorbește despre viitor, despre căile ce le stau în față, fieca­re din absolvenți! Fiecare își are țeluri proprii, dar dacă le-ai lua în ansamblu, s-ar des­­­­prinde din ele unul singur, co­mun: „Să devenim cît mai folo­sitori celor ce ne-au ajutat să fim ceea ce sîntem!" „Vreau să urmez agronomia — spune Ioan Horea, un fiu de colectivist din satul Drăgușeni — să devin om folositor în gospodăria colectivă din satul meu. Inginer agronom vrea să devin!“ . Țeluri asemănătoare nutresc mai mulți dintre absolvenți, iar alții și-au propus să fie și ei purtători de lumină în marea operă de înlăturare completă a urmelor beznei,, în care Oașul zăcea pînă acum 10—13 ani. Vasile Ghiriți, Gheorghe Oiițaș din satul Tur, Maria Katona din Boinești și alții și-au ales să urmeze institutul pedagogic. Visul Măriei Breban din Neg­rești e de a deveni de științele naturii, profesoară așa cum și Ana Sas din Negrești, (pre­mianta promoției), Ioan Petca din Trișolț, Maria Fabian din Vama, Ana Mihoc din Certeze, Gheorghe Goja din Prilog mulți alții, doresc să fie , sori de chimie, de istorie, Vasile Bura e din Bixad, o comună pe vremuri „vestită“ în crimele ce însoțeau bătăile cu cuțite. Hotărîrea lui e să se facă judecător. Oare nu-i și asta o oglindă a educației noi în viața tineretului oșan, care protestează vehement împotriva „tradiției" le­ate de cuțitele o­­șenești?! Da, un obicei rău nu se înlătură de la o zi la alta și dacă azi — chiar de nu mai e vorba de crime, — unii oșeni tot se mai încurcă cîteodată în bătăi, fiii Oașului nou se ridi­că indignați: „Judecător voi fi!" ★ După succesul repurtat la faza regională a concursului de cîntece și dansuri al pionierilor și școlarilor, corul pionieresc al școlii a fost premiat cu un acordeon și cu o excursie gra­tuită în țară, împreună cu echi­pa pionierească de dans din co­muna Certeze — care a cucerit de asemenea locul I pe regiune — micii școlari din Negrești se pregătesc acum de plecare. Vor vizita cîteva din cele mai im­portante orașe ale patriei: Ia­șul, Constanța, Bucureștiul, Ora­șul Stalin, Clujul. De altfel, ei cunosc aceste orașe — nu din văzute ci din cărți sau din po­vestirile părinților lor care pe vremuri pribegeau alungați de foame prin toate colțurile țării, căutînd lucru la tăiat de pă­duri, la spart piatră sau în di­ferite alte munci istovitoare. Iată-i acum, pe micii pionieri oșeni, luindu-și și ei drumul spre largul țării. Numai că da­că spre acest larg pe părinții lor îi alungau foamea și greu­tățile, pe ei îi cheamă frumuse­țile patriei la ei în multe p­ ­opas la Școala Medie din Negrești Drum Savurați seți, zice

Next