Pentru Socialism, august 1957 (Anul 8, nr. 1110-1134)

1957-08-01 / nr. 1110

„ WEtJATEC»n­emVEtS­iai!! ! MnTmmMTmm&mrjiwaaî ORBAN AL COMITETULUI RESION­AL AL PARTIDULUI afluN­CITORESC ROfKlfl .1 AL SFATULUI POPULAR RERIORAL BAIA MARE Anul VI. — Nr. 1110 Joi, 1 august 1957 4 pag. ■» 20 bani Toate for­țele­ pentru terminarea treierișului Sîrguința cu care oamenii muncii de la sate string recolta bogată a acestui an, arată hotă­­rîrea lor de a face totul ca să nu se piardă nici un bob. Pînă la data de 26 iulie pe regiune s-a secerat 81,9 la sută din recolta de păioase. Concomitent cu sece­rișul în unele unități agricole și comune a început și treierișul. întovărășiți­ din comuna Tiream (Cărei) organizîndu-și bine mun­ca au și terminat treierișul, lu­crare care se află într-un stadiu avansat în întreaga comună. A­­semenea succese s-au obținut și în comunele Băiești (Satu Mare), Petrești (Cărei), Orașu Nou, (Oaș) etc. Ultimele date arată însă că în­tre seceriș și treieriș există un decalaj inadmisibil. Așa, de pil­dă, în raionul Cărei unde recol­tatul păioaselor s-a terminat de peste o săptămînă, pînă în ziua de 29 iulie s-a treierat recolta doar de pe circa 2.000 ha. Prost se prezintă situația și în raioane­le Satu Mare, Tășnad și altele. In unele raioane ca Șomcuta Ma­re, bunăoară, nici nu se poate vorbi de începerea treierișului. De ce această situație? Deoare­ce sfaturile populare comunale nu s-au preocupat de amena­jarea ariilor, n-au mobilizat ță­ranii muncitori să transporte snopii la arii, nu peste tot au fost asigurate batozele cu munci­torii necesari și doar în unele părți se lucrează în două schim­buri. Pe de altă parte unele S.M.T.-uri au trimis în campanie batoze prost reparate sau defec­te. La Șomcuta Mare, bunăoară abia acum se amenajează pro­­priu-zis ariile. La ariile din sa­tul Mogoșești încă nu s-a făcut nici un stog. Timpul nu așteaptă. Recolta trebuie treierată într-un timp cît mai scurt. In acest scop sfaturile populare comunale trebuie să ia toate măsurile pentru a asigu­ra folosirea întregii capacități de lucru a batozelor existente. Lu­crurile nu trebuiesc lăsate să meargă de la sine, ci trebuie du­să o vie muncă politică în rân­durile maselor, in întreaga lor activitate sfaturile populare să se sprijine pe ajutorul deputați­lor, care să fie primit în toate ac­țiunile. Experiența ariilor model, a sfaturilor populare ce au orga­nizat temeinic treierișul și obțin succese trebuie larg populariza­tă. Nu se poate admite nici o ati­tudine de tărăgănare. Trebuie să se lucreze din plin, din zori și pînă în noapte, iar unde ariile sînt electrificate — și noaptea! Comitetele comunale de partid să conducă cu mai multă compe­tentă comitetele executive ale sfaturilor populare comunale în realizarea acestei sarcini de care depinde asigurarea pănii poporu­lui muncitor. In primul rînd în această mare bătălie în frunte să fie comuniștii! Țăranii munci­tori din unitățile cooperatiste și cei cu gospodării individuale tre­buiesc mobilizați pînă la unul în această acțiune patriotică. Nici o oră de muncă să nu fie irosită! Toate forțele pentru terminarea grabnică a treierișului! Să se lichideze rămînerea în urmă a treierișului din raionul Satu Mare Timpul cu ploi intermitente din prima jumătate a săptămînii trecu­te a împiedicat în bună măsură e­­xecutarea muncilor agricole de vară și treierișul. Incepînd cu zilele de 26 și 27 iulie vremea a început însă să se schimbe. Soarele s-a ară­tat tot mai des și vremea s-a încăl­zit, făcînd posibilă uscarea snopilor din clăi. Era de așteptat ca această schimbare a timpului să aducă du­pă sine și o înviorare a ritmului transportului la arii și a treierișu­lui. Dar acest lucru se vede p­e puțin în raionul Satu Mare. Cu excepția majorității gospodăriilor agricole colective, întovărășirilor și a țăranilor muncitori cu gospodării individuale din Rătești, Gerea­șa, Ardud și Viile Satu Mare aproape în tot cuprinsul raionului timpul prielnic de lucru nu este folosit. Astfel, în comunele Botiz și Me­­dieșu Aurit, în orașul Satu Mare pînă în ziua de 27 iulie nu se transportase la arii nici măcar un snop de grîu, așa încît la cele 2 a­­rii electrificate din Botiz și la cea din orașul Satu Mare nu se treieră de loc. Cauzele rămînerii în urmă a transportului la arii este explicat prin diferite cauze care mai de care mai lipsite de temei. Fie că snopii nu-s destul de uscați, fie că pămîntul e prea moale și nu se poa­te intra cu căruțele, fie că­­, etc., etc. Astfel, de explicații îi dă oricui vrea să-l creadă și Ion Svechiu, președintele Sfatului popular din comuna Botiz, sau Geza Varga, secretarul Sfatului popular din co­muna Medieșu Aurit. Că motivele pe care le invocă sînt șubrede, o dovedesc faptele. In­ aceeași zi cînd se făceau asemenea afirmații în Me­dieșu Aurit colectiviștii transpor­tau de zor grînele la arci, deci sno­pii erau uscați și pămîntul destu de tare pentru a suporta căruțele. Dar adevărul iese la suprafață ca uleiul deasupra apei și dovedește că în aceste comune, ca și în multe altele, principala cauză care a­­ dus la această situație este indolența fără margini față de desfășurarea muncilor agricole, precum și lipsa aproape totală a muncii politice în sprijinul acestor munci. In comuna Medieșu Aurit, de pildă, pînă în ziua de 29 iulie nu s-a ținut nici o singură ședință cu agitatorii pentru ca aceștia să fie primii — așa cum au fost și în alte munci agricole — la transportul grînelor la aici, îndrumîndu-i și pe alți ță­rani muncitori să le urmeze exem­plul. : ""'V (Continuare in pag. 2 a). Au terminat treierișuk Membrii gospodăriei agricole co­lective din Orașu Nou (Oaș) au raportat terminarea treierișului la griul recoltat de pe cele 15 ha. De menționat că întreaga recoltă a fost treierată într-o zi și o noap­te, astfel că batoza a putut trece odată la treieratul pe ariile țăranilor muncitori individuali din comună. . A doua zi, din cantitatea rezul­tată la treieriș, colectiviștii au a­­les 1.800 kgr pentru care au în­cheiat contract cu statul, care vor fi predate bazei de recepție din Seini. ■ Ioan Huja activist In concediu? P­entru comuna Ciumești au fost repartizate trei batoze, care au în­ceput să­­ treiere la 20 iulie, cînd a aici se găseau transportați 10 la sută din snopii secerați. Este surprinzător faptul că șase zile mai tîrziu în această comună tre­ierișul era efectuat în proporție de numai 6 la sută. Aceasta datorită faptului că la nici o arie nu lu­crează două echipe de muncitori. Tovarășii de la stat susțin că nu este nevoie de lucru în două schim­buri deoarece cel existent lucrează destul de conștiincios, și că un al doilea schimb la batoze n-ar a­­vea ce să facă. De ce oare? Fi­nderí este nesatisfăcător ritmul transpor­­tului la arii. Pînă la 26 iulie încă nu se transportaseră pe cele 13 arii nici 50 la sută din snopii re­zultați la seceriș. Pe de altă parte comitetul executiv comunal nu se mai socotește pe semne, obligat să mobilizeze masele de săteni și în campania de treieriș. Probabil a auncit prea mult în timpul sece­rișului și acum... și a luat conce­diu de odihnă. Citiți în pag. 4-a -7 —Sa întărim relațiile sovieto-afgane. Co­municatul comun sovieto-afgan. Ifl Im­ în miarea de August Lucrează în contul lunii octombrie In întrecerea ce a cuprins pe toți oamenii muncii din regiune, s-a angajat și harnicul colectiv de la I.F.E.T. Baia Mare, care s-a ho­­tărît să cinstească ziua eliberării Romîniei, îndeplinind planul de producție pe lunile iulie și august înainte de termen, realizînd toto­dată și însemnate economii. Avînd create toate condițiile, muncitorii s-au avîntat în muncă cu un elan deosebit obținînd rezul­tate deosebite. La data actuală în­tregul colectiv muncește și dă producție în contul zilei de 10 octombrie 1957, iar economiile re­alizate prin reducerea prețului de cost se cifrează la suma de 431.000 lei. Adunînd valoarea produselor da­te peste plan de la începutul a­nu­lui, inclusiv luna iulie, acestea se ridică la suma de 3.562.000 lei. Printre sortimentele date peste plan, putem enumera: bușteni de gater din lemn de rășinoase 500 metri cubi, lemn de mină 600 metri cubi, lemne de foc peste 7.000 me­tri steri, etc. întrecerea socialistă continuă cu același elan. Muncitorii forestieri din cadrul I.F.E.T. Baia Mare vor să întâmpine ziua de 23 August cu realizări care să-i situeze printre unitățile fruntașe pe regiune. Condiții optime de muncă pentru muncitorii forestieri După primirea actelor de punere în valoare a parchetelor pe anul 1958, conducerea întreprinderii I.F.E.T. din Sighet a luat o serie de importante măsuri care duc la crearea de condiții optime de mun­că și de trai pentru muncitorii fo­restieri. In toate sectoarele și gu­rile de exploatare, s-au construit și sunt în curs de amenajare noi cabane, magazine de alimente, a­teliere, drumuri și canale accesi­bile scoaterii materialului lemnos Gura de exploatare „Nyireș“ prezintă încă de pe acum aspectul unei frumoase așezări omenești. S-au construit aici o frumoasă și confortabilă cabană pentru 60 de muncitori, spălătorie, dependințe pentru pregătitul mîncării, birouri etc. Spre „Pășunile împădurite”, se construiește o linie C.F.F. pe o distanță de 5 km.. Tot aici s-a mai terminat construcția unui grajd pentru vite, atelier de fierărie, ma­gazie de alimente etc. Și la Cri­­vin s-a terminat pînă acum con­struirea unei cabane pentru 40 de muncitori și a unei pivnițe pentru păstratul cartofilor pe timp de iarnă. La Plopi, este în curs­­ de terminare drumul pentru scoate­rea buștenilor din parchetele 18 și 19 Bumbcovata. Stație fruntașă pe țară Fie că circulă din direcția București Nord sau dinspre Baia Mare, acceleratul poposește in fiecare cursă la Satulung pe So­meș. Se intimplă ca vreun călă­tor aruncîndu-și privirile asupra stației să-și pună involuntar în­trebarea: Oare de ce, acceleratul mai oprește și la acest canton? Canton? In aparență stația a­­ceasta mică pare un canton ne­însemnat. In realitate insă ea este o stație de cale ferată de importanță. Pe liniile ei sosesc zilnic tre­nuri întregi de materiale care se descarcă aci­tuind drumul pe trei mari șantiere de construcție Și nu este de loc ușor să se facă zilnic față descărcării a zeci de vagoane de materiale. Și totuși harnicul colectiv ce o deserveș­te nu s-a dat bătut. In trimes­trul II a. c. sporindu-și efortu­­turile in întrecerea ce se desfă­șoară cu succes în cinstea zilei de 23 August, el a reușit să-și depășească cu mult sarcinile de plan. Datorită bunei organizări a muncii colectivul de muncitori din stație a sporit considerabil rulajul vagoanelor, reducind to­todată timpul de staționare față de cel planificat cu 43,7 la sută. Apreciind eforturile colectivu­lui de munictori din „stația can­ton“ Ministerul Transporturilor și Telecomunicațiilor, Departa­mentul C.F.R. împreună cu C.C. al Sindicatului Muncitorilor din Transporturi și Telecomunicații le a laminat drept răsplată pen­tru strădania muncii lor diplo­ma de onoare ce-l ridică la ran­gul de fruntași pe țară pentru îndeplinirea planului in cele mai bune condițiuni de siguranță a circulației în trimestrul II 1957. In stația Satulung muncesc oameni vrednici ca revizorul de ace Anton Pleșca, acarul Gheor­­ghe Varița, impiegatul de miș­care loan Vălean, Simion Han, Andrei Lazar și mulți alții. *. C. JOSAN BVK­Ti*!;, 'm­eieoiNo Timpul probabil pentru urm­­atoa­­rele trei zie, vremea instabilă cu cerul variabil, temporar noros, a­verse locale de ploaie se vor sem­nala în cursul după amiezii. Tem­peratura în­ scădere ușoară, noap­tea va fi cuprinsă intre 12—16 grade, iar în curs­ul zilei între 26— 30 grade Vînt slab pînă la potri­vit din sectorul sud vest. • • * AL VI-lea FESTIVAL MONDIAL al Tineretului și Studenților de la MOSCOVA OOOOO­OOOOOO0000000000000000­000000­000000000000000000000000000000000000000 LIVREAZĂ CEREALELE CONTRACTATE Printre primele cantități de ce­reale livrate I.R.A.C- „Recolte“ Satu Mare sunt acelea predate de întovărășiții din Lipău care au dus la baza de recepție 4.300 kg. or­­zoaică. Ei au fost urmați de înto­­vărășiții din Șandra care au pre­dat 500 kg. secară și 500 kg. grîu.­ întovărășiții din Odoreu au predat 200 kg. orzoaică, iar cei din Rătești 257 kg. grîu. însemnate cantități de cereale au fost livrate de producătorii agricoli din Ge­­­răușa, Ardud și Odorom Un cor popular din R.P.D. Coreeană ce participă la al VI-lea Festival Mondial al Tineretului și Studenț ■­iilor de la Moscova,­­ Clișeu!­­de jos: Corul Școlii pedagogice din orașul Haskovo (R.P. Bulgaria). . . N­o i Vești din întreprinderea „PETRE GHEORGHE" La stația de experimentare de pe lîngă întreprinderea , Petre Gheorghe“ a intrat zilele acestea în funcțiune un nou grup de ce­lule semiindustriale. Construit în atelierul mecanic al întreprinderii sub conducerea maistrului Sabina Paul și cu concursul lăcătușilor Mantula Anton, Valenaș Arghir și Berghc Valentin, acest agregat va folosi la încercările de preparare a minereurilor complexe. Cu ajutorul acestui grup de ce­lule se realizează o importantă economie de timp. ★ Incepînd cu ziua de 24 iulie la sectorul antezdrobire, s-a trecut la alegerea sterilului din minereu. Prin aplicarea acestei măsuri schimburile conduse de tovarășii Jentea Vasile și Toth Ștefan au reușit ca pînă în ziua de 31 iulie să aleagă circa 20 tone de ste­ dl, ceea ce a dus la economisirea a a­­proape 2.000 lei. ★ *" In cursul lunii iulie, la atelie­rul de vulcanizare s-au pus in funcție o matriță pentru confec­ționarea cuplingurilor necesare motoarelor de locomotivă Diesel, iar altă matriță a fost modificată și adecvată în vederea vulcanizării garniturilor de la pompele de soluții bogate. Colectivul format din tovarășii Orman­­közi Iosif, Lacatoș Gheorghe și Weis Iosif a lucrat în această perioadă cu mult spor reu­șind să-și depășească sarcinile de plan cu 87 la sută. Unde s-au aplicat îngrășăminte bacteriene In anul trecut la G.A.C. Livada s-au aplicat îngrășăminte bacterie­ne pe o suprafață de 4 ha culti­vate cu porumb. Ingrășămîntul a­­plicat a fost „Azotogen", iar pro­ducția obținută de pe această su­prafață a întrecut cu 300 kg m­idia obținută acolo unde nu s-a folosit Pentru a obține și în acest an o recoltă mare de porumb, colectiviș­tii au aplicat același îngrășă­­mint pe 10 ha., folosind cîte 850­ kg. îngrășămînt la hectar. Diferend­ța între stadiul de vegetație, acord ul­ de s-a aplicat acest îngrășămînt și restul culturii este evidentă, iar producția medie ce se va realiza — după evaluarea făcută — depășeș­te cantitatea de 2.000 kg. porumb boabe la hectar. DE PE CUPRINSUL PATRIEI Succese ale minerilor PITEȘTI (Agerpres) Minerii din Bazinul carbonifer Schitu Golești închină succesele lor apropiatelor sărbători, „Ziua Minerului“ și Ziua de 23 August. De la începutul anului și pînă la 27 iulie ei au dat peste plan 8.817 tone de cărbune. Fruntașe pe bazin sunt exploatările Jugur și Berevo­­ești care au în această perioadă un plus de 4.335 tone și respectiv 3.163 tone de cărbune. Lupta continuă pentru ieftinirea producției s-a soldat în primul se­mestru din acest an cu reducerea prețului de cost cu ^,22 lei pe fie­GALAȚI (Agerpres). La șantierul naval din Galați a fost lansat la apă în ziua de 26 iulie un nou șlep cu o deplasare de 1.000 tone. Noul șlep, al 10-lea construit anul acesta, face parte din seria șlepurilor împinse. In­­depliniindu-și angajamentul luat în cinstea zilei de 23 August, con­structorii navali din rândul cărora s-au evidențiat muncitorii din e­­chipa condusă de maistrul Ion Ni­­colae, sudorul Ion Panait și maran­­gez­ii Mihai Călin și Ilie Covrig, au lansat noul șlep cu cinci zile înainte de termen, întreaga con­cure tonă de cărbune. Numeroase brigăzi de mineri cum sunt cele conduse de Vasile Oprea, Ioan Nastasia de la exploatarea Bere­­voești, Ion Călin, Gh. Tom­a de la exploatarea Godeni, Gh. Bănică de la Jugur extrag cărbune în contul lunilor august și septembrie. In preajma sărbătorii lor, mine­rii din bazinul Schitu Golești vor primi în folosință 4 noi aparta­mente la Jugur și un cămin cu 80 de locuri la Berevoești. Alte 15 familii de mineri se mută zilele a­­cestea în locuințe proprii constru­ite prin credite acordate de stat, strucție a vasului a fost realizată prim sudură după metoda secțiilor și bloc-secțiilor. La șantierul naval din Galați a fost pus la punct re­gimul de sudare a tablelor de 2—3 mm, pe stand magnetic. Spre deo­sebire de vechiul sistem de sudură automată, prin noul procedeu ta­blele se sudează pe ambele părți printr-o singură trecere, ceea ce sporește viteza de sudare. De ase­menea, productivitatea muncii la sudarea tablelor de 2 mm, crește datorită aplicării acestei metode cu 100 la sută, iar prețul de cost este redus considerabil: "«rl* !­*"■ Cu prilejul celei de-a 40-a ani­versări a Marii Revoluț­i Socialis­te din Octombrie, Consiliul Gene­ral Arlus și Direcția difuzării căr­ții din Ministerul Invățămîntului și Culturii organizează un concurs literar — ghicitoare intitulat „Să cunoaștem literatura popoarelor so­vietice“. Participanții la acest concurs vor trebui să răspundă în scris, pe bu­letine tip, la 10 întrebări referi­toare la următoarele cărți: „Aface­rea pestriților“ de A. Adamov, „Departe de Moscova" de V. Ajaev, „Dispăruți fără urmă“ de A Botș­­ceagovski, „Opere” v­ cl. IV de K. Fedin, „Căutătorii" de D. Granin, „Pădurea rusească“ de L. Leonov, „Torentul de fier" de A. S. Sera­­fimovici, „Vasili Tiorkin“ de A. Tvardovski și „Tragedia optimistă“ de V. Vișnevski. Alături de aceste lucrări se numără și „Meridiane bune­ sovietice" de Geo Bogza, BACAU (Agerpres).- 1 .Ceahlăul înconjurat de codri se­Buletinele com­pietnce vor fi tri­­mise pînă la data de 5 octombrie pe adresa: Consiliul General A.R.L.U.S. București, str. Ion Ghica nr. 5. Pentru procurarea bu­letinelor și lămuriri participanții la concurs se pot adresa librării­lor din întreaga țară. M­a­ rț­i Concursul „Să cunoaștem litera­­­tura popoarelor sovietice“ este pre­văzut cu premii și mențiuni con­­stînd în diferite obiecte: televizoa­re, aparate de radio, biciclete, ser­viete de piele, truse cu stilou și creion, numeroase cărți. Se vor corda și trei premii speciale constînd dintr-o călătorie la Moscova. 7'. Decernarea premiilor se va fa­­ce într-un cadru festiv în cursul „Săptămînii cărții­ sovietice", care va avea loc între 15 și 21 octom­­ f (Agerpres)". Cu angajamentul îndeplinit Concurs literar ghicitoare: ,,Sa cunoaștem literatura popoarelor sovietice“ In mijlocul frumuseților naturii #r. ■ cularî, Cheile Bicazului, ruinele cetății Neamțului, casa memorială „I. Creangă“, mînăstirile Agapia, Bistrița, Neamțului, întreaga vale a Bistriței și numeroase alte lo­curi din regiunea Bacău sînt fru­museți care atrag nenumărați vizi­tatori. Din anul 1954 și pînă acum aceste meleaguri au fost străbătu­te de circa 100.000 de persoane, dintre care 20.000 au escaladat Ceahlăul.­­ Faima acestor priveliști a trecut­­ de mult granițele patriei. Pînă acum au venit turiști din R. Cehoslova­că, R P.D. Coreeană, R D. Germa­nă, Mexic, R.P. Ungară, U.R.S.S. ,Uruguay și din alte țări. Mulți dintre vizitatori se opresc și la muzeul din Piatra Neamț. Atenția lor e atrasă de bogata și variata colecție de peste 7.000 obiecte a muzeului. Printre acestea se află și colecția de ceramică pictată din epoca pie­trei lustruite, cu 2 500 de ani îna­intea erei noastre, descoperită la Frumușica, raionul Piatra Neamț. .......­v v. La o fabrică de conserve oooooooooooo orxooo La fabrica de con­serve Tecuci a început de curînd producția de conservare a legumelor din noua recoltă. iN CLIȘEU, înainte de­­ trimiterea boabelor la me­lee de umplut se face o ultimă sortare cu ajutorul unei benzi transportoare. tRQQQVQQt+WtMWMO­S­v­v­v

Next