Pentru Socialism, septembrie 1957 (Anul 8, nr. 1135-1159)

1957-09-01 / nr. 1135

> k rui'PSS! *■ V &! -I » 3 s mtm/ii óín rom f, iw/7? iß' ORBAN AL COMITETULUI REGIONAL AL PARTOULUI M­­­UN­CITORESC RORII­I­RI AL SFATULUI POPULAR RERtOR­AL BAIA­UIUM Anul VIII. — Nr. 1135 Duminică, 1 septembrie 1957 4 pag.­­­ 20 bani VEȘTI DIN EXPLOATĂRILE MINIERE In fruntea luptei pentru reducerea prețului de cost Din clipa cînd oamenii muncii din patria noastră au devenit sin­gurii stăpîni ai comorilor adîncu­­rilor, s-au apucat să se gospodă­rească așa cum s-au priceput ei mai bine. Exploatările miniere din bazinul băimărean, de pildă, sunt de mulți ani în întrecere socialis­tă pentru realizarea sarcinilor de plan și necontenita reducere a prețului de cost al produselor. După ultima situație de la trus­tul minier, exploatarea „Steaua roșie“ Cavnic este fruntașă în lupta pentru reducerea prețului de cost. Prin perfecționarea procesu­lui tehnologic la flotație, muncito­rii de aici au reușit să elimine complect acidul sulfuric din pre­pararea minereurilor, economisind astfel 85.000 lei într-o singură lună. Prin reducerea consumurilor de energie electrică, a costurilor comune de fabricație, prelungirea vieții agregatelor și utilajelor prin­­tr-o mai bună întreținere a lor etc. ei au reușit să ridice suma e­­conomisită în zilele care au trecut din cel de al doilea semestru al anului curent, pînă la 761.000 lei. In această luptă care continuă cu avînt din ce în ce mai sporit, a doua în întrecerea socialistă este exploatarea minieră „Petre Gheorghe“ Săsar cu 390.000 lei e­­conomisiți, iar locul trei îi revine exploatării miniere „7 Noiembrie“ — Nistru cu 309.000 lei economi­siți. Clipă cu clipă, timpul în neîn­cetata sa scurgere a drămuit pri­ceperea în gospodărire și puterea de organizare a fiecărui șef de ex­ploatare, a inginerilor, tehnicieni­lor și maiștrilor noștri. Din aceas­­tă drămuire s-au dovedit a fi co­dute exploatările miniere de la Baia Borșa și Baia Sprie, care în loc să reducă prețul de cost plani­ficat, l-au depășit. Pe viitor este bine să se străduiască să ajungă la nivelul exploatărilor fruntașe. Condiții tot mai bune de muncă Minerilor li se crează condiții tot mai bune de muncă. In pre­zent în exploatările miniere din ca­drul trustului băimărean, 92 de ventilatoare pneumatice și electri­ce captează aerul din galeriile cu circuit de aeraj natural și-l refu­lează la fronturile de lucru. Sînteți curioși să aflați cît aer Intră pre­sat de aceste ventilatoare în cele­­ mai adînci fronturi de lucru? El bine. Atunci aflați că într.un sin­gur minut fronturile de lucru difi­cile primesc total 8.000 de metri cubi aer. Celor 92 de ventilatoare care funcționează în prezent, li se vor mai alătura anul viitor alte 50. Și numărul lor va crește mereu în raport cu necesitățile unor tot mai bune condiții de muncă. Efectul unei mici mecanizări la depozitul nr. 2 din cadrul trustului minier, minereul sosit la rampă, era încărcat manual în ca­mioane, care-l duceau spre insta­lațiile de preparare. Acest fapt ce­rea multe brațe de lucru și pe lân­gă că­ efortul fizic era mare, în­­­­cărcatul camioanelor se executa anevoie. Instalația ingenioasă con­cepută de Inginerul C. Stanciu și șeful depozitului D. Hidegkin­ în­lătură aceste deficiențe.­ Cum anu­me? Destul de simplu, un troliu scre­per a fost adaptat pentru meca­­nizarea operațiilor de încărcare a minereului de pe rampă în camioa­ne. La realizarea practică a acestei adaptări au lucrat cu multă trage­re de inimă echipele conduse de M. Cobzaș și Fr. Tersanschi de la atelierele centrale „Hutira Dezide­­riu“ Bala Mare. Această mică mecanizare pe lin­gă multele ei avantaje mai aduce și o economie anuală de peste 40 de mii lei. S-a mărit numărul inovatorilor și raționalizatorilor Neîncetata perfecționare a pro­cesului de producție își are izvo­rul nesecat în uriașa forță a ma­selor. Mișcarea inovatorilor crește cu fiecare lună. In zilele lui au­­gust numărul propunerilor de ino­vații și raționalizări a crescut în cadrul trustului minier la 227. Din­tre acestea 104 au și fost accep­tate, iar 79 sînt aplicate deja în practică. Numai aplicarea propu­nerilor acceptate pînă în prezent vor aduce o economie anuală de aproape 600 de mii lei. Inovatorul E. Tomonicska de la Herța a și primit o recompensă de 1.500 lei în urma propunerilor sale, iar Fr. Crăciun de la Săsar 700 lei. Ne scriu corespondenții voluntari despre pregătirile pentru noul an școlar La Grupul școlar minier La Grupul școlar minier din Ba­ia Mare, încă din luna iulie se fac intense pregătiri pentru des­chiderea noului an școlar. De a­­ceea încă de pe acum lucrările cele mai importante sunt termina­te. Lucrările de pregătire pentru noul an de învățămînt au început cu repararea și complectarea mo­bilierului atît la școală cît și la cele două cămine. La căminul nr. 1, de pildă, s-au amenajat dormi­toarele, s-au pus paturi și sal­tele noi, etc. S-au reparat și cu ră­deschiderea noului an școlar în raionul Lăpuș a preocupat în vara aceasta în mod deosebit, atît ca­drele didactice cît și sfaturile populare, care au fost sprijinite direct de către comitetele comuna­le de partid. Pilda Sfatului popular comunal Băiuț, care încă din iulie a luat măsuri pentru a asigura repara­tul, curățitul și aprovizionarea cu combustibil a tuturor școlilor din rara sa, a fost la scurt timp ur­mată și de alte sfaturi populare comunale ca: Rohia, Răzoare și altele. Doar comisia Cupșeni a ră­mas codată în această acțiune. Pentru cuprinderea tuturor copiilor de vîrstă școlară în pla­nul de școlarizare s-au Înființat noi unități școlare, ca și cele din cătunele: Piciorul Măscii, Valea Rinului și Strîmba, iar pentru co­piii oamenilor muncii funcționează noi grădinițe sezoniere la „Mica“ țit și magaziile de îmbrăcăminte și alimente. Pentru buna funcțio­nare a cantinei școlii, rafturile magaziilor de alimente se umplu zi de zi cu tot mai multe pro­duse alimentare. Acum se fac ultimele lucrări în sala de mese, se complectează re­chizitele necesare elevilor. Peste cîteva zile, întregul grup școlar va fi gata pentru începerea unui nou an de muncă rodnică. V. Pașca — Fr. Amuza Răzoare, G.A.C. Văleni și I.S.E.M. — Groși. Incepînd cu acest an școlar a crescut și rețeaua școli­lor de șapte ani cu unitățile din Făurești, Groși și Rohia. O grijă deosebită se acordă asi­gurării din timp a școlilor cu re­chizite de birou și a înzestrării lor cu material didactic. Cooperati­ve, ca cele din Făurești au transportat de la Librăria Noastră prima tranșă de 85% din noile manuale școlare. In ședința din 29 iulie, com­i­tetul executiv al Sfatului popular al raionului Lăpuș a hotărît să instituie „Decada școlii“, între 4—14 septembrie, în care timp în­tregul colectiv de inspectori meto­ diști și alți delegați raional să se deplaseze în toate satele, aju­tînd la ultimele pregătiri în vede­rea deschiderii noului an școlar. V. Achim — Al. Bălănescu în raionul Lăpuș Pînă cînd se va mai tărăgăna ? Direcțiunea Școlii medii nr. 1 din Vișeu de Sus s-a preocupat din timp de buna­ pregătire a noului an școlar. Dar ce folos dacă întreprinderea de Construcții nr. 2 din Satu Mare nu-și res­pectă angajamentul și în loc de a termina reparațiile contractate din timp, face doar promisiuni. Acum cînd anul școlar se apropie cu pași repezi și localul școlii necesită o seamă de lucrări destul de mari, nu ne mai putem mul­țumi cu promisiuni. Cerem orga­nelor tutelare să tragă aspru la răspundere conducerea întreprin­derii care nu-și respectă contrac­tul­ și fără lanșază lucrările. ■ Ș ¹ De la uzinele „1 Mai“ Crește productivitatea muncii La instalația de aglomerare a u­­­zinelor „1 Mai“ au existat în trecut condiții grele de muncă. Muncito­rii mecanici din uzină s-au stră­duit de multă vreme să îmbunătă­­țească aceste condiții și să evite pe cît posibil opririle care duceau la ridicarea prețului de cost. Prin instalarea unui dispozitiv de stro­pire a concentratelor aglomerate, a fost eliminat praful, iar prin înlo­cuirea tuburilor oscilante cu tran­sportoare cu bandă, s-a ușurat mult munca lucrătorilor. Datorită îmbunătățirilor aduse, productivi­tatea muncii la această instalație a crescut simțitor în luna august, iar prețul de cost a fost redus cu 25 la sută față de primul trimestru al a­­nului. Grupul social a fost dat în folosință o baie modernă pentru muncito­rii uzinelor „1 Mai“ devenise de primă necesitate In ultima vreme Vechea baie nu mai corespundea nici ca instalație, nici ca aspect. Cerințele muncitorilor crescuseră, și ele se cereau rezolvate. Zilele trecute s-a dat în folosință baia și vestiarul din noul grup so­cial. Baia are 20 de dușuri și apă caldă în permanență. Muncitorii au primit cu bucurie această nouă realizare făcută în folosul lor. 1 Citiți m nas;. 4-a. LA A 12-A ANIVERSARE A PROCLAMĂRII R. D. VIETNAM SALUT FRĂȚESC POPORUL "f LUI FRATE VIETNAMEZI i­ •* STRATEGIA OCCIDENTULUI A­ FOST RĂSTURNATA HM Expoziție de arta plastica Pentru­ prima oară în regiunea noastră, la Negrești, a fost deschi­să în aceste zile o expoziție de artă populară oșenească. Organizată la școala medie, expoziția cuprinde pes­te 150­ de exponate, printre care nu­meroase costume bărbătești și feme­iești din diferite localități ale raio­nului, straie de „coconi“ (copil), pieptare, brîie, străiți, ștergare, gu­lere țesute în mărgele, precum și numeroase obiecte de ceramică, da­­tînd din secolul trecut. Expoziția a fost aranj­tă de pa­sionatul amator al artei populare Ion Andron,­cu sprijinul comitetu­­ i­ OAS lui raional P.M.R. și al secției ra­ionale de învățămînt și cultură. Sînt de remarcat și cele peste 80 de fotografii în care s-au fixat pe peliculă cele mai frumoase imagini ale tezaurului folcloric oșenesc. Deosebit de interesant este con­ trastul pe care reușește să-l înfăți­șeze expoziția între viața de odi­nioară din Oaș și viața nouă de care se bucură azi oșenii sen­in, încrezători, cu o artă populară pli­nă de optimism. Expozițiile a doi artiști plastici băimăreni în Capitală In­­ ziua­­ de­­ 5 septembrie, în sala „Cristea" din Capitală, are loc deschiderea expozițiilor artiștilor plastici băirpărere Paul Erdős și T. Várhelyi Imola organizate de galeriile de artă ale Fondului Plas­tic.­­• Graficianul Paul Erdős prezintă la această expoziție 21 tablouri de grafică cu subiecte inspirate in majoritate din viața Țării Oașu­lui, iar.­T. Várhelyi Imola 19 picturi,­ ~ M . Clișeul din stîng? T. Várhelyi Imola: ['■ BUNICA Clișeul de jos Erdős Paul: ȚARA OAȘUL' ISIHII! Premierea cooperativei „Mantiala" meșteșugărești au propus peste 1.200 modele de con­fecții, tricotaje și încălțăminte pen­tru anul 1958. La expoziția organi­zată de U.C.E.C.O.M. în scopul se­lecționării lor pentru producția în serie, reprezentanții întreprinderilor comerciale au acceptat toate mode­lele prezentate, încheind contracte pentru asigurarea desfacerii lor în anul viitor.­­ U.C.E.C.O.M. a premiat coopera­tivele: „Artex“-Arad, „Imbrăcămin­­­tea“-București, „Mondial­a“-S­atu Mare, „Cootex“-Oradea și „Trico- Textil“-București, cu sume între 6.000 și 10.000 lei, pentru calitatea și numărul modelelor prezentate,; ! Din Republica Democrată Vietnam Satul vietnamez în ajunul sărbătorii naționale­­. Țăranii din Republica Democrată Vietnam, împreună cu toți oamenii muncii, se pregătesc activ să întîm­­pine ziua de 2 septembrie, sărbă­toarea națională — cea de-a 12-a aniversare a proclamării Republicii Democrate Vietnam. In cei trei ani de viață pașnică pe teritoriul Viet­namului de nord, care are o popu­lație de peste 10 milioane oameni, a fost terminată in anii mari re­forma agrară. Milioane de țărani au primit pămînt. In felul acesta a fost realizată una din lozincile principale ale revoluției din august 1945 „Pămîntul să fie al celor ce-l muncesc“. In scurt timp au fost refăcute 14 mari sisteme de irigație, au fost valorificate 120.000 ha din terenu­rile părăsite în timpul războiului. Volumul lucrărilor terasiere execu­tate în acești trei ani pentru con­struirea de diguri, baraje și canale de irigație se ridică la 33 milioane i cubi. Pentru refacerea și extin­derea producției agricole guvernul a acordat mari credite care depă­șesc suma de 31 miliarde dongi. Toate acestea au dat posibilitatea Partidului celor ce Muncesc din Vietnam și guvernului Republicii ca prin ajutorul activ al țărănimii să rezolve o a doua sarcină ia­tă la sate, lichidarea lipsii de ift­­nă, care în condițiile colonialismu­­lui a fost un adevărat flagel al ță­rănimii muncitoare. In 1956 producția globală de o­rez a fost de 210.000 tone, adică c­­e 3 mai mare decît în 1939. Recom pferie a crescut de la 12 chintale l­i 18 chintale la hectar. Paralel cu îmbunătățirea situa­ției materiale, la sate pătrunde o cultură nouă, un nou mod de stat. Problema lichidării analfabe­tismului se rezolvă cu succes. In 1958 analfabetismul va fi complet lichidat. In domeniul­ ocrotirii să­nătății s-au realizat succese însem­nate. in prezent chiar și în cel ma Studenții din R. D. Velliam au intrat în vacanță. Mulți d­i­n ei au plecat să se odihnească în stațiunile balneo-c­imaterice ale țării. Alții în ă au hotărît să ajute pe oamenii muncii și lucrează a­lă­turi de ei în timpul vacanței. IMI I^-FgTOs S­u­ii'­i­ i’au­jțjns pe minerii de la minele Hongai. Rod bogat în G.A.C. O zi minunată. Pe cît de strălucitor e soarele, pe atît de mare este colectiviștilor bucuria din Moftinu Mic. Au ter­minat treierișul. Grupuri-grupuri de membri­ discută cu însuflețire despre producția medie ob­ținută la hectar. Bo­toș Sigismund, pre­ședintele G. A. C. vestește că s-au obținut 2.077 kg. grîu la hectar. Producția totală de cereale obți­nute de pe terenul cultivat este de 223.569 kg., din ca­re numai grîu 192.982 kg. întreaga cantitate contractată, cu statul, a fost pre­dată la timp. In cinstea zilei de 23 August s-a îm­părțit și avansul de 40 la sută, 4 kg grîu și 4 lei au re­venit fiecărui colecti­vist pentru o zi­­muncă. Arpad Papp îm­preună cu familia care au realizat 690 zile-muncă, au pri­mit avans 2.760 kg grîu și 2.760 lei. A­­lexandru Arany pen­tru 630 zile-muncă a primit 2.520 kg grîu și 2.520 lei, iar Antal Pap pentru cele 629 zile-muncă 2.516 kg. grîu și tot atîția tei. Acum, colectiviștii pun bazele recoltei anului viitor. Ei au arat 100 ha și au pregătit pentru în­­sămînțările de toam­nă 25 ha. Semințele sînt și ele pregătite. Femeile recoltează cînepa. Bărbații au și început căratul ei la Berveni, unde au predat fabricii de cî­­nepă 80 tone. Feme­ile s-au întrecut pe ele însele. Terezia V. Vereș, Livia Kiss Ecaterina Süveg, Iu­­liana Soos, Arany, Elena Magda Pop și altele sînt în fruntea lucrărilor. KISS GHIZEEA Succesul tinerilor de la fabrica de pîine Nu de mult timp, la fabrica de pîine din Baia Mare a luat ființă o brigadă de tineret, condusă de se­cretarul comitetului U.T.M. Vasile Dîrlea, scopul ei fiind să antrene­ze tinerii să se încadreze mai strîns în rândurile primilor luptători pen­tru îmbunătățirea calității pîinii fabricate și a sporirii productivită­ții muncii. In cursul lunii august brigada ti­nerilor a dat dovadă de multe stră­­­duințe, care s-au soldat la sfîrșit­­, cu o însemnată depășire a planului­­ de producție, p­recum și cu o simțitoare îmbunătățire a calității pîinii lucrate de el. Dintre membrii brigăzii s-au evidențiat tinerii Gheorghe Iacob și Florian Paula.­ Membrii brigăzii sînt hotărîți ca antrenînd întreg colectivul fabricii în întreceri, să contribuie la obți­­­nerea de rezultate mult mai bune ca pînă acum, atît în privința produc­tivității, cît și în ceea ce privește îmbunătățirea calității pîinii. Ludovic Demarcsek activist U.T.M. Construcții noi în gospodăriile colective In gospodăriile agricole colecti­ve din regiune s-au înălțat în ulti­mul timp construcții noi. Mai bine de jumătate din totalul celor plani­ficate pentru anul acesta, sînt deja terminate. Printre acestea amintim construcțiile sediilor din Apateu și Culciu Mare, a unor maternități la Bereu și Pelișor, a unor grajduri, salvane, remize, ateliere, la Mediei­*­șu Aurit, Madaras, Păulești, Lipău, Agriș etc. . Pe întreaga regiune s-au termi­­­nat aproximativ 70 de diferite con­strucții, printre care: 14 grajduri, 4 maternități și 8 saivane, 16 re­mize, 7 magazii de cereale, 8 ate­­lere, 5 pătule, un depozit, un garaj pentru autocamioane și altele. In ajutorul țărănimii muncitoare Agricultura raionului Cărei cu­noaște o continuă dezvoltare. Este și firesc să se înregistreze an de de an tot mai însemnate succese în agricultura acestui raion căci sta­tul sprijină țărănimea muncitoare printre altele și cu cadre tehnice tot mai multe. In întreg raionul exista în anul 1944 un singur inginer agronom­, un medic veterinar și 2 tehnicieni agronomi. Azi în schimb există­­ 3 ingineri agronomi, 14 tehnicieni a­­gronomi, 7 medici veterinari, 8 teh­­nicieni veterinari, un inginer și 4 tehnicieni zootehniști. Desigur ci­­­frele sînt suficient de grăitoare și nu necesită alte comentarii.- •; Performanța mondială a trăgător­ului IOSIF SÎRBU Vineri, în ziua a cincea a cam­pionatelor republicane de tir de la Tunari, trăgătorii noștri fruntași au realizat performanțe de valoare internațională. In proba de armă liberă calibru redus 3x40, maestrul emerit al sportului Iosif Sîrbu a to­talizat 1179 puncte (nou record re­publican). De remarcat că rezulta­tul lui Sîrbu este cu 3 puncte, su­perior recordului mondial deținut de danezul Oile Jansen. Proba de pistol viteză s-a în­cheiat cu victoria campionului olim­pic Ștefan Petrescu (Energia) care a realizat un excelent rezultat: 583 puncte. , j (Agerpres)' | îndepărtat colț al Vietnamului exis­tă puncte medicale. Sute de mii­ de gospodării indi­viduale s-au unit în grupe de in­tr­ajutorare reciprocă, se crează pri­mele cooperative agricole, funcțio­nează sute de cooperative de apro­vizionare și desfacere, precum și cooperative de împrumut, au înce­put să lucreze primele 16 gospodă­rii de stat. .[ Satul vietnamez pășește temei­nic pe drumul transformărilor so­cialiste. Realizări în învâțămîntul public Sub regimul colonialist 93 la sută din populația Vietnamului era analfabetă. Astfel, în 1939 num­ă­rul elevl­or din școlile elementare și medii era abia de 300.000. In în­treaga țară cu o populație de apro­ximativ 30.000.000 locuitori exista o singură instituție de învățămînt superior cu 720 de studenți. In anii puterii populare și în spe­cial după instaurarea păcii, în R. D. Vietnam s-a desfășurat o in­tensă muncă de lichidare a analfa­betismului și dezvoltarea învăță­­mîntului. Potrivit planiul­ui prevă­zut de guvernul vietnamez, cu ex­cepția regiunilor de munte, analfa­betismul urmează să fie lichidat în republică în 1958. Anul acesta șco­lile primare, elementare și medii vor fi urmate de peste 1.500.000 e­­levi. In vederea noului an școlar, Mi­nisterul Invățămîmtului a editat 1.850.000 exemplare de manuale școlare. In anul școlar 1957—1958 ministerul prevede să editeze apro­ximativ 4.000.000 exemplare de ma­­­nuale școlare — de 1,5 ori mai mult decit anul trecut. S-au obținut succese considerabl­­le și în domeniul învățămîntului superior și mediu de specialitate. In prezent în R. D. Vietnam func­ționează cinci instituții de învăță­­mtnt superior, 13 școli medii de specialitate cu 10.000 de elevi. Producția de sticlă In ultimele 7 luni cooperativa de sticlărie „Dan Chu“ din Hanoi a produs 30 de noi feluri de articole In prezent cooperativa are 43 de membri și produce 73 de feluri ar­ticole, printre care eprubete și alte materiale de laborator, care înainte vreme erau importate din Franța. Fondul cooperativei a crescut de la 3 milioane dongi în 1954 la 19 milioane dongi în prezent.­­­­ Condițiile de trai ale membrilor cooperativei s-au îmbunătățit mult.­­Cooperativa posedă un club, un ca­binet medical bine înzestrat etc. In prezent la Hanoi există peste 100 de întreprinderi de sticlărie, în timp ce în trecut funcționau numai 7. In ultimii doi ani, producția­­ de sticlă din R. D. Vietnam reușește să acopere nevoile interne,

Next