Pentru Socialism, noiembrie 1957 (Anul 8, nr. 1187-1212)
1957-11-01 / nr. 1187
t pRoimpi din romaiit BRIAN AL COMITETULUI RESIDUAL AL PARTIDULUI IRISGITORES G ROSHIII ȘI AL SFATULUI POPULAR RESIORAL BAIA MARE Anul VIII. — Nr. 1187 Vineri, 1 noiembrie 1957 4 pag. = 20 bani La ordinea zilei Cu mai multe arături adinei de toamnă Numeroase scrisori sosite la redacție ne aduc vestea că in tot mai multe locuri producțiile de porumb, cartofi, floarea-soarelui, sfeclă de zahăr sunt deosebit de bogate. Pe unele parcele ale gospodăriei agricole de stat din Satu Mare s-au cules producții de cite 5.000 kg. porumb boabe la hectar. Intovărășiții din comuna Vad — raionul Sighet au obținut în acest an o recoltă de peste 5.800 kg. porumb știuleți la hectar. Frumoase recolte de sfeclă de zahăr (20—30.000 kg. la hectar) au cules cultivatorii din Tiream raionul Cărei. La obținerea unor asemenea succese a contribuit mult faptul că pe lângă celelalte lucrări agrotehnice s-a dat o mare atenție executării arăturilor adinei de toamnă. Arăturile de toamnă au o importanță cu atît mai mare în regiunea noastră cu cât în cea mai mare parte terenul este lutos ceea ce face să se zvînte cu greu primăvara. Importanța acestei lucrări o cunosc și colectiviștii din Cărășeu care de pe parcelele arate din toamna trecută au cules cu 800 kg. porumb și 9.000 kg. sfeclă de zahăr mai mult decit pe cele cae n-au fost arate din toamnă, deși celelalte lucrări au fost executate la fel pe întreg terenul. Tocmai de aceea pe ogoarele gospodăriei agricole colective din Cărășeu s-au efectuat deja arături pe o suprafață de 135 ha. Arăturile adinei răsplătesc din plin munca depusă; recolta sporește în cele mai dese cazuri cu 30—40 la sută, dacă bineînțeles se respectă și celelalte reguli agrotehnice. * Prin arăturile adinei de toamnă terenul se aflează înlesnind înmagazinarea apei din ploi și cea provenită din topirea zăpezii. Prin această lucrare se distrug și buruienile și insectele vătămătoare culturilor. Până în prezent în regiune s-au executat arături adinei pe suprafețe destul de mici deși însămințările s-au terminat în multe locuri. Comitetele raionale de partid tebuie să îndrume organizațiile de bază să ducă o vie muncă politică și organizatorică în scopul executării de arături a dinei pe suprafețe cit mai mari Comitetele executive ale sfaturilor populare să îndrume inginerii și tehnicenii agronomi să lămurească țăranii muncitori să execute această lucrare și să îngrașe terenul cu gunoi de grajd și îngrășăminte chimice. Ei trebuie să explice țăranilor muncitori adîncimea la care să are știut fiindcă la unele culturi ca porumb, sfeclă de zahăr, cartofi arătura trebuie să depășească adîncimea de 20 cm. De asemenea trebuie combătut obiceiul de a grăpa arăturile actine de toamnă. Este de datoria fiecărui muncitor agricol, colectivist și întovărășit să lupte ca nici bucată de pămînt să nu rămînă o nearată. Sarcini de seamă revi S.M.T.-urilor care trebuie să execute arături adînci de toamnă pe suprafețe cit mai întinse, asigurînd funcționarea tractoarelor fără întrerupere și cu întreaga lor capacitate de lucru. Duminică, coconii și fetele din Negrești ca și din alte părți ale Țării Oașului, Mind mari^.............*« Citiți %n pagina 4-a Popoarele arabe condamnă politica imperialistă agresivă. Nu vom admite niciodată ca Ungaria să devină obiectul vreunei provocări imperialiste. * Cuvîntarea lui G. Marosan — In cinstea celei de a 40-a aniversări a Marii Revoluții Cu angajamente îndeplinite A 35-a întovărășire din raionul Gehu Silvaniei Minerii, muncitorii și inginerii cri s-a și făcut. Pe lîngă urmăexploatării miniere „7 Noiembrie“ firea atentă a mersului producției, Nistru și-au luat angajamentul să s-a îmbunătățit asistența tehnică cinstească cea de a 40-a aniver a echipelor și aprovizionarea lor . . sarea Marii Revoluții Socialiste cu cele necesare la fronturile de Asuaju de Jos, raionul Cehu Silvadin Octombrie cu o depășire a va lucru. Datorită acestor măsuri an n'e' 3 'ua fi'ință o nouă întovărătorii producției globale de 200.000 pajamentul a fost depășit, șire agricola ce poarta numele „In lei. Pentru o exploatare minieră Locul de fruntași în întrecere Lățirea“. In ea au intrat 1a famiia cea de la Nistru, care în la- este deținut de către echipele de tirani muncitori. Aceasta etnnie anterioare rămăsese de multe mineri conduse de: Gheorghe Pop, cu* ori sub plan, acest lucru era ceva r. , v . TcTM • ^ehu s,lvan,ei- Ca președinte a fost deosebit Gheorghe Rancea și Ion Șimoni ales țăranul muncitor Ion Danciu. Pentru realizarea angajamentului 11 care în perioada respectivă și-au a fost necesară mobilizarea tutu- depășit angajamentele luate cu vol forțelor productive. Acest la- peste 30%. Raportează partidului nostru drag Muncitorii, inginerii și tehnicienii uziimelor „1 Mai“ Ferneziu întîmpină cea de a 40-a aniversare a Marii Revoluții Socialiste din Octombrie, cu angajamentele îndeplinite și depășite. Astfel planul producției marfă a fost simțitor depășit pe ultimele trei luni, iar la sortimentul principal s-a obținut o depășire a meniului luat angajat le 1,60 la sută. Intensificînd întrecerea socialistă productivitatea muncii a crescut cu 10,8 la sută și pe această bază precum și printr-un regim sever de economii și o pricepută gospodărire s-a realizat o economie la prețul de cost de 2.067.000 lei. Este greu să evidențiezi cîțiva fruntași în muncă, deoarece întregul colectiv, fiecare muncitor s-a străduit să ajungă în cinstea marii sărbători la nivelul celor mai buni Florea C. Partene coresc. Sîmbătă 26 octombrie, în satul Acum cîteva zile țăranii muncitori din comuna Bălța raionul Cehu Silvaniei au sărbătorit un nou succes: terminarea însămînțărilor de toamnă unele circumscripții (1.120 ha). Oricare avîntate în întrecerea patriotică au terminat însămînțările au fost cele ale deputaților :Teodor și Alexa Blidar din satul Odești, Vasile Chioreanu și Gheorghe Zah din Urmeniș și alții. De remarcat este faptul că și acum cele două întovărășiri au fost primele care au terminat atît recoltatul cît și însăimîn țările. Emil Domuța agent agricol O nouă secție de confecții pentru copii Membrii cooperativei „Drapelul roșu“, din Caret „au cinstit apropierea marii sărbători, prin înființarea unei noi secții de confecții — comandă pentru copii, care execută și reparații. Secția are un local bun și este dotată cu utilaj corespunzător. Mihai Bovan de la fabrica ,.Unio" din Satu Mare este un cunoscut strungar al fabricii. Executînd piesele cele mai complicate, el își depășește simțitor norma în fiecare lună. Fruntași în întrecerea patriotică Comitetele de stradă — prețios sprijin al comitetului executiv In munca comitetului executiv al orașului Baia Sprie s-au obținut în acest an realizări însemnate în domeniul lucrărilor gospodărești și edilitare. Multe din cele 27 comitete de stradă, au adus o contribuție efectivă ca străzile să fie mai bine îngrijite, ca orașul să devină mai frumos, mai curat, mai bine gospodărit. In primăvară, comitetul executiv orășenesc a hotărît ca în centru să se facă trotuare de asfalt, realizîndu-se pînă acum 2.200 m2 asemenea trotuar. La propunerea comisiei permanente pentru gospodărirea orașului, comitetul executiv a hotărît ca piatra lată ce se scoate de pe trotuarele care se asfaltează, să fie transportată și așternută pe străzile laterale. Acest lucru a fost primit cu bucurie de cetățeni. In strada Grișan, unde activează comitetul de cetățeni al cărui președinte este comitnatul Paul Szepeker, s-au tranportat 400 t. piatră, cu care într-un timp scurt și prin muncă voluntară, s-a exoooooooooooooooooooooooo y cotat peste 110 m. t. trotuar, în valoare de circa 10.000 lei. Secretarul comitetului orășenesc, Alexandru Giro, executiv mi-a arătat zilele trecute un proces verbal în care printre altele se spunea: „La întîlnirea alegătorilor din circumscripția electorală orășenească nr. 12 cu deputata Florica Szabó, s-a discutat construirii trotuarului din problema strada Avram Iancu. Cu acest prilej s-a ales un comitet de stradă format din șase persoane care să se ocupe special de această problemă. Cerem comitetului executiv să asigure transportul pietrei, prin muncă voluntară vom iar noi construi trotuarul“. Am aflat că în prezent pe această stradă lucrările sunt deja în curs pe o lungime de 150 m. Asemenea acțiuni se desfășoară și în alte străzi. Cu ajutorul comitetelor de cetățeni s-au curățat peste 8.000 m. 1. șanțuri pe străzile Dragoș Vodă, Malinovski, Eliberării, s-au întreținut locuințele, s-au amenajat parcurile etc. In vederea unei mai bune aprovizionări cu apă, la propunerea deputaților și a comisiei permanente pentru gospodărire comunală, s-a prevăzut construirea a două birne de apă noi de cîte 500 m3 fiecare, lucrare ce se află acum într-un stadiu înaintat. Rețeaua de apă este de asemenea în curs de refacere pe o lungime de 2.700 m. 1. S-au luat măsuri ca sera comunală să producă răsadurile de flori necesare parcurilor și spațiilor verzi ale orașului. Oricine vizitează Baia Sprie se poate convinge de dragostea cu care cetățenii orașului în frunte cu deputații participă la acțiunile pentru înfrumusețarea orașului. Fără îndoială că dacă comitetele de stradă ar cunoaște mai amănunțit planul de muncă al comitetului executiv l-ar putea sprijini și mai mult în acțiunile întreprinse. Un rol de seamă în mobilizarea maselor l-ar avea inițierea unei întreceri patriotice între comitetele de cetățeni. Practica, folosită în alte părți ca fiecare comitet de stradă să prezinte comitetului executiv informări periodice despre activitatea sa, ar duce, fără îndoială, la noi succese. __________ION BELU Au terminat de însămînțat In fiecare zi, primim vești de pre realizarea planului de însămînțări în diferite unități socialiste, comune și sate. Ieri, am fost informați că planul de însămînțări al gospodăriilor agricole colective și întovărășirilor din raionul Garei a fost Îndeplinit. Numeroase unități socialiste și-au depășit simțitor planul de însămînțări. La fel au făcut și țăranii muncitori din comunele Urzicenii, Căpleni, Berveni și altele. ★ însămînțările de toamnă sînt pe terminate și în raionul Oaș unde unitățile din sectorul socialist al agriculturii — în afară de gospodăriile colective din Vama, Drăgușeni și Tîrșolț — au terminat această importantă lucrare. Colectiviștii din Orașu Nou și Turulung, întovărășiți din Batard, Bocicău și alții au însămînțat cu culturi de toamnă suprafețe mai mari decît avuseseră planificate. In general peste tot se duce lupta pentru ca profitînd de condițiile prielnice din această toamnă să se fnsămînțeze mai mult decît fusese planificat inițial. La nivelul secțiilor fruntașe în ultimele luni, printre secțiile uzinelor „Gh. Gheorghiu-Dej“ care obțin cele mai frumoase succese în Întrecerea socialistă pornită în cinstea marelui Octombrie, se numără și secția de pămînt decolorant, care în luna septembrie ia obținut o depășire de 26,7%. Nici pe luna octombrie nu a rămas mai prejos, pînă la 25 ale lunii planul lunar a fost depășit cu 7,6 la sută. Prin realizările obținute secția anivelul celor fruntașe din uzină. Fruntaș între fruntașii secției este schimbul tineretului condus de harnicul atemist Nicolae Pop. S-au evidențiat tineri ca Gheorghe Moțoc, Dumitru Băbaș și alții care au obținut cele mai frumoase rezultate. Succese ale cooperatorilor Ieri, 31 octombrie, 8 cooperative meșteșugărești de pe cuprinsul regiunii Baia Mare realizarea și depășirea au raportat sarcinilor anuale la prestații pentru populație. Printre acestea se numără cooperativele: „23 August“ — Ardud, „Ferometal“ — Baia Mare, „Progresul“ — Tășnad și altele. In total, aceste cooperative au executat prestații a căror valoare trece de 8.000.000 lei. Cooperativa „Drum nou“ Baia Mare a repurtat un succes dublu, realizîndu-și în aceeași zi și sarcinile anuale la prestații industriale, iar cooperativa „8 Martie“ Satu Mare și-a depășit planul anual de prestații industriale cu 2%. VEȘTI DIN RAIONUL SIGHET Coooooooooooooo Recoltă bogată de fructe Anul acesta recolta de fructe în raionul Sighet este bogată. Agevacoopuil a achiziționat pînă acum peste 110 vagoane diferite fructe. „ O importantă cantitate a fost conservată și destinată exportului. Peste 40 vagoane mere și prune au fost exportate în U.R.S.S., 2 vagoane mere proaspete de calitate au fost expediate în R. D. Germană, etc. Noi plantații de pomi fructiferi In toamna aceasta vor fi plantați cca. 31.000 pomi fructiferi. Dintre aceștia 23.000 puieți vor fi asigurați din pepiniera sfatului popular raional. Pînă acum 13.000 pomi au fost stratificați în această pepinieră. Asociația pomicolă din Călinești, va planta în această toamnă cca 8.000 pomi fructiferi. Plantații masive va mai face asociația pomicolă din Săpînța și întovărășirile zoopomicole din raion. O consfătuire a pionierilor din cercurile micilor naturaliști Numeroși pionieri din raionul Sighet s-au încadrat în cercurile fizjcilor naturaliști, desfășurînd o bogată activitate pe loturile experimentale de pe lîngă școli. De curînd, la Casa pionierilor din Sighet a avut loc o consfătuire a micilor naturaliști care s-au dovedit cei mai buni în întrecerea organizată la începutul anului. In cadrul consfătuirii a fost prezentat un raport pe tema organizării activității pe lotul experimental din Vad. Au luat cuvîntul apoi numeroși pionieri din Vad, Budești, Sighet, Rona de Jos, Sarasău, etc. arătînd rezultatele unor interesante experiențe făcute pentru cultivarea griului ramificat, a bumbacului, a roșiilor altoite, etc. Vor cultiva coacăz negru Coacăzul negru este un arbust fructifer prețios. El n-a fost cultivat pînă acum, în raionul Sighet. Din inițiativa secției agricole raionale, în toamna aceasta în asociațiile și întovărășirile pomicole se vor planta cca. 30.000 butași de coacăz negru, printre plantațiile de pomi fructiferi. La numai un an de la plantare coacăzul negru va produce fructe. In sat la Miháieni De multe ori, în ochii oamenilor poți citi mîndria și fericirea care o stăpînește. Am citit și eu asemenea lucruri în ochii comunistul Carol Sei cînd mi-a povestit despre cela ce se întiîmplă acum în satul lor. Era emoționat de-a binelea cînd mi-a spus: „La noi, acum e o adevărată revoluție. S-a mișcat tot satul. El într-o fierbere cum n-a mai fost niciodată“. Fiecare sat, fiecare colectivă sau întovărășire își are istoria sa. Ani de existență, de frăimîntări, de zbucium pentru dezvoltarea și creșterea a ceea ce e nou și s-a născut în luptă cu atîtea greutăți. Așa este și cu întovărășirea din Mihăieni. Deși are doar cîțiva ani de existență, întovărășiți nu s-au înșelat atunci cînd și-au pus speranțele într-o viață mai bună. E ușor de spus aceasta acum. Lucrurile însă nu au mers așa fin pe cît s-ar crede. 52 de familii, cu tot atîtea concepții, s-au unit într-o singură familie pentru a păși spre viața nouă. Unii erau trași înapoi de un balast greu: obișnuința, rutina, egoismul și altele. Dar comuniștii din Mihăieni sînt căliți; ei știu să lupte cu năravurile vechi și la nevoie chiar cu cei care le mai păstrează. Deși în întovărășire erau mulți care militau pentru munca în comun, nu toți erau de această părere. De aceea se ducea o luptă permanentă pentru a se ajunge la lucrarea în comun a terenului. O parte din întovărășiri au și început să facă aceasta. Rezultatele obținute au fost mai bune, dar nu în măsura în care le doreau. Pe parcurs s-au ivit alte neajunsuri. Cei care lucrau în comun s-au convins că nu e bine să fii cu un picior în întovărășire cu celălalt în afara ei. Și au pornit inițiativa ca să intre cu tot pămîntul în întovărășire. „Multe mai vreți voi — spuneau unii la adunarea generală. Pînă unde vreți să ne duceți“, întrebau alții nedumeriți. Un grup de întovărășiți în frunte cu comunistul Seitsi susținea cu căldură părerea „Nu maii vrem să avem două gospodării, două gînduri. Nu mai vrem să ne gîndim care pămînt ne e mai drag“. In seara aceea s-a produs și ruptura. 17 familii au hotărît ca în întovărășire să se muncească în comun și fiecare să intre cu tot pămîntul pe care-1 are. Și-au ales nouă conducere și au pornit o muno că. Familia lor n-a rămas însă numai la 17. Rînd pe rînd s-au înscris noi membri, iar azi întovărășirea agricolă are 31 familii cu 110 ha teen. Ceilalți întovărășiți care nu voiseră să între cu întreaga suprafață de teren, au continuat munca pentru înființarea unei noi întovărășiri. Toate acestea s-au întîmplat cu cîteva săptămîni în urmă: întovărășirea „Aurel Șețu“ cu sprijinul S.M.T. a început să are cu tractoarele, să semene grîu de calitate schimbat la baza de recepție. Toajte au mers bine. Ei au terminat primii însămînțările. Intovărășiții sînt acum hotărîți să-și formeze un fond de bază. In acest scop ei au contractat 12 ha cu trifoi, și fiecar întovărășit a contribuit cu 2 la sută din recolta sa de grîu. Primul lor gînd este să-și cumpere 100 de oi. Pînă la un timp ceilalți, care n-au voit să-i urmeze pe acești întovărășiți au privit numai la ceea ce ac cesi din întovărășirea „Aurel Șețu“. Zi de zi însă s-au convins tot mai mult că lucrurile acolo merg bine. Dorința de a nu rămîne în urmă i-a făcut și pe ei să se frămînte, să se gîndească la noi metode de lucru. Măsurile pentru reorganizarea muncii au fost îmbinate cu munca politică pentru atragerea de noi membri. In sat familiile de țărani muncitori au fost puse în mișcare de agitatori. „In care întovărășire să ne înscriem“? îi întrebau oamenii: „In care vreți“ — li se răspundea. Au avut de lucru și agronomii care nu mai pridideau cu comasările. Cînd l-am întrebat pe tehnicianul Borza, care este suprafața noii șiri s-a scărpinat în cap în tovărăspunîndu-mi: „Zău, că nu știu. Se schimbă din oră în oră și nu aș vrea să spun un neadevăr“. Duminică, 27 octombrie, la inaugurare, noua întovărășire căreia i s-a dat numire de „Petőfi Sárudor“ cuprindea 79 de familii cu o suprafață de 179 ha. Mîndrii: sînt ,azi toți țăranii muncitori din satul Mihăieni de rezultatele obținute în cooperativizarea agriculturii satului. La 60 la sută au ajuns, dar nu se vor opri aici. Nu le place să se oprească la jumătatea drumului. A văzut bătrînul Sut Andrei cît grîu a obținut în întovărășire Emeric Borbély, prietenul său de nădejde. Niciodată el n-a avut atîta. S-a înscris atunci și el cu toate cele 7 ha de teren ce-l are. Și dacă bătrînul Suth s-a înscris, el știe s?e face. Asta o știu și alții. Astăzi tot satul e cu fața spre în*tovărășire. Despre aceasta vorbesc cu toții. NICOLAE SZÖBÉL (j Ooocoooooooooooooooooooocoyc: o ococc OOOOOC iOOOOOOCOO PE DRUM DE APE Pină am trecut prin munții Vișeului, pe Valea Rîului, eram convins că trunchiurile uriașe ale copacilor din pădurile noastre, nu pot fi scoase din inima codrilor decit pe ape ca Bistrița, sau numai pe rîuri cu un debit mare de apă, adinei. Dar iată că pe Valea Rîului — pe Wasser cum ii mai spun oamenii de prin partea locului, mi s-a năruit această convingere. Informarea vechii mele păreri nu ținusem seama de un lucru important și anume că în țara asta a noastră, trăiesc chiar și in munți oameni minunați, că sub puterea lor creatoare se înclină munții, se transformă natura și toate legile ei de veacuri. In drum spre munte, la margine de drum, am văzut un fel de văgăună acoperită cu draniță. Am privit-o curios ca pe ceva de pe alte tărîmuri. Despre văgăună mi-a vorbit un buzunar, pe nume Andrei Gherța. — Asta, m-a lămurit el, e o veche colibă maramureșeană. Ea aparține trecutului. Ar trebui să-i dăm foc, dar o lăsăm aici, să vorbească singură despre trecut, despre viața noastră de atunci... M-am cutremurat la gîndul că in asemenea morminte trăiau oameni. Am trecut apoi pe lingă o așezare nouă de oameni — case de lemn cu ferestre mari, cu mușcate înflorite și am luat-o pe Jiu în sus. La rampă se încărcau vagoane. Am luat-o in sus pe malul rîului, pe un fel de albie lucrată din trunchiuri de brad. Ce-i aceasta — l-am întrebat pe însoțitorul meu, arătînd spre albie. — Veți vedea mai sus — mi-a răspuns el. Și și-a continuat drumul, domol, săltîndu-și călcîiele, în mersul specific al muntenilor. Pe marginea acestei poteci originale, din loc in loc stau scrise cifre mari, stiigace, 100, 200, 500... Intr-un tîrziu am ajuns la o nouă așezare de oameni. O casă mare tot de lemn, cu cerdac sprijinit pe stulpi încrestați, cu ferestre curate, luminoase. Să intrăm — m-a poftit butunarul. Și am intrat, înăuntru, vreo douăzeci de oameni. Cald, plăcut, și un îmbietor miros de mâncare ne-a întimpinat, o dată cu bunăvoința oamenilor, Iii Un muncitor zdravăn, cu obraîmbujorați, ne-a poftit la masa lui, prezentîndu-ni-se: „Mă cheamă Krafcsik. Leopold Krafcsik, și sînt șeful brigăzii de constructori. Luați loc, și gustați din mămăliga asta. E mămăliga după care a tinjit un cumnat al meu prin Germania. E făcută cu cartofi și șuncă..." ★ După popas, am pornit mai departe în sus pe vale, pe același drum. In frunte mergea Krafcsik, șeful brigăzii. In urma lui, brigada. "— Spune-mi, ceva tovarășe Krafcsik despre albia, sau jgheabul acesta — l-am provocat eu la vorbă pe șeful brigăzii. Ce rost are? Cine l-a făcut? Omul s-a oprit, m-a privit lung cu ochii lui albaștri, apoi a început să-mi povestească: Drumul acesta, e drumul apelor. Pe jgheabul acesta curg apele din lacurile de acumulare, atunci cînd le dăm drumul și o dată cu ele dăm drumul și la buștenii pe care-i duc la vale cu îsei de mari și grei... Am ajuns la primul lac, lacul număru unu; este un adevărat lac în inima munților. Valea a fost zăgăzuită, încinsă cu un brin zdravăn. In dosul zidului se adună apele rîului, iar de la zid în jos, șerpuiește jgheabul. Mai sus de lac, albia de trunchiuri albe-gălbui își continuă drumul ca o arteră spre inima codrilor. O parte a brigăzii a rămas la primul lac. Restul și-a continuat drumul. Sus mai sînt două lacuri de acumulare — și-a continuat povestirea șeful brigăzii. Iar lungimea jgheabului fără lacuri, este de 2.254 de metri. La construirea acestui drum de ape am lucrat cu brigada noastră. Avem constructori minunați: Decker Mihai, Skurka Iosif, Beschir Gheorghe, Gutner Ștefan și alții. Vedeți drumul acela? Pe acolo se făcea scoaterea bușteni.. I. M. .Continuare în pag. 3-3.)