Pentru Socialism, noiembrie 1957 (Anul 8, nr. 1187-1212)

1957-11-01 / nr. 1187

t pRoimpi din rom­aiit BRIAN AL COMITETULUI RESIDUAL AL PARTIDULUI IRI­SGITORES G ROSHIII ȘI AL SFATULUI POPULAR RESIORAL BAIA MARE Anul VIII. — Nr. 1187 Vineri, 1 noiembrie 1957 4 pag. = 20 bani La ordinea zilei Cu­ mai multe arături adinei de toamnă Numeroase scrisori sosite la redacție ne aduc vestea că in tot mai multe locuri producțiile de porumb, cartofi, floarea-soare­­lui, sfeclă de zahăr sunt deose­bit de bogate. Pe u­nele parcele ale gospodăriei agricole de stat din Satu Mare s-au cules pro­ducții de cite 5.000 kg. porumb boabe la hectar. Intovărășiții din comuna Vad — raionul Si­­ghet au obținut în acest an o recoltă de peste 5.800 kg. po­rumb știuleți la hectar. Frumoase recolte de sfeclă de zahăr (20—30.000 kg. la hectar) au cules cultivatorii din Tire­am raionul Cărei. La obținerea unor asemenea succese a contribuit mult faptul că pe lângă celelalte lucrări agrotehnice s-a dat o mare atenție executării arături­lor adinei de toamnă. Arăturile de toamnă au o im­portanță cu atît mai mare în re­giunea noastră cu cât în cea mai mare parte terenul este lutos ceea ce face să se zvînte cu greu primăvara. Importanța acestei lucrări o cunosc și colectiviștii din Cărășeu care de pe parcele­le arate din toamna trecută au cules cu 800 kg. porumb și 9.000 kg. sfeclă de zahăr mai mult decit pe cele cae n-au fost arate din toamnă, deși celelalte lucrări au fost executate la fel pe întreg terenul. Tocmai de a­­ceea pe ogoarele gospodăriei a­­gricole colective din Cărășeu s-au efectuat deja arături pe o suprafață de 135 ha. Arăturile adinei răsplătesc din plin munca depusă; recolta spo­rește în cele mai dese cazuri cu­­ 30—40 la sută, dacă bineînțeles se respectă și celelalte reguli agrotehnice. * Prin arăturile adinei de toam­nă terenul se af­lează înlesnind înmagazinarea apei din ploi și cea provenită din topirea zăpe­zii. Prin această lucrare se di­strug și buruienile și insectele vătămătoare culturilor. Până în prezent în regiune s-au executat arături adinei pe su­prafețe destul de mici deși însă­­mințările s-au terminat în multe locuri. Comitetele raionale de partid t­ebuie să îndrume organizațiile de bază să ducă o vie muncă politică și organizatorică în scopul executării de arături a dinei pe suprafețe cit mai mari Comitetele executive ale sfaturi­lor populare să îndrume ingine­rii și tehnic­enii agronomi să lă­murească țăra­nii muncitori să e­­xecute această lucrare și să în­­grașe terenul cu gunoi d­e grajd și îngrășăminte chimice. Ei tre­buie să explice țăranilor munci­tori adîncimea la care să are știut fiind­că la unele culturi ca porumb, sfeclă de zahăr, cartofi arătura trebuie să depășească adîncimea de 20 cm. De aseme­nea trebuie combătut obiceiul de a grăpa arăturile actine­ de toam­nă. Este de datoria fiecărui muncitor agricol, colectivist și întovărășit să lupte ca nici bucată de pămînt să nu rămînă o nearată. Sarcini de seamă rev­i S.M.T.-urilor care trebuie să e­xecute arături adînci de toamnă pe suprafețe cit mai întinse, asi­­gurînd funcționarea tractoare­lor fără întrerupere și cu întrea­­ga lor capacitate de lucru. Duminică, coconii și fetele din Negrești ca și din alte păr­ți ale Țării Oașului, Mind mari­­^.............*­« Citiți %n pagina 4-a Popoarele a­rabe condamnă po­litica imperialistă agresivă. Nu vom admite niciodată ca Ungaria să devină obiectul vreunei provocări imperialiste. *­ Cuvîntarea lui G. Marosan — In cinstea celei de a 40-a aniversări a Marii Revoluții Cu angajamente îndeplinite A 35-a întovărășire din raionul Gehu Silvaniei Minerii, muncitorii și inginerii cri s-a și făcut. Pe lîngă urmă­­exploatării miniere „7 Noiembrie“ firea atentă a mersului producției, Nistru și-au luat­­ angajamentul să s-a îmbunătățit asistența tehnică cinstească cea de a 40-a aniver­ a echipelor și aprovizionarea lor . . sare­a Marii Revoluții Socialiste cu cele necesare la fronturile de Asuaju de Jos, raionul Cehu­ Silva­­din Octombrie cu o depășire a va­ lucru. Datorită acestor măsuri an­ n'e' 3 'ua f­i'ință o nouă întovără­­torii producției globale de 200.000 pajamentul a fost depășit, șire agricola ce poarta numele „In­ lei.­ Pentru o exploatare minieră Locul de fruntași în întrecere Lățirea“. In ea au intrat 1a fami­­ia cea de la Nistru, care în la- este deținut de către echipele de­­ tirani muncitori. Aceasta et­nnie anterioare rămăsese de multe mineri conduse de: Gheorghe Pop, cu* ori sub plan, acest lucru era ceva r. , v . T­c­TM • ^ehu s,lvan,ei- Ca președinte a fost deosebit Gheorghe R­ancea și Ion Șimoni ales țăranul muncitor Ion Danciu. Pentru realizarea angajamentului 11 care în perioada respectivă și-au a fost necesară mobilizarea tutu- depășit angajamentele luate cu vol forțelor productive. Acest la- peste 30%. Raportează partidului nostru drag Muncitorii, ingine­rii și tehnicienii u­­ziim­elor „1 Mai“ Ferneziu întîmpină cea de a 40-a ani­versare a Marii Re­voluții Socialiste din Octombrie, cu anga­jamentele îndeplinite și depășite. Astfel planul producției marfă a fost simți­tor depășit pe ulti­mele trei luni, iar la sortimentul princi­pal s-­a­ obținut o depășire a meniului luat angaja­t le 1,60 la sută. Intensificînd între­cerea socialistă pro­ductivitatea muncii a crescut cu 10,8 la sută și pe­­ această bază pre­cum și prin­­tr-un regim sever de economii și o price­pută gospodărire s-a realizat o economie la prețul de cost de 2.067.000 lei. Este greu să evi­­dențiezi cîțiva frun­tași în muncă, de­oarece întregul co­lectiv, fiecare mun­citor s-a străduit să ajungă în cinstea m­arii sărbători la ni­velul celor mai buni Florea C. Partene coresc. Sîmbătă 26 octombrie, în satul Acum cîteva zile țăranii mun­citori din comuna Bălța raionul Cehu Silvaniei au sărbătorit un nou succes: terminarea însămînță­­rilor de toamnă unele circumscripții (1.120 ha). Ori­care avîntate în întrecerea patriotică au terminat însămînțările au fost cele ale depu­taților :Teodor și Alexa Blidar din satul Odești, Vasile Chioreanu și Gheorghe Zah din Urmeniș și alții. De remarcat este faptul că și a­­­cum cele două întovărășiri au fost primele care au terminat atît re­coltatul cît și însăimîn țările. Emil Domuța agent agricol O nouă secție de confecții pentru copii Membrii cooperativei „Drapelul roșu“, din­ Caret „au cinstit apro­piere­a marii sărbători, prin înfiin­țarea unei noi secții de confecții — comandă pentru copii, care execu­tă și reparații. Secția are un lo­cal bun și este dotată cu utilaj corespunzător. Mihai Bovan de la fabrica ,.Unio" din Satu Mare este un cunoscut strungar al fabricii. Executînd piesele cele mai com­plicate, el își depășește simțitor norma în fiecare lună. Fruntași în întrecerea patriotică Comitetele de stradă — prețios sprijin al comitetului executiv In munca comitetului executiv al orașului Baia Sprie s-au obți­nut în acest an realizări însemna­te în domeniul lucrărilor gospo­dărești și edilitare. Multe di­n cele 27 comitete de­ stradă, au adus o contribuție efectivă ca străzile să fie mai bine îngrijite, ca orașul să devină mai frumos, mai curat, mai bine gospodărit. In primăvară, comitetul executiv orășenesc a hotărît ca în centru să se facă trotuare de asfalt, rea­­lizîndu-se pînă acum 2.200 m2 ase­menea trotuar. La propunerea co­misiei permanente pentru gospo­dărirea orașului, comitetul execu­tiv a hotărît ca piatra lată ce se scoate de pe trotuarele care se asfaltează, să fie transportată și așternută pe străzile laterale. Acest lucru a fost primit cu bucurie de cetățeni. In strada Grișan, unde activează comitetul de cetățeni al cărui președinte este comitna­tul Paul Szepeker, s-au tranportat 400 t. piatră, cu care într-un timp scurt și prin muncă voluntară, s-a exo­­ooooooooooooooooooooooo y cotat peste 110 m. t. trotuar, în valoare de circa 10.000 lei. Secretarul comitetului orășenesc, Alexandru Giro, executiv mi-a arătat zilele trecute un proces ver­bal în care printre altele se spu­nea: „La întîlnirea alegătorilor din circumscripția electorală orășe­nească nr. 12 cu deputata Florica Szabó, s-a discutat construirii trotuarului din problema strada Avram Iancu. Cu acest prilej s-a ales un comitet de stradă format din șase persoane care să se ocu­pe special de această problemă. Cerem comitetului executiv să asi­gure transportul pietrei, prin muncă voluntară vom iar noi con­strui trotuarul“. Am aflat că în prezent pe această stradă lucrări­le sunt deja în curs pe o lungime de 150 m. Asemenea acțiuni se desfășoară și în alte străzi. Cu ajutorul comitetelor de cetățeni s-au curățat peste 8.000 m. 1. șanțuri pe străzile Dragoș Vodă, Malinovski, Eliberării, s-au între­ținut locuințele, s-au amenajat parcurile etc. In vederea unei mai bune apro­vizionări cu apă, la propunerea de­putaților și a comisiei permanente pentru gospodărire comunală, s-a prevăzut construirea a două bir­­­ne de apă noi de cîte 500 m3 fie­care, lucrare ce se află acum în­­tr-un stadiu înaintat. Rețeaua de apă este de asemenea în curs de­­ refacere pe o lungime de 2.700 m. 1. S-au luat măsuri ca sera comunală să producă răsadurile de flori necesare parcurilor și spa­țiilor verzi ale orașului. Oricine vizitează Baia Sprie se poate convinge de dragostea cu care cetățenii orașului în frunte cu deputații participă la acțiunile pentru înfrumusețarea orașului. Fără îndoială că dacă comite­tele de stradă ar cunoaște mai amănunțit planul de muncă al co­mitetului executiv l-ar putea spri­jini și mai mult în acțiunile între­prinse. Un rol de seamă în mo­bilizarea maselor l-ar avea iniție­rea unei întreceri patriotice între comitetele de cetățeni. Practica, folosită în alte părți ca fiecare co­mitet de stradă să p­rezin­te comi­tetului executiv informări periodice despre activitatea sa, ar duce, fără îndoială, la noi succese. __________ION BELU Au terminat de însămînțat In fiecare zi, primim vești de pre realizarea planului de însămînțări în diferite unități socialiste, comu­ne și sate. Ieri, am fost informați că planul de însămînțări al gospo­dăriilor agricole colective și înto­vărășirilor din raionul Garei a fost Îndeplinit. Numeroase unități so­cialiste și-au depășit simțitor pla­nul de însămînțări. La fel au făcut și țăranii muncitori din comunele Urzicenii, Căpleni, Berveni și altele. ★ însămînțările de toamnă sînt pe terminate și în raionul Oaș unde u­­nitățile din sectorul socialist al a­­griculturii — în afară de gospodă­riile colective din Vama, Drăgu­­șeni și Tîrșolț — au terminat a­­ceastă importantă lucrare. Colectiviștii din Orașu Nou și Turulung, întovărășiți­ din Batard, Bocicău și alții au însămînțat cu culturi de toamnă suprafețe mai mari decît avuseseră planificate. In general peste tot se duce lupta pentru ca profitînd de condițiile prielnice din această toamnă să se fnsămînțeze mai mult decît fusese planificat inițial. La nivelul secțiilor fruntașe în ultimele luni, printre secțiile uzinelor „Gh. Gheorghiu-Dej“ care obțin cele mai frumoase succese în Întrecerea socialistă pornită în cin­stea marelui Octombrie, se numără și secția de pămînt decolorant, ca­re în luna septembrie ia obținut o­­ depășire de 26,7%. Nici pe luna oc­tombrie nu a rămas mai prejos, pînă la 25 ale lunii planul lunar a fost depășit cu 7,6 la sută. Prin realizările obținute secția a­­­­­­­nivelul celor fruntașe din uzină. Fruntaș între fruntașii sec­ției este schimbul tineretului con­dus de harnicul atemist Nicolae Pop. S-au evidențiat tineri ca Gheor­ghe Moțoc, Dumitru Băbaș și alții care au obținut cele mai frumoase rezultate. Succese ale cooper­at­orilor Ieri, 31 octombrie, 8 cooperative meșteșugărești de pe cuprinsul re­giunii Baia Mare realizarea și depășirea au raportat sarcinilor anuale la prestații pentru popu­lație. Printre acestea se numără cooperativele: „23 August“ — Ar­­dud, „Ferometal“ — Baia Mare, „Progresul“ — Tășnad și altele. In total, aceste cooperative au exe­cutat prestații a căror valoare trece de 8.000.000 lei. Cooperativa „Drum nou“ Baia M­are a repurtat un succes dublu, realizîndu-și în aceeași zi și sar­cinile anuale la prestații indus­triale, iar cooperativa „8 Martie“ Satu Mare și-a depășit planul anual de prestații industriale cu 2%. VEȘTI DIN RAIONUL SIGHET­­ C­oooooooooooooo Recoltă bogată de fructe Anul acesta recolta de fructe în raionul Sighet este bogată. Ageva­­coopuil a achiziționat pînă acum pes­te 110 vagoane diferite fructe. „ O importantă cantitate a fost con­servată și destinată exportului. Pes­te 40 vagoane mere și prune au fost exportate în U.R.S.S., 2 va­goane mere proaspete de calitate au fost expediate în R. D. Germa­nă, etc. Noi plantații de pomi fructiferi In toamna aceasta vor fi plantați cca. 31.000 pomi fructiferi. Dintre aceștia 23.000 puieți vor fi asigu­rați din pepiniera sfatului popular raional. Pînă acum 13.000 pomi au fost stratificați în această pepinieră. Asociația pomicolă din Călinești, va planta în această toamnă cca 8.000 pomi fructiferi. Plantații masive va mai face asociația pomi­colă din Săpînța și întovărășirile zoopomicole din raion. O consfătuire a pionierilor din cercurile micilor naturaliști Numeroși pionieri din raionul Si­ghet s-au încadrat în­­ cercurile fizj­cilor naturaliști, desfășurînd o bo­gată activitate pe loturile experi­mentale de pe lîngă școli. De cu­­rînd, la Casa pionierilor din Si­­ghet a avut loc o consfătuire a mi­cilor naturaliști care s-au dovedit cei mai buni în întrecerea organiza­tă la începutul anului. In cadrul consfătuirii a fost prezentat un ra­port pe tema organizării activității pe lotul experimental din Vad. Au luat cuvîntul apoi numeroși pio­nieri din Vad, Budești, Sighet, Ro­na de Jos, Sarasău, etc. arătînd re­zultatele unor interesante experien­țe făcute pentru cultivarea griului ramificat, a bumbacului, a roșiilor altoite, etc. Vor cultiva coacăz negru Coacăzul negru este un arbust fructifer prețios. El n-a fost cultivat pînă acum, în raionul Si­ghet. Din inițiativa secției agricole raionale, în toamna aceasta în a­­sociațiile și întovărășirile pomico­le se vor planta cca. 30.000 butași de coacăz negru, printre plantațiile de pomi fructiferi. La numai un an de la plantare coacăzul negru va produce fructe. In sat la Miháieni De multe ori, în ochii oamenilor poți citi mîndria și fericirea care o stăpînește. Am citit și eu asemenea lucruri în ochii comunistul Carol Sei cînd mi-a povestit despre cela ce se întiîmplă acum în satul lor. Era emoționat de-a bi­nelea cînd mi-a spus: „La noi, acum e o adevărată­ revoluție. S-a mișcat tot satul. El într-o fierbere cum n-a mai fost ni­ciodată“. Fiecare sat, fiecare colectivă sau întovărășire își are istoria sa. Ani de existență, de frăimîntări, de zbu­cium pentru dezvoltarea și crește­rea a ceea ce e nou și s-a născut în luptă cu atîtea greutăți. Așa este și cu întovărășirea din Mihăieni. Deși are doar cîțiva ani de existen­ță, întovărășiți­ nu s-au înșelat a­­tunci cînd și-au pus speranțele într-o viață mai bună. E ușor de spus aceasta acum. Lucrurile însă nu au mers așa fin pe cît s-ar cre­de. 52 de familii, cu tot atîtea con­cepții, s-au unit într-o singură fa­milie pentru a păși spre viața nouă. Unii erau trași înapoi de un balast greu: obișnuința, rutina, egoismul și altele. Dar comuniștii din Mihă­­ieni sînt căliți; ei știu să lupte cu năravurile vechi și la nevoie chiar cu cei care le mai păstrează. Deși în întovărășire erau mulți care mi­litau pentru munca în comun, nu toți erau de această părere. De a­­ceea se ducea o luptă permanentă pentru a se ajunge la lucrarea în co­mun a terenului. O parte din înto­vărășiri au și început să facă acea­sta. Rezultatele obținute au fost mai bune, dar nu în măsura în ca­re le doreau. Pe parcurs s-au ivit alte neajunsuri. Cei care lucrau în comun s-au convins că nu e bine să fii cu un picior în întovărășire cu celălalt în afara ei. Și au pornit ini­țiativa ca să intre cu tot pămîntul în întovărășire. „Multe mai vreți voi — spuneau unii la adunarea generală. Pînă un­de vreți să ne duceți“, întrebau al­ții nedumeriți. Un grup de întovă­rășiți în frunte cu comunistul Sei­tsi susținea cu căldură părerea „Nu maii vrem să avem două gos­podării, două gînduri. Nu mai vrem să ne gîndim care pămînt ne e mai drag“. In seara aceea s-a produs și rup­tura. 17 familii au hotărît ca în în­tovărășire să se muncească în co­mun și fiecare să intre cu tot pă­mîntul pe care-1 are. Și-au ales nouă conducere și au pornit o mun­o că. Familia lor n-a rămas însă nu­mai la 17. Rînd pe rînd s-au înscris noi membri, iar azi întovărășirea a­gricolă are 31 familii cu 110 ha te­­­en. Ceilalți întovărășiți care nu voiseră să între cu întreaga supra­față de teren, au continuat munca pentru înființarea unei noi întovă­rășiri. Toate acestea s-au întîmplat cu cîteva săptămîni în urmă: întovă­rășirea „Aurel Șețu“ cu sprijinul S.M.T. a început să are cu tractoa­­rele, să semene grîu de calitate schimbat la baza de recepție. Toaj­te au mers bine. Ei au terminat pri­mii însămînțările. Intovărășiții sînt acum hotărîți să-și formeze un fond de bază. In acest scop ei au con­tractat 12 ha cu trifoi, și fieca­r întovărășit a contribuit cu 2 la sută din recolta sa de grîu. Primul lor gînd este să-și cumpere 100 de oi. Pînă la un timp ceilalți, care n-au voit să-i urmeze pe acești întovără­șiți au privit numai la ceea ce ac cesi din întovărășirea „Aurel Șețu“. Zi de zi însă s-au convins tot­­ mai mult că lucrurile acolo merg bine. Dorința de a nu rămîne în urmă i-a făcut și pe ei să se frămînte, să se gîndească la noi metode de lu­­­cru. Măsurile pentru reorganizarea muncii au fost îmbinate cu munca politică pentru atragerea de noi membri. In sat familiile de țărani munci­tori au fost puse în mișcare de a­­­gitatori. „In care întovărășire să ne­ înscriem“? îi întrebau oamenii: „In care vreți“ — li se răspundea. Au a­­­­vut­ de lucru și agronomii care nu­ mai pridideau cu comasările. Cînd l-am întrebat pe tehnicianul Borza, care­­ este suprafața noii șiri s-­a scărpinat în cap în tovără­spunîn­­du-mi: „Zău, că nu știu. Se schimbă din oră în oră și nu aș vrea să spun un neadevăr“. Duminică, 27 octom­brie, la inaugurare, noua întovără­șire căreia i s-a dat numire de „Pe­tőfi Sárudor“ cuprindea 79 de fami­lii cu o s­uprafață de 179 ha. Mîndrii: sînt ,azi toți țăranii munci­tori din satul Mihăieni de rezulta­tele obținute în cooperativizarea a­­griculturii satului. La 60 la sută au ajuns, dar nu se vor opri aici. Nu le place să se oprească la jumătatea drumului. A văzut bătrînul Sut­ Andrei cît grîu a obținut în întovă­rășire Emeric Borbély, prietenul său de nădejde. Niciodată el n-a a­­vut atît­a. S-a înscris atunci și el cu toate cele 7 ha de teren ce-l are. Și dacă bătrînul Suth s-a înscris, el știe s?e face. Asta o știu și alții. Astăzi tot satul e cu fața spre în*­tovărășire. Despre aceasta vorbesc cu toții. NICOLAE SZÖBÉL (­j Ooocoooooooooooooooooooocoyc: o ococc OOOOOC iOOOOOOCOO PE DRUM DE APE Pină am trecut prin munții Vișeului, pe Valea Rîului, eram convins că trunchiurile uriașe ale copacilor din pădurile noa­stre, nu pot fi scoase­­ din inima codrilor decit pe ape ca Bistri­ța, sau numai pe rîuri cu un debit mare de apă, adinei. Dar iată că pe Valea Rîului — pe Wasser cum ii mai spun oame­nii de prin partea locului, mi s-a năruit această convingere. In­formarea vechii mele păreri nu ținusem seama de un lucru important și anume că în țara asta a noastră, trăiesc chiar și in munți oameni minunați, că sub puterea lor creatoare se în­clină munții, se transformă na­tura și toate legile ei de veacuri. In drum spre munte, la mar­gine de drum, am văzut un fel de văgăună acoperită cu draniță. Am privit-o curios ca pe ceva de pe alte tărîmuri. Despre vă­găună mi-a vorbit un buzunar, pe nume Andrei Gherța. — Asta, m-a lămurit el, e o veche colibă maramureșeană. Ea aparține tre­cutului. Ar trebui să-i dăm foc, dar o lăsăm aici, să vorbească singură despre trecut, despre viața noastră de atunci... M-am cutremurat la gîndul că in asemenea morminte trăiau oa­meni. Am trecut apoi pe lingă o așezare nouă de oameni — case de lemn cu ferestre mari, cu mușcate înflorite și am luat-o pe Jiu în sus. La rampă se încăr­­cau vagoane. Am luat-o in sus pe malul rîului, pe un fel de al­bie lucrată din trunchiuri de brad. Ce-i aceasta — l-am în­trebat pe însoțitorul meu, ară­tînd spre albie. — Veți vedea mai sus — mi-a răspuns el. Și și-a continuat dru­mul, domol, săltîndu-și călcîiele, în mersul specific al muntenilor. Pe marginea acestei poteci ori­ginale, din loc in loc stau scrise cifre mari, stiigace, 100, 200, 500... Intr-un tîrziu am ajuns la o nouă așezare de oameni. O casă mare tot de lemn, cu cer­dac sprijinit pe stulpi încrestați, cu ferestre curate, luminoase. Să intrăm — m-a poftit bu­­tunarul. Și am intrat, înăuntru, vreo douăzeci de oameni. Cald, plăcut, și un îmbietor miros de mâncare ne-a întimpinat, o dată cu bunăvoința oamenilor, Iii Un muncitor zdravăn, cu obra­îmbujorați, ne-a poftit la masa lui, prezentîndu-ni-se: „Mă cheamă Krafcsik. Leopold Kraf­­csik, și sînt șeful brigăzii de constructori. Luați loc, și gustați din mămăliga asta. E mămăliga după care a tinjit un cumnat al meu prin Germania. E făcută cu cartofi și șuncă..." ★ După popas, am pornit mai departe în sus pe vale, pe ace­­­­lași drum. In frunte mergea Krafcsik, șeful brigăzii. In ur­ma lui, brigada. "— Spune-mi, ceva tovarășe Kraf­csik despre albia, sau jgheabul acesta — l-am provocat eu la vorbă pe șeful brigăzii. Ce rost are? Cine l-a făcut? Omul s-a oprit, m-a privit lung cu ochii lui albaștri, apoi a început să-mi povestească: Drumul acesta, e drumul apelor. Pe jgheabul acesta curg apele din lacurile de acumulare, atunci cînd le dăm drumul și o dată cu ele dăm drumul și la buște­nii pe care-i duc la vale cu­ îs­ei de mari și grei... Am ajuns la primul lac, lacul număru unu; este un adevărat lac în inima munților. Valea a fost zăgăzuită, încinsă cu un brin zdravăn. In dosul zidului se adună apele rîului, iar de la zid în jos, șerpuiește jgheabul. Mai sus de lac, albia de trun­chiuri albe-gălbui își continuă drumul ca o arteră spre inima codrilor. O parte a brigăzii a rămas la primul lac. Restul și-a continuat drumul. Sus mai sînt două lacuri de a­­cumulare — și-a continuat po­vestirea șeful brigăzii. Iar lungi­­mea jgheabului fără lacuri, este de 2.254 de metri. La construi­rea acestui drum de ape am lu­crat cu brigada noastră. Avem constructori minunați: Decker Mihai, Skurka Iosif, Beschir Gheorghe, Gutner Ștefan și al­ții. Vedeți drumul acela? Pe a­­colo se făcea scoaterea bușteni.. I. M. .­Continuare în pag. 3-3.)

Next