Pentru Socialism, decembrie 1957 (Anul 8, nr. 1213-1239)
1957-12-01 / nr. 1213
PPOLETAfUDWOArt MILE. UMIfWA! BRIJAn AL COmITETULUI REIflOHAL AL PARTIDULUI IflUîl CITOSESC SQUIZB $1 AL SFATULUI POPULAR RECIORAL BAIA RIARE Anul VIII. — Nr. 1213 Duminici, 1 decembrie 1957 4 pag. ■ [UNK] 20 bani LUNA CULTURII Cu prilejul celei de-a 10-a aniversări a proclamării Republicii Populare Romîne, partidul și guvernul nostru au hotărît ca în lună decembrie a.c. să se organizeze, în întreaga țară. Luna culturii. Acest eveniment va însemna un bun prilej de trecere în revistă a succeselor obținute pe calea revoluției noastre culturale, a continuării și dezvoltării celor mai bune tradiții ale culturii și artei romînești în general. Bilanțul pe care il facem cu această ocazie este rodnic, dovedește grija părintească a partidului și guvernului nostru pentru luminarea maselor. Realizările obținute în domeniul culturii sînt prezente la tot pasul în orice colț al regiunii noastre. In cei zece ani de democrație populară, s-a creat baza materială necesară înfloririi culturii și artei la sate și orașe, s-au clădit, au luat ființă zeci și sute de Instituții culturale inexistente în regimul burghezo-moșieresc. In acest sens este de ajuns să amintim de existența a două teatre de stat în regiunea noastră unul la Baia Mare, altul la Satu Mare, a celor două orchestre simfonice „Minerul" „Glinka", a celor patru case raseși nale de cultură, două școli populare de artă ne mai vorbind de cele peste 400 de cămine culturale, sute de cluburi și colțuri roșii și biblioteci create în anii puterii populare. Crearea numeroaselor instituții culturale a făcut posibilă creșterea fără precedent a mișcării artistice de amatori. In anii aceștia au fost antrenați în munca artistică și culturală mii și mii de oameni ai muncii din regiune, care au învățat să-și îmbogățească mințile, să-și încălzească sufletele la izvoarele binefăcătoare ale artei — de care altădată erau dezmoșteniți. Manifestările ce vor avea loc în luna culturii vor dovedi imensa putere de creație a poporului, succesele obținute de oamenii noștri de creație pe drumul arătat de partid — drumul realismului socialist. Programele cultural-artistice ce se vor organiza cu acest prilej, expozițiile, editarea a zeci și sute de opere literar-artistice, toate la un loc vor îmbogăți patrimoniul artei și literaturii noastre naționale. In cadrul lunii culturii un loc de seamă va ocupa „Decada culturii naționalităților conlocuitoare" — o nouă dovadă a drepturilor și libertăților diferitelor ce trăiesc în frăție cu naționalități poporul nostru, ce dobîndesc însemnate succese pe calea dezvoltării artei și culturii lor — națională în formă, socialistă în conținut. Cu ocazia Lunii culturii, în regiunea noastră vor avea loc bogate manifestări cultural-artistice. Cu ocazia săptămînii artelor plastice și muzeelor (1—7 decembrie) de pildă, se va deschide expoziția regională a artiștilor plastici din regiune, la care și-au anunțat participarea peste 30 de artiști consacrați și amatori. Tot cu acest prilej, se vor deschide expoziții ca „Arta populară a Oașului", muzeele raionale din Sighet, Satu Mare și Baia Mare vor organiza expoziții care oglindesc realizările regimului democrat-popular în domeniul revoluției culturale, la Cărei va lua ființă un nou muzeu etc. De asemenea, în săptămîna muzicii, a teatrului romînesc vor avea loc numeroase concerte, spectacole de teatru, cu lucrările compozitorilor și dramaturgilor romîni, clasici și contemporani. De asemenea, cu ocazia „Decadei culturii naționalităților conlocuitoare" vor avea loc la sate și orașe bogate programe artistice care vor oglindi dezvoltarea culturii și artei naționalităților respective. Săptămîna cărții din cadrul Lunii culturii va prilejui de asemenea organizarea a zeci de expoziții: de cărți, conferințe, șezători literare, întîlniri cu scriitori etc. Este o tradiție poate la toate popoarele ca după un greu și lung drum pe care l-ai străbătut să privești roadele drumului pe care ți-ai parcurs. Luna culturii este pentru noi un prilej de a privi sau numai retrospectiv el și înainte de a întrezări noi și noi perspective ce duc la țelul dorit: continua îmbogățire a spiritului, a luminării minților, pentru fericirea truditorilor, pentru cauza socialismul i Lumina electrică la Mădăras De multă vreme locuitorii comunei Mădăras visează lumină electrică în casele lor, lumină asemănătoare celei din Ardud și multe alte sate electrificate. Puterea populară le-a venit în ajutor ca acest vis să devină o realitate, o realitate care se conturează tot mai mult, păzind cu ochii. Mulți au lucrat la săparea gropilor, la punerea stîlpilor. Apoi s-au tras firele. A lipsit insă transformatorul. O problemă grea. Dar tov. Laura Pop secretara sfatului popular comunal nu s-a dat bătută cu una cu două. A mers pînă la București, și cu ajutorul Ministerului de resort a obținut transformatorul, iar camionul colectivei s-a deplasat pînă la Craiova să-l aducă. Și acum se fac ultimele pregătiri. Ce bucurie! In cinstea conferinței raionale de partid și a celei de a 10-a aniversări a proclamării republicii se vor aprinde lămpile lui Ulei și în această comună. Citiți în pagina 3-a și a 4-a — PENTRU PROMOVAREA ÎNCREDERII IN RELAȚIILE INTERNAȚIONALE 1— Convorbirea lui N. S. Hrușciov cu ziariștii americani W. R. Hearst, F. Connis și R. Considine ! ! ! Cu planul anual îndeplinit Muncitorii, tehnicienii și funcționarii întreprinderii I.A.R.T. Baia Mare, raportează cu mîndrie partidului, că antrenați în întreceri socialiste în cinstea celei de a X-a aniversări a proclamării Republicii Populare Romîne au realizat planul anual în zece luni și 28 de zile. Ei sunt hotărîți să lucreze și în viitor cu același eilan, pentru prosperitatea celor ce muncesc, pentru pace. S-au evidențiat în mod deosebit șo«ferii Ioan Fonta, Vasile Feher, Tiberiu Borza, mecanicii Iuliu Pusek, Andrei Pomean, Eugen Postarek și alții. _______________ DE LA COOPERATIVA „UNITATEA“ DIN SIOHET Realizări însemnate In lupta lor pentru reducerea prețului de cost, muncitorii de la „Unitatea“ au reușit datorită măsurilor tehnico-organizatorice și extinderii micii mecanizări să realizeze pînă în prezent economii în zilele acestea muncitorii de la cooperativa „Unitatea“ au avut o mare bucurie. Din țara prietenă R.D. Germană ei au primit 3 tri-valoare de 821.000 lei, iar productivitatea muncii față de plan să crească cu 14 la sută; față de aceeași perioadă a anului trecut, productivitatea muncii a crescut cu 49 la sută. Blocuri noi, care se întrebuințează la cusutul tricotajelor. In cursul anului au mai fost primite două asemenea mașini.« Utilaj nou Realizări sanitar-veterinare în raionul Șomcuta Mare Pînă în anul 1944 pe actualul teritoriu al raionului Șomcuta Mare, au existat patru circumscripții veterinare. In anii regimului democratpopular, o dată cu încurajarea dezvoltării creșterii animalelor, au fost luate măsuri de îmbunătățire simțitoare a asistenței veterinare. A fost dublat numărul circumscripțiilor veterinare care sunt azi deservite de 8 medici veterinari și 25 de tehnicieni zoo-veterinari. In acești ani au fost construite localuri noi și au fost refăcute localuri în șapte centre de circumscripție. La acestea se adaugă spitalul veterinar din Baia Mare și centrul de control al alimentelor, care au fost înființate tot în această perioadă. Fără îndoială, una din principalele înfăptuiri în acest domeniu este organizarea centrului de însămînțări artificiale de la Seini și a subcentrelor din Cicîrlău, Tăuții Măgherăuși, Pomi și Apa. O statistică întocmită în anul 1945 ne informează că pe atunci cazurile de pestă și bruceloză cuprindeau cca. 20 la sută din efectivele de porci și vaci. In ultimii ani ,asemenea cazuri au apărut sporadic, iar în acest an chiar de loc. Sugestii pentru un curs cu activiștii culturali Din inițiativa secției de propagandă și agitație a Comitetului regional de partid Baia Mare, de curînd a avut loc o consfătuire în care s-au dezbătut pe larg problemele privitoare la viața culturalartistică din întreprinderile băimărene. Au participat directorii întreprinderilor, secretarii organizațiilor de partid, de U.T.M., președinții comitetelor de întreprindere, responsabilii cu munca culturalartistică etc. La primul punct al ordinei de zi s-a prelucrat un amplu referat — întocmit de către o comisiie formată din oameni de specialitate — referitor la activitatea cluburilor muncitorești și a colțurilor roșii din localitate. In general, referatul a scos în evidență că, mai ales în ultimul timp, la unele cluburi cum este cel al uzinelor „Gh. Gheorghiu- Dej“ activitatea a cunoscut o înflorire îmbucurătoare, îmbunătățindu-se conținutul muncii culturaleducative. Au fost apoi criticate o serie de cluburi ca cel al uzinelor „1 Mai“ Ferneziu, colțurile roșii ale întreprinderilor „Hutila Dezideriu", Cloșca, P.T.T.R. ș. a., unde «activitatea cultural-artistică nu este la înălțimea sarcinilor. Precum reiese și din titlul articolului de față, nu intenționăm să trecem în revistă toate temele ce au constituit obiectul consfătuirii cu pricina. Acestea au fost dezbătute și lămurite chiar în cadrul consfătuirii. Considerăm util însă să reluăm una din temele consfătuirii și anume: aceea a îmbrățișării cu mai mult curaj a formelor noi și eficace în activitatea cultural-artistică de masă. In această ordine de idei, merită să subliniem buna orientare a consfătuirii, în sensul că a abordat tema conținutului muncii «culturale de masă și a deschis perspective de discutare «a problemei încetățenirii unor noi forme de activitate cum ar fi: crearea de brigăzi științifice, aplicarea unor noi forme de popularizare a cărții prin manifestări ca: „de vorbă cu eroii cărții", „proces literar" etc. Pentru a crea condiții de adaptare a acestor noi forme de activitate, la consfătuire s-a discutat problema organizării unui curs de cîteva zile cu toți responsabilii de cluburi și colțuri roșii din oraș. Atît din referat cît și din discuțiile pe marginea acestuia, a reieșit cu prisosință utilitatea unui Spicuiri de la o consfătuire asemenea curs. De fapt ,aici vrem să ne oprim, în acest sens vrem să dăm cîteva sugestii consiliului sindical local sub auspiciile căruia va a trebui să se desfășoare acest curs. Este cazul să pornim de la experiența noastră de pînă acum în organizarea unor cursuri cu activiștii culturali. Este de notat în acest sens că, «acele cursuri unde s-au făcut referate și conferințe, fără demonstrații practice, «n-au dus niciodată la rezultatele scontate. Și iată un caz concret. In primăvara anului curent, secția de învățămînt și cultură a organizat o consfătuire de două zile unde s-au dezbătut problemele vieții culturale dîn satele și orașele regiunii. Printre altele tov. Bandula, bibliotecarul șef al bibliotecii centrale regionale, a ținut un scurt referat despre noile forme de popularizare a cărții. Participanții au plecat cu lămuriri foarte vagi despre aceste activități. Rezultatul? Nicăieri în regiune nu s-a aplicat nimic din noile forme de activitate expuse teoretic de către tov. Gh. Banciula. Nu mai este nevoi ® ua'dar de a aduce alte argumente în această privință. De aceea consiliul sindical local va trebui să organizeze cursuri cu pricina în ,așa fel ca participanții să aibă ocazia să vadă cum anume decurge programul unei brigăzi științifice, sau un program denumit „de vorbă cu eroii cărții“. Sunt multiple posibilități de a face din acest curs de cîteva zile o adevărată tribună de împărtășire a experienței acelora care au aplicat primii și cu succes aceste metode în activitatea culturală de masă. Este cunoscut, de pildă, c. inițiativa organizării brigăzilor științifice pornește de la activiștii casei raionale de cultură din Sighet și este aplicată astăzi în majoritatea regiunilor din țară. De aceea iar fi bine dacă în fața cursanților s-ar vorbi pe scurt despre obiectivele și forma de organizare a brigăzilor științifice, ca apoi, cursanții să ia parte la un asemenea program. In cazul nostru, cu ajutorul tov. Ion Berciu, directorul casei raionale de cultură din Sighet, s-ar putea înjgheba o brigadă științifică cu persoane din oraș, iar programul s-ar putea desfășura în prezența cursanților care, de data aceasta, ar pune ei întrebările pe care în mod obișnuit le pune publicul care participă la programele brigăzii. De asemenea, cu ajutorul bibliotecii regionale, în fața cursanților va trebuii să se facă o demonstrație practică asupra felului cum se organizează și cum decurge un program denumit „de vorbă cu eroii cărții“ sau un „proces literar . Am amintit doar cîteva din obiectivele pe care va trebui să le urmărească cursul care s-a hotărît să se facă cu activiștii culturali din întreprinderile băimărene. Rămîne cu consiliul sindical local, împreună cu casa de creație populară, și cu sprijinul secțiunii regionale de învățămînt și cultură, sub directa conducere a comitetului orășenesc de partid să pună în practică cît mai curînd aceste sarcini, ce vor duce hotărît la adaptarea cu mai mult curaj a unor inițiative prețioase, la îmbunătățirea calității muncii cultural-educative în lăcașurile de cultură din orașul și regiunea noastră. I. CogAlANU .ser Ateliere de tîmplărie pe lingă școli Pentru ca în orele de lucrări practice elevii să-și însușească deprinderi practice, la școala de 7 ani din comuna Băsești, raionul Cehu Silvaniiei care ajutorul părinților elevilor s-a amenajat de curînd un atelier de tîmplărie. La școala de 7 ani din satul Arduzeli atelierului construit anul trecut i s-a mărit capacitatea. In același timp el a fost dotat cu uneltele necesare. Bancul la care se lucrează a fost confecționat de elevi. Vedere generală a ciclotronului. IN FOTO: Aspect din sala de comandă a ciclotronului. Aci se găsesc dispozitivele de comandă și semnalizare pentru întreaga instalație a ciclotronului. r IWntiiwnaka coci Oi A 10- immAri a proclamam bpr 10 ani în Seini Pe unde treci în orice stradă sau uliță a oricărui oraș sau sat , din regiunea noastră, vei găsi o porțiune de drum pietruită de curind, un cămin cultural sau locuință Individuală în construcție, sau loturi de pămînt parcelate, pe care acum se adună piatră, var, cărămizi, sau se ridică un fundament, întreaga regiune e un mare șantier. Numai în comuna Seini, de pildă, în ultimii 10 ani s-au făcut o mulțime de lucruri. Pentru reparații la clădirile școlilor și lărgirea lor s-au cheltuit aproape 60.000 lei. Reparațiile capitale , făcute la filiala cooperativei din Săbișa au îmbunătățit condițiile de deservire ale populației. S-a lărgit întreprinderea „Sei [UNK]neana“ și „Cometa". Tot prin Investiții, la stația de montă artificială s-a construit un grajd, și un laborator. Este frumos parcul din mijlocul comunei-orășel, precum și magazinul universal încăpător, amenajate prin munca voluntară a salariaților din diferite instituții. La pietruirea străzii Boci, de pildă, 100 cetățeni în frunte cu Vasile Kelemen, Bud Gheorghe, Maria Hontău etc. au efectuat circa 1.000 de muncă voluntară. Dar cîte nu s-au făcut in acești din urmă 10 ani în comuna ; Seini!... Uzinei electrice i s-a adăugat o nouă hală de mașini. . Tot aiici s-au montat două motoare Diesel de cite 100 C.P., s-a clădit un nou spital veterinar. La centrul de selecționare și tratare a semințelor, sute de cetățeni pregătesc sămînța recoltelor bogate , de mline. Peste 60 poduri și podețe au fost construite din resurse locale și prin munca voluntară a cetățenilor Francisc Biro, Grigore Nap, deputat ș. a. din comună. S-a amenajat cinematograful cu bănci noi, o hală de mașini. Statul nostru democrat-popular a investit 400.000 lei deschizind aici trei cariere de piatră unde lucrează în prezent numeroși locuitori ai comunei. Femeilor li se asigură condiții din ce în ce mai bune de naștere. Sub îngrijirea moașei și a medicului, la casa de naștere înzestrată cu 10 paturi, femeile pot fi sigure că nu li se va întîmplă nimic nici lor, nici noilor născuți. Colectivista Ileana Moldovan muncitoarea agricolă Maria Bălan, Ana Bălan și multe alte feme au dat un prețios aport la amenajarea dispensarului pentru copii, a are și un staționar cu 15 paturi. In comuna Seini s-a dezvoltat și sectorul socialist al agriculturii. Ferma horticolă a G.A.S Seini se ocupă de pomicultură viticultură, agricultură, etc. Pe lîngă aceasta, în 1955 a luat ființe o gospodărie colectivă apoi o întovărășire agricolă, la Săbișc există o întovărășire viticolă, Sc Viile Apei o întovărășire agricolă Toate condițiile create de regimul nostru, duc la ridicarea bunăstării țărănimii muncitoare. Numai aci, în Seini, s-au împărțit din rezervele statului 40 de loturi pentru construirea de locuințe individuale. Acestea sunt numai o parțe din cele făcute pentru oamenii muncii în cei 10 ani în comune Seini. Lucrările efectuate valorează multe milioane de lei. Și cîte se vor mai face încă în anii ci vin! S. P. MAAAAAAAAA'WMAM I W W W W WWWSAAW i Vești de la „SEINEANA“ Echipa de montori în frunte cu Haralambie Roșescu, venită tocmai de la fabrica „Rahova“, lucrează intens la instalarea conductelor de la întreprinderea „Seimeana“, unde se face trecerea instalației de la folosirea combustibilului solid la păcură. Rezervoarele sînt deja Instalate atît la fabrică, cît și la gară și întreaga instalație va fi dată în folosință la începutul anului viitor. S-au proiectat și izolarea termică a conductelor de aburi. O parte din materialele necesare s-au procurat. Prin aplicarea acestei inițiative, întreprinderea va mai economisi aproape 100.000 lat la cele două secții ce le are la Seini și Livadia. 11 îndeplinirea planului este o problemă care frămîntă pe toți muncitorii și tehnicienii întreprinderii. De aceasta depinde dezvoltarea, mecanizarea locurilor de muncă și îmbunătățirea salariului lor. Prinreducerea termenului de fermentare ei vor da luna aceasta cu cca 10 la sută mai multă drojdie, oțel și spirt. Fermentatorul Vasile Cîmpean care dă cele mai bune plămezi, Maria Dragoș, Maria Nagy, Florica Rusu de la ambalare, Gheorghe Mitoianl drojdier, Alexandru Nagy, mecanic lăcătuș și mulți alții, prin buna organizare a locului de muncă, disciplină și grijă deosebită la manipularea materiei prime, contribuie din plin la realizarea și depășirea sarcinilor de plan ale întreprinderii. oooc-Dcxx»ooa)ocxxxîoooooo<x>ooc«5000cxx300oocoiKxx:ccocoC'«xx?noo?>ocoor' Prin muncă voluntară Din inițiativa deputaților Teodor Coc, Vasile Boldea și Ion Sima din comuna Cămîrzana s-a reparat drumul spre locul numit, Vîrșov, curățindu-se și săpîndu-se aproape 4.000 m.l. șanț. La munca voluntară organizată pentru această lucrare au participat 120 cetățeni în 380 ziile-muncă și s-au transportat și împrăștiat 50 m.c. pietriș. Tot acești deputați au inițiat curățirea de spini a 70 ha. pășune. ★ ’ Vasile Bura, Grigore Butuza și mulți alți cetățeni din Cămîrza na se mîndresc cu grajdul comunal construit prin muncă voluntară. El se compune din grajdul propriu-zis pentru 8 reproducători, o magazia de furaje și locuință pentru îngrijitor. ’ Transportul materialului necesar s-a făcut cu 100 atelaje ,iar cca. 30 cetățeni au contribuit prin muncf cu brațele. ■ [UNK] * In comuna Livada, în numai 2— 3 zile s-a transportat de către cetățeni pe drumul regional și pe cele comunale cca. 500 m.c. pietriș. MOÍ?^XX>SCCOCaCCCOCOCOOOC BOTEZUL ABATAJULUI Din sala de apel am ieșit odată cu minerii și tot deodată cu m-am urcat in colivia de fier. Cesteva semnale scurte, puternice și muntele mă înghiți într-o clipită iar colivia mă coborî în universul de piatră din adine, unde pulsează cu mai multă prospețime tînăra inimă a bătrînului și străvechiului Cavnic, întreaga mină vorbește prin glasul puternicelor compresoare. Mă uitam cu ochii mari de mirare, fascinat, la jocul arătătoarelor de la manometre, la coloana lungă și dreaptă a transformatoarelor orînduite în hala aceasta de beton... Munte, munte, cu căciulă de brumă pe creștet de păduri, multe măreții ascunzi în adîncul tău de piatră!... In fața puțului central vagonete pline cu minereu bogat și ud așteaptă să fie ridicate. In urma lor se întretaie liniile de cale ferată, se bifurcă galeriile. Pornesc pe ramura de Vest a sectorului trei spre cel mai apropiat abataj remanent în golire. Trec pe lingă o breșă de cercetare, arc scările unui suitor mereu însoțit de conductele de aer, apă și curent. Prin conductele de aer ca prin niște artere ale unui corp masiv, compresoarele, inimă duduitoare mare și agitată, trimit mereu sute de metri cubi de aer comprimat spre fronturile de lucru. Iată abatajul plin de cîntecul a opt perforatoare, voci dure, metalice. Bolta lui sură, colțuroasă, e aproape, o ajungi cu mina. Pe mijlocul ei, o fîșie lată, neagră, lucioasă, densă, cu sclipiri reci. CAVNIC 1957... (II). scurte, prețioase: filonul. Pe alocuri plesne lungi, albe, de piatră, ramificate cu multe ondulații. Minerii numesc aceste plesne gangă filoniană. Ea e busola lor, indică direcția filonului... Acum cîteva luni cînd s-a tăiat ramura pe care am venit, cînd s-a pregătit abatajul in care mă aflu, s-a făcut o încercare îndrăzneață, de la breșa pe lingă care am trecut, la încă o sută și cîțiva metri se desprinde un nou braț de galerie. Aici au fost pregătite pentru pușcare două fronturi de lucru. S-au încărcat deodată cu dinamită cincizeci și trei de găuri lungi, sfredelite in piatra îndărătnică. Așa era dispoziția inginerului șef de sector. Ce facem?... De ce așa?... Minerii din echipe se cercetau cu privirea de parcă atunci s-ar fi văzut întiiași dată în viață. Unii șovăiau. De ce procedăm așa? întrebau pe graiul mut al privirilor. Aerul părea prea cald, prea uscat, încărcat cu ceva care excită nervii. Stinca era tăcută ca minerii, sură, asemănătoare cu un cer înnourat, amenințător, prevestitor de furtună. Un cer proptit, pe alocuri fisurat. Liniște... — Pușcăm amîndouă fronturile o dată, vorbi inginerul clar, răspicat, parcă nefiresc de clar și de răspicat, în timp ce fața aspră, cu trăsături severe, i se scălda in cercul de lumină palidă, jucăușă, împrăștiată, ii lampa de. car fid. Q să pușc eu... Ecoul vorbei se destrăma iute. Și în cercul de lumină gălbuie, părea că tremură și inginerul cu o vargă lungă și dreaptă de alun. Vasile Sima, miner priceput, îl cîntâmi din ochi pe furiș. Mormăi: — Pușcăm o dată...? Hm... Cincizeci și trei de găuri o dată... Ude... E mult... Prea mult... Se oprea din lucru, vorbea, cumpănea în gind apoi reîncepea iar. N-o să reușească... Nu... încercarea e ratată... Dar dacă totuși... Dacă totuși reușește și se întîmplă ceva... își aprinse o țigară și trase des și lacom fumul în piept ca și cum tăria lui l-ar fi răcorit la inima care bătea tare. Prea tare și prea iute... Totul era pregătit... Se retrase în breșă la adăpost. Nervii îi erau încordați ca niște strune de vioară care plesnesc la cea mai mică atingere. Auzea cum pășește în urmă ajutorul său, un vlăjgan venit de prin codrii Maramureșului. Era tăcut și el, necăjit de un sentiment neclar. Pe capul mare, cu păr bogat, castaniu, casca de miner stătea puțin sucită. Vasile Sima o văzu cu coada ochiului... Ajunși în breșă făcură legăturile conductelor electrice cu explozorul. Inginerul, calm, subi manivela cu mișcări distincte. Minerii priveau mîna lui mare. Arcul explozorului se strîngea mereu. Părea că mîna inginerului trage un ceasornic îndrăcit, al cărui bătaie de tic tac va fi mai tare ca o bubuitură de tun. — Gatul Vorba scurtă, precisă, fu urmată de o destindere bruscă și în aceeași secundă o energie enormă în revărsare fulgerătoare zgîlții întreguladine. Surpături masive, grele, întregeau simfonia dură a exploziilor înlănțuite. Suflul lor alergă înghesuit între pereții galeriei, stinse lămpile de carbid, îi smulse lui Vasile Sima țigara strînsă între buze, iar vlăjganului din Maramureș îi mătură casca din cap și-l lipi de perete. I se părea că în întunericul dens și rece totul se surpă, se clatină... O putere nevăzută, a pătruns prin el și l-a lăsat ușor ca un fulg... Cum era buimăcit, rîsul sănătos și puternic al inginerului îl sperie. Ii auzi insă vorba tot atit de clară și de răspicată ca înainte, însă mai plină de o putere nestăpînită și necunoscută de el pînă atunci: — Nu te speria pruncuțe.. A fost botezul abatajului și al tău ca viitor miner... Și la botez, pe acolo pe la noi, prin Maramureș, de unde ai venit și tu, se zide după cîte știu... Aceasta este scurta poveste adevărată a unei galerii care a pregătit abatajul. Minerii spun cu glas bun astfel de povești în zile mari de sărbătoare. Am auzit-o și eu intr-o astfel de zi mare, de sărbătoare. Și-am scris-o fiindcă în ziua aceea pe galeria amintită au alunecat primele vagonete cu minereu pentru anul care vine... Am scris-o cu mirarea unui om care a descoperit o taină mare și frumoasă a străvechiului și tăcutului nunte cu căciulă de brumă, pe creștetul de păduri... I. BUDA