Pentru Socialism, decembrie 1957 (Anul 8, nr. 1213-1239)

1957-12-01 / nr. 1213

PPOLETAfUDWOArt MILE. UMIfWA! BRIJAn AL COmITETULUI REIflOHAL AL PARTIDULUI IflUîl CITOSESC SQUIZB $1 AL SFATULUI POPULAR RECIORAL BAIA RIARE Anul VIII. — Nr. 1213 Duminici, 1 decembrie 1957 4 pag. ■ [UNK] 20 bani LUNA CULTURII Cu prilejul celei de-a 10-a ani­versări a proclamării Republicii Populare Romîne, partidul și gu­vernul nostru au hotărît ca în lu­nă decembrie a.c. să se organizeze, în întreaga țară. Luna culturii. A­­cest eveniment va însemna un bun prilej de trecere în revistă a succe­selor obținute pe calea revoluției noastre culturale, a continuării și dezvoltării celor mai bune tradiții ale culturii și artei romînești în general. Bilanțul pe care il facem cu a­­ceastă ocazie este rodnic, dovedeș­­te grija părintească a partidului și guvernului nostru pentru lumina­rea maselor. Realizările obținute în domeniul culturii sînt prezente la tot pasul în orice colț al regiu­nii noastre. In cei zece ani de democrație populară, s-a creat ba­za materială necesară înfloririi cul­turii și artei la sate și orașe, s-au clădit, au luat ființă zeci și sute de Instituții culturale inexistente în regimul burghezo-moșieresc. In a­­cest sens este de ajuns să amintim de existența a două teatre de stat în regiunea noastră unul la Baia Mare, altul la Satu Mare, a celor două orchestre simfonice „Minerul" „Glinka", a celor patru case rase­și nale de cultură, două școli popu­lare de artă ne mai vorbind de cele peste 400 de cămine culturale, sute de cluburi și colțuri roșii și biblioteci create în anii puterii populare. Crearea numeroaselor instituții culturale a făcut posibilă creșterea fără precedent a mișcării artistice de amatori. In anii aceștia au fost antrenați în munca artistică și culturală mii și mii de oameni ai muncii din regiune, care au învă­țat să-și îmbogățească mințile, să-și încălzească sufletele la izvoarele binefăcătoare ale artei — de care altădată erau dezmoșteniți. Manifestările ce vor avea loc în luna culturii vor dovedi imensa putere de creație a poporului, suc­cesele obținute de oamenii noștri de creație pe drumul arătat de par­tid — drumul realismului socialist. Programele cultural-artistice ce se vor organiza cu acest prilej, expo­zițiile, editarea a zeci și sute de opere literar-artistice, toate la un loc vor îmbogăți patrimoniul artei și literaturii noastre naționale. In cadrul lunii culturii un loc de seamă va ocupa „Decada culturii naționalităților conlocuitoare" — o nouă dovadă a drepturilor și li­bertăților diferitelor ce trăiesc în frăție cu naționalități poporul nostru, ce dobîndesc însemnate succese pe calea dezvoltării artei și culturii lor — națională în for­mă, socialistă în conținut. Cu ocazia Lunii culturii, în re­giunea noastră vor avea loc bo­gate manifestări cultural-artistice. Cu ocazia săptămînii artelor plas­tice și muzeelor (1—7 decembrie) de pildă, se va deschide expoziția regională a artiștilor plastici din regiune, la care și-au anunțat par­ticiparea peste 30 de artiști con­sacrați și amatori. Tot cu acest pri­lej, se vor deschide expoziții ca „Arta populară a Oașului", mu­zeele raionale din Sighet, Satu Mare și Baia Mare vor organiza expoziții care oglindesc realizările regimului democrat-popular în do­meniul revoluției culturale, la Că­rei va lua ființă un nou muzeu etc. De asemenea, în săptămîna muzi­cii, a teatrului romînesc vor avea loc numeroase concerte, spectacole de teatru, cu lucrările compozitori­lor și dramaturgilor romîni, clasici și contemporani.­­ De asemenea, cu ocazia „Decadei culturii naționalităților conlocuitoa­re" vor avea loc la sate și orașe bogate programe artistice care vor oglindi dezvoltarea culturii și artei naționalităților respective. Săptămîna cărții din cadrul Lu­­nii culturii va prilejui de asemenea organizarea a zeci de expoziții: de cărți, conferințe, șezători literare, întîlniri cu scriitori etc. Este o tradiție poate la toate popoarele ca după un greu și lung drum pe care l-ai străbătut să pri­vești roadele drumului pe care ți-ai parcurs. Luna culturii este pentru noi un prilej de a privi sau numai retrospectiv el și înainte de a în­trezări noi și noi perspective ce duc la țelul dorit: continua îmbogățire a spiritului, a luminării­ minților, pentru fericirea truditorilor, pen­tru cauza socialismul i Lumina electrică la Mădăras De multă vreme locuitorii comu­nei Mădăras visează lumină elec­trică în casele lor, lumină asemă­nătoare celei din Ardud și multe alte sate electrificate. Puterea populară le-a venit în ajutor ca acest vis să devină o realitate, o realitate care se conturează tot mai mult, păzind cu ochii. Mulți au lucrat la săparea gropilor, la punerea stîlpilor. Apoi s-au tras firele. A lipsit insă transformato­rul. O problemă grea. Dar tov. Laura Pop secretara sfatului popu­lar comunal nu s-a dat bătută cu una cu două. A mers pînă la Bu­curești, și cu ajutorul Ministerului de resort a obținut transformato­rul, iar camionul colectivei s-a de­plasat pînă la Craiova să-l aducă. Și acum se fac ultimele pregătiri. Ce bucurie! In cinstea conferinței raionale de partid și a celei de a 10-a aniversări a proclamării re­publicii se vor aprinde lămpile lui Ulei și în­ această comună. Citiți în pagina 3-a și a 4-a — PENTRU PROMOVAREA ÎN­CREDERII IN RELAȚIILE IN­TERNAȚIONALE 1— Convorbirea lui N. S. Hrușciov cu ziariștii americani W. R. Hearst, F. Connis și R. Consi­­dine ! ! ! Cu planul anual îndeplinit Muncitorii, tehnicienii și funcționarii întreprinderii I.A.R.T. Ba­ia Mare, raportează cu mîndrie partidului, că antrenați în întreceri socialiste în cinstea celei de a X-a aniversări a proclamării Republicii Populare Romîne au realizat planul anual în zece luni și 28 de zi­le. Ei sunt hotărîți să lucreze și în viitor cu­­ același eilan, pentru prosperitatea celor ce muncesc, pentru pace. S-au evidențiat în mod deosebit șo«ferii Ioan Fonta, Vasile Feher, Tiberiu Borza, mecanicii Iuliu Pusek, Andrei Pom­ean, Eugen Pos­­tarek și alții. _______________ DE LA COOPERATIVA „UNITATEA“ DIN SIOHET Realizări însemnate In lupta lor pentru reducerea prețului de cost, muncitorii de la „Unitatea“ au reușit datorită mă­surilor tehnico-organizatorice și ex­tinderii micii mecanizări să reali­zeze pînă în prezent economii în zilele acestea muncitorii de la cooperativa „Unitatea“ au avut o mare bucurie. Din țara prietenă R.D. Germană ei au primit 3 tri-valoare de 821.000 lei, iar produc­tivitatea muncii față de plan să crească cu 14 la sută; față de a­­ceeaș­i perioadă a anului trecut, pro­ductivitatea muncii a crescut cu 49 la sută. Blocuri noi, care se întrebuințează la cusutul tricotajelor. I­n cursul anului a­u mai fost primite două asemenea mașini.« Utilaj nou Realizări sanitar-veterinare în raionul Șomcuta Mare Pînă în anul 1944 pe actualul teritoriu al raionului Șomcuta Ma­re, au existat patru circumscrip­ții veterinare. In anii­ regimului democrat­­popular, o dată cu încurajarea dez­voltării creșterii animalelor, au fost luate măsuri de îmbunătățire simțitoare a asistenței veterinare. A fost dublat numărul circumscrip­țiilor veterinare care sunt azi de­servite de 8 medici veterinari și 25 de tehnicieni zoo-veterinari. In acești ani au fost construite loca­luri noi și au fost refăcute loca­luri în șapte centre de circum­scripție. La acestea se adaugă spitalul veterinar din Baia Mare și centrul de control al alimente­lor, care­­ au fost înființate tot în această perioadă. Fără îndoială, una din principa­lele înfăptuiri în acest domeniu este organizarea centrului de însă­­mînțări artificiale de la Seini și a subcentrelor din Cicîrlău, Tăuții Măgherăuși, Pomi și Apa. O statistică întocmită în anul 1945 ne informează că pe atunci cazurile de pestă și bruceloză cu­prindeau cca. 20 la sută din efec­tivele de porci și vaci. In ultimii ani ,asemenea cazuri au apărut spo­radic, iar în acest­­ an chiar de loc. Sugestii pentru un curs cu activiștii culturali Din inițiativa secției de propa­gandă și agitație a Comitetului regional de partid Baia Mare, de curînd a avut loc o consfătuire în care s-au dezbătut pe larg proble­mele privitoare la viața cultural­­artistică di­n întreprinderile băimă­­rene. Au participat directorii în­treprinderilor, secretarii organiza­țiilor de partid, de U.T.M., preșe­dinții comitetelor de întreprindere, responsabilii cu munca cultural­­artistică etc. La primul punct al ordinei de zi s-a prelucrat un amplu referat — întocmit de către o comisiie formată din oameni de specialitate — refe­ritor la activitatea cluburilor muncitorești și a colțurilor roșii din localitate.­­ In general, referatul a scos în evidență că, ma­i­­ a­les în ultimul timp, la unele cluburi cum este cel al uzinelor „Gh. Gheorghiu- Dej“ activitatea a cunoscut o în­florire îmbucurătoare, îmbunătă­­țindu-se conținutul muncii cultural­­educative. Au fost apoi criticate o serie de cluburi ca cel al uzinelor „1 Mai“ Ferneziu, colțurile roșii ale întreprinderilor „Hutila De­­zideriu", Cloșca, P.T.T.R. ș. a., unde «activitatea cultural-artisti­că nu este la înălțimea sarcinilor. Precum reiese și din titlul arti­colului de față, nu intenționăm să trecem în revistă toate temele ce au constituit obiectul consfătuirii cu pricina. Acestea au fost dezbă­tute și lămurite chiar în cadrul consfătuirii. Considerăm util însă să reluăm una din temele consfă­tuirii și anume: aceea a îmbrățișă­rii cu mai mult curaj a formelor noi și eficace în activitatea cultu­­ral-artistică de masă. In această ordine de idei, merită să subliniem buna orientare a con­sfătuirii, în sensul că a abordat tema conținutului muncii «culturale de masă și a deschis perspective de discutare «a problemei încetățe­­n­irii­ unor noi forme de activitate cum ar fi: crearea de brigăzi știin­țifice, aplicarea unor noi forme de popularizare a cărții prin mani­fes­tări ca: „de vorbă cu eroii cărții", „proces literar" etc. Pentru a crea condiții de adap­tare a acestor noi forme de activi­tate, la consfătuire s-a discutat problema organizării unui curs de cîteva zi­le cu toți responsabilii de cluburi și colțuri roșii din o­­raș. Atî­t din referat cît și din discuțiile pe marginea acestuia, a reieșit cu prisosință utilitatea unui Spicuiri de la o consfătuire asemenea curs. De fapt ,aici vrem să ne oprim, în acest sens vrem să dăm cîteva sugestii consiliului sindical local sub auspiciile căruia va a trebui să se desfășoare acest curs. Este cazul să pornim de la ex­periența noastră de pînă acum în organizarea unor cursuri cu acti­viștii culturali. Este de notat în acest sens că, «acele cursuri unde s-­au făcut referate și conferințe, fără demonstrații practice, «n-au dus niciodată la rezultatele scon­tate. Și iată un caz concret. In primăvara anului curent, secția de învățămînt și cultură a organizat o consfătuire de două zile unde s-­au dezbătut problemele vieții cul­turale dîn satele și orașele regiu­nii. Printre altele tov. Bandula, bibliotecarul șef al bibliotecii cen­trale regionale, a ținut un scurt referat despre noile forme de popularizare a căr­ții. Participanții­­ au plecat cu lămuriri foarte vagi despre aceste activități. Rezultatul? Nicăieri în regiune nu s-a aplicat nimic din noile forme de activitate expuse teoretic de către tov. Gh. Ban­­ciula. Nu mai este nevoi ® u­a'dar de a aduce alte­­ argumente în­ această privință. De­­ aceea consiliul sindi­cal local va trebui să organizeze cursuri cu pricina în ,așa fel ca participanții să aibă ocazia să va­dă cum anume decurge programul u­nei brigăzi științifice, sau un pro­gram denumit „de vorbă cu eroii cărții“. Sunt multiple posibilități de a face din acest curs de cîteva zile o adevărată tribună de împărtășire a experienței acelora care au apli­cat primii și cu succes aceste me­tode în activitatea culturală de masă. Este cunoscut, de pildă, c­. inițiativa organizării brigăzilor științifice pornește de la activiștii casei raionale de cultură din Si­­ghet și este aplicată astăzi în ma­joritatea regiunilor din țară. De aceea iar fi bine dacă în fața cursanților s-ar vorbi pe scurt despre obiectivele și forma de or­ganizare a brigăzilor științifice, ca apoi, cursanții să ia parte la un asemenea program. In cazul nostru, cu ajutorul tov. Ion Berciu, directorul casei raionale de cultu­ră din Sighet, s-ar putea înjgheba o brigadă științifică cu persoane din oraș, iar programul s-ar pu­tea desfășura în prezența cursan­ților care, de data aceasta, ar pune ei întrebările pe care în mod o­­bișnuit le pune publicul care par­ticipă la programele brigăzii. De asemenea, cu ajutorul biblio­tecii regionale, în fața cursanților va trebuii să se facă o demonstra­ție practică asupra felului cum se organizează și cum decurge un program denumit „de vorbă cu e­­roii cărții“ sau un „proces lite­­rar . Am amintit doar cîteva din obiec­tivele pe care va trebui să le urmă­rească cursul care s-a hotărît să se facă cu activiștii culturali din întreprinderile băimărene. Rămî­­ne cu consiliul sindical local, îm­­p­reună cu casa de creație popu­lară, și cu sprijinul secțiunii regio­nale de învățămînt și cultură, sub directa conducere a comitetului o­­rășenesc de partid să pună în practică cît mai curînd aceste sar­cini, ce vor duce hotărît la adapta­rea cu mai mult curaj a unor ini­țiative prețioase, la îmbunătățirea calității muncii cultural-educati­ve în lăcașurile de cultură din o­­rașul și regiunea noastră. I. CogAlANU .ser Ateliere de tîmplărie pe lingă școli Pentru ca în orele de lucrări practice elevii să-ș­i însușească de­prinderi practice, la școala de 7 ani din comuna Băsești, raionul Cehu Silvaniiei car­e ajutorul părin­ților elevilor s-a amenajat de cu­rînd un atelier de tîmplărie. La școala de 7 ani din satul Ardu­­zeli atelierului construit anul trecut i s-a mărit capacitatea. In același timp el a fost dotat cu uneltele necesare. Bancul la care se lu­crează a fost confecționat de elevi. Vedere generală a ciclotronului. IN FOTO: Aspect din sala de comandă a ciclotronului. Aci se găsesc dispozitivele de comandă și semnalizare pentru întreaga instalație a ci­clotronului. r IWntiiwnaka coci Oi A 10- immAri a proclamam bpr 10 ani în Seini Pe unde treci în orice stradă­­ sau uliță a oricărui oraș sau sat , din regiunea noastră, vei găsi o­­ porțiune de drum pietruită de cu­­­­rind, un cămin cultural sau lo­­­­cuință Individuală în construcție, sau loturi de pămînt parcelate, pe­­ care acum se adună piatră, var,­­ cărămizi, sau se ridică un funda­­­­ment, întreaga regiune e un ma­­­­­­re șantier. Numai în comuna Seini, de pil­dă, în ultimii 10 ani s-au făcut o mulțime de lucruri. Pentru repa­­­­rații la clădirile școlilor și lărgi­­­­rea lor s-au cheltuit aproape­­ 60.000 lei. Re­parațiile capitale , făcute la filiala cooperativei din Săbișa au îmbunătățit condițiile de deservire ale populației.­­ S-a lărgit întreprinderea „Sei­­ [UNK]­neana“ și „Cometa". Tot prin In­­­­vestiții, la stația de montă artifi­­­­cială s-a construit un grajd, și­­­­ un laborator. Este frumos parcul din mijlo­­­­cul comunei-orășel, precum și ma­­­­gazinul universal încăpător, a­­­­menajate prin munca voluntară a­­ salariaților din diferite instituții.­­ La pietruirea străzii Boci, de pil­­­­dă, 100 cetățeni în frunte cu Va­­­­sile Kelemen, Bud Gheorghe, Ma­­ria Hontău etc. au efectuat circa­­ 1.000 d­e muncă voluntară. Dar cîte nu s-au făcut in acești­­ din urmă 10 ani în comuna ; Seini!... Uzinei electrice i s-a a­­­­dăugat o nouă hală de mașini. . Tot aiici s-au montat două motoa­­­­­re Diesel de cite 100 C.P., s-a clădit un nou spital veterinar. La­­ centrul de selecționare și tratare­­ a semințelor, sute de cetățeni pre­­­­gătesc sămînța recoltelor bogate , de mline. Peste 60 poduri și podețe au fost construite din resurse lo­cale și prin munca voluntară a cetățenilor Francisc Biro, Grigo­re Nap, deputat ș. a. din comună. S-a amenajat cinematograful cu bănci noi, o hală de mașini. Sta­tul nostru democrat-popular a in­vestit 400.000 lei deschizind aici trei cariere de piatră unde lu­crează în prezent numeroși locui­tori ai comunei. Femeilor li se asigură condiții din ce în ce mai bune de naștere. Sub îngrijirea moașei și a medi­cului, la casa de naștere înzestra­tă cu 10 paturi, femeile pot fi sigure că nu li se va întîmplă ni­mic nici lor, nici noilor născuți. Colectivista Ileana Moldovan muncitoarea agricolă Maria Bă­lan, Ana Bălan și multe alte feme au dat un prețios aport la amenaja­rea dispensarului pentru copii, a are și un staționar cu 15 paturi. In comuna Seini s-a dezvoltat și sectorul socialist al agricul­turii. Ferma horticolă a G.A.S Seini se ocupă de pomicultură viticultură, agricultură, etc. Pe lîngă aceasta, în 1955 a luat ființe o gospodărie colectivă apoi o în­tovărășire agricolă, la Săbișc există o întovărășire viticolă, Sc Viile Apei o întovărășire agricolă Toate condițiile create de regi­mul nostru, duc la ridicarea bu­năstării țărănimii muncitoare. Numai aci, în Seini, s-au împăr­țit din rezervele statului 40 de loturi pentru construirea de lo­cuințe individuale. Acestea sunt numai o parțe din cele făcute pentru oamenii muncii în cei 10 ani în comune Seini. Lucrările efectuate valorea­ză multe milioane de lei. Și cîte se vor mai face încă în anii ci vin! S. P. MAAAAAAAAA'WMAM I W W W W WWWSAAW i Vești de la „SEINEANA“ Echipa de montori în frunte cu Haralambie Roșescu, venită tocmai de la fabrica „Raho­va“, lucrează intens la instalarea conductelor de la întrep­r­inderea „Seimeana“, unde se face­­ trecerea instalației de la fo­losirea combustibilului solid la pă­cură. Rezervoarele sînt dej­a Insta­late­­ atît la fabrică, cît și la gară și întreaga instalație va fi dată în folosință la începutul anului viitor. S-­a­u proiectat și izolarea termică a conductelor de aburi. O parte din materialele necesare s-au­­ procurat. Prin aplicarea acestei inițiative, în­treprinderea va mai economisi a­­proape 100.000 lat la cele două secții ce le are la Seini și Livadia. 11 îndeplinirea planului este­­ o pro­blemă care frămîntă pe toți munci­torii­ și tehnicienii întreprinderii. De aceasta depinde dezvoltarea, me­canizarea locurilor de muncă și îmbunătățirea salariului lor. Prin­­reducerea termenului de fermentare ei vor da luna aceasta cu cca 10 la sută mai multă drojdie, oțel și spirt. Fermentatorul Vasile Cîm­­pean care dă cele mai bune plă­­mezi, Maria Dragoș, Maria Nagy, Florica Rusu de la ambalare, Gheorghe Mitoianl­ drojdier, Ale­­­xandru Nagy, mecanic lăcătuș și mulți alții, prin buna organizare a locului de muncă, disciplină și grijă deosebită la manipularea ma­teriei prime, contribuie din plin la realizarea și depășirea sarcinilor de plan­­ ale întreprinderii. oooc-Dcxx»ooa)ocxxxîoooooo<x>ooc«5000cxx300oocoiKxx:ccocoC'«xx?noo?>ocoor' Prin muncă voluntară Din inițiativa deputaților Teodor Coc, Vasile Boldea și Ion Sima din comuna Cămîrzana s-a reparat drumul spre locul numit, Vîr­șov, curățindu-se și săpîndu-se aproape 4.000 m.l. șanț. La munca volunta­ră organizată pentru această lu­crare au participat 120 cetățeni în 380 ziile-muncă și s-au transportat și împrăștiat 50 m.c. pietriș. Tot acești deputați au inițiat curățirea de spini a 70 ha. pășune. ★ ’ Vasile Bura, Grigore Butuza și mulți alți cetățeni din Cămîrza­ na se mîndresc cu grajdul comunal construit prin muncă voluntară. El se­ compune din grajdul propriu-zis pentru 8 reproducători, o magazia de furaje și locuință pentru îngri­jitor. ’ Transportul materialului necesar s-a făcut cu 100 atelaje ,iar cca. 30 cetățeni au contribuit prin muncf­ cu brațele. ■­ [UNK] * In comuna Livada, în numai 2— 3 zile s-a transportat de către ce­tățeni pe drumul regional și pe cele comunale cca. 500 m.c. pie­triș. MOÍ?^XX>SCCOCaCCCOCOCOOOC BOTEZUL ABATAJULUI Din sala de apel am ieșit odată cu minerii și tot deodată cu m-am urcat in colivia de fier. C­­es­teva semnale scurte, puternice și muntele mă înghiți într-o clipită iar colivia mă coborî în universul de piatră din adine, unde pulsează cu mai multă prospețime tînăra inimă a bătrînului și străvechiului Cavnic, întreaga mină vorbește prin glasul puternicelor compresoare. Mă uitam cu ochii mari de mirare, fas­cinat, la jocul arătătoarelor de la manometre, la coloana lungă și dreaptă a transformatoarelor orîn­­duite în hala aceasta de beton... Munte, munte, cu căciulă de bru­mă pe creștet de păduri, multe mă­reții ascunzi în adîncul tău de pia­tră!... In fața puțului central vago­­nete pline cu minereu bogat și ud așteaptă să fie ridicate. In urma lor se întretaie liniile de cale ferată, se bifurcă galeriile. Pornesc pe ramu­ra de Vest a sectorului trei spre cel mai apropiat abataj remanent în golire. Trec pe lingă o breșă de cercetare, arc scările unui suitor mereu însoțit de conductele de aer, apă și curent. Prin conductele de aer ca prin niște artere ale unui corp masiv, compresoarele, inimă duduitoare mare și agitată, trimit mereu sute de metri cubi de aer comprimat spre fronturile de lu­cru. Iată abatajul plin de cîntecul a opt perforatoare, voci dure, me­talice. Bolta lui sură, colțuroasă, e aproape, o ajungi cu mina. Pe mijlocul ei, o fîșie lată, neagră, lucioasă, densă, cu sclipiri reci. CAVNIC 1957... (II). scurte, prețioase: filonul. Pe alocuri plesne lungi, albe, de piatră, rami­ficate cu multe ondulații. Minerii numesc aceste plesne gangă filo­­niană. Ea e busola lor, indică di­recția filonului... Acum cîteva luni cînd s-a tăiat ra­mura pe care am venit, cînd s-a pregătit abatajul in care mă aflu, s-a făcut o încercare îndrăzneață, de la breșa pe lingă care am tre­cut, la încă o sută și cîțiva metri se desprinde un nou braț de gale­rie. Aici au fost pregătite pentru pușcare două fronturi de lucru. S-au încărcat deodată cu dinamită cincizeci și trei de găuri lungi, sfredelite in piatra îndărătnică. Așa era dispoziția inginerului șef de sector. Ce facem?... De ce așa?... Minerii din echipe se cercetau cu privirea de parcă atunci s-ar fi văzut întiiași dată în viață. Unii șovăiau. De ce procedăm așa? în­trebau pe graiul mut al priviri­lor. Aerul părea prea cald, prea uscat, încărcat cu ceva care excită nervii. Stinca era tăcută ca mine­rii, sură, asemănătoare cu un cer înnourat, amenințător, prevestitor de furtună. Un cer proptit, pe alocuri fisurat. Liniște... — Pușcăm amîndouă fronturile o dată, vorbi inginerul clar, răspi­cat, parcă nefiresc de clar și de răspicat, în timp ce fața aspră, cu trăsături severe, i se scălda in cercul de lumină palidă, jucăușă, împrăștiată, ii lampa de. car fid. Q să pușc eu... Ecoul vorbei se destrăma iute. Și în cercul de lumină gălbuie, pă­rea că tremură și inginerul cu o vargă lungă și dreaptă de alun. Vasile Sima, miner priceput, îl cîn­­tâmi din ochi pe furiș. Mormăi: — Pușcăm o dată...? Hm... Cinci­zeci și trei de găuri o dată... Ude... E mult... Prea mult... Se oprea din lucru, vorbea, cum­pănea în gind apoi reîncepea iar. N-o să reușească... Nu... încerca­rea e ratată... Dar dacă totuși... Dacă totuși reușește și se întîmplă ceva... își aprinse o țigară și trase des și lacom fumul în­ piept ca și cum tăria lui l-ar fi răcorit la inima care bătea tare. Prea tare și prea iute... Totul era pregătit... Se re­trase în breșă la adăpost. Nervii îi erau încordați ca niște strune de vioară care plesnesc la cea mai mică atingere. Auzea cum pășește în urmă ajutorul său, un vlăjgan venit de prin codrii Maramureșului. Era tăcut și el, necăjit de un sen­timent neclar. Pe capu­­l mare, cu păr bogat, castaniu, casca de miner stătea puțin sucită. Vasile Sima o văzu cu coada ochiului... Ajunși în breșă făcură legăturile conduc­telor electrice cu explozorul. Ingi­nerul, calm, subi manivela cu miș­cări distincte. Minerii priveau mîna lui mare. Arcul explozorului se strîngea mereu. Părea că mîna in­ginerului trage un ceasornic în­drăcit, al cărui bătaie de tic­ tac va fi mai tare ca o bubuitură de tun. — Gatul Vorba scurtă, precisă, fu urma­tă de o destindere bruscă și în aceeași secundă o energie enormă în revărsare fulgerătoare zgîlții în­tregul­adine. Surpături masive, grele, întregeau simfonia dură a exploziilor înlănțuite. Suflul lor alergă înghesuit între pereții gale­riei, stinse lămpile de carbid, îi smulse lui Vasile Sima țigara strînsă între buze, iar vlăjganului din Maramureș îi mătură casca din cap și-l lipi de perete. I se părea că în întunericul dens și rece to­tul se surpă, se clatină... O putere nevăzută, a pătruns prin el și l-a lăsat ușor ca un fulg... Cum era buimăcit, rîsul sănătos și puternic al inginerului îl sperie. Ii auzi insă vorba tot atit de clară și de răspicată ca înainte, însă mai pli­nă de o putere nestăpînită și ne­cunoscută de el pînă atunci: — Nu te speria pruncuțe.. A fost botezul abatajului și al tău ca viitor miner... Și la botez, pe acolo pe la noi, prin Maramureș, de unde ai venit și tu, se zide du­pă cîte știu... Aceasta este scurta poveste ade­vărată a unei galerii care a pre­gătit abatajul. Minerii spun cu glas bun astfel de povești în zile mari de sărbătoare. Am auzit-o și eu intr-o astfel de zi mare, de săr­bătoare. Și-am scris-o fiindcă în ziua aceea pe galeria amintită au alunecat primele vagonete cu mi­­nereu pentru anul care vine... Am scris-o cu mirarea unui om care a descoperit o taină mare și fru­moasă a străvechiului și tăcutului nunte cu căciulă de brumă, pe creștetul de păduri... I. BUDA

Next