Pentru Socialism, ianuarie 1958 (Anul 9, nr. 1240-1264)
1958-01-03 / nr. 1240
ORfan fii COMiTETULUI FIESIORfAL AL PARTIDULUI lIUNCITORESC ROMN ȘI AL SFATULUI POPULAR RERIORAL BAIARIARE Anul 1^1. Nr. 1240 Vineri, 3 ianuarie 1958 4 pag. 20 bani PRIMELE SUCCESE în cel de al treilea an al cincinalului La minele „1 Mai** In primul schimb al anului 1958 Orologiul vremii a bătut de 12 ori în poarta anului 1958. O dată cu el, cu clinchetul cupelor și al urărilor de „La mulți ani!“ echipa prim topitorului Mihai Trafan a preluat cuptorul mare, în pîntecele căruia se născuseră din încleștarea flăcărilor cu metalul, primele șarje ale Noului An. Oamenii și-au luat posturile în primire. Cuptorul vîjîia, sufla prin suflante, asemenea unui balaur. Prin vizorul, cît o monetă de 50 bani, topitorul aruncă o privire în interior. Metalul se zbătea, se umfla asemenea aluatului. Pe la suprafață, se scurge o șuviță de zgură. — E copt — răsună apoi comanda șefului de echipă — Pregătiți-vă pentru prima slobozită... Topitorii Vasile Pop, Ioan Lakner, Paul Fodor, loan Cupșa, au pus mîinile pe răngi. Cîteva lovituri de ciocan, și dopurile au sărit. Prin orificii, a pornit șuvoi metalul alb, incandescent, una, două, zece, douăzeci... de lingouri. Ceasul de buzunar arăta ora 0:30, iar pe calendar, ziua scrisă cu roșu — 1 ianuarie 1958. Prinși în muncă, oamenii din echipa lui Mihai Trafan nici n-au băgat de seamă că becurile se stinseseră pentru cîteva clipe. Și în timp ce șuvoiul de metal țișnea prin gurile cuptorului, 18 oameni din echipă se felicitau pentru prima slobozită din anul 1958. Au urmat apoi alte operații. Cuptorul a înghițit în primele 6 ore ale zilei zeci de tone de aglomerat și cocs. Iar pînă la venirea schimbului de dimineață, echipa lui Mihai Trafan a mai smuls cuptorului încă trei șarje. 1 IANUARIE La schimb a venit echipa primului topitor Petrar Ilie. Noaptea au ciocnit oamenii paharele împreună, pentru victoriile din anul trecut și pentru cele pe care le vor făuri în noul an. N-a lipsit nimeni de la schimb. Water-jakerul încărcat, vuia parcă mai aprig ca altă dată. Jos, prin gurile de scurgere, metalul se revărsa vijelios în forme. Unul dintre oameni, a luat un ciocan și o daltă, și a încrestat pe prima șarjă „958“. S-a dat un pas înapoi, a privit fața strălucitoare a metalului admirativ. Dar n-a stat mult așa. Uriașul uzinei chema oamenii pentru șarja a doua. Ceasurile au trecut pe nesimțite. — Cît am dat? întreabă unul. Și drept răspuns, Petrar Ilie ii arată tăblița neagră pe care erau însemnate 5 linii. — Cinci slobozite? — Da, Cu una peste realizarea zilei de 31 decembrie 1957. 2 IANUARIE La orele 6 dimineața, la rafinare a intrat în schimb echipa lui Vasile Sabău. Oamenii au fost repartizați la posturi, și munca a început cu un avînt demn de noul An. La încărcarea cuptoarelor s-a obținut prima victorie a schimbului. Pop Gheorghe II și Mesaroș Aurel, au reușit să termine operația de încărcare cu mai bine de o oră mai devreme. A doua victorie au obținut-o cei de la dezargintare, terminînd operația în numai 6 ore în loc de 8—9 ore cu durează de obicei. Pînă la sfîrșitul zilei, rafinatorii și-au depășit cu toții planul zilei, iar cei de la cupelare de asemenea. Cît despre evidențiați, e greu de stabilit. Au muncit bine și Ioan Volfart și Constantin Poncete și Mihai V. Pop și în sfirșit, fiecare muncitor din secție. După cât se vede încă din primele zile, muncitorii de la rafinarea plumbului vor ca in noul an să înscăuneze o nouă situație, adică, să nu mai existe fruntași și codași, ci numai evidențiați în producție. TRACTORIST FRUWTAS In sala colțului roșu al stațiunii răsfoia ziarul, se oprea la cite un articol apoi cădea pe gînduri și privea pe geam la tractorul universal — 26 din curte care tocmai sosise de pe teren. — Ce te zbați măi Victore — îl întrebă prietenul său de muncă. — Mă gîndeam la succesele obținute de poporul nostru în ultimii ani, și la viața mea. Acum sunt matur și îmi dau seama cum a fost în trecut și satul nostru. Cu ochii mei am văzut cum ne jefuiau chiaburii și moșierii. Doar ei conduceau satul! La școală nu mă puteam duce că trebuia să-l ajut pe tata la munca cîmpului. Au venit apoi alte greutăți. Pentru a-și întreține familia, pe cei 6 copii, tata era silit să lucreze, din zori pînă seara tîrziu la chiaburul Negreanu pentru a cîștiga o bucată de pîine pe care s-o pună mama pe masa noastră săracă. La fel ca noi mulți țărani muncitori din Căpleni trăiau în mizerie. Am fost mărișor cînd imperialiștii au dezlănțuit al II-lea război mondial, în care din satul nostru și-au pierdut viața mulți în timp ce moșierii și chiaburii se îmbogățeau pe spinarea țăranilor săraci. După anul 1944 am simțit însă că, cu ajutorul Uniunii Sovietice începe o viață nouă și în patria noastră. Făclia culturii a pătruns și în satul nostru — continuă Victor Blejan. — Dorul de a învăța, de a deveni mecanic m-a făcut să plec la școala de tractoriști, la București. Aci m-am întîlnit cu mulți fii de muncitori și țărani săraci și ne-am întrecut să învățăm care mai de care mai bine ca să devenim oameni pricepuți pe mînuirea tractoarelor și a mașinilor agricole. Mare mi-a fost bucuria, cînd în anul 1951 părinții mei s-au înscris in marea familie a colectiviștilor din satul Căpleni. Am terminat și eu școala, m-am reîntors acasă să lucrez cu tractor pe ogoarele gospodăriei caive, să-i ajut pe părinți și pe colectiviști. Intre timp frații mei și surorile mele s-au căsătorit, acum și ei fac parte din colectivă. . Intr-o zi din toamna anului 1952 împreună cu ceilalți tineri recruți din sat am plecat în armată. Cei 3 ani petrecuți acolo au constituit pentru mine școală în care am dobîndit bogate cunoștințe profesionale, politice și culturale. După lăsarea la vatră m-am reîntors din nou la S.M.T. Tășnad. Ca mecanizator am prilejul să ajut colectiviștilor. Munca noastră este apreciată și răsplătită. Conducerea stațiunii se îngrijește să avem toate condițiile pentru a putea realiza planul. Iar acum atelierele de reparații sunt amenajate bine, fi-e drag să muncești alături de ceilalți mecanizatori la repararea tractoarelor și mașinilor agricole. Noul sistem de salarizare îmi asigură un salar lunar de 1100 lei, iar în campania agricolă din vară am primit și peste 1.700 lei. Acum sînt și eu căsătorit și din cîștigul meu putem trăi bine, avem de toate. Am cumpărat mobilă, haine, și cele necesare în casă. ★ M-am interesat despre munca mecanizatorului Blejan Victor și am aflat că este unul dintre cei mai buni tractoriști. Planul de producție îl depășește regulat, iar prin buna îngrijire a mașinilor și in anul trecut a reușit să economisească piese de schimb. El se îngrijește de pregătirea profesională a elevului Ioan Dohan și a altor tineri din stațiune. Văzînd realizările uriașe care au loc în țara noastră sub conducerea partidului, Victor Blejan și-a dat seama că locul lui este alături de comuniști, în rândul celor mai devotați fii ai poporului. Cu această convingere a făcut cererea, și organizația de partid socotindu-l demn de a face parte din avangarda clasei muncitoare, l-a primit in rîndurile sale. De atunci caută să fie mereu între fruntașii stațiunii și luptă pentru realizarea cu succes a planului de producție, contribuind activ la transformarea socialistă al agriculturii. DECORĂRI cu prilejul celei de-a zecea aniversări a proclamării Republicii Populare Romîne Cu prilejul celei de-a zecea aniversări a proclamării Republicii Populare Romîne, Prezidiul Marii Adunări Naționale a conferit ordine și medalii ale Republicii Populare comune unui mare număr de activiști de partid și de stat, muncitori, țărani muncitori, militari, tehnicieni, ingineri, învățători, profesori, oameni de știință și artă pentru meritele lor deosebite în îndeplirea sarcinilor date de partid, pentru activitatea deosebită depsă pe tărîmul ""istrucției de stat, economice, seriale, culturale și ologiștt]. Citiți în pegine 4 a ★ ★ ★ — 1958 VA FI UN AN AL ÎNTĂRIRII PRIETENIEI ȘI PĂCII ÎNTRE POPOARE. ★ ★ Crește sectorul socialist din agricultură Văzînd succesele obținute de către membrii gospodăriilor agricole colective, tot mai mulți țărani muncitori pășesc pe drumul agriculturii socialiste. In cursul lunii decembrie 1957, în raionul Satu Mare 595 familii au intrat în unitățile agricole cooperatiste. Suprafața sectorului cooperatist a crescut în aceeași perioadă cu peste 1.100 hectare. 'ț Mesajul de Anul Nou rostit la postul de radio de tovarășul dr. Petru Groza, președintele Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române Dragi prieteni și tovarăși. Peste cîteva minute ne despărțim de anul 1957. Încheiem bilanțul unui an de muncă rodnică pentru întărirea patriei noastre libere și în același timp, bilanțul unui deceniu de la Instaurarea Republicii Populare Romîne. Eroica noastră clasă muncitoare, harnica noastră țărănime, împreună cu vrednicii noștri cărturari, entuziasmați de rezultatele obținute pînă în prezent înfăpuiesc cu adîncă încredere opera mare a construirii unei vieți noi, transformnd țara într-un uriaș șantier. Ei urmează cu încredere politica justă a Partidului Muncitoresc Român și a guvernului Republcii Populare Romîne, dezvoltînd economia națională și îmbogățind zi de zi, cu noi valori patrimoniul nostru cultural. Intrăm în primul an al celui de al doilea deceniu al Republicii noastre, într-un nou an de muncă pașnică, plini de încredere în destinele patriei noastre scumpe, în viitorul luminos pe care și-l construiește prin muncă spornică poporul român. Pășim pragul anului 1958 cu aceeași fermă convingere că vom întări mai departe alianța între clasa muncitoare și țărănimea muncitoare și vom admei tot mai mult frățeasca colaborare și prietenie dintre poporul român și minoritățile naționale din patria noastră comună. Sîntem siguri că harnicul nostru popor, talentat și gospodar, colaborînd și ajutîndu-se reciproc cu bunii săi prieteni și aliați din țările lagărului socialist, în frunte cu Uniunea Sovietică, va dezvolta mai departe pe drumul socialismului, industria și agricultura țării noastre, ceea ce va duce la creșterea neîntreruptă a bunăstării sale. Noi și tot mai valoroase cuceriri ale științei vor fi puse în slujba oamenilor muncii. Operele literare și de artă izvorîte din dragostea pentru popor și inspirate din realitățile noi ale vieții noastre pe care o trăim acum din plin, vor contribui la ridicarea nivelului cultural al maselor și la întărirea voinței oamenilor muncii de a-și mări eforturile pentru înflorirea patriei noastre. Sîntem convinși că țările socialiste, marea noastră prietenă — Uniunea Sovietică, forțele iubitoare de pace din întreaga lume, vor dobîndi și în acest an victorii însemnate în înfăptuirea celei mai scumpe năzuinți a omenirii — statornicirea unei păci trainice în lume și a conviețuirii pașnice între popoare. Pentru viitorul luminos al iubitului nostru popor, pentru biruința păcii și a înțelegerii între toate țările, permiteți-mi ca în această noapte a Anului Nou, să vă adresez tradiționala urare romînească „La mulți ani!“ ¥ ¥ ¥ După o serie de experimentări și reglaje ale mașinilor, la Industria Bumbacului din Capitală, s-a trecut la prelucrarea pe scară industrială a firelor de bumbac în amestec de 30 la sută person. IN CLIȘEU: Un aspect din filatura unde se lucrează noul produs. ¥ с с Prinși in vilejul dem nei Olah Vasile deputat intr-un me cătun ce aparține satului Ady Endre se frămintase mult în ultima vreme. Și în acest cătun avem posibilități, își zicea el. Nl supăra faptul că de ei părea că au uitat toți și cei de la raion și cei de la sfat din Căuaș. Intr-o sesiune care a avut loc nu de mult și-a dat friu liber frământărilor sale. — Bine tovarăși — a spus el — noi tot vorbim de problema cooperativizării agriculturii, dar la noi în cătun nu vine nimeni să ne dea o mină de ajutor. Noi oare nu suntem vrednici să facem o întovărășire? Problema a fost larg dezbătută pe loc și li s-a promis ajutor. Dar și pînă atunci munca trebuie începută, au fost de părere mai mulți deputați. S-au dat și unele indicații în acest sens, și li s-a recomandat să înceapă cu prelucrarea statutului întovărășirii. Cele discutate la sesiune au întărit convingerea deputatului Olah că, trebuie făcut ceva prin forțe proprii pînă vor veni tovarășii de la raion. Și mergind spre casă își făcu un plan. O să stea de vorbă cu Laurențiu Silaghi, cu Martin Helingher și cu alți buni gospodari din cătun. Ajuns acasă s-a apucat de muncă, adunat cîțiva oameni și au discutat împreună, au dezbătut statutul intr-o seară lungă de iarnă. Ideea întovărășirii agricole a fost îmbrățișată de cei mai buni gospodari din sat. Nagy Laurențiu, țăran mijlocaș cu prestigiu în cătun, după ce și-a făcut cererea a trecut și a stat de vorbă cu Vasile Silaghi pe care l-a convins să ceară și el intrarea în întovărășire. Numărul cererilor a crescut la 10 in aceeași zi. Apoi a a format comitetul de inițiativă, în care a intrat Szilaghi Vasile, Olah Vasile, Martin Helingher și alții. Deputatul Olah dat de știre raionului că munca a a pornit și că primele rezultate sunt bune, dar că nu le-ar strica un pic de ajutor. Ajutorul nu a întîrziat mult. Comuniștii de la S.M.T. Tășnad s-au angajat să lenă în ajutor. Doar și în satul vecin Rădulești ei au sprijinit pe țăranii muncitori să înjghebeze o intovărășire. Cînd tov. Ionescu Simion, organizator de partid, și Ember Paul, directorul S.M.T. însoțiți de președintele Sfatului popular din Căuaș au sosit în cătun ei au fost primiți cu multă căldură. Adunați intr-o casă ei au discutat mult, de felul cum vor munci și apoi au pornit la acțiune. Helingher le-a povestit că a citit în ziarul „Előre“ despre succesele obținute în regiunile Constanța și Galați. Apoi și in satele din jur ca Erius în crai aproape toți țăranii muncitori s-au Întovărășit. Deși un cătun „părăsit de lume“ nici ei nu vor să rămînă mai prejos ca vecinii din alte sate. Cu ajutorul S.M.T.iștilor au fost lămurite încă citeva familii astfel că numărul celor înscriși ajunsese la 19 familii cu 119,21 ha. Munca se duce și pentru lămurirea celorlalte 12 familii ca să nu se oprească la jumătatea drumului. Toate cele 33 familii din cătun , sunt pe cale de a intra in întovărășire. Una să fim, o singură familie unită. La 29 decembrie și locuitorii acestui cătun au fost luați de vîrtejul vieții noi. Ei au sărbătorit inaugurarea formate in cinstea întovărășirii celei de-a 10-a aniversări a proclamării Republicii Populare Romîne. N. Szabél Utemiști distinși » » cu diplome de onoare Sute de tineri din întreprinderile și instituțiile băimărene s-au adunat in după-masa zilei de 28 decembrie în sala cinematografului „Flacăra“ pentru a cinsti cea de-a 10-a aniversare a proclamării Republicii Populare Romîne. Despre semnificația mărețului eveniment a vorbit tov. Simion Văleanu, prim-secretar al comitetului orășenesc U.T.M., care a arătat că sub conducerea înțeleaptă a partidului, poporul nostru muncitor a dăruit patriei noastre dragi, în primul deceniu de democrație populară, realizări însemnate și multilaterale. Printre constructorii vieții noi — a spus printre altele vorbitorul — se află și tineretul băimărean. Tinerii de la uzinele „Gh. Gheorghiu-Dej“, „Petre Gheorghe“, „1 Mai“ Ferneziu și din alte Întreprinderi, nu numai că au contribuit la realizarea înainte de termen a planului anual de producție, dar au făcut tot ce le-a stat în putință pentru a înscrie în contul de economii a întreprinderilor sute de mii lei. Cu ocazia adunării festive, pentru merite deosebite în procesul de producție și în munca de organizație, patru utemiști au fost distinși cu diploma de onoare a Comitetului regional U.T.M. Pentru strungarul Benak Alexandru de la uzinele „Gh. Gheorghiu-Dej“ care își depășește lună de lună planul de producție cu 40—45 la sută sau minerul Nyiri Andrei care cu brigada sa dă peste plan însemnate cantități de minereu și ceilalți — diploma de merit ce le-a fost acordată va fi un imbold pentru a cuceri realizări și mai mărețe în noul an — 1958. După îndeplinirea planului După îndeplinirea planului producției globale pe anul 1957, colectivul întreprinderii miniere „7 Noiembrie“ Nistru cinstind a 10-a aniversare a proclamăi Republicii Populare Romîne la numai 6 zile, în ziua de 26 decembrie, a sărbătorit o nouă victră: îndeplinirea planului producției marfă înainte de termen. Inintea luptei pentru obținerea noii victorii s-a situat sectorul ,,9 Mai“ care înest la data de 20 decembrie și-a Îndeplinit planul producției marfă. Un aport deosebit i-au adus echipele lui Macovei Firiza și a lui loan Marincat care în cursul anului și-au depășit regulat în fiecare lună sarcinile de plan iar dintre brigăzile de mineri cea a lui Gheorghe Amiaș și Gheorghe Onciu. Pentru prima dată in ultimii ani întreprinderea și-a *^plinit astfel atit planul producției globale cit și al producției marfă. Prezidiul Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne DECRET Pentru stabilirea datei alegerii deputaților în sfaturile populare Art. 1. Data alegerii deputaților în sfaturile populare se stabilește pentru ziua de 2 martie 1958.» Președintele Prezidiului Marii Adunări Naționale Dr. PETRU GROZA București la 2 ianuarie 1958, nr. 1. Constituirea sfaturilor populare se va face după data de 11 martie 1958. Secretarul Prezidiului Marii Adunări Naționale GHEORGHE STOICA COMUNICAT despre starea sănătății tovarășului dr. Patru Groza președintele Prezidiului Marii Adunări Naționale In urma intervenției chirurgicale făcute în ziua de 17 noiembrie 1957, s-a produs o ameliorare subiectivă, boala cotinuînd să evolueze .In al-Acad. prof. dr. N. G. Lupu Prof. dr. C. Iliescu Prof. dr. 1. Făgărășanu ______București, 1 ianuarie 1958.rimele zile a apărut o înrăutățire a stării generale și locale pentru care se aplică tragmentul adecvat*/’ Prof. dr. T. Burghele Prof. dr. T. Spîrchez Dr. C. Cabana Dr. T. Popescu La poalele munților celor mai nordici ai țării se întinde așa numita Țară a Oașului, un colț minunat al patriei cu un port specific dintre cele mai frumoase din patrie. Oșenii sunt oameni primitori și numări nevoie mare. Ei susțin că sunt urmași ai dacilor și că le-au păstrat întocmai portul și obiceiurile. Cînd poporul era slugă in propria-i țară, în Oaș era o sărăcie și mizerie cumplită. Cel mai mare procent de mortalitate infantilă din Europa aici a fost înregistrat. La cîteva zeci de mii de suflete era un singur medic și doi felceri. In Oaș, in afară de cîteva mici sate nu se făcea agricultură. Oșanul pleca primăvara după lucru in toată țara. Era cunoscut ca un lucrător care muncește mult și se mulțumește cu foarte puțin. Spre iarnă se intoarcea acasă cu cîțiva saci de grăunțe și cu șalele rupte de oboseală. Ignoranța și bolile sociale se cuibăriseră in vetrele oșenilor. Nu vreau să vorbesc despre înoirea prin care trece Oașul in anii regimului nostru, nici despre școlile noi ridicate aici, și nici despre modernul spital construit la Negrești. Ar fi prea mult să vorbesc despre posibilitățile pe care le au oșenii să câștige bani muncind la întreprinderile locale. Vreau doar să arătm cîteva cuvinte cum a pătruns agrotehnica în Țara Oașului, cum a îndrăgit oșanul munca pe ogor, și cum aplică acum o serie de metode înaintate în munca pămintului. De un deceniu încoace statul nostru face mari eforturi pentru ridicarea agriculturii și în acest colț de țară atit de urgisit altădată. La căminele culturale agronomii țin conferințe interesante. La început oșenii nu le puteau suferi. — Mare blestem și agrotehnica asta — spuneau ei. Dar an de an s-a întărit munca de propagare a metodelor noi în agricultură. La Livada a fost înființată o gospodărie de stat care prin rezultatele obținute a pus pe ginduri pe mulți oșeni care apoi s-au apucat să cultive și ei grîu sau porumb. Dacă in urmă cu 7—8 ani in tot raionul s-au însămînțat numai vreo 900 hectare cu grîu, în toamna aceasta suprafața pe care a și dat de-acum colțul griului este de 10.800 ha. Pînă în 1952 oșenii nici nu se vindeau la dezmiriștitul ogoarelor sau la arături de vară. Și iată că în acest an ei au făcut arături de vară și dezmiriștiri pe 6.000 ha. Oșenii îngrașă acum ogoarele cu bălegar care nu mai este aruncat sau ars la marginea V/zVvV/vV/vWAVVW.. • satelor ca înainte. Acum vreo trei ani cind s-au adus pentru prima oară îngrășăminte chimice, oșenii le-au primit cu ostilitate. Nu credeau că prafurile acelea pot mări producția de grîu sau porumb. Cu toate că agronomii au făcut experiențe pe iarba din curtea sfaturilor populare, oșenii priveau cu îndoială rezultatele. La Certeza, Racșa, Bixad și alte sate, cîțiva oșeni au dus pe ascuns cu „dopurile” îngrășăminte chimice, pe care le-au împrăștiat pe iarbă în curtea lor, și doar atunci au avut încredere că agronomii n-au făcut nici o vrăjitorie. In ultimii ani recoltele din gospodăriile colective au crescut mereu. In această vară gospodăria colectivă din Livada a obținut 1.400 kg. griu la hectar, cea din Remetea 1.408 kg. etc. Pe întreg raionul In ultimii patru-cinci ani recolta medie de griu a sporit cu 50%. L-am întrebat de curind pe un oșan din Certeza cum e cu „blestemata“ de agrotehnică care le-a adus pe aci așa deodată atiția termeni noi, cu care și-au îmbogățit limba. Címul s-a uitat la mine dintr-o parte apoi a început să râdă cu poftă: — No, apoi ii „fain blestemul" agrotehnicii, că ne țipa multe bucate. Zău, că ii fain... . . WWW /wwwww INSTANTANEE IN ȚARA OAȘULUI JÎi» expoziția „Țara foptei