Pentru Socialism, februarie 1958 (Anul 9, nr. 1265-1288)
1958-02-01 / nr. 1265
X i A proimpi din wm ORflfin ft COMITETULUI REGIONAL fI PARTIDULUI fIlURCITORESC ROM ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL GAIA MARE Propunerile de candidați ai F. D. P. au luat sfîrșit In numeroase adunări cetățenești însuflețite, oamenii muncii din regiune au terminat pînă la data de 30 ianuarie a. c. propunerile de candidați F.D.P. în alegerile de deputați în sfaturile populare de la 2 martie a. c. Astfel, din rîndul celor mai buni fii ai clasei muncitoare, țărănimii muncitoare și ai inteallectualității progresiste, au fost propuși 87 candidați în circumscripțiile electorale regionale. De asemenea au fost desemnați 446 candidați în circumscripțiile orășenești de subordonare regională și raională, 495 candidați în circumscripțiile electorale raionale, precum și 4.846 candidați în circumscripțiile electorale comunale. Aceste candidaturi au fost propuse în 5.000 adunări la care au participat 258.043 cetățeni romîni, maghiari și de alte naționalități. Cu ocazia acestor adunări un număr de 16.497 participanți au luat parte la discuții. Majoritatea din cei care au luat cuvîntul au făcut prețioase propuneri privitoare la îmbunătățirea activității sfaturilor populare, la întărirea legăturii lor cu masele de oameni ai muncii, la mobilizarea tuturor forțelor locale pentru înfrumusețarea satelor și orașelor regiunii noastre. ★ In orașul Baia Mare, au fost înscriși în listele de alegători peste 20.000 cetățeni cu drept de vot. Imediat după complectarea listelor comitetul executiv al sfatului popular orășenesc a luat măsuri pentru a le afișa. Astfel au fost repartizate și afișate copiile listelor de alegători la cele 14 sedii unde vor funcționa în ziua alegerilor secțiile de votare. La sediul sfatului popular orășenesc se găsesc afișate toate listele din circumscripțiile orașului. Pentru a ușura cetățenilor verificarea listelor, comitetui executiv orășenesc a luat măsuri ca la fiecare centru de afișare a acestor liste să facă de serviciu cîte un salariat, care dă îndrumările necesare. PRIMUL MEU VOT Cînd scriu ziarului aceste rînduri, mă încearcă o bucurie nespusă, împlinesc și eu 18 ani. Virstei mele i s-au mai adăugat și alți ani, dar nici unul din cei scurși nu mi-au produs atîtea satisfacții ca acesta al optsprezecelea, împlinesc 18 ani și aceasta îmi va oferi posibilitatea ca la 2 martie a. c. să-mi dau și eu primul vot din viață candidaților Frontului Democrației Populare în alegerile deputaților pentru sfaturile populare. Iată clar semnificația virstei pe care o împlinesc: Și mă bucur nespus de mult. Mă bucur, pentru că regimul democrat-popular, partidul nostru, ne-a oferit și nouă tinerilor posibilitatea să ne spunem cuvîntul atunci cînd este vorba de alegerea organelor puterii de stat. Bucuria aceasta îmi este cu atît mai mare cu cit știu că partidul m-a crescut și educat, că mi-a ajutat să devin cooperatoare și să-mi asigur in urma muncii mele nu numai stima muncitorilor din cooperativă ci și o existență cu adevărat umană, fără să port cituși de puțin grija silei de miine. Asigur partidul nostru că la 2 martie a. c. mă voi prezenta in fața urnei și voi vota pentru pace și fericirea poporului nostru muncitor, dindu-mi cu încredere primul meu vot candidaților F.D.P., fii ai clasei muncitoare. PINTEA ELENA croitoreasă coop. „Gutinul“ Baia Mare 4444444 44444*44444 Agitatorul în mijlocul alegatorilor Organizația de bază din gospodăria agricolă colectivă „Steagul lui Lenin“ din satul Păulești raionul Satu Mare, a luat măsuri din timp să instruiască pe agitatori în problemele privind campania electorală. In urma acestui instructaj agitatorii se străduiesc să arate colectiviștilor importanța deosebită a alegerilor de la 2 martie a. c., a profundului democratism al alegerilor. Pe lângă aceste probleme, agitatorii popularizează realizările regimului nostru democrat-popular, ale sfatului popular din Ambud, ale deputaților în domeniul transformării socialiste a agriculturii, al ridicării nivelului de trai material și cultural al țărănimii muncitoare. Unul din acești agitatori activi este și comunistul Zidaru Ioan, secretarul organizației de bază de la gospodăria colectivă. După instruirea agitatorilor el însuși a oferit acestora exemplu un desfășurarea muncii politice de masă. De multe ori îl poți vedea în mijlocul colectiviștilor, cărora le explică probleme privind alegerea de deputați în sfaturile populare, privind superioritatea democrației socialiste, față de așa zisa „democrație“ burgheză. Agitatorul explică de asemenea colectiviștilor realizările sfatului popular comunal, mobilizîndu-i să participe la acțiunile de folos obștesc întreprinse de către acesta. Acest comunistagitator și-a desfășurat , mai mult activitatea în rîndul alegătorilor din circumscripția comunală nr. 14 în care este deputat. Cunoscîndu-i bine munca lui neobosită, alegătorii din această circumscripție i-au propus zilele trecute pentru a treia oară candidat de deputat în circumscripție. Foto-reporterul nostru l-a surprins pe comunistul Zidaru Ioan în mijlocul unui grup de alegători, discutînd cu ei despre apropiatele alegeri. El a arătat printre altele, acestui grup de cetățeni, că în circumscripția nr. 14 există o stradă care pe timp ploios dă mult de lucru gospodarilor care o străbat fie cu căruțele fie chiar pe jos. „Va trebui să o reparăm noi singuri, a spus comunistul. Ne trebuiesc câteva căruțte de nisip pe care putem foarte ușor să le asigurăm de pe malul Someșului...“. Asemenea agitatori ca tov. Zidaru, sunt și alții în satul Păulești. DIRECTOAREA In ziua aceea de mai, din anul ce s-a scurs, Ana Marciuc se întoarse acasă aproape fără să știe cum. Căci faptul că fusese numită directoare, aici, la școala de 7 ani din Bistra, mai mult o îngrijora decit s-o bucure. Doar nu avea decit 20 de ani, iar experiență — atît cit a putut ea să adune în cei doi ani de cînd părăsise băncile școlii pedagogice ucrainene din Sighet. Ce-i drept, fostul director Petru Marbec — devenit acum inspector — ii făgăduise tot sprijinul. Și Ana Marciuc știa că omul se va ține de cuvînt. Dar oricum, să fii principalul răspunzător de educarea și instruirea cîtorva sute de elevi, mai cu seamă atunci cind tu însuți ești aproape copil, nu-î un lucru tocmai ușor... Dar de toate aceste frămîntări Ana Marciuc a scăpat destul de repede. Căci prinsă in iureșul muncii de sfîrșit de an școlar, cînd a mai avut timp de ele?... De fapt, greutățile s-au ivit de-abia după aceea, cînd a fost vorba să fie înscriși în clasa următoare absolvenții clasei a IV-a. Ședințele cu părinții — forma cea mai obișnuită de convingere a acestora — n-au dat roadele așteptate. — Trebuie să-i vizitați mai des acasă și să stați de vorbă pe îndelete cu fiecare părinte, o sfătui Petru Maricec într-o zi. Ana Marciuc i-a adunat și pe ceilalți învățători și s-a sfătuit cu ei cum anume să facă. Apoi s-au împrăștiat care încotro. Ea însă și-a ales locul cel mai greu și anume — satul Valea Vișeului. Dar nu știu cum s-a întîmplat, căci la primele trei case, treaba a mers ca pe roate, părinții au promis, fără prea multe discuții, că în toamnă își vor trimite copiii la școală. In a patra casă însă,, unde locuia Ioan Neamciuc, lucrurile s-au încurcat rău de tot, încît Anei Marciuc îi venea să plîngă de necaz. — Nu-mi dau copilul mai departe la școală și gata se încăpățîna acesta în cele din urmă. Eu n-am învățat atîta carte cită el pînă acum și... — Dumneata n-ai învățat că n-ai putut, îi lua Ana Marciuc vorba din gură. Omul se întoarse surprins. — Dar de unde știi? Doar ziceai că ești de loc din Rona de Sus? Apoi continuă tot el, fără să aștepte răspunsul: de fapt, ai dreptate. Pe mine părinții, fie iertați, m-au trimis la pădure, de cum am fost în stare să țin securea în mină. Oftă, ce să-ifaci, așa erau vremurile pe atunci... Ana Marciuc ieși de aici cu inima împăcată. Ce bine că își formase obiceiul de a se interesa înainte nu numai de situația copiilor, ci și de cea a părinților!... Totuși, anumite griji o mai frămîntau încă. Așa că, Întoarsă la Bistra, se duse de-a dreptul la sfatul popular. Aici ii intilni și pe Petru Marbec, stînd de vorbă cu vasile Ani- SCOLII șorac, președintele comitetului executiv.. — Cu înscrierea copiilor o să facem noi ce-o să facem, le zise ea celor doi, dar ce se va intimpla după aceea? Căci internatul, așa cum este el astăzi, nu poate găzdui decit vreo cincizeci de elevi. — Nu-i nimic, o să-l mărim, o asigură președintele. Iar Petru Maricec adăugă : — Și dacă va fi nevoie, o să vă dea ceva ajutor și raionul... Nu-i vorbă, ajutorul a venit el și de la comună și de la raion. Ana Marciuc nu se liniști pînă cînd nu văzu, cu proprii ei ochi, procurate și așezate la locul lor absolut toate cele necesare. Totuși, problema nu era rezolvată în întregime; o nouă grijă o cuprinsese acum — învățătorii. Doi dintre învățători și anume, loan Roman și loan Hreniuc, terminaseră alte școli decât cele pe care le cerea noua lor profesiune. Ce-i drept, știau ei să învețe copiii, dar mai aveau nevoie și de o oarecare experiență. Or, prea multă experiență nu avea nici Ana Marciuc... Totuși, pînă în cele din urmă, a găsit soluția: au hotărît cu toții să asiste unii la lecțiile celorlalți și astfel să se ajute între ei. Apoi s-au ținut lecții-model, referate — cu un cuvînt, s-au făcut de toate pînă cînd lucrurile au intrat pe făgașul lor normal. ...Aflînd toate acestea, am întrebat-o pe Ana Marciuc dacă n-a mai scăpat totuși cumva de... at itea griji. . . — Dacă vrei să faci o treabă ca, lumea ,mi-a răspuns ea cît se poate de serios — atunci de griji nu scapi niciodată. Apoi adăugă zîmbind: De fapt, după cum zice și tata cind ne întîlnim, fiind primul „învățat“ din neamul nostru, nu s-ar cădea să-l fac tocmai eu de ril... A. BECE A 5 î — ít ± Anul IX. Nr. 1265 ♦ î * í 4 4 t Sîmbătă, t X 1 februarie 1950 X 4 *• 4- " V 4 4- 4 Í 4 pag. =* 20 bani 4. 4 4 4 * 4 4 44444 44444 4444 ♦ 44 444 REGIUNEA SE PREGĂTEȘTE DE ALEGERI Citiți in pag. 4 a OPINIA PUBLICĂ VEST GERMANĂ SE PRONUNȚA PENTRU CREAREA ZONEI DENUCLEARIZATE. In întîmpinarea alegerilor sindicale Muncitorii, inginerii și tehnicienii Trustului de la Industrializarea lemnului din Sighet, se pregătesc pentru un eveniment de seamă în activitatea lor sindicală: ALEGEREA NOILOR ORGANE DE CONDUCERE. In vederea acestui eveniment important, comitetul de întreprindere a întocmit un plan de acțiune, menit să asigure desfășurarea în cele mai bune condițiuni a alegerilor. Pînă la data de 28 ianuarie a.c. alegerile pe grupe sindicale au și fost terminate. In vederea alegerilor pe întreprindere, care vor avea loc pînă la data de 8 februarie, o comisie formată din 5 tovarăși lucrează la redactarea raportului anual, care va oglindi realizările și lipsurile vechiului comitet, de-a lungul unui an de activitate. Pentru a da un aspect cît mai sărbătoresc alegerilor pe trust, echipa artistică pregătește un frumos program artistic. Salariații Trustului de la Industrializarea lemnului din Sighet, desfășoară aceste pregătiri sub semnul luptei pentru realizarea planului de producție, reducerea prețului de cost și ridicarea productivității muncii. Grigore Dăbală conrespondent Minerul fruntaș Aurel Grigor decorat cu Ordinul muncii este unul dintre cei mai destoinici mineri ai exploatării miniere „Drapelul roșu“ Herța. Impreună cu ortacul său lucrind intr o galerie de preabaraj unde își depășește norma in fiecare tune în mod simțitor. La „Intexar“ Satu 31 are Suplimentările au fost recuperate După cum se știe, odată cu aplicarea noului sistem de salarizare — îmbunătățit — in toate întreprinderile fondul de salarii al muncitorilor a trebuit să fie suplimentat. Aceste suplimentări, scriptic nu majorau prețul de cost al produselor. In realitate însă, prețul de cost creștea. Pentru ca aceste suplimentări să nu afecteze cu nimic prețul de cost al produselor, paralel cu experimentarea sistemului îmbunătățit de salarizare, a început lupta pentru recuperarea lor, prin folosirea cit mai judicioasă a rezervelor interne de care dispun întreprinderile. Analizînd posibilitățile de care dispune fabrica, muncitorii, tehnicienii și inginerii fabricii „Intexar“ din Satu Mare de la bun început, au ajuns la concluzia că intr-un timp relativ scurt prin înlăturarea cheltuielilor neproductive și aplicarea de măsuri tehnolo-organizatorice, această sarcină va putea fi îndeplinită. Cele mai mari cheltuieli neproductive în această fabrică )e înregistra înainte vreme transportul de materiale. Atunci eforturile colectivului de muncă au fost îndreptate spre reducerea acestei cheltuieli. Aceste cheltuieli neproductive roveneau din lipsa unui stoc tampon care să asigure desfășurarea ritmică a procesului de producție. Din pricina acestui fapt nu rare au fost cazurile cînd pentru ca fabrica să nu opreascăproducția din lipsa de materie primă, se trimiteau special camioane direct la depozitele din țară ceea ce ducea la cheltuieli mari și la ridicarea prețului de cost. Pentru înlăturarea acestui fenomen negativ, s-a trecut la crearea unui stoc tampon de materie primă care este suficientă desfășurării procesului de producție timp de două săptămâni. Intre timp sosesc alte vagoane cu materie care complectează stocul tampon,. Astfel a fost posibilă renunțarea totală la aprovizionarea fabricii cu materie primă cu mijloace de transport auto. Ca urmare cheltuielile de transport au scăzut dintr-o dată cu 29.000 lei lunar. Acest succes nu a mulțumit colectivul fabricii, ci dimpotrivă l-a stimulat și mai mult să lupte pentru a găsi noi căi de reducere a cheltuielilor neproductive sau mai puțin productive. O simplă modificare adusă rețetei de preparare a pastei de lipit fire prin reducerea procentului de amidon aduce acum economii lunare de 3.000 lei iar recondiționarea suveicilor, a pichetelor și curelelor de bătaie alte 10.000 lei. Prin reorganizarea fluxului tehnologic, pe frontul aceleași lupte, s-a mai pus capăt și încrucișărilor inutile în producție. Dacă spre pildă Înainte firele se aduceau pentru încheiere din secția de urzit care era situată la etaj, tocmai jos la parter, iar după aceasta erau din nou ridicate la etaj unde treceau prin secția de nevedit revenind apoi pentru a doua oară la parter, în prezent drumul lor s-a schimbat. Secția de neredit a fost mutată în apropierea secției de încleiat de la parter. Aceste schimbări au atras după sine realizarea lunară a unei economii de 12.800 lei. După cum rezultă din cele relatate, economiile ce se realizează anual în fabrică de pe urma măsurilor luate, totalizează 655.600 lei. ... Această sumă nu numai că acoperă, dar în același timp depășește fondul suplimentar de salarizare de pe urma căruia câștigul mediu al muncitorilor a crescut cu 17%. C. JOSAN în cinstea Zilei ceferiștilor Planul operativ depășit In întrecerea socialistă ce se desfășoară în cinstea Zilei ceferiștilor și a alegerilor de deputați în sfaturile populare, stația C.F.R. Satu Mare a obținut primele succese. Printre acestea se numără reducerea cu 2 la sută a timpilor de staționare a vagoanelor la încărcare și descărcare, reducerea cu 1 la sută a timpului de staționare a vagoanelor de tranzit cu prelucrare, precum și realizarea în proporție de 347 la sută a planului operativ de încărcări. In obținerea acestor succese un aport de seamă au adus Patrița Oșanu, Ion Pavel, Francisc Achim, Valer Dumitrescu și alții. Economii la combustibil Mecanicii de locomotivă de la depoul C.F.R. Satu Mare, s-au angajat să cinstească ziua de 16 februarie și alegerile de deputați în sfaturile populare prin reducerea cu 5 la sută a consumurilor specifice de combustibil. In întrecerea socialistă ce se desfășoară pentru îndeplinirea acestui obiectiv, pe locurile de frunte s-au situat în luna ianuarie brigada de pe 342.106 formată, din locomotiva mecanicii Ion Ftilep și Silviu Bolchiș, ajutați de fochiștii Gheorghe Toth și Petru Oros. Ei au reușit să economisească 70 tone combustibil. Realizări asemănătoare a obținut și brigada U.T.M. compusă din mecanicii Petru Frandos, Ion Ghita și fochiștii Vasile Glodeanu și M. Ferenți, care au economisit peste 64 tone combustibil. O inovație prețioasa Nu de mult la cabinetul tehnic al cooperativei „Autometal“ din Satu Mare, un colectiv format din muncitorii Carol Nagy, Ioan Popoian, Cornel Veres, Andrei Domokos și inginerul Emeric Roos, a prezentat în urma unui studiu îndelungat prima inovație din acest an. Inovația constă dintr-un dispozitiv pentru trai țeri. Dispozitivul este asamblat pe traverse de fier de 6,5 m. lungime și 240 mm. lățime. Mecanismul de tracțiune este cuplat la un motor electric care pune în mișcare dispozitivul. Mașina este angrenată de un lanț „nali manevrat de o roată dințată. Pe lanț este montată o broască în care se introduce fierul balot, care fiind tras printr-un cilindru se obține țeava la dimensiunea dorită. Acest dispozitiv este folosit în cadrul cooperativei la trasul țevilor necesare mașinilor de gătit negre și emailate. Cu ajutorul acestui dispozitiv nu numai că s-a îmbunătățit procesul de fabricare a mașinilor de gătit, dar se ecomisește anual suma de 14.000 lei. I Noi cantități de cereale sosite din U.R.S.S. in ultimele trei zile prin punctul de frontieră Signet, au început să sosească in țară noi cantități de cereale primite din U.R.S.S. Vină in seara zilei de 30 ianuarie a. c. prin acest punct au intrat în țară peste 1.500 tone de griu de cea mai bună calitate. Numai in cursul dimineții de 30 ianuarie în stație au fost descărcate 750 tone griu, care vor lua apoi drumul orașelor și satelor patriei noastre. Cantitățile ce se primesc la Sighet sunt expediate de prietenii noștri din Răsărit in baza convenției încheiate de țara noastră la sfârșitul anului 1953 cu guvernul sovietic. Avantajele mecanizării lucrărilor agricole ia Gilt. „Vasile Boaită” din Halmeu In condițiile economiei socialiste, activitatea stațiunilor de mașini și tractoare, îmbinată cu folosirea mijloacelor de producție a gospodăriei agricole colective, duce la o simțitoare ridicare a producției și productivității muncii. In scopul ridicării producției și productivității muncii, gospodăria colectivă din Halmeu se folosește cu încredere de tractoarele S.M.T.ului Apa. Rezultă că gospodăria acordă o atenție deosebită lărgirii lucrărilor mecanizate, ceea ce constituie unul din factorii creșterii productivității muncii. Colectiviștii știu că munca depusă poate fi mai mult sau mai puțin spornică, după cum este făcută, cu chibzuială, sau la întîmplare,cu mijloace de muncă perfecționate sau mai puțin perfecționate. Rodnicia muncii este oglindită de productivitatea muncii, care se măsoară prin cantitatea de produse obținute intr-o imitate de timp. Așa de exemplu în anul 1956 pentru obținerea unei recolte de 1.156 kg orz la un hectar, s-a cheltuit, începînd cu aratul, semănatul, și termin'nd cu înmagazinarea boabelor, 26 de zile niuncă,. Din analiza dărilor de seamă seconstată o creștere continuă a nivelului de mecanizare a lucrărilor în cadrul gospodăriei, care influențează în același timp raportul între, forța de tracțiune mecanică și ani-îi mala, în sensul reducerii forței de::' tracțiune animală, și a sporirii forței de tracțiune mecanică la fiecare hectar arabil. Aceste realizări sunt oglindite 1sttabelul de mai jos: De pe aceeași suprafață de teren, în anul 1957, prin executarea lucrărilor în proporție de 78:la sută 4'» ' această cultură, s-a recoltat 1.278 kg orz, iar consumul de zile-muncă s-a redus aproape la jumătate. Deci baza materială a creșterii producției agricole și a productivității muncii o constituie introducerea în agricultură a unui sistem de mașini complexe pentru toate muncile agricole de bază. Prin aceasta se permite îndeplinirea la timp a muncilor agricole și respectarea regulilor agrotehnice. Astfel, , însămînțarea păioaselor și a prășitoarelor în anul trecut s-a făcut Ing. Vasile Marculy , (Continuare în pag. ?a), , Revine la un hectar teren arabil ________ Anii Numărul de hectare Numărul de zile Numărul de jerătură normală animale zile ori 1955 1,48 12,2 40,1 v ■ 1956 1,85 10,5 36,7 1957 2,31 8,5 ‘ 28<2 Eke l