Pentru Socialism, februarie 1958 (Anul 9, nr. 1265-1288)

1958-02-01 / nr. 1265

X i A proimpi din wm ORflfin ft COMITETULUI REGION­AL fI PARTIDULUI fIlURCITORESC ROM ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL GAIA MARE Propunerile de candidați ai F. D. P. au luat sfîrșit In numeroase adunări cetățe­nești însuflețite, oamenii muncii din regiune au terminat pînă la data de 30 ianuarie a. c. propu­nerile de candidați F.D.P. în ale­gerile de deputați în sfaturile popu­lare de la 2 martie a. c. Astfel, din rîndul celor mai buni fii ai clasei muncitoare, țărănimii muncitoare și ai inte­al­lectualității progresiste, au fost propuși 87 candidați în circum­scripțiile electorale regionale. De asemenea au fost desemnați 446 candidați în circumscripțiile oră­șenești de subordonare regională și­ raională, 495 candidați în cir­cumscripțiile electorale raionale, precum și 4.846 candidați în cir­cumscripțiile electorale comunale. Aceste candidaturi au fost pro­puse în 5.000 adunări la care au participat 258.043 cetățeni romîni, maghiari și de alte naționalități. Cu ocazia acestor adunări un număr de 16.497 participanți au luat parte la discuții. Majoritatea din cei care au luat cuvîntul au făcut prețioase propuneri privi­toare la îmbunătățirea activită­ții sfaturilor populare, la întări­rea legăturii lor cu masele de oa­meni ai muncii, la mobilizarea tu­turor forțelor locale pentru înfru­musețarea satelor și orașelor re­giunii noastre. ★ In orașul Baia Mare, au fost înscriși în listele de alegători pes­te 20.000 cetățeni cu drept de vot. Imediat după complectarea listelor comitetul executiv al sfa­tului popular orășenesc a luat măsuri pentru a le afișa. Astfel au fost repartizate și afișate co­piile listelor de alegători la cele 14 sedii unde vor funcționa în ziua alegerilor secțiile de votare. La sediul sfatului popular orășe­­nesc se găsesc afișate toate lis­tele din circumscripțiile orașului. Pentru a ușura cetățenilor veri­ficarea listelor, comitetui e­xecu­­tiv orășenesc a luat măsuri c­a la fie­care centru de afișare a acestor liste să facă de serviciu cîte un salariat, care dă îndrumările ne­cesare. PRIMUL MEU VOT Cînd scriu ziarului aceste rînduri, mă încearcă o bucurie nespusă, împlinesc și eu 18 ani. Virstei mele i s-au mai adăugat și alți ani, dar nici unul din cei scurși nu mi-au produs atîtea satisfacții ca acesta al optsprezecelea, împlinesc 18 ani și aceasta îmi va oferi po­sibilitatea ca la 2 martie a. c. să-mi dau și eu primul vot din viață candidaților Frontului Democrației Populare în alegerile deputaților pentru sfaturile populare. Iată clar semnificația virstei pe care o împlinesc: Și mă bucur nespus de mult. Mă bucur, pentru că regimul demo­crat-popular, partidul nostru, ne-a oferit și nouă tinerilor po­sibilitatea să ne spunem cuvîntul atunci cînd este vorba de alegerea organelor puterii de stat. Bucuria aceasta îmi este cu atît mai mare cu cit știu că partidul m-a crescut și edu­cat, că mi-a ajutat să devin cooperatoare și să-mi asigur in urma muncii mele nu numai stima muncitorilor din coope­rativă ci și o existență cu adevărat umană, fără să port cituși de puțin grija silei de miine. Asigur partidul nostru că la 2 martie a. c. mă voi prezenta in fața urnei și voi vota pentru pace și fericirea poporului nostru muncitor, dindu-mi cu încredere primul meu vot candidaților F.D.P., fii ai clasei muncitoare. PINTEA ELENA croitoreasă coop. „Gutinul“ Baia Mare 4444444 44444*44444 Agitatorul în mijlocul alegatorilor Organizația de bază din gospo­dăria agricolă colectivă „Steagul lui Lenin“ din satul Păulești ra­ionul Satu Mare, a luat măsuri din timp să instruiască pe agi­tatori în problemele privind cam­pania electorală. In urma ace­stui instructaj agitatorii se stră­duiesc să arate colectiviștilor importanța deosebită a alegeri­lor de la 2 martie a. c., a pro­fundului democratism al alege­rilor. Pe lângă aceste probleme, agitatorii popularizează reali­zările regimului nostru demo­crat-popular, ale sfatului popu­lar din Ambud, ale deputaților în domeniul transformării socia­liste a agriculturii, al ridicării nivelului de trai material și cul­tural al țărănimii muncitoare. Unul din acești agitatori ac­tivi este și comunistul Zidaru Ioan,­ secretarul organizației de bază de la gospodăria colectivă. După instruirea agitatorilor el însuși a oferit acestora exemplu un desfășurarea muncii politice de masă. De multe ori îl poți ve­dea în mijlocul colectiviștilor, cărora le explică probleme pri­vind alegerea de deputați în­ sfa­turile populare, privind superio­ritatea democrației socialiste, fa­ță de așa zisa „democrație“ bur­gheză. Agitatorul explică de ase­menea colectiviștilor realizările sfatului popular comunal, mobi­­lizîndu-i să participe la acțiu­nile de folos obștesc întreprinse de către acesta. Acest comunist­­agitator și-a desfășurat , mai mult activitatea în rîndul ale­gătorilor din circumscripția co­­m­unală nr. 14 în care este de­putat. Cunoscîndu-i bine munca lui neobosită, alegătorii din a­­ceastă circumscripție i-au pro­pus zilele trecute pentru a treia oară candidat de deputat în cir­cumscripție. Foto-reporterul nostru l-a sur­prins pe comunistul Zidaru Ioan în mijlocul unui grup de alegă­tori, discutînd cu ei despre a­­propiatele alegeri. El a arătat printre altele, acestui grup de cetățeni, că în circumscripția nr. 14 există o stradă care pe timp ploios dă mult de lucru gospo­darilor care o străbat fie cu că­ruțele fie chiar pe jos. „Va tre­bui să o reparăm noi singuri, a spus comunistul. Ne trebuiesc câteva căruțte de nisip pe­­ care putem foarte ușor să le asigu­răm de pe malul Someșului...“. Asemenea agitatori ca tov. Zi­daru, sunt și alții în satul Pău­­lești. DIRECTOAREA In ziua aceea de mai, din anul ce s-a scurs, Ana Marciuc se întoarse acasă aproape fără să știe cum. Căci faptul că fusese numită directoare, aici, la școa­la de 7 ani din Bistra, mai mult o îngrijora decit s-o bucure. Doar nu avea decit 20 de ani, iar experiență — atît cit a putut ea să adune în cei doi ani de cînd părăsise băncile școlii pedago­gice ucrainene din Sighet. Ce-i drept, fostul director Petru Ma­­rb­ec — devenit acum inspec­tor — ii făgăduise tot sprijinul. Și Ana Marciuc știa că omul se va ține de cuvînt. Dar oricum, să fii principalul răspunzător de educarea și instruirea cîtorva sute de elevi, m­ai cu seamă a­­tunci cind tu însuți ești aproape copil, nu-î un lucru tocmai u­­șor... Dar de toate aceste frămîn­­tări Ana Marciuc a scăpat des­tul de repede. Căci prinsă in iu­reșul muncii de sfîrșit de an șco­lar, cînd a mai avut timp de ele?... De fapt, greutățile s-au ivit de-abia după aceea, cînd a fost vorba să fie înscriși în clasa următoare absolvenții clasei a IV-a. Ședințele cu părinții — forma cea mai obișnuită de con­vingere a acestora — n-au dat roadele așteptate. — Trebuie să-­i vizitați mai des acasă și să stați de vorbă pe îndelete cu fiecare părinte, o sfătui Petru Maricec într-o zi. Ana Marciuc i-a adunat și pe ceilalți învățători și s-a sfătuit cu ei cum anume să facă. Apoi s-au împrăștiat care­ încotro. Ea însă și-a ales locul cel mai greu și anume — satul Valea Vișeu­­lui. Dar nu știu cum s-a întîm­­plat, căci la primele trei case, treaba a mers ca pe roate, pă­­rinții au promis, fără prea mul­te discuții, că în toamnă își vor trimite copiii la școală. In a pa­tra casă însă,, unde locuia Ioan Neamciuc, lucrurile s-au în­curcat rău de tot, încît Anei Marciuc îi venea să plîngă de necaz. — Nu-mi dau copilul mai de­parte la școală și gata­ se în­­căpățîna acesta în cele din ur­mă. Eu n-am învățat atîta carte cită el pînă acum și... — Dumneata n-ai învățat că n-ai putut, îi lua Ana Marciuc vorba din gură. Omul se întoarse surprins. — Dar de unde știi? Doar zi­ceai că ești de loc din Rona de Sus? Apoi continuă tot el, fără să aștepte răspunsul: de fapt, ai dreptate. Pe mine părinții, fie iertați, m-au trimis la pădure, de cum am fost în stare să țin securea în mină. Oftă, ce să-i­­faci, așa erau vremurile pe a­­­tunci... Ana Marciuc ieși de aici cu inima împăcată. Ce bine că își formase obiceiul de­ a se interesa înainte nu numai de situația copiilor, ci și de cea a părinți­lor!... Totuși, anumite griji o mai frămîntau încă. Așa că, În­toarsă la Bistra, se duse de-a dreptul la sfatul popular. Aici ii intilni și pe Petru Marb­ec, stînd de vorbă cu vasile Ani- SCOLII șorac, președintele comitetului executiv.. — Cu înscrierea copiilor o să facem noi ce-o să facem, le zise ea celor doi, dar ce se va intim­­pla după aceea? Căci internatul, așa cum este el astăzi, nu poate găzdui decit vreo cincizeci de elevi. — Nu-i nimic, o să-l mărim, o asigură președintele. Iar Petru Maricec adăugă : — Și dacă va fi nevoie, o să vă dea ceva ajutor și raionul... Nu-i vorbă, ajutorul a venit el și de la comună și de la raion. Ana Marciuc nu se liniști pînă cînd nu văzu, cu proprii ei ochi, procurate și așezate la locul lor absolut toate cele necesare. To­tuși, problema nu era rezolvată în întregime; o nouă grijă o cu­prinsese acum — învățătorii. Doi dintre învățători și anume, loan Roman și loan Hreniuc, terminaseră alte școli decât cele pe care le cerea noua lor pro­fesiune. Ce-i drept, știau ei să învețe copiii, dar mai aveau ne­voie și de o oarecare experien­ță. Or, prea multă experiență nu avea nici Ana Marciuc... To­tuși, pînă în cele din urmă, a găsit soluția: au hotărît cu toții să asiste unii la lecțiile celorlalți și astfel să se ajute între ei. A­­poi s-au ținut lecții-model, re­ferate — cu un cuvînt, s-au fă­cut de toate pînă cînd lucrurile au intrat pe făgașul lor normal. ...Aflînd toate acestea, am în­trebat-o pe Ana Marciuc dacă n-a mai scăpat totuși cumva de... at­ itea griji. .­­ . — Dacă vrei să faci o treabă ca, lumea ,­mi-a răspuns ea cît se poate de serios — atunci de griji nu scapi niciodată. Apoi adăugă zîmbind: De fapt, după cum zice și tata cind ne întîl­­nim, fiind primul „învățat“ din neamul nostru, nu s-ar cădea să-l fac tocmai eu de ri­l... A. BECE A 5 î — í­t ± Anul IX. Nr. 1265 ♦ î * í 4 4 t Sîmbătă, t X 1 februarie 1950 X 4 *• 4- " V 4 4- 4 Í 4 pag. =* 20 bani 4. 4 4 4 * 4 4 44444 44444 4444 ♦ 44 444 REGIUNEA SE PREGĂTEȘTE DE ALEGERI Citiți in pag. 4­ a OPINIA PUBLICĂ VEST GERMANĂ SE PRONUN­ȚA PENTRU CREAREA ZONEI DENUCLEARI­­ZATE. In întîmpinarea alegerilor sindicale Muncitorii, inginerii și teh­nicienii Trustului de la In­dustrializarea lemnului din Sighet, se pregătesc pentru un eveniment de seamă în activi­tatea lor sindicală: ALEGEREA NOILOR ORGANE DE CONDU­CERE. In vederea acestui eveniment important, comitetul de între­prindere a întocmit un plan de acțiune, menit să asigure desfășurarea în cele mai bune condițiuni a alegerilor. Pînă la data de 28 ianuarie a.c. alegerile pe grupe sindi­­­­cale au și fost terminate. In vederea alegerilor pe în­treprindere, care vor avea loc pînă la data de 8 februarie, o comisie formată din 5 tovarăși lucrează la redactarea rapor­tului anual, care va oglindi realizările și lipsurile vechiului comitet, de-a lungul unui an de activitate. Pentru a da un aspect cît mai sărbătoresc alegerilor pe trust, echipa artistică pregă­tește un frumos program ar­tistic. Salariații Trustului de la In­­dustrializarea lemnului din Sighet, desfășoară aceste pre­gătiri sub semnul luptei pen­tru realizarea planului de pro­ducție, reducerea prețului de cost și ridicarea productivită­ții muncii. Grig­ore Dăbală conresp­ondent Minerul fruntaș Aurel Grigor decorat­­ cu Ordinul muncii este unul dintre cei mai­ destoi­nici mineri ai exploatării miniere „Drapelul roșu“ Herța. Impreu­nă cu ortacul său lucrind intr o galerie de preabaraj unde își de­pășește norma in fiecare tune în mod simțitor. La „Intexar“ Satu 31 are Suplimentările au fost recuperate După cum se știe, odată cu a­­plicarea noului sistem de salari­zare — îmbunătățit — in toate întreprinderile fondul de salarii al muncitorilor a trebuit să fie suplimentat. Aceste suplimen­tări, scriptic nu majorau prețul de cost al produselor. In reali­tate însă, prețul de cost creștea. Pentru ca aceste suplimentări să nu afecteze cu nimic prețul de cost al produselor, paralel cu experimentarea sistemului îm­bunătățit de salarizare, a înce­put lupta pentru recuperarea lor, prin folosirea cit mai judi­cioasă a rezervelor interne de care dispun întreprinderile. Analizînd posibilitățile de care dispune fabrica, muncitorii, teh­nicienii și inginerii fabricii „In­texar“ din Satu Mare de la bun început, au ajuns la concluzia că intr-un timp relativ scurt prin înlăturarea cheltuielilor ne­productive și aplicarea de mă­suri tehnolo-organizatorice, acea­stă sarcină va putea fi îndepli­nită. Cele mai mari cheltuieli ne­productive în această fabrică )e înregistra înainte vreme tran­sportul de materiale. Atunci e­­forturile colectivului de muncă au fost îndreptate spre reduce­rea acestei cheltuieli. Aceste cheltuieli neproductive roveneau din lipsa unui stoc tampon care să asigure desfășu­rarea ritmică a procesului de­­ producție. Din pricina acestui fapt nu rare au fost cazurile cînd pentru ca fabrica să nu oprească­­producția din lipsa de materie primă, se trimiteau special ca­mioane direct la depozitele din țară ceea ce ducea la cheltuieli mari și la ridicarea prețului de cost. Pentru înlăturarea acestui fe­nomen negativ, s-a trecut la crearea unui stoc tampon de materie primă care este sufi­cientă desfășurării procesului de producție timp de două săptă­mâni. Intre timp sosesc alte vagoa­ne cu materie care complectează stocul tampon,. Astfel a fost po­sibilă renunțarea totală la apro­vizionarea fabricii cu materie primă cu mijloace de transport auto. Ca urmare cheltuielile de transport au scăzut dintr-o dată cu 29.000 lei lunar. Acest succes nu a mulțumit colectivul fabricii, ci dimpotrivă l-a stimulat și mai mult să lupte pentru a găsi noi căi de reducere a cheltuielilor neproductive sau mai puțin productive. O simplă modificare adusă rețetei de pre­parare a pastei de lipit fire prin reducerea procentului de ami­don aduce acum economii lunare de 3.000 lei iar recondiționarea suveicilor, a pichetelor și cure­lelor de bătaie alte 10.000 lei. Prin reorganizarea fluxului tehnologic, pe frontul aceleași lupte, s-a mai pus capăt și în­crucișărilor inutile în producție. Dacă spre pildă Înainte firele se aduceau pentru încheiere din secția de urzit care era situată la etaj, tocmai jos la parter, iar du­pă aceasta erau din nou ridicate­­ la etaj unde treceau prin secția de nevedit revenind apoi pen­tru a doua oară la parter, în pre­zent drumul lor s-a schimbat. Secția de neredit a fost mutată în apropierea secției de încleiat de la parter. Aceste schimbări au atras după sine realizarea lu­­nară a unei economii de 12.800 lei. După cum rezultă din cele re­latate, economiile ce se realizea­­ză anual în fabrică de pe ur­ma măsurilor luate, totalizează 655.600 lei. ... Această sumă nu numai că a­­­­coperă, dar în același timp de­pășește fondul suplimentar de salarizare de pe urma căruia câștigul mediu al muncitorilor a crescut cu 17%. C. JOSAN în cinstea Zilei ceferiștilor Planul operativ depășit In întrecerea socialistă ce se desfășoară în cinstea Zilei cefe­riștilor și a alegerilor de depu­tați în sfaturile populare, stația C.F.R. Satu Mare a obținut pri­mele succese. Printre acestea se numără reducerea cu 2 la sută a timpilor de staționare a vagoa­nelor la încărcare și descărcare, reducerea cu 1 la sută a timpu­lui de staționare a vagoanelor de tranzit cu prelucrare, precum și realizarea în proporție de 347 la sută a planului operativ de încărcări. In obținerea acestor succese un aport de seamă au adus Pa­­trița Oșanu, Ion Pavel, Francisc Achim, Valer Dumitrescu și alții. Economii la combustibil Mecanicii de locomotivă de la depoul C.F.R. Satu Mare, s-au angajat să cinstească ziua de 16 februarie și alegerile de deputați în sfaturile populare prin redu­cerea cu 5 la sută a consumuri­lor specifice de combustibil. In întrecerea socialistă ce se desfășoară pentru­­ îndeplinirea acestui obiectiv, pe locurile de frunte s-au situat în luna ianua­rie brigada de pe 342.106 formată, din locomotiva mecanicii Ion Ftilep și Silviu Bolchiș, aju­tați de fochiștii Gheorghe Toth și Petru Oros. Ei au reușit să economisească 70 tone combus­tibil. Realizări asemănătoare a obținut și brigada U.T.M. com­pusă din mecanicii Petru Fran­­dos, Ion Ghita și fochiștii Vasile Glodeanu și M. Ferenți, care au economisit peste 64 tone com­bustibil. O inovație prețioasa Nu de mult la cabinetul tehnic al cooperativei „Autometal“ din Satu Mare, un colectiv format din muncitorii Carol Nagy, Ioan Popoian, Cornel Veres, Andrei Domokos și inginerul Emeric Roos, a prezentat în urma unui studiu îndelungat prima inova­ție din acest an. Inovația constă dintr-un dispozitiv pentru trai țeri. Dispozitivul este asamblat pe traverse de fier de 6,5 m. lungi­me și 240 mm. lățime. Mecanis­mul de tracțiune este cuplat la un motor electric care pune în mișcare dispozitivul. Mașina este angrenată de un lanț „nali manevrat de o roată dințată. Pe lanț este montată­ o broască î­n care se introduce fierul balot, care fiind tras printr-un cilin­dru se obține țeava la dimensiu­nea dorită. Acest dispozitiv este folosit în cadrul cooperativei la trasul țe­vilor necesare mașinilor de gă­tit negre și emailate. Cu ajutorul acestui dispozitiv nu numai că s-a îmbunătățit procesul de fabricare­ a mașini­lor de gătit, dar se eco­­­misește anual sum­a de 14.000 lei. I Noi cantități de cereale­­ sosite din U.R.S.S. in ultimele trei zile prin punctul de frontieră Signet, au început să sosească in țară noi cantități de cereale pri­mite din U.R.S.S. Vină in sea­ra zilei de 30 ianuarie a. c. prin acest punct au intrat în țară peste 1.500 tone de griu de cea mai bună calitate. Nu­mai in cursul dimineții de 30 ianuarie în stație au fost descărcate 750 tone griu, ca­re vor lua apoi drumul ora­șelor și satelor patriei n­oastre. Cantitățile ce se primesc la Sighet sunt expediate de prie­tenii noștri din Răsărit in ba­za convenției încheiate de ța­ra noastră la sfârșitul anului 1953 cu guvernul sovietic. Avantajele mecanizării lucrărilor agricole ia Gilt. „Vasile Boaită” din Halmeu In condițiile economiei socialiste, activitatea stațiunilor de mașini și tractoare, îmbinată cu folosirea mijloacelor de producție a gospo­dăriei agricole colective, duce la o simțitoare ridicare a producției și productivității muncii. In scopul ridicării producției și productivității muncii, gospodăria colectivă din Halmeu se folosește cu încredere de tractoarele S.M.T.­­ului Apa. Rezultă că gospodăria acordă o atenție deosebită lărgirii lucrărilor mecanizate, ceea ce constituie unul din fa­ctorii creșterii productivității muncii. Colectiviștii știu că munca depusă poate fi mai­­ mult sau mai puțin spornică, după cum­­ este fă­cută, cu chibzuială, sau la întîmpla­­­re,­­cu mijloace de muncă perfecțio­nate­ sau mai­ puțin perfecționate. Rodnicia muncii este oglindită de productivitatea muncii, care se­ mă­soară prin­­ cantitatea de produse obținute intr-o imitate de timp. Așa de exemplu în anul 1956 pentru obținerea unei recolte de 1.156 kg orz­ la un hectar, s-a cheltuit, înce­­pînd­ cu aratul, semănatul, și termi­n'nd cu înmagazinarea boabelor, 26 de zile niu­ncă,. Din analiza dărilor de seamă se­­constată o creștere continuă a ni­velului de mecanizare a­­ lucrărilor în cadrul gospodăriei, care influen­țează în același timp raportul între, forța de tracțiune mecanică și ani-îi mala, în sensul reducerii forței de::' tracțiune animală, și a sporirii for­ței de tracțiune mecanică la fiecare hectar arabil. Aceste realizări sunt oglindite 1st­­tabelul de mai jos: De pe aceeași suprafață de teren, în anul 1957, prin executarea lucră­­rilor în proporție de 78:la sută 4'» ' această cultură, s-a recoltat 1.278 kg orz, iar consumul de zile-muncă s-a redus aproape la jumătate. Deci baza materială a­ creșterii producției agricole și a productivi­tății muncii o constituie introdu­cerea în agricultură a unui sistem de mașini complexe pentru toate muncile agricole de bază. Prin a­­ceasta se permite îndeplinirea la­­ timp a muncilor agricole și respec­­­­tarea regulilor agrotehnice. Astfel, , însămînțarea păioaselor și a pră­­șitoarelor în anul trecut s-a făcut Ing. Vasile Marculy , (Continuare în pag. ?a), ,­­ Revine la un hectar teren arabil ________ Anii Numărul de hectare Numărul de zile Numărul de j­erătură normală animale zile ori 1955 1,48 12,2 40,1 v ■­ 1956 1,85 10,5 36,7 1957 2,31 8,5 ‘ 28<2 Eke l

Next