Pentru Socialism, martie 1958 (Anul 9, nr. 1289-1314)

1958-03-01 / nr. 1289

Q8MH AL COMITETULUI REGIM­LIL PA­RTIBULU­I MONCITORESC ROMM­H­OL SFATBULL POPIKI»« REM8MU BIKtA MARE Calda și frâțeasca prietenie dintre popoarele român și maghiar — Marele miting de pe stadionul Republicii din Capitală — Locuitorii Bucureștiului, s-au întâlnit joi după-amiază cu membrii delegației guvernamen­tale și de partid a R. P. Ungare, în frunte cu tovarășul Kádár János, la marele miting care a avut loc pe stadionul Republicii. Zecile de mii de oameni ai muncii umpleau tribunele pipă la ultimul loc. De jur Împrejurul stadionului fluturau drapele un­gare, romînești și steaguri roșii, iar în partea centrală erau așe­zate portretele marilor învăță­m­uj­tori ai omenirii muncitoare — Marx, Engels, Lenin. Pe mari pancarte erau Înscrise chemări în cinstea trainicei prietenii ro­­mâno-ungare, a unității de nez­­druncinat a lagărului socialist,­­ a păcii și prieteniei între toate­­ popoarele. ii|? Pe stadion, erau aliniate deta­­­­șamente ale gărzilor munciiito­­­rești. Tineri în costu­me naționa­­le din toate regiunile țării pur­i­tau portretele tovarășilor Kádár, János și Munich Ferenc, Gheor­­ghe Gheorghiu-Dej, Chivu Stoi­ca. D­in tribuna oficială au luat loc membri ai C.C. al P.M.R., mem­brii ai guvernului, deputați ai Marii Adunări Naționale, condu­cători ai organizațiilor obștești și ai instituțiilor centrale, zia­riști români și străini. Au asistat șefii unor misiuni diplomatice acreditați în R. P. domină. Ora 16,30. Cu puternice ovații și urale a fost intîmpinată sosi­rea membrilor delegației guver­namentale și de partid a R. P. Ungare, tovarășii: Kádár János, Apró Antal, Kállai Gyula, Szir­mai István, Németh Károly, Se­bes István, Keleti Ferenc și a tovarășilor Gheorghe Gheor­­ghiu-Dej, Chivu Stoica, Gheorghe­­ Apostol, Emil Bodnăraș, Petre Borciu, Nicolae Ceaușescu, Ale­xandru Drăghici, Alexandru Mo­­ghioroș, Constantin Pîrvulescu, D. Coliu, L. Sălăjan, L. Răutu, Șt. Voitec, Ion Gheorghe Maurer, J. Fazekas, V­. Gheorghiu, Al. Birlădeanu, P. Niculescu-Mizil, A. Bunaciu. <* Au fost intonate imnurile de stat ale R.P.R. și R. P. Ungare. Mitingul a fost deschis de tov. Florian Dănălache, prim-secre­­tar al Comitetului orășenesc Bu­curești al P.M.R. Primit cu aplauze și urale pre­lungite, a luat apoi cuvintul to­varășul Gheorghe Gheorghiu-Dej, prim-secretar al C.C. al Partidu­lui Muncitoresc Român, membru în Prezidiul Marii Adunări Na­ționale. Participanții la miting au sa­lutat apoi cu căldură apariția la tribună a tovarășului Kádár Já­nos, prim-secretar al C.C. al Partidului Muncitoresc Socialist Ungar, ministru de stat. Cuvântările conducătorilor po­porului român și ungar au fost salutate cu ovațiile puternice ale zecilor de mii de participanți la miting. Au răsunat puternic chemări în cinstea prieteniei ce­lor două popoare, în cinstea uni­tății de nezdruncinat a puterni­cului lagăr al țărilor socialiste în frunte cu Uniunea Sovietică, pentru pacea și prietenia tutu­ror popoarelor lumii. In aplauzele entuziaste ale tu­turor, tovarășii Kádár János și Gheorghe Gheorghiu-Dej s-au îmbrățișat cu căldură exprimind astfel simțămintele trainice ca­re unesc popoarele român și un­gar, deplina înțelegere și unitate de vederi dintre cele două gu­verne și partide. (Agerpres) "V P­A Cuvîntarea tovarășului GH. GHEORGHIU-DEJ șidvarăși și tovarășe. Permiteți-mi ca în numele în­tregului nostru popor, în nume­le Partidului Muncitoresc Ro­mîn­ și al guvernului Republicii Populare Romîne, să exprim aci marea bucurie pe care ne-o pri­lejuiește tuturor (vizita în țara noastră a delegației guverna­­­mentale și de partid a Ungariei vecine și prietene, în frunte d­e tovarășul Kádár János. Tovarăși, >-■->, *. Cu aceleași simțăminte­­ de bu­curie și dragoste au fost încon­jurați sori poporului maghiar, pretutindeni, în orașele și satele pe care le-au vizitat, în uzine și gospodării colective, ca și în instituții de stat și universității Sintem­ bucuroși, dragi oaspeți,"" că­­ contactul nemijlocit cu muncitorii, țăranii și Intelec­tualii din patria noastră, ați pu­­­­tut simți căldura prieteniei sin­cere, frățești, pe care poporul român o poartă poporului ma­­­­ghiar. ■ -v- am * ' - ■ [UNK] [UNK] [UNK] -4 | Oamenii muncii din țară noa-­­■­stră, Partidul Muncitoresc Ro­­mîni și guvernul Republicii Populare Române își exprimă înalta prețuire față de politica justă a guvernului revoluționar muncitoresc-țărănesc ungar a Partidului Muncitoresc Socia­­i­list Ungar, și calda simpatie fa­ță de muncitorii, țăranii și in­telectualii maghiari, care sub conducerea partidului, întăresc puterea populară și obțin rea­lizări tot mai mari în construi­rea societății socialiste. Planul de stat al Republicii Populare Ungare pe anul 1957 a fost îndeplinit și depășit, nive­lul producției industriale ajun­­gînd și chiar întrecînd într-o serie de ramuri importante ni­velul producției din 1955; a spo­rit producția agricolă, numărul cooperativelor agricole de pro­ducție este în continuă creștere. Consolidarea regimului demo­crat-popular își găsește expresia în unirea din ce în ce mai strîn­­să a maselor largi în jurul par­tidului și guvernului. In ciuda calomniilor și intrigilor cercuri­lor imperialiste, se întărește continuu poziția Ungariei pe plan internațional. Republica Populară Ungară, stat suveran al oamenilor muncii, membru egal în drepturi al marii comu­nități a țărilor socialiste, are largi legături diplomatice și co­merciale și numeroși prieteni în lumea întreagă. Tovarăși. Poporul român, sfărîmînd că­tușele înapoierii în care îl fere­case domnia moșierilor, burghe­ziei și capitalismului monopolist străin, a pășit pe drumul larg al dezvoltării economiei și cul­turii socialiste și a dobîndit rea­lizări de seamă în anii democra­ției populare. Se întărește ne­contenit puter­a populară, a că­rei temelie de nezdruncinat este alianța între clasa muncitoare și țărănimea mun­citoare. Dato­rită politicii naționale juste, le­niniste, a partidului și guver­nului, o prietenie frățească unește poporul român și națio­nalitățile conlocuitoare din țara noastră, pe toți oamenii muncii, fără deosebire de naționalitate. Poporul muncitor din țara noas­tră înfăptuiește cu succes po­litica Partidului Muncitoresc Ro­mân de industrializare socialistă a agriculturii, și electrificare a țării, de mecanizare și trans­formare socialistă a agricul­turii, de dezvoltare a cul­turii, politică al cărei scop este progresul și înflorirea pa­triei, îmbunătățirea continuă a condițiilor de trai ale poporului. .. In toate regiunile țării s-au­­ înălțat noi fabrici, uzine, cen­trale electrice, stațiuni de ma­șini și tractoare, institute știin­țifice și școli de toate gradele, de care pe drept cuvint se mindrește poporul nostru. Poporul român i-a încredințat că drumul pe care și l-a ales, drumul socialismului, este dru­mul cel bun. Pe acest drum el este hotărît să pășească noi izbinzi, mereu înainte, spre j? Tovarăși, fe Prietenia român,o­ maghiară, care leagă statele și popoarele noastre printr-o frăție și alianță de nezdruncinat, este o mare cu­cerire a oamenilor muncii din România și Ungaria. Se știe că în trecut clasele stăpânitoare, grofii maghiari și boierii romîni, capitaliștii din ambele țări, duceau o politică de asuprire și învrăjbire națională, ațîțind pe unguri și romîni unii împotriva celorlalți, menținînd un focar de încordare și neli­niște în această parte a Europei. Experiența amară a trecutului a învățat popoarele noastre că de pe urma acestei politici de în­vrăjbire ele s-au ales cu mari suferințe și jertfe de singe, dez­voltarea lor a fost frînată. In ciuda vrajbei și dușmăniei pe care o cultivau clasele ex­ploatatoare, în istoria popoare­lor noastre au fost Înscrise mul­te pagini luminoase care vorbesc despre luptele duse în comun pentru libertate și dreptate so­cială. Țăranii iobagi romîni și maghiari nu o dată s-au răscu­lat contra jugului feudal, pentru libertate socială Cei mai luminați și națională, patrioți popoarelor noastre au înțeles ne­ne­cesitatea istorică a prieteniei ro­­mîno-maghiare și au luptat pen­tru apropierea celor două po­poare. In perioada dintre cele două războaie mondiale și în timpul celui de al doilea război mon­dial, comuniștii din Rominia și din Ungaria, înfrunt­ind teroa­rea, au stat în fruntea luptei împotriva fascismului și a răz­boiului, îm­potriva politicii șovi­ne a guvernelor burgheze mo­șierești, pentru eliberare socială. (Continuare în pag. 4 a) ♦•♦44444» »444 Mt 44 ♦ *4­4­4­4­4 : Anii IX. Nr. 1289 t t ± t * t î Sâmbătă, t t 1 martie 1918 t 4­4 I * Î t 4 peg. ■* 20 bani t -*■ r ■ 4 •4- 4­4- 4­44444444444444444444 Cuvîntarea tovarășului KÁDÁR JÁNOS Dragă tovarășe Gheorghiu­,Dej, Dragi tovarăși, tovarășe,­ prie­teni, oameni ai muncii din Bucu­rești. Toți membrii delegației noastre sînt deosebit de fericiți că au pu­tut veni în Republica Populară Romînă prietenă, în frumoasa sa Capitală în plină dezvoltare. Sun­tem­ bucuroși că la acest mare miting am avut ocazia să ne în­­tîlnim personal cu reprezentanții oamenilor muncii din București și mulțumim cu recunoștință since­ră pentru primirea prietenească pe care ne-ați făcut-o. Noi am considerat misiunea noastră drept o sarcină deosebit de importantă și de mare cinste pentru noi: dezvoltarea pe mai departe a bunei colaborări dintre partidele, statel­e și popoarele noastre, întărirea și pe mai de­parte a­ prieteniei romîno-unga­­re. Știm cu toții că — așa cum spunea adineaori și tovarășul Gheorghiu-Dej — relațiile dintre popoarele român și ungar au fost supuse la mari încercări în de­cursul istoriei, dar de cînd în am­bele țări poporul muncitor și-a luat soarta în propriile sale mîini și a preluat cîrma țării, aceste relații au devenit cordiale și prie­tenești. Putem declara cu deplină convingere că prietenia noastră atît pe linia relațiilor de partid și de stat, cît și pe linia legătu­rilor directe dintre popoarele noastre — este astăzi o prietenie curată, adevărată, neumbrită. Noi personal precum și toți a­­cei care activăm azi în Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Socialist revoluționar Ungar și în guvernul muncitoresc-țărănesc al R. P. Ungare îi cunoaștem bine, îi stimăm și îi iubim, ca pe adevărații noștri prieteni pe to­varășii Gheorghiu-Dej și Chivu Stoica ca și pe ceilalți conducă­tori cunoscuți ai oamenilor mun­cii din România. Relațiile noastre prietenești exprimă o încredere re­ciprocă deplină. Acesta este un lucru foarte bun. Dar prietenia romîno-ungară exprimă nu numai prietenia a 10, 100 sau 500 de conducători, ci voința și convingerea politică a milioanelor de muncitori, țărani și intelectuali romîni și unguri — și aceasta este principalul în prie­tenia noastră. In ceea ce privește convingerea noastră politică, noi sîntem comu­niști. Cunoaștem cît de cît tezele marxism-leninismului și­­ ne stră­duim să cunoaștem și mai bine această minunată știință care dez­văluie legile societății omenești. Dar în călătorie și noi sîntem oameni sensibili la impresii ca orice călător și cred că aceasta nu înseamnă o deviere de la linia principală a partidului către libe­ralism- iarLi&iajie, risc tef.. Dar cum reacționează călătorul la impresii? Dacă în drumul său dă de o stîncă mohorîtă, se în­tunecă și el, dar dacă are în față o priveliște frumoasă, se lumi­nează dar dacă vede un om prie­tenos și inima lui se încălzește, (aplauze). Ce am văzut noi și ce am simțit în drumul nostru spre București? In gările din R.?. Ungară, ti­neri ,oameni maturi, bătrîni, băr­bați și femei ne-au urat drum bun și succes, rugîndu-ne insis­tent să transmitem salutul și u­­rările lor de bine tovarășilor ro­mîni. Pe chipurile zîmbitoare și în cuvintele calde rostite din ini­mă de oamenii muncii ung­uri care își luau rămas bun de la noi, am putut citi sentimentul puternic și­­ adînc al prieteniei frățești romî­­no-ungare. (aplauze, urale). is. Aceeași voință, voința strîngerii legăturilor frățești, s-a manifestat și în acele urări de bine cordia­le și întîmpinări călduroase cu care am fost primiți în drumul nostru prin orașele și satele Re­publicii Populare Române, în re­ședințele de regiuni­­ și raioane: Arad, Timișoara, Craiova, Pi­tești, Iași, Roman, Bacău, Tg. Mureș, Ploești și în numeroase alte localități și care au culminat în primirea noastră de neuitat la București, (aplauze). Mulțumim tovarășilor noștri ro­mîni pentru felul călduros cu ca­re am fost întîmpinați în cursul călătoriei noastre. Dv., dragi tovarăși și frați romîni, ați întărit convingerea noastră politică, și anume că noi — oameni cu munci de conduce­re, care am hotărît să consolidăm prietenia ungaro-romînă și să luptăm împotriva acelora care ar încerca să tulbure această prietenie, — realizăm voința mi­lioanelor de oameni ai muncii unguri și romîni. (aplauze). Tovarășii Gheorghiu-Dej, Chi­vu Stoica și alți tovarăși romîni cu munci de răspundere au fost la noi în noiembrie 1956 și la în­ceputul lunii ianuarie 1957. A­­tunci ei ne-au adus ajutorul fră­țesc al clasei muncitoare române, al poporului Republicii Populare Romîne. Aceste două vizite ne-au umplut inimile de recunoștință și vor rămîne mult timp în aminti­rea noastră, pentru că solidarita­tea tovarășilor romîni ne-a fost de mare ajutor. Prin faptul că poporul român a întins o mină prietenească poporului ungar în timpul unei mari încercări, s-a dovedit că această prietenie nu este numai pentru zilele însorite, ci rezistă încercărilor în timpul furtunei. (Aplauze).. In 1956 burghezia și moșîeri­­ te est­e L : ji::;! jjjjiH * jjj { " }\\ • CETĂȚENI ! # MÎINE votat] candidații Frontului Democrației Populare ii : jJÍJÍpÉH>PU ; !i:­ :i­jj!! !|ijj ||’4r I POPORUL­­ HARCIE SURRAN O zi ne mai desparte de 2 martie, ziua alegeri­­lor pentru deputați în sfaturile populare — organe­le locale ale puterii de stat. Ea a fost precedată de campania electorală care a marcat o puternică in­tensificare a activității politice a oamenilor muncii și totodată o demonstrație elocventă a profundului democratism ce caracterizează orînduirea noastră de stat, a forței și legăturii indestructibile cu poporul. Cu prilejul propunerilor candidaților Frontului De­mocrației Populare, mii și mii de muncitori, colecti­viști, întovărășiți și țărani muncitori cu gospodărie individuală, intelectuali, reprezentanți ai minorităților naționale, funcționari, mici meseriași, gospodine etc, au propus din rîndurile lor candidați de deputați care să-i reprezinte in organele locale ale puterii de stat. Dezbaterile multilaterale prilejuite de adunările ce au avut loc cu ocazia propunerilor, mitingurilor și adu­nărilor, în care alegătorii s-au ocupat de problemele muncii sfaturilor populare, au demonstrat răspun­derea pe care aceștia o leagă de încredințarea man­datului unui reprezentant din rîndurile lor. Numai cu prilejul celor 6.792 întîlniri dintre candidați și alegă­tori din regiunea noastră, la care au participat pes­te 334.000 oameni ai muncii, au luat cuvîntul 23.188 alegători. Aceștia fie că au vorbit cu legitim entuzi­asm despre realizările ce au prins viață în ultimii doi ani, făcînd b­ilanțul elocvent al faptelor, fie că au venit cu propuneri — numărul lor este aproape 3.000 pe regiune —, au făcut dovada creșterii consi­derabile a maturității lor politice, a faptului că pri­­vesc treburile de interes obștesc ca pe o cauză a lor proprie. A vorbi despre înfăptuirile anilor puterii populare este o chestiune de mîndrie cetățenească, pentru că tot mai activă devine participarea oamenilor muncii la conducerea treburilor obștești. Iată de ce alegă­torii care au participat la mitingul electoral din circumscripția electorală orășenească nr. 113 au ținut să se mîndrească cu cele 35 unități industriale din regiune, construite și reutilate, cu creșterea număru­lui muncitorilor cu 60 la sută, cu construcțiile de apartamente, case de locuit etc. ■* Făcînd bilanțul realizărilor, privind cu optimism perspectivele luminoase ce se conturează tot mai pre­cis în mersul nostru victorios spre socialism, alegă­torii sunt hotărîți să dea votul candidaților Frontu­lui Democrației Populare: „le vom alege pentru că cunoaștem contribuția lor la realizările din oraș. Față de 1945, cînd în oraș nu exista decit o circumscripție sa­nitară cu un singur medic, astăzi sănătatea mineri­lor este ocrotită de 6 medici și alte 25 cadre sani­tare. Avem un spital cu 50 de paturi, o policlinică și o s­ecție de chirurgie" —a spus tov. Cornel Costea la o adunare electorală din orașul Baia Sprie. Creșterea maturității politice a maselor, care a ca­racterizat actuala campanie electorală, s-a exprimat nu numai în numărul impresionant d­e participanți la adunări, în numărul mare al celor ce au luat cu­vîntul, ci și în pa­rticiparea concretă la înfăptuirea propunerilor făcute. Aceasta a făcut din campania e­­lectorală o adevărată campanie de înfăptuiri obștești de acțiuni entuziaste de masă. Iată pentru ce alegă­torii din comuna Porum­bești, raionul Satu Mare, nu s-au mulțumit numai să propună construirea a o se­rie de poduri în hotarul comunei, ci au crezut de da­toria lor să treacă la fapte. Așa au făcut și alegăto­rii din Cicîrlău (Șomcuta Mare), Sanislău (Cărei), orașul Satu Mare și alte orașe și sate din cuprinsul regiunii. Nu încape îndoială că avîntul constructiv de care au fost animate masele de oameni ai muncii, entuzi­asmul cu care au propus și susținut candidaturile Frontului Democrației Populare, se vor concretiza în ziua de 2 martie în votul pe care îl vor da celor mai harnici și pricepuți gospodari, oameni cinstiți și cu inițiativă, celor ce luptă cu dîrzenie pentru traduce­rea în viață a politicii partidului și guvernului. Aceas­ta d­ezășuiește obținerea de noi victorii pe frontul construcției pașnice, pe frontul făuririi Romîniei So­­cialiste. Candidați ai F.D.P. prim-secretar al comitetului regional de partid, candidat in circumscripția electorală regională nr. 1, mecanic șef la U.I.S. Vișeu­,­ candidat în circumscripția raională nr. 7 Vișeu , IOSIF MOGOȘ, MARIA IACOB, membră a gospodăriei agricole colective „George Coșbuc" din Șomcuta Mare, candidată in cir­cumscripția electorală raională nr. 39 Șomcuta Mare COLOMAN CLEAR, Cuvîntul alegătorilor Votul meu de miner Cu entuziasm și bucurie mă voi prezenta la 2 martie în fața urnelor spre a alege gospodarii vrednici ai orașului și ai re­giunii. Mărturisesc sincer că sunt ferm hotărît să-mi dau vo­tul meu de miner candidaților F.D.P., înainte de toate pentru că aceștia sunt tovarăși propuși Primul meu vot .Am împlinit abia 18 ani, dar nu mai sunt un copil neștiutor. Țara ține seama de mine. Astăzi am dreptul să aleg gospodari vrednici in sfatul popular al o­­rașului și al regiunii, am drep­­­tul la vot. „Auzi, să voteze un ține din neam sărac?“, mi-ar fi spus in trecut burghezii și capitaliștii și mi-ar fi închis gura. Bar vremea lor a apus demult. In, fecior de neam sărac, am astăzi asigu­rate de către partidul și guver­nul nostru condițiile necesare pentru a învăța meseria care-mi place. Vacanța din iarna asta mi-am petrecut-o in tabăra Co­mitetului Central U.T.M. de la Păltiniș-Ciuc. Oare care ucenic din tristele vremi apuse ar fi în­drăznit măcar să viseze la ase­­­menea lucruri? Pentru toate acestea, cu inima plină de bucurie și conștiința împăcată, mîine îmi voi da pri­mul meu voi acelora care ne vor imbelșuga și înfrumuseța tot mai mult viața, candidaților Fron­tului Democrației Populare. ( Felician Costin elev, Grupul școlar minier §m Km V—’—­­TrivitESC C.1’ — candidaților F.D.P. de noi, oameni cinstiți și har­nici, alături de care muncesc zi de zi, îi cunosc bine și am de­plină Încredere în ei și în cu­vintul lor. Spun acest lucru cu gîndul la perspectiva dezvoltă­rii exploatării miniere „Petre Gheorghe“ Săsar, unde mun­cesc. In viitorul apropiat se va termina aici, la gura minei, baia muncitorească, un club cu 400 de locuri, casa de odihnă de la „Usturoi“, un bloc muncitoresc cu 8 apartamente și multe al­tele. Sînt ferm convins că to­varășii candidați mineri din rîndurile noastre, care mîine vor fi aleși de oamenii muncii, vor ști să conducă treburile obștești tot atît de bine cum știu mînui perforatorul. De a­­ceea, cu toată Încrederea, le voi da votul meu de miner. Gavril Lupșa miner va descoperi cu uimire tainele scrisului, își va făuri primele visuri. Pentru ca visurile lor să crească, să devină viață, pentru pace și un viitor luminos, îmi voi da votul meu candidaților­ poporului muncitor. MINA NIȚU gospodină, str. Pictorilor Baia Mare. Pentru fericirea copiilor mei Regimul democrat-popular ne-a dat nouă, femeilor, drepturi egale cu ale bărbaților, ne-a creat condiții prielnice pentru ca marea noastră forță, talentul nostru gospodăresc, să fie valo­rificate în marea operă pentru construirea vieții noi. Ca mamă, sunt mindră că pot contribui la educarea copiilor mei, că am posibilitatea să-mi spun cuvîntul în școala în care învață fetița mea, că îmi voi spune cuvîntul și în școala în care mups, feciorul meu* keo&a.ș, mamma* Voi vota din toată inima pe reprezentanții poporului Ca de altfel, toate satele lăpui«t șene, Vălenii a cunoscut în anii regimului democrat-popular o mare dezvoltare. In urmă cu vreo 8 ani ne-am unit forțele și avu­ția, și am înființat o gospodăria colectivă. Crescind mereu fami­lia colectivă, aceasta s-a și îm­bogățit: un zadarnic a trebuit să se înalțe o magazie pentru 20 de vagoane de cereale, un grajd pentru 80 de vite mari și altele. Viața colectiviștilor s-a schimbat mult. Colectiviști ca Valer Pop, Gheorghe Morar, printre care și eu și mulți alții, și-au construit case noi, și-au cumpărat mobi­­lă, aparate de radio etc. Mîine voi vota din toată inii­ma candidații F.D.P. convins fi­ind că ei sunt reprezentanții în­țelepciunii întregului nostru po­por muncitor. Sunt sigur că vic­toria în alegeri a Frontului De­mocrației Populare va însemna o și mai mare înflorire și dezvol­tare a colectivei noastre, ci satu­l lui nostru. Alexandru Nichita, colectivist

Next