Pentru Socialism, aprilie 1958 (Anul 9, nr. 1315-1340)
1958-04-01 / nr. 1315
V \J A IV »I j| I V U XV XXXXXXXVtf^XXXXXXXNVsXXXNXXXNNXNXXV* Sute de hectare arate și însămințate în raionul Cărei Raionul Carei se află acum in plină campanie agricolă de primăvară. Picăveri existau 734 ha.arate și 372 ha. însămințate cu diferite culturi. De pildă, in G.A.C. Berveni existau 178 ha. araturi și 30 ha semănături. Colectiviștii din Ghenei însămințaseră 11 ha. cu grîu de primăvară, cei din Sinmiclăuș — 10 ha. cu trifoi și 10 ha. tu. lucerna, iar cei din Moftinu Mic — 5 ha. cu griu de primăvară, 6 ha. cu borceag, 6 ha. cu cartofi și împrăștiaseră, pe terenul care e destinat cultivării cinepii, peste 2.500 kg. îngrășăminte chimice. Multe întovărășiri, printre care cele din Moftinu Mare, Irina și Lucăceni, au început lucrările agricole de primăvară și muncesc în comun. In cursul zilei de duminică, timpul fiind prielnic muncii în cîmp, la Petrești, Lucăceni și Aliza au lucrat la arat și semănat 23 de tractoare și 57 de atelaje. Pe ogoarele colectivei din Văleni De obicei, în raionul Lăpuș, primăvara vine mult mai tîrziu. Tocmai de aceea, colectiviștii din Văleni s-au pregătit din timp, pentru ca îndată ce timpul va permite, să poată începe din plin bătălia însămîna țarilor. Deși pe alocuri mai stăruie încă zăpada, terenurile înclinate s-au zvîntat. Colectiviștii nu au stat mult pe gînduri ci au ieșit la arat. In zilele de 28 și 29 martie a. c. au fost arate primele hectare de teren. Muncind cu deosebit avînt în fiecare zi, cele 12 atelaje și, peste cîteva zile, tractorul sosit de la S.M.T. Dej, vor asigura însămînțarea la timp a celor peste 90 hectare teren, din care 50 ha cu porumb și 30 ha ovăz. IN PAGINA 3-a ~ DUMINICA SPORTIVA In cîteva rînduri . Razele calde ale soarelui de primăvară au topit ultimele petece de zăpadă și în hotarul satului Cernești raionul Lăpuș. O dată cu trezirea la viață a naturii, au ieșit pe cîmp și cei mai harnici gospodari din sat pentru a începe munca. Primele brazde au fost răsturnate. Ieșind în timp cu atelaje, țăranii muncitori Octavian hățiș, Pamfir Măgur și alții, au arat primele hectare de pămint. ★ Folosind timpul prielnic de lucru din ultimele zile, mulți țărani muncitori din comună Pribilești raionul Șomcuta Mare, au ieșit la munca cîmpului. Pînă acum au fost arate cu atelajele peste 25 hectare. Pe parcele mai mici s-a trecut la însămînțarea ovăzului și a legumelor timpurii. Printre țăranii muncitori care au început primii lucrările agricole se numără: Gheorghe Dan, Ioan Stejeran, Vasile Mihhis și alții. Anul IX. Nr. 1315 f'-' ★ vi4 Marți, 1 aprilie 1938 ★ 4 pag. ** 29 bani De la 50 m. sub apă De mai multă vreme, în centrul preocupărilor conducerii exploatării „Steaua roșie“ din Cavnic, stătea problema recondiționării galeriei de transport „Ferdinand“. Acest lucru nu se putea executa fără o alecare a galeriei de apele refulate. La inițiativa comuniștilor s-a format o echipă compusă din 17 oameni, sub conducerea inginerului Dumitru Andrei, care a pornit la scoaterea pompei scufundabile tip „Ganz" din puțul „Roata“, inundată încă din anul 1955. Această pompă anti-acidă zăcea sub o coloană de apă de 50 de metri. Munca a fost grea, dar datorită perseverenței oamenilor — pompa a putut fi scoasă la suprafață. La scoaterea pompei, un deosebit aport au adus comuniștii Andrei Stark, Ștefan Schlezingber și muncitorii mineri Ștefan Rosznyai, Ioan Daubner și alții. In prezent galeria „Ferdinand“, periclitată de inundație, va putea fi asecată. Lipsuri,, de ordin Sistemul actual avantajos al contractărilor de cereale, convine mult producătorilor. Situația din raionul Satu Mare, în care 30 de gospodării colective din totalul de 31 existente au încheiat contracte pentru mari cantități de cereale, ne îndreptățește să afirmăm popularitatea acestui sistem de contractare. In afară de aceasta, zeci de întovărășiri agricole și sute de producători particulari au încheiat și vor încheia contracte pentru a vinde statului surplusul de cereale. Rezultatele de până acum, obținute în raionul Satu Mare — un raion cu Întinse suprafețe cu culturi cerealiere — sunt încă mici in raport cu posibilitățile existente. Aceasta, în primul rind, datorită unor deficiențe ce s-au manifestat și mai continuă in unele locuri să persiste, deși au fost sezisate la vreme. Conducerile celor două organizații contractante — „Recolta“ și cooperația — nu s-au străduit să înlăture aceste deficiențe, care — în lipsa de altă inspirație — au fost denumite „de ordin administrativ“... Avantajele sistemului de contractare trebuie popularizate în masa producătorilor. Cel mai bun rezultat poate fi obținut in urma convorbirilor cu fiecare producător in parte. Popularizarea poate fi făcută și pe cale vizuală, cu ajutorul afișelor, graficelor comparative etc., tipărite in acest scop. Or, pină acum, aceste tipărituri au zăcut ascunse, pe la filiala raională a „Recoltei“. Munca efectivă de încheiere a contractelor o desfășoară achizitorii la comune. Dar oare, alte cazuri de angajare a unor achizitori, oameni necorespunzători sau fără pricepere, nu s-au semnalat? Mai rău e că nu au fost luate măsuri imediate pentru stîrpirea unor acte de indisciplină a salariaților „Recoltei“. Pe pildă, Alexandru Lipce, rchizitor în comuna Odoreu — care, t» loc să se țină de treabă făcea chefuri — a fost schimbat abia după repetatele sezisări ale țăranilor muncitori din comună. De asemenea, în comuna Culciu Mic, numeroși țărani muncitori doresc să contracteze surplusul lor de cereale cu statul, dar in comună nu există nici un angajat al „Recoltei“. Cu despre cooperație, aceasta a lucrat mai dezorganizat, mai la intimplare. In raionul Satu Mare, cooperația nu a realizat nici jumătate din volumul contractărilor efectuate în anul trecut. De ce? Pentru că, nu multe cooperative numai un singur om se ocupă cu această muncă. Conducerile cooperativelor încă nu s-au obișnuit să folosească în această muncă, așa cum se folosește în alte activități întreprinse de cooperative. Întregul activ de consilieri sătești și salariați ai cooperativei. Lipsurile „de ordin administrativ“ pot și trebuie lichidate grabnic. Organizînd bine munca de contractări, rezultatele se vor putea măsura in sute și sute de tone de cereale contractate în plus, care să asigure pâinea poporului muncitor pentru viitor. > . Pregătirea terenului pentru insămințările de primăvara este in toi. Tractoristul Alexandru Elek, de la Casa agronomului din Petin (Satu Mare), ară ultimele brazde din cele 5 ha. ce urmează să fie însămințate cu porumb hibrid. NOII DEPUTATI IN ACȚIUNE Intr-una din zilele trecute am poposit și in comuna Turulung din raionul Oaș. Minat de dorința de a afla ceva din munca noilor deputați, am stat de vorbă cu tovarășul. Fiizi Adalbert, președintele comitetului executiv al sfatului popular comunal, care mi-a făcut cunoscute o serie de acțiuni întreprinse de deputații sfatului popular comunal, la care participă din plin masa largă de alegători. Cină este vorba de meritele lui personale, tovarășul Adalbertazi, nu prea vorbește. Dacă totuși îi ceri el îți spune: — Am contribuit și eu la realizarea unor lucruri, dar ceea ce s-a realizat se datorește sfatului popular, deputaților și maselor largi de alegători. Despre meritul deputaților, despre realizările obținute de aceștia cu sprijinul cetățenilor, tovarășul Fiizi vorbește cu multă însuflețire. De la acest om modest am aflat că, deși sfatul popular comunal a fost constituit doar în ziua de 16 martie, deputații au întreprins o serie de acțiuni la care sunt mobilizați un număr însemnat de alegători. Incepînd cu ziua de 20 martie, la invitația deputatului Andrei Kocsis din circumscripția nr. 22, a început acțiunea de reparare a șoselei ce duce de la Turulung la Turț, pe o distanță de aproximativ 9 km. Cu ajutorul celorlalți deputați, chiar în prima zi a fost mobilizat un însemnat număr de cetățeni cu atelajele, reușind să transporte aproape 100 m. c. piatră de la cariera comunei. Paralel cu transportul, a început și munca de imprăștiere a pietrișului. Locuitorii din Turulung, se străduiesc să șoseaua ca în timp de repare cîteva zile să poată circula autobusul și prin această parte a raionului Oaș. Deputații Sfatului popular comunal din Turulung, au mai întreprins și alte acțiuni. Pe lotul zootehnic, de pildă, fie din cauza inundațiilor, fie din pricina apelor care bălteau, se pierdea anual o mare parte din furaje. La inițiativa deputaților, s-a construit un șanț de scurgere a apelor pe o distanță de peste 500 metri. Lucrările de scurgere a apei și de îndiguire, la care participă un număr însemnat de cetățeni, continuă. Este de remarcat acțiunea întreprinsă de deputații comunali în ce privește politehnizarea învățămintului. Cu sprijinul Lor S-au executat o serie de lucrări la localul atelierelor școlii elementare de 7 ani, ca instalarea geamurilor și ușilor, etc. Peste cîteva zile se va face padimentarea și se va instala o parte din utilajul necesar atelierelor de tîmplărie, rotărie, lăcătușărie și fierărie. Ținînd seama de propunerile cetățenilor, deputații se străduiesc să înceapă cu mai curînd lucrările de construire a trotuarului, pe o distanță de 3 km; de asemenea vor începe lucrările de reparare a podului mare de pe drumul care duce la cariera de piatră. Deputații comunali au depus o activitate rodnică și în ce privește asigurarea succesului muncilor agricole de primăvară. Pe lângă reparatul uneltelor agricole, căratul bălegarului pe suprafețele de teren ce vor fi însăimînțate în primăvară, ei au îndrumat țăranii muncitori să-și procure din timp semințele necesare. In aceste zile, preocuparea principală a deputaților din Turulung este executarea la timpul potrivit și în condițiuni agrotehnice avansate din partea fiecărui țăran muncitor, a muncilor agricole de primăvară, în scopul asigurării unei producții sporite la hectar. li Au definitivat contractul colectiv Zilele trecute la stația C.F.R. Satu Mare a avut loc o mare adunare a salariaților stației, cu care ocazie a fost definitivat proiectul de contract colectiv pe anul 1958. Printre angajamentele reciproce luate atît din partea comitetului sindical, al conducerii stației, cit și din partea salariaților se numără: iluminatul pieții de încărcare, confecționare de jghiaburi pentru magazia de mărfuri, înzestrarea cu mobilier și cazarmament a camerei de rezervă, amenajarea colțului roșu cu mobilier, jocuri de șah, etc. De asemenea s-a prevăzut ca în primăvara aceasta, cu ajutorul sfatului popular orășenesc, să fie împărțite salariaților stației un număr de 40 loturi pentru grădini de zarzavat. Sima Victor corespodent IN FOTO: Utemistul Paul Drăguța, strungar la Atelierele centrale „Hutira Dezideriu" din Baia Mare. Tov. Drăguța își depășește sarcinile zilnice de producție cu 15—20 la sută. In același timp el e și un model de disciplină și conștiiciozitate fapt pentru care a cucerit stima tovarășilor săi de muncă. /VVAVvVWW Noutăți de la întreprinderea fruntașă pe țară --- O inovație cu dublu rezultat Traducind în viață planul de măsuri tehnico-organizatorice stabilit pentru anul 1958, conducerea uzinelor „Gheorghe Gheorghiu-Dej”din Baia Mare, a confecționat pentru, secția topire un filtru cu saci. Aceasta lucrare a fost făcută in scopul captării prafului volatil plumbos ce se degajă din cuptoare în atmosferă. Măsura luată fiind transpusă in viață, a dat roade peste așteptări. Astfel, in primele 35 ele zile, după ce filtrul a intrat în funcție, cu ajutorul său au fost captate 30 tone praf volatil cu un conținut de plumb ce oscilează intre 35—45 la sută și cupru 3— 5 la sută. După preliminare, calculele anual filtrul va capta asemenea praf într-o cantitate de 258 tone. Drept toxicitățile urinare, atmosferice in orașul Baia Mare se vor reduce simțitor, iar economia națională va dobîndi noi tone de plumb in plus. Var înlocuit cu dolomită Pînă la începutul lunii februarie a? cu produsul de bază pe care îl foloseau uzinele „Gheorghe Gheorghiu-Dej“ din Baia Mare, neutru dezagregări în procesul de fabricare al bicromatului de sodiu, era varul ars. Pentru a elibera acest produs pentru nevoile șantierelor de construcții, pe baza noilor măsuri tehnico-organizatorice luate în plan pe anul 1958, conducerea uzinei a trecut la înlocuirea lui cu dolomită. Probele tehnologice făcute în luna februarie pentru fabricarea bicromatului de sodiu, pe baza folosirii dolomitei la dezagregările ce au loc în cuptoare, au confirmat că ea înlocuiește cu succes varul, fără să afecteze cu nimic calitatea produselor. Renunțînd la utilizarea varului în procesul de fabricație, pe lingă faptul că întreprinderea economisește un produs, care, pe șantierele de construcție este întrebuințat în alte scopuri, numai în, luna februarie a.c., a înregistrat o economie de 7.600 lei. Ea provine de pe urma diferenței de preț a dolomitei, care este mai ieftină decît varul. Totodată, puterea de dezagregare a dolomitei fiind mult mai mare ca a varului, producția la bicromat de sodiu a crescut cu 5 la sută în luna martie, față de cea realizată înainte vreme cînd în acest scop se întrebuința varul. citiți în pagina a 4-a — DECLARAȚIA COMUNA A DELEGAȚIEI GUVERNAMENTALE A REPUBLICII POPULARE ROMINE ȘI A DELEGAȚIEI GUVERNAMENTALE A REPUBLICII DEMOCRATE VIETNAM Vești culturale din Sighet Concert de muzică populară In ziua de 29 martie a.c. in sala Casei raionale de cultură, a avut loc un concert de muzică populară, dat de corul, orchestra și soliștii sindicatului muncitorilor din învățămint sub conducerea dirijorului Mihai Mitriniuc. De un deosebit succes s-au bucurat: „Suita din Țara Oașului“ de Dariu Pop, „Peste deal“ de Ion Vidu și „Suita maramureșeană“ de Mihai Mitriniuc. Soliștii Alexandrina Năstase și Constantin Călugăraru au cules multe aplauze. Au mai plăcut corurile cu orchestră: „Munkásinduló“ de Szabó Géza, „Popasul țiganilor“ de Schuman și frumosul vals „Valurile Amurului“ de Socolov. S-au întrecut în cintece și dansuri Peste 900 pionieri și școlari s-au întrecut in cintece și dansuri in ziua de 30 martie a.c. in sala de spectacole a Casei raionale de cultură. In mod deosebit s-au evidențiat corul Școlii elementare de 7 ani nr. 3 Sighet dirijat de profesorul Svetiak Wilhelm și corul școlii medii „Filimon Sîrbu“ condus de Alexandrina Năstase, ambele clasate pe locul I. O plăcută impresie a lăsat orchestra de mandoline a Casei de copii, clasată pe locul unui. Jocurile populare prezentate de elevii Școlii elementare nr. 11 din Cămara, ai școlii elementare nr. 1 din cartierul Valea Hotarului, ai școlii pedagogice și ai școlii elementare nr. 2 cu limba de predare maghiară, au fost mult apreciate. Resursele locale de materii prime ale regiunii noastre Plenara C.C. al P.M.R. din decembrie 1956 a stabilit printre altele necesitatea lărgirii atribuțiunilor sfaturilor populare în privința conducerii întreprinderilor de industrie locală. Conducerea centrală a acestor întreprinderi, a avut repercursiuni negative atît în privința dezvoltării lor, cit și asupra orientării lor în producția bunurilor de larg consum. Majoritatea întreprinderilor de industrie locală din regiunea noastră, spre pildă, primind directive și din partea ministerului de resort și din partea comitetului executiv al sfatului popular regional, care le patrona, erau într-o permanentă dilemă în legătură cu profilarea producției. Astfel stînd lucrurile, întreprinderile de industrie locală au început de la o vreme să-și piardă caracterul local, producînd cu majoritatea capacității de producție pentru fondul central, din repartiții de materiale centralizate. Așa se explică faptul că, în industria locală producția bunurilor de larg consum a ajuns în anul trecut la numai 25 la sută din producția globală, iar ramurile pentru deservirea populației reprezentau pe regiune mai puțin de 7 la sută din valoarea producției globale. Lucrîndu-se în special din materii prime dirijate, e de la sine înțeles că a fost cu timpul abandonat însuși scopul pentru care a fost creată industria locală, adică descoperirea și punerea în valoare, în folosul oamenilor muncii a resurselor locale ale regiunii. Această orientare în producția întreprinderilor locale, a devenit cu timpul o linie, un profil al întreprinderilor. Iar linia s-a imprimat atît de adînc, atît în conștiința conducerilor întreprinderilor cât și în aceea a organelor locale ale puterii de stat, încît chiar și după trecerea întreprinderilor locale sub conducerea exclusivă a sfaturilor populare, ea continuă să persiste. Astfel, se urmărește în mod unilateral, realizarea de venituri bănești cit mai mari, neținîndu-se cont decît într-o măsură minoră de satisfacere a nevoilor oamenilor muncii din regiune și în special, neținîndu-se cont de valorificarea resurselor locale ale regiunii, continuîndu-se încă să se utilizeze materiale din fond centralizat, orientare de la început și frînă la sfîrșit greșită. Ce oferă industriei locale solul și subsolul regiunii înainte de a intra în temă, să rezervăm cîteva ziduri unei întîmplări — dacă o putem numi astfel — petrecute în raionul Vișeu. In anul trecut, Sfatul popular raional Vișeu de Sus, și-a propus să repare drumul spre Borșa și totodată, să paveze centrul orașului cu piatră cubică. Dar notați-vă bine. Asta s-a întîmplat în Vișeu, în inima munților. Cum a acționat organul local al puterii de stat? Foarte simplu. S-a trimis mașina cu o delegație, în... regiunea Suceava. Ca, în regiunea Suceava, să contracteze de acolo piatră. Bine că nu s-a dus tocmai în Delta Dunării. Situația pare de necrezut, dar e adevărată. Aceasta înseamnă că nu ne știm gospodări, că trecem pe lingă tot ce ne oferă mediul local, cu ochii închiși, și căutăm materialul de care avem nevoie la sute de kilometri depărtare, atunci cînd el există în pragul casei noastre. Solul și subsolul regiunii noastre, este —am putea, spune — printre cele mai bogate din întreaga țară. E ca un bazar uriaș, care-ți oferă totul de ce ai nevoie. Doar să pui mîna, să scoți și să prelucrezi. Dacă industria noastră locală ar fi îndrumată spre folosirea resurselor locale existente, ar pu tea reajija yenüiri mari ja hu^ getul regiunii, și totodată ar deveni o pîrghie puternică în creșterea bunăstării omenilor muncii, în înfrumusețarea și dezvoltarea orașelor și satelor noastre. ★ ★ Dacă vom vizita șantierele de construcții din regiunea noastră, vom constata că în general se duce mare lipsă de nisip, și în special de pietriș și balast. Iar dacă există, apoi prețul lui este cît se poate de ridicat. Pe unele șantiere, lipsește pietrișul de rîu, necesar turnării betonului armat, din care cauză foarte multe fundații s-au turnat cu nisip mărunt, care dă un beton cu mult mai fragil, mai puțin rezistent. Și oare de ce lipsesc aceste materiale? Nu există în regiune? Există, și încă , în cantități inepuizabile. Am putea chiar furniza astfel de materiale de construcții și altor regiuni din țară, chiar și întregii țări. Din păcate însă, extragem încă puțin, iar prețul de cost, datorită folosirii de cărăuși particulari, este destul de ridicat. Să facem o plimbare prin regiune. Să trecem pe la Satu Mare, Odoreu, Mărtinești, Păulești, Apa, Seini, Pomililea, Cicîrlău, Satulung, Coltău, Cătălina, Ardusat, Tămaia, Mireșu Mare, Sighet, Dragomirești etc, etc. Pretii%deni vom găsi nisip și pietriș de cei mai bună calitate. Cu toate acestea, cu ocazia construirii bazinului de înot din Baia Mare, inginerii constructori au fost nevoiți să meargă singuri la Someș, să caute vaduri pentru pietriș, deoarece întreprinderile locale nu le furnizau decît nisip mărunt, pe considerentul că nu există pietriș. Vedem deci că există asemenea materiale. Ce ne lipsește atunci? Ne lipsește inițiativa și spiritul gospodăresc. Am vorbit mai sus despre întîmplarea de la Vișeu. Dar oare nu avem noi piatră suficientă în regiune? Avem. Și avem mai multă decît ne trebuie. Andezitul din regiunea noastră, este renumit în întreaga țară pentru duritatea lui, fiind cel mai bun material pentru piatră de pavaj. Există de altfel cariere în regiunea noastră la Negrești și liba — Săbișa, dar sunt puține. Există asemenea material pentru pavaj și construcții la Seini, liba, Săbișa, Cicîrlău, Bălța, Baia Mare, Ferneziu, Baia Sprie, Cavnic, Valea Borcutului, Nistru, Turulung, Luna, Huta, Berința, Sarasău, Petrova, Vișeu etc. Există apoi andezit Bazaltic la Tăuții Măgherăuș, liba, dacit la Nistru și Băița etc. (Cosíujijiare în pag. 2-a)