Pentru Socialism, iunie 1958 (Anul 9, nr. 1366-1390)

1958-06-01 / nr. 1366

ORGAK­ II COMITETULUI VEÜBfifIL M PARTIBUL BI mSItCUBüESC MBIM 9 M. SFATELE­ PSP8LA8 IKK9ML BAIA RABE ZIUA INTERNAȚIONALĂ A COPILULUI Ziua internațională a copilului nu-i doar o tradiție — ceva mai mult, ceva ce ține de domeniul sen­timentului, al visurilor și dorințe­lor, al încrederii în viitor. Ne-am obișnuit să-i comparăm pe copii cu florile. Pentru ca să crească, florile au nevoie de timp frumos, de soare, de lumină. In lu­me mai sînt locuri unde aceste flori — copiii — sînt lipsiți de căldura și lumina de care au nevoie. Sînt flori palide ce cresc sub norii grei și apăsători ai exploatării și asu­pririi. In Algeria — colonie a capita­liștilor — 8,0 la sută din copil sînt sortiți analfabetismului.. Dar și acestora, hrăpărețele cercuri ca­pitaliste din Franța încearcă să le răpească singura avere — viața — trimițînd armatele semănătoare de moarte să asigure dominația lor colonială. In Japonia, copiii încă se mai vînd ca simple obiecte la prețuri uneori mai mici decît al unui cîine de rasă. In Germania occidentală, viitorul copiilor e întu­necat de planurile de înarmare ale urmașilor lui Hitler. In­ S.U.A. copiii de fragedă vîrstă sînt supuși exploatării, mizeriei și istovirii. E o mîndrie pentru noi că facem parte din lagărul țărilor socialiste, țări care își închină toate năzuin­țele spre apărarea și consolidarea păcii și prin asta a cerului senin, al soarelui spre razele căruia flo­rile vieții noastre pot trăi fericite, fără griji și nevoi. Strălucite pilde de apărare a viitorului tinerei ge­nerații de primejdia unui nou răz­boi­ diu zi cu zi țările socialiste în frunte cu marea Uniune Sovietică. Încetarea unilaterală a experiențe­lor cu arme nucleare a îmbucurat milioane de părinți din lumea în­treagă, care văd prin acest nobil gest al U.R.S.S. un braț ocrotitor ce asigură viața și viitorul odrasle­lor lor. Sărbătorind Ziua internațională a copilului, nu putem să nu ne a­­­mintim că de trecutul burghezo­­moșieresc, nu ne leagă decît amin­tiri rușinoase și triste privind „gri­ja“ de care se bucurau copiii atunci din partea cârmuirii țării. Mortali­tatea infantilă, zămislită de mize­rie și greutăți, secera nenumărate vîrste fragede. Din 100 de copii ce se nășteau, 18 erau sortiți morții. E ex­plicabil acest lucru, gîndindu-ne că la 100 de nașteri doar 2 aveau loc în maternități și că la 4.000.000 de copii existau doar 280 medici pe­diatri. Rușinos e — dar real — că din toată Europa eram țara cu cea mai mare mortalitate infantilă. Bilanțul pe care o facem azi cu prilejul zilei de 1 Iunie, vorbește despre marile cuceriri ale anilor puterii democrat-populare, ani în care ocrotirea copilului a constituit — și constituie — o preocupare de seamă a partidului și guvernului. Mii de case de nașteri, dispensare, spitale de copii, preventorii, colonii sanatoriale, cămine de zi, grădi­nițe, școli, etc. — sunt tot atîtea do­vezi ale grijii de care copilul se­ bu­cură în țara noastră. Ca rezultat al înfăptuirilor obți­nute pe tărîmul ocrotirii mamei și copilului mortalitatea infantilă a scăzut cu aproape 60 la sută față de anul 1938. Cele mai pitorești colțuri ale țărîi, unde în trecut se lăfăiau doar bogăta­șii cu odraslele lor, sînt azi centre de recreiere ale copiilor oamenilor muncii. Taberele pionierești în zi­lele vacanței în­pînzesc toată țara. Pe tot cuprinsul regiunii poți în­­tîlni nenumărate unități de ocrotire a vieții și sănătății copilului — case de naștere, maternități, sanatorii, etc. In vara aceasta, la Sighet vor funcționa o tabără sanatorială, în care-și vor întări sănătatea sute de școlari. E 1 iunie — zi pentru care s-au făcut pregătiri în întreaga regiune, oglindind noi și nenumărate aspec­te ale dragostei cu care copiii sunt învăluiți în zilele noastre. Sub or­ganizarea comitetelor pentru apă­rarea vieții copilului, oamenii mun­cii — și mai ales mamele — din regiunea noastră au desfășurat o întreagă campanie de acțiuni, în­chinate zilei de azi. In multe între­prinderi s-au organizat „Zile -e­­cord“ în care prin eforturi spo­ite părinți și mame și-au exprimat re­­cunoștința față de statul democrat popular, ocrotitorul copiilor lor. La întreprinderea „I.C. Frim­u“ Urgil Lăpuș, de pildă, o astfel de „Zi­­recor­d“ s-a încheiat cu depășirea medie de 25 la sută a planului zil­nic pe întreprindere. Printre frun­tașii întrecerii în munca ce a avut loc, se numără și mamele eroine Virginia Szilágyi, mamă a 12 copii și Reghina Gașpar. Prin satele re­giunii s-au organizat acțiuni de muncă voluntară, contribuind lucrări de folos obștesc și de înfru­m­­musețare a localităților unde cresc copiii lor. 1 Iunie — sărbătoarea celor mici va fi înfrumusețată azi de în­bînări de daruri oferite de către întreprin­deri, instituții, organizații de masă și părinți. Se organizează azi „du­­pă­ mese de înghețată“, întruniri to­vărășești, mese comune pentru cei mici, serbări artistice, întreceri sportive și multe alte distracții. Creșteți fericiți, odoare dragi! Sînteți florile și viitorul unei patrii libere, în care vieții voastre stă strajă cu dragoste partidul și statul părinților voștri iubitorii Do­­minul teif ăl la rișă »p­­ojN­ßnul" din Sighet, î­i I Anul IX. Nr. *6 j •*• ; | X 5 I t * : Duminică, 1 iunie 1958 * * ♦ ♦ I ? 4 peg. ■= 20 bani ~ f 1 X ++ Economii de metale la fabrica „Unió" Antrenați în acțiunea patriotică de reducere a consumului de meta­le, la produsele pe care le execută, colectivul de muncitori de la fabri­ca „Unio” (Satu Mare) a reușit ca numai în primul trimestru din a­­cest an să realizeze economii în valoare globală de peste 105.000 lei. Astfel, prin aplicarea unei tehno­logii mai raționale în procesul de producție (turnarea din fontă a ca­pacelor­ de rolă ce înainte­ vreme, se confecționau din bară) în consu­­­mul de oțel laminat la­ transportoa­­­rele cu bandă tip Rovinari s-au e­­­conomisit 35.757 kg. oțel laminat.­Un raport deosebit pentru redu­­­cerea consumului de metale l-au a­­dus colectivele secțiilor turnătorie forjă și delitare. In secția topitorie de pildă, s-au economisit 455 kg. bronz și 720 kg. aluminiu. Au fost descoperite noi posibilități de economisire a metalului prin redu­cerea adausurilor de prelucrare la carcasele de ventilatoare, perfecțio­narea formării­­ pieselor, respectarea strictă a dimensiunii grofilelor, înlăturarea toleranțelor de supra­dimensionare precum și reducerea procentului arderilor în timpul to­pirii, realizate în urma suprave­gherii mai atente a turnării.­ De asemenea, la turnătorie s-au realizat și se prevăd economii de bronz în valoare de 50.000 lei a­­nual ce rezultă din înlocuirea cuzi­neților de bronz cu cuzineți din zincal. Inițiativa în această direc­ție aparține turnătorilor Anton Szabó și Ambroziu Tăios care au fost recompensați de conducerea întreprinderii cu un premiu de 1.800 lei. Trecînd din secția turnătorie la forje, aflăm că și aci au fost reali­zate economii de metale. Forjării au economisit pînă acum 458 kg. oțel aliaj și 14.000 kg. tablă groa­să. Lupta pentru economisirea meta­­­lelor continuă, zilnic apar noi și noi propuneri de raționalizare și îmbunătățire a procesului tehnolo­gic. Toate acestea oglindesc prezen­ța întregului colectiv pe frontul luptei ce se dă în întreaga țară pentru reducerea consumului de metale. Augustin Mureșan corespondent ★ IN GOSPODĂRIILE AGRI­COLE COLECTIVE din raionul Tășnad s-a început ieri dezbaterea planurilor de perspectivă pe anii 1958—1960 în lumina documente­lor consfătuirii de la Constanța și a planului de măsuri al plenarei co­mitetului regional de partid. ★ MEMBRII COOPERATIVE­ MEȘTEȘUGĂREȘTI „MONDIA­LA“ din Satu Mare și-au realizat pînă in cursul zilei de ieri, planul lunar valoric în proporție de 101 la sută. In afara planului de pro­ducție cooperatorii au­ confecționat pentru piața locală și din regiune, în cinstea Zilei internaționale a co­pilului 2.800 buc. diferite confecții pentru copii. Din aceste confecții, 50 la sută au fost deja livrate co­merțului de stat din orașul Baia Mare și 50 la sută pentru unitățile comerciale din Satu Mare. ■ăr T.A.P.L. BAIA MARE A DESCHIS IERI după-masă în par­cul ,,(j. Dimitrov“ la colțul copii­lor, o cofetărie de vară. Aici se vor vinde pe lingă preparate de cofetă­rie, înghețată și răcoritoare. Noua cofetărie poartă numele de „1 Iu­nie“. ★ CU OCAZIA ZILEI INTER­NAȚIONALE A COPILULUI, Co­mitetul orășenesc U.T.M. Baia Ma­re în colaborare cu Comitetul oră­șenesc al femeilor și secția de în­­vățămînt și cultură orășenească, organizează azi înainte de masă în Piața Libertății un miting al co­piilor. La miting va vorbi tov. Au­gustin Morovan, secretar al comi­tetului regional U.T.M. După mi­ting va avea loc un concurs de tro­tinete și triciclete. ★ IERI DIMINEAȚA UN NU­MĂR DE 150 țărani muncitori din satul Bocicău, raionul Oaș au în­căput săparea unui canal pentru prevenirea inundării culturilor. In fruntea acțiunii de canalizare au fost membrii de partid Vasile Bo­ta, Vasile Oltean, deputatul Ioan Molnar și alții. ★ CU OCAZIA SĂRBĂTORI­RII „DECADEI CULTURII RE­PUBLICILOR SOCIALISTE SO­VIETICE BALTICE“ la clubul „Lenin-forestier“ din orașul Si­­ghet se deschide azi o expoziție cu imagini din viața și activitatea i po­poarelor din aceste republici. ★ ORCHESTRA SIMFONICA DE STAT „MINERAL“ a prezen­tat aseară la Casa raională de cultură din orașul Sighet un concert cu concursul solistei soprane Éva Braun. Solista a inter­pretat arii din opere și compoziții autohtone. Orchestra dir­­j­ata de Vasiliu Recea a fost îndelung a­­plaudată. DE ZIUA LOR 1 iunie a sosit și intr-o casă din Satu Mare, unde trăiesc 90 de fetițe, dintre care multe n-au părinți, iar unele prin diferite împrejurări ale vieții au fost ne­voite să se despartă de părinții lor, ajungind aici, la Casa de copii școlari. Ziua internațională a copilu­lui e și sărbătoarea lor. Vor simți ei oare această sărbătoare­? Vor primi și ei azi, ca alți copii, daruri oferite cu dragoste părin­tească? Nu-i o greutate să răspunzi acestor întrebări, căci dacă par­tidul și guvernul a avut grijă să le ofere casă și masă, condi­ții de creștere și educare, se va manifesta cu siguranță această părintească grijă și azi. De fapt, darurile le și­ sunt pregătite. întreprinderea „Soli­daritatea", care patronează Ca­sa de copii școlari, le-a oferit de ziua lor — perdeluțe, lădițe pentru flori, diferite cadouri per­sonale pentru fiecare fetiță. Alte daruri le-a oferit comite­tul orășenesc de femei: mingi, oglinjoare, cărți etc. Cel mai de preț dar li s-a­­ oferit din partea statului nostru: alocarea de 190.000 lei pentru repararea și­ înfrumusețarea lo­calului, asigurindu-li se prin­­ aceasta condiții și mai bune de trai și de învățătură. Pline de mulțumire față de grija ce li se poartă, ieri după­­masă (31 m­ai) fetițele din câ­nii Casei de copii, școlari și-au desfășurat serbarea artistică, pregătită cu stăruință de luni de zile, pentru ziua lor. In fața unui mare număr de spectatori , sătmăreni, s-au produs cu co­ruri, recitări, dansuri populare și bedet, gimnastică ritmică și acrobatică, precum și cu o fru­moasă piesă de teatru: „Fetița pădurii”, feerie in două acte de Nell Cobar și S. Rudeanu. Gheorghe Nițaș directorul Casei de copii școlari Satu Mare . La școala de viță de vie de la Săbișa,a gospodăriei agricole de stat din Seini, se lucrează la facerea biboanelor. Buiaj intreținere­a culturilor — o sarcină de mare răspundere Mecanizarea asigură o muncă cu spor In gospodăria agricolă de stat din Livada, raionul Oaș, întreți­nerii culturilor i se dă o mare atenție. In gospodărie s-a extins mult mecanizarea lucrărilor. După ce mai întîi a fost grăpată supra­fața de 350 hectare însămânțată cu porumb, pe aceeași suprafață, s-a prășit cu sapa rotativă. Dintre mecanizatorii fruntași în această­ campanie amintim pe trac­toristul Iuliu Nytri, cel mai bun din brigada specială de 3 tractoare, apoi tractoristul Vasile Vîntu, ca­ succese la gospodăria O prașilă face cu­ o ploaie bună. Colectiviștii din comuna Bereu, ra­ionul Satu Mare au verificat în practică acest adevăr încă în anii trecuți. De aceea, fiind și timpul secetos, ei s-au grăbit să execute prășitul atunci cînd era mai mare nevoie de această lucrare. Mai ma­re a prășit în 3 zile cu sapa rota­tivă nu mai puțin de 115 hectare cu porumb, precum și brigadierul Nicolae Tărian, care a prășit a doua oară 80 hectare cu porumb. Ieri am primit vestea că briga­da nr. 6 de tractoare de la S.M.T. Mărtinești a început prășitul po­rumbului. Brigada, sub conducerea lui Carol Makai, a prășit mecanic pe tarlalele G.A.C. din Agriș pri­mele 20 de hectare­ colectivă din Beren­ tîi au fost prășite cele 15 hectare cu sfeclă de zahăr, apoi au fost prășite la rînd: 3 hectare cu car­tofi, 5 hectare cu mac, 2 hectare căpșunărie. Deși încă puțin dez­voltată, cultura porumbului a fost grăpată în întregime și în curînd se va aplica și aici prima prașilă- O mai bună operasitaape a muncii Harnicul colectiv de­ muncitori din secția cupru electrolitic a uzi­nelor „Gh. Gheorghiu-bej“ din Baia Mare și-a sporit eforturile pentru a da economiei naționale mai mult cupru electrolitic. Ur­mărind atingerea acestui obiectiv conducerea secției a organizat munca în așa fel încît aprovizio­narea cu materii prime să se facă în mod ritmic, fără stagnări. In secție s-a introdus un grafic pen­tru­­ urmărirea modului de întreți­nere a instalației de către fiecare echipă de muncitori în parte. S-a obținut astfel un randament mai bun la indicii de întrebuințare a instalației. Ca urmare a faptului că munca a fost mai bine organizată, s-a realizat un randament, mai bun de curent iar planul de producție pe luna mai a fost depășit. S-au evidențiat echipele con­duse de Paul Szabó, Gheorghe Pap 22 și a lui Samoilă Szekely. Alexandru Sălăjan corespondent Citiți în pagina 4-a — ÎN ÎNTREAGA FRANȚA CON­TINUA GREVELE ȘI MANI­FESTAȚIILE POPULARE.­­ CE AU ARATAT ALEGERILE DIN ITALIA. “*s!B»® B?3HKSE-i3 ® aSH33aS Ss* » -aț * FRUNTAȘI PE TARA Zilele trecute lucrătorii în­­­ j­n­treprinderea­ regionale „Combus­­­­­­tibil” Baia Mare (cu sediul în j . Satu Mare) au primit din par­­­­­­tea Direcției generale de apro­­­­­i­vizionare a populației cu com­­­­­­­bustibil o adresă ce a îmbucurat­­- i întregul colectiv. Prin aceasta­­ se comunică că în urma rezul­­­­­tatelor obținute în întrecerea or­­­­ganizată pe țară anul trecut,­­ pentru aprovizionarea populației­­ cu combustibil, întreprinderea­­­­lor a ocupat locul II pe țară. Colectivul întreprinderii a re­­­­­•­alizat în cursul anului 1957 prin­­ reducerea cheltuielilor de circu­­­­­­lație, economii în valoare de 1. 1.100.000 lei. Totodată s-a de­­­­­pășit planul de beneficii în anul amintit cu 1.200.000 lei. Acest eveniment constituie un­­­­ j nou imbold’ în munca colecti­­­­­­vului întreprinderii regionale . I Combustibil să obțină rezultate­­ și mai frumoase în domeniul a­­­­provizionării populației cu com­­ jj­bustibil. jj i; De la corespondenții voluntari t -1 Cămîrzana — Oaș. In urma mun­­cii desfășurate de comuniști și de­putați în comună s-au contractat într-un timp scurt peste 16.300 kg. cereale, din care 12.275 kg. porumb. N. Grămadă Baia Mare — Utemiștii de la sfatul popular regional au luat în patronaj plăca comemorativă dez­velită de curînd lingă edificiul sfatului popular în amintirea celor 120 de deținuți uciși de fasciști în anul 1941. Tinerii printre care utemiștii Maria Ivașuc și Ioan Ghiorean au amenajat noi ronduri de flori. ★ N. Sabău Hodod — Cehu Silvanieî. In vederea verificării practice a cu­noștințelor dobîndite de elevi în cursul anului, școlile din localitate, sub conducerea cadrelor didactice,­­au organizat recent o excursie. In excursie s-au organizat discuții­ asupra solului, faunei, vegetației. S-a vizitat și pepiniera ocolului silvic. Nu au lipsit nici manifestațiile culturale și întrecerile sportive. ★ Ioan Moraru In cadrul gospodăriei agricole de stat din Livada se dă o mare atenție îngrijirii livezilor cu pomi fructiferi, unde s-a aplicat primul stropit de vară , cu soluții arseni­­cale. De asemenea, fost stropite cu zeamă pînă azi au bordeleză, împotriva manei 17 hectare de vie. Membrii întovărășirilor din raz­a comunei Satulung, raionul Șomcuta Mare, continuă să lucreze în co­mun și organizat și în cam­pania de întreținere a culturilor. Toți membrii întovărășirilor din Mogo­­șești, Hideaga, Satulung și Arieșu de Pădure au participat la plivitul păioaselor. Intovărășiții din Fin­­teușu Mic au reușit să execute și prașila I-a­l pe 6 hectare cu floarea­­soarelui și 10 hectare cu porumb. PRINTRE MINERI Dacă facem o statistică a succe­selor obținute de minerii de la ex­ploatarea „Petre Gheorghe” Săsar în ultimii 4 ani, constatăm urmă­toarele : De două ori mențiunea l-a a Consiliului de Miniștri, de două ori drapelul de exploatare fruntașă pe ramură, și in două rânduri deți­nătoarea drapelului de fruntașă pe Trustul minier, și o dată cu acestea însemnate premii în bani. Gospodărirea judicioasă a acestor sume îi preocupă pe toți. Iată o în­­tîmplare petrecută cu trei luni în urmă: ...In sala de ședințe se adunaseră minerii împreună cu muncitorii de la ceanurație, ateliere, etc. Trebuia să se discute împreună cu ei o pro­blemă de gospodărie. Primul a luat cuvîntul contabilul șef al exploată­rii. — Tovarăși! In urma rezultatelor obținute, am primit drapelul de ex­ploatare fruntașă pe ramură, pre­cum și drapelul de exploatare frun­tașă pe trust. Datorită acestui lucru statul a pus la dispoziția exploată­rii importante fonduri de bani ca premiu. Vrem să stabilim aci îm­preună felul cum vom gospodări acești bani, ce anume să construim sau ce să cumpără .! S-a făcut o liniște­ mormintală. Nici lumi din cei prezenți nu știau ce să zică, ce să propună, ce anu­me ar fi mai principal de cumpărat. Totuși, ghiața s-a spart și pînă la urmă cei prezenți au venit cu atîtea propuneri nicit cu greu te puteai descurca. Unii propuneau să se construiască ceva blocuri, alții susțineau că ar trebui cumpărate camioane pentru exploatare, unii ingineri propuneau să cumpere pe lingă altele și un turism. Cînd a venit vorba de turism, s-a sculat din fundul sălii minerul Todor Săcăluș. A tușit de vreo două ori și a început să vorbească răspicat.­­ Apoi dacă-i vorba de făcut și de cumpărat ceva pentru noi toți, eu n-aș fi de părere nici să facem blocuri și nici să cumpărăm ca­mioane sau mașină „lux" eu pro­pun să facem din banii noștri, a tuturora, ceva pentru toți minerii... Eu zic să facem o casă de odihnă în care să ne petrecem concediul și s-o facem acolo la băile Usturoi să mai putem trage câte o „scaldă” și noi, ăștia mai bătrâni. Ce se putea propune mai bun de­cât o casă de odihnă unde se pu­teau face și „scalzi“ pentru cei ca­re au reumatism? Și astfel, în această primăvară la băile Usturoi au început lucră­rile de construcție a unei case de odihnă modernă și aceasta va costa cca. un milioan și jumătate. Am fost la fața locului și mi-am­­ aruncat ochii și peste proiectul a­­­­cestei construcții. Acolo am găsit deja turnată fundația, iar in far­­stive mari cu materialele necesare. Clădirea cu vreo 8 sau 10 sante­re, va putea găzdui 25—30 de mun­citori. La etaj vor fi câteva balcoa­ne și o terasă. Jos, la parter, va fi un hol, o sală de așteptare, un ca­binet medical, o bucătărie și un... bufet. Tot la parter va fi sala de cazane pentru încălzitul apei pre­cum și un număr de 12 vane pen­tru băi. Am aflat că aici vor putea face băi un număr de cca. 200 munci­tori în fiecare zi. Desigur că, dacă un muncitor de la uzinele „Gheor­ghe Gheorghiu Dej” sau exploata­rea „Iozsa Beta” va dori să facă baie nu va fi oprit. Chiar și ceilalți amatori vor putea face băi la un preț redus. In cursul acestei veri, clădirea va fi gata în roșu. Iar dacă o dată veți face baie a­­colo, să vă aduceți aminte că a­­ceastă baie s-a făcut la propunerea minerului Todor Săcăluș, din banii primiți de minerii de la „Petre Gheorghe’, pentru meritele obținu­te în întrecerea socialistă. T. TOHATAN

Next