Pentru Socialism, iulie 1958 (Anul 9, nr. 1391-1417)

1958-07-01 / nr. 1391

o OSBâR­n CemiTETSLSI KMML Et PARTIM RIPf’TERESC RBRIK­i $1 EL FFATUtU’ PEJPUtftH REBIORAl RAIA Hi ft Iu A 43-a șarjă de oțel Vechiul cuptor electric din oțe­­lăria atelierelor centrale „Hulbră Dezideriu", a fost schimbat. Și nu pentru că n-ar fi fost­­ bun. Oamenii au socotit însă că nu se cade să mai lucreze la un cup­­toraș manual, să transpire in­­vîrtind manivele și să stea cite 8 ore pe zi, de veghe ca nu cum­va să strice șarja. Așa că, in cadrul atelierelor s-a construit un cuptor semiautomat. Prima șarjă din noul cuptor s-a scos la 14 iunie. Pentru pri­ma dată, prim-topitorul Alexan­dru Baczai s-a așezat la panoul de comandă automată a cuptoru­lui. A tras pe fund, cu grijă cele trei manete îmbrăcate in bache­­lită și cuptorul a prins să urle, să geamă, ca un organism viu. Acele ampermetrelor oscilau în­tre 2.000 și 3.000. Și prin aceste oscilații, Alexandru Baczai ve­dea parcă clocotul metalului fră­­mîntat de cele 1.800 de grade ale arcului voltaic. Prima șarjă, a fost elaborată in 4 ore. Cea de-a doua, n-a du­rat insă decit 3. Deci în total, 7 ore. Și a mai rămas o oră, timp in care echipa lui Alexandru Baczai a pregătit cuptorul pen­tru schimbul de după-amiază. A trecut primul schimb pe ne­observate. Parcă a fost o oră, nu opt.­­ Au trecut de atunci 15 zile. La o panoul de comandă l-am­ intil­­­­nit tot pe Alexandru Baczai. Cu­ timp am stat de vorbă, șarja a <y condus-o tînărul Carol. Reiz. E­u și el un topilor priceput. Ochii <e urmăreau acele aparatelor, iar miluite manevrau cu mult simț … manetele. Iar cuptorul gemea, oo urla, varsînd aburi grei, roșcați­­ de oxid de fier. ❖ . o In apropiere, Emaric Taar pre- O gătește oala de grafit pentru tur­ <. A­m­nare. A uscat-o bine, i-a contro­ <r­sat dopul, a curățit-o. Apoi, pe cînd s-a dat semnalul că șarja <> s-a copt, oala a fost săltată de­­ r macara, și așezată sub jgheab. <r Oțelarul a apăsat pe un buton, ^ a pornit un motor electric, și ^ întreaga instalație a început să ^ se încline, vărsind prin jgheab șuvoiul incandescent al oțelului topit. <► Alexandru Baczai a luat apoi registrul, și a însemnat cu ere­­cț ionul. In iunie 30, șarja a 43-a. <¤ Apoi a calculat: 43 de șarje, 43 O de tone de oțel turnat, transfor­­­­mate în fălci de concasor, roți de <► vagoneți, piese pentru morile cu <>­bile, roți dințate, etc. 43 de mii <> de kilograme de oțel . . . in- <>­seamnă că cuptorul nostru nu­­ mai e nou ... ¹> CEA MAI MARE PRODUCȚIE A ANULUI Colectivul fabricii „1 Septembrie“ Satu Mare, lupta cu elan sporit pen­tru a satisface în bună măsură cerințele populației în ceea ce pri­vește mașinile de gătit cu aragaz. In acest sens, în cursul lunii iu­nie s-a atins cea mai mare producție din acest an. Controlul de ca­litate, Tiberiu Szamolovics, a avut în acest răstimp­­ de controlat 5.200 mașini de gătit cu aragaz precum și 3.400 reșouri-aragaz. Tot în această perioadă în procesul tehnic al mașinilor de gătit cu aragaz s-a introdus o raționalizare a cărei eficacitate este egală cu o economie de peste u­n jumătate de milion lei anual. In obținerea acestor succese demne de remarcat sunt eforturile depuse de maiștrii Paul Mihalca și Ioan Bianca, precum și de către muncitorii Iosif Dragoș, Gheorghe Mihalca, Cornel Mendre și alții. 0-444E U Taninul ^aramnișului Dintre cei mai destoinici Strungarul Tiberiu Denk de la ,,Taninul Maramureșului" s-a do­vedit a fi cel mai bun dintre to­varășii lui de branșă. De aceea i s-au încredințat pentru execuție piesele de precizie. Operatorul chimist Petru Sena­­tovici de la „Taninul Maramure­șului" și-a cîștigat stima tovarăși­lor săi pentru conștiinciozitatea cu care muncește. El a obținut titlul de fruntaș în lupta pentru calitate. Opinia muncitorească în lupta pentru întărirea disciplinei în muncă Disciplina în producție, este ceva­­i atît de necesară ca și organiz­area, aprovizionarea, energia, în fîrșit, tot atît de necesară, cum îi ste omului aerul. Să ne imaginăm întreprindere unde nu există ici un fel de disciplină. Aprovi­­zonarea nu se interesează de ma­­­iiile prime și materialele neces­are producției, se ard motoarele rringurilor și n­u se mai repară. Marble nu se plătesc pentru că mu înt bani, în sfîrșit, e un haos ne­­ma­s,pomenit. Poate fi numită oare asemenea întreprindere „între­­rindere“. Nici­de cum. Și nici nu vate supraviețui. Pe vremea capitaliștilor, disci­­lina se întrona cu ajutorul ștrean­gului foametei. La ceia mai mică abatere, muncitorul era aruncat în trudă, nemaivorbind de mijloa­­­se teroriste cu care se întrona disciplina capitalistă. Despre me­­odele de menținere a disciplinei în muncă, ne povestesc muncitorii mai lăstrîni de la uzinele „Gh. Gheor­­ghiu-Dej“. Carcere, cătușe, bătăi, an­dani­i, iată mijloacele capitaliș­­ilor de menținere a disciplinei în abrică. Lucrurile însă s-au schimbat da­­te eliberate. Uzinele au fost na­­ționalizate, devenind bunuri ale loponului muncitor. Oamenii muri­rii, din dezmoșteniți și oprimați, au devenit stăpîni. Dim povară și umilință, munca a devenit o ches­tiune de onoare. Și natural au fost înlăturate, au dispărut prin pute­rea faptelor vremii, toate metodele de conducere capitaliste. In întreprinderile noastre, s-a întronat o disciplină nouă, o dis­ciplină liber consimțită, pornită din conștiința muncitorilor care simt că este nevoie de ea, că fără dis­ciplină în muncă, nu se poate con­strui. Opinia muncitorească, izvorâtă din conștiința nouă a muncitorilor, o opinie care educă masele, este a­­ceea care veghează în primul rî­nd a păstrarea disciplinei socialiste și nu îngăduie încălcarea ei. A­­ceas­tă opinie, se naște jos, în e­­chipă, la locul de muncă, și merge în Isus, pînă la comisia de judecată tovărășească. Disciplina în muncă, începe cu punctualitatea. Să vii la lucru la timp, să nu întârzii nici un minut. De fapt un minut—două, nu se bagă în seamă. Dar cu timpul, ele devin trei, apoi mai multe. Iar fi­ee­ste minute, aduc statului nostru, deci implicit fiecărui muncitor, pagube. Cu cîțiva ani în urmă, în multe uzine și fabrici din regiunea noas­tră întârzierile, și chiar lipsurile erau destul de frecvente. Cu tim­pul însă ele au devenit tot mai ra­re, iar astăzi sânt rare de tot. Și nu s-a ajuns la asemenea rezultate decît prin munca politică educativă desfășurată de organizațiile de partid, care a avut ca rezultat crearea unei opinii muncitorești, împotriva încălcării disciplinei. La uzinele „Gh. Gheor­ghiu-Dej" nici unui muncitor nu-i este indi­ferent dacă un tovarăș al lui în­­tîrzie sau lipsește. Nu-i este indi­ferent nici dacă își face conștiincios datoria, sau dacă trage chiulul, lăsînd ca treaba lui să fie făcută de alții. Nu de mult, la topitorie, într-o echipă de la Water­ J­abet, Ioan Mu­­reșanu III, avea o serie de abateri. Nu-i plăcea să vină la timp la lu­cru, pleca mai devreme pierdea timpul cu nimicuri, cu alte cuvinte, nu-i plăcea să se încadreze în dis­ciplina de echipă. Ioan Mureșan, a fost criticat în repetate rânduri, a fost analizat în fața întregii e­­chipe, punîndu-i-se în față doua alternative: ori se îndreaptă, ori va fi scos din echipă. Opinia muncitorească nu reac­ționează numai cînd este vorba de punctualitate, de lichidarea lipsuri­lor nemotivate și a întârzierilor. Ea își spune cuvântul cu tărie în cazurile de încălcare a regulilor de conviețuire socialistă, care consti­tuie exemple negative de conduită morală. O formă de manifestare a opiniei muncitorești este și consiliul de judecată tovărășească, care tra­ge la răspundere pe acel care co­mite abateri. Nu d­e mult, consiliul de jude­cată tovărășească l-a judecat în fața tovarășilor săi de muncă, pe tîmplarul Iosif Mihalyházi. De a­­batere a comis Iosif Mi­halyházi ? A avut o comportare nedemnă fa­ță de o tovarășă a sa de muncă. Consiliului de judecată tovărășeas­că, l-a criticat aspru în fața între­gului colectiv al atelierului și i s-a aplicat sancțiunea „mustrare verbală“. O asemenea judecată tovărășeas­că, nu se poate să nu aibă efect. La uzinele „Gh. Gheorghiu-Dej“ există o opinie muncitorească dez­voltată împotriva abaterilor de la disciplina în muncă. Acest lucru îl dovedește în special faptul că ab­sențele și întârzierile, au scăzut față de primul s­emes­tru al anului trecut cu mai bine de jumătate. Totuși, nu putem fi mulțumiți pe deplin încă de rezultate, în spe­cial de efectul m­ăsurilor luate îm­potriva celor ce comit diferite a­­bateri. Aceasta, pentru că d­e multe ori, hotărîri­le aduse de consiliul de judecată tovărășească, și însăși di­feritele abateri nu sînt cunoscute decît de un număr, restrâns de muncitori. Comitetul de partid și comitetul de întreprindere, dispun de multe mijloace, prin care ar putea încu­­noștința masele largi de munci­tori despre asemenea fapte din via­ța uzinei.. Există acolo gazetă de perete, stație de radioamplificare, foaie volantă. Există de asemenea brigada artistică de agitație, care toate ar putea contribui în modul cel mai efectiv la crearea unei mai puternice și mai largi opinii îm­potriva oricăror abateri de la dis­ciplina socialista a muncii. **.+♦4444-44+4444.* * * * * * ♦ ♦ * •*• * *■­i­l Anul IX. Mr. 1291 * * * t *♦ Marți, 1 iulie 1958 4 pag. •=» bani 20 444-++4*»-444444 ♦ ♦ »+♦» yft Citiți in pag. 4-a: - CRONICA EVENIMENTELOR INTERNAȚIONALE: CREȘTE PERICOLUL U­­NEI INTERVENȚII IMPE­­RIALISTE IN LIBAN. 1 li pragul campaniei de recoltare Mecanizatorii din Mărtinești sunt bine pregătiți Campania de recoltare îi găsește pe mecanizatorii din Mărtinești bine pregătiți. întreg utilajul agri­col de care, dispune stațiunea de mașini și tractoare din­ Mărtinești a fost verificat temeinic și pus în bunăstare de funcționare. In afara celor 40 de tractoare revizuite reparate, au fost puse la punct ba­și­tozele — în nu­m­ăr de 37 — agre­gatele de treier, cele 6 secerători­­legători și tot atîtea motoare elec­trice stabile care vor acționa ba­tozele. Pentru zilele care vor urma îndată secerișului sînt pregătite 15 pluguri cărora li s-au adaptat cîte 5 brăzdare și alte 10 pluguri cu cîte 4 brăzdare, ce vor fi acționate de tractoare K.D. și K.D.P. Tran­sportul combustibilului va fi asigu­rat de două rutiere și o autocis­ternă, iar intervențiile pentru repa­rații în campanie de către un atelier mobil. Vorbind despre repa­rații este cazul să amintim că un important număr de piese de schimb ca: injectoare, supape, cor­mane pentru plug, arcuri de bato­ză, șine de tobă, curelușe de cu­sut și alte sunt confecționate din vreme într-un număr mare pentru ca în caz de defectare să poată fi îndată înlocuite. In complexul pregătirilor pentru acest sezon de muncă agricolă me­canizatorii de la S.M.T. Mărti­­nești au mai prevăzut la mai bine de jumătate din numărul e­­xistent de tractoare faruri pentru iluminat, încît se va putea dezmab­­­iști noaptea, in timpul campaniei, zi și noapte, va exista personal de serviciu în ateliere, iar pentru în­lesnirea aprovizionării cu carbu­ranți, și lubrifianți s-au organizat două depozite intermediare la A­­griș și Petea. La G. A. S. Livada De la gospodăria agricolă de stat Livada suntem­ informați că și aici campania de recoltat păioase e bine pregătită. Cele 8 secerători­­legători sunt gata să intre în lanul cu secară de la trupul Adrian, iar o combină a și fost dată să ajute la recol­­­tul orzului în G.A.S. Se­ini. După cum s-a stabilit în con­sfătuirea de producție, în anul a­cesta va incepe secerișul cu secerătorile-legători în lanurile care au dat în pîrgă, iar cînd se trece, de acest stadiu se va continua cu combinele. Mecanizatorii din brigada specială s-au angajat să cupleze cîte două secerători-legă­­tori după fiecare tractor. Aplicarea măsurilor preconizate va înlesni ca, rsco­tatul celor 800 hectare păioase să fie terminat în aproximativ 12 zile de lucru. DE LA CORESPONDENȚII VOLUNTARI SIGHET. In localul școlii profe­sionale silvice, s-a deschis dumi­nică 29 iunie a.c. o expoziție orga­nizată cu prilejul împlinirii a 85 de ani de­ la înființarea școlii. Sunt expuse peste 300 obiecte executate de elevii secției metalurgice. E­­levii loan Moldovan, Ștefan Ör­ményi și Mihai Vîrsta au executat în miniatură o locomotivă urm­ată de un vagon de persoane și unul de marfă. Cu o parte di­n aceste o­­biecte școala va participa la ex­poziția organizată pe țară cu pri­lejul a 10 ani de la reforma învă­­țămîntului. Vasile Ivan­ink CĂRBUNAR — ȘOMCUTA MARE. La băile din Cărbunar, a­­parținătoare uzinelor „Gheorghe Gheorghiu-Dej“ își petrec conce­diul numeroși muncitori. Condițiile sânt din cele mai bune. Alexandru Sălăjan BABJA - CEHU SILVANIEI. Intovărășiții din sat se preocupă de formarea unui fond de bază. In a­­cest scop au însămînțat două hec­tare cu floarea-soarelui (pe care au prășit-o a doua oară). Producția obținută va fi valorificată, iar cu banii primiți se vor procura unelte agricole. Tot în fondul de bază a întovărășirii au intrat recent­­ 78 miei predați de membri. Vasile Nagy. RECEA — ȘOMCUTA MARE. Echipele de pompieri voluntari din comună s-au întâlnit recent în ca­drul unui concurs de verificare a cunoștințelor. Cei peste o sută de pompieri voluntari, participanți la concurs, au dovedit o bună pregă­tire atît teoretică rit­t și practică. Pe primul loc s-a clasat echipa de pompieri voluntari din satul Să­sar (șef Gheorghe Pop), pe locul doi cea din Macira, iar pe locul trei cea din Recea, Vălenaș Arghir și Gheorghe l­ar. Valorifică rumegușul In cea de a doua decadă a lunii curente la U.I.L. Baia Mare a in­trat în funcție o moară care pro­duce făină de lemn. Inițiativa lu­ată de conducerea întreprinderii în vederea valorificării rumegușului, s-a dovedit a fi deosebit de prețioa­să. In primele 12 zile, moara produs peste 2.800 kg făină de­­ lemn fără a cheltui nici un ban pentru asigurarea materiei prime. Evaluată în bani această cantitate reprezintă beneficii peste plan re­zultate din valorificarea deșeuri­lor. Intrucît moara constituie o nouă pîrghie în realizarea de beneficii, zilele acestea conducerea fabricii a luat noi măsuri care să asigure măcinarea rumegușului în cantități mai mari. Pe baza lor, instalația morii va fi completată cu trei ba­terii pentru uscarea rumegușului destinat producției de făină. DUMINICA ÎN BAIA MARE Peste 200 de cetățeni din orașul Baia Mare zborurile de agrement organizate de T.A.R.O.M. au luat parte la Tot pe aeroport a avut loc deschiderea oficială a activității școlii de zbor fără motor din cadrul aeroclubului regional A.V.S.A.P., In clișeu: aspect de la deschidere. • —^ Gol­­ Niculescu­ deschide scoru­l l­a Intîlnirea de fotbal Minerul U.V.A. înscriind primul punct cu tot plonjonul portarului arădeanu Kiss. aadttiat didaetlee\ îti legiune. In zilele de 28 și 29 iunie a. c. în orașele și raioanele regiunii au avut loc consfătuirile de sfîrșit de an ale cadrelor didactice. Lu­crările au analizat desfășurarea anului școlar 1957/58, au scos în evidență metodele bune de instruire și educare a școlarilor și au criticat anumite lipsuri manifestate în procesul instructiv-educativ în școli. ____Redăm pe scurt cîteva aspecte: SATU MARE : Consfătuirile ca­drelor didactice din raion au avut loc la clubul sindicatului lucrăto­rilor din sfaturile populare și gospodării comunale și la Casa raională de cultură. Darea de sea­mă asupra desfășurării anului șco­lar 1957/58 a fost expusă de tov. Gheorghe Pop șeful secției raiona­le de învățământ și cultură. Au fost evidențiate pentru bune me­tode de predare cadrele didactice: Petru Groza (Solduba), Alexandru Biriș (Cărășeu), Andrei Maco (Po­­rumbești) și alții. Printre participanții la discuții tov. Elisabeta Mărieș (Apa), Ion Butuza (Botiz), Constantin Rău (Boghiș) ș­­­ a. au vorbit despre metodele lor de muncă. Consfătuirile cadrelor didactice din oraș s-au ținut la școala me­die nr. 3, darea de seamă fiind ex­pusă de tov. Vasile Covaci, inspec­tor al secție, învățămînt și cultură. SIGHET. Lucrările s-au desfă­șurat la Casa raională de cultură. Expunerea asupra desfășurării a­­nului școlar 1957/58 a fost făcută de tov. Marin Năstase, inspector șef al secției învățămînt și cultu­ră, iar tov. inspector Gh. Bilașcu, a prezentat un referat asupra rezul­tatelor obținute în educația patrio­tică a elevilor. TIRGU LAPUȘ . Consfătuirile au avut loc la Casa raională de cultură, cu participarea a 315 cadre didactice și invitați. Darea de seamă a prezentat-o tov. Vaier A­­chim­ șeful secției raionale de învă­țămînt și cultură. Folosind metode bune de predare,­­■­i­ele didactice Maria Buzgu (­tg. Lăpuș), Al. Vlașim (Inău), Gh. Herța (Ro­goz), a­u obținut cele mai bune re­zultate. In ziua de 30, consfătuirile s-au ținut pe secții, la școala medie și la școala de 7 ani maghiară, NEGREȘTI : Pe marginea dării de seamă expusă de tov­. Gh. Șer­­ban, șeful secției raionale de învă­țămînt și cultură, s-au înscris la discuții 42 de vorbitori, printre care Ovidiu Dinescu (Batard), Ghj.. Mureșan (Tarna Mare), Teofil Ca­­­lai (Negrești), etc. Ei au vorbit despre metodele folosite la predări și legătura între școală și familie.* Prețioase învățăminte au cîștigat cadrele didactice la discuțiile pe secții, unde metodele, principiile și procedeele pedagogice s-au analizat pe discipline și obiecte. ★ IN SALA TEATRULUI DE STAT DIN BAIA MARE or­chestra de stat „Minerul“ prezintă azi la orele 21, concertul de în­chidere a stagiunii. La concert își vor da concursul cunoscutul tenor Ion Dacian, artist emerit, laureat al premiului de stat, și soprana Lili Dușescu prim­i solistă la Tea­trul de Operă din București. Con­certul va fi dirijat de V­asiliu Becea. ★ COMITETUL REGIONAL U.T.M. organizează astă-seară la o­­rele 20, la Teatrul de Stat un spec­tacol festiv. Spectacolul va fi pre­zentat de formațiile artistice de pionieri și școlari care urmează să participe la faza pe țară a con­cursurilor artistico-culturale. ★ CU OCAZIA ADUNĂRII FESTIVE ÎNCHINATE „ZILEI ÎNVĂȚĂTORULUI“ ce a avut loc ieri dimineață la Teatrul de Stat, comitetul regional și orășenesc A.V.S.A.P. a înmânat celor mai active cadre didactice în munca A.V.S.A.P., insigne și diplome de merit. Printre cadrele didactice ca­re au primit diplome se găsesc și Iov. Scarlat Toderiță de la școala elementară nr. 3, Ioan Porumb, di­rectorul școlii elementare nr. Nicolae Diaconu­ de la Școala me­­­­die nr. 1 din Baia Mare și alții. ★ FESTIVALURILE LOCALE ALE TINERETULUI au an­­ de an o popularitate tot mai mare. Un asemenea festival local al tine­retului va avea loc astăzi după­­masă la sfatul popular regional, organizat de către comitetul orga­nizației de bază U.T.M. In cadrul festivalului local vor avea loc ma­nifestări artist­ico-cultura­le, com­petiții sportive, precum și desch­i­derea colțului U.T.C. ★ COLECTIVUL TEATRULUI MAGHIAR­ DE STAT DIN SATU MARE, în cadrul turneului pe care l-a întreprins în regiune va pre­zenta, începînd de mîine seară pînă în ziua de 6 iulie a. c„ comedia „Don Juan ” de Molliére, traducere de Ilyés Gyula. Regia artistică este semnată de Miron Niculescu, regi­zor la Teatrul de Stat I. L. Cara­­giale din București. Spectacolele vor fi prezentate la Teatrul de Stat Baia Mare, cu în­cepere de la orele 20,

Next