Pentru Socialism, iulie 1958 (Anul 9, nr. 1391-1417)
1958-07-01 / nr. 1391
o OSBâRn CemiTETSLSI KMML Et PARTIM RIPf’TERESC RBRIKi $1 EL FFATUtU’ PEJPUtftH REBIORAl RAIA Hi ft Iu A 43-a șarjă de oțel Vechiul cuptor electric din oțelăria atelierelor centrale „Hulbră Dezideriu", a fost schimbat. Și nu pentru că n-ar fi fost bun. Oamenii au socotit însă că nu se cade să mai lucreze la un cuptoraș manual, să transpire invîrtind manivele și să stea cite 8 ore pe zi, de veghe ca nu cumva să strice șarja. Așa că, in cadrul atelierelor s-a construit un cuptor semiautomat. Prima șarjă din noul cuptor s-a scos la 14 iunie. Pentru prima dată, prim-topitorul Alexandru Baczai s-a așezat la panoul de comandă automată a cuptorului. A tras pe fund, cu grijă cele trei manete îmbrăcate in bachelită și cuptorul a prins să urle, să geamă, ca un organism viu. Acele ampermetrelor oscilau între 2.000 și 3.000. Și prin aceste oscilații, Alexandru Baczai vedea parcă clocotul metalului frămîntat de cele 1.800 de grade ale arcului voltaic. Prima șarjă, a fost elaborată in 4 ore. Cea de-a doua, n-a durat insă decit 3. Deci în total, 7 ore. Și a mai rămas o oră, timp in care echipa lui Alexandru Baczai a pregătit cuptorul pentru schimbul de după-amiază. A trecut primul schimb pe neobservate. Parcă a fost o oră, nu opt. Au trecut de atunci 15 zile. La o panoul de comandă l-am intilnit tot pe Alexandru Baczai. Cu timp am stat de vorbă, șarja a <y condus-o tînărul Carol. Reiz. Eu și el un topilor priceput. Ochii <e urmăreau acele aparatelor, iar miluite manevrau cu mult simț … manetele. Iar cuptorul gemea, oo urla, varsînd aburi grei, roșcați de oxid de fier. ❖ . o In apropiere, Emaric Taar pre- O gătește oala de grafit pentru tur <. Amnare. A uscat-o bine, i-a contro <rsat dopul, a curățit-o. Apoi, pe cînd s-a dat semnalul că șarja <> s-a copt, oala a fost săltată de r macara, și așezată sub jgheab. <r Oțelarul a apăsat pe un buton, ^ a pornit un motor electric, și ^ întreaga instalație a început să ^ se încline, vărsind prin jgheab șuvoiul incandescent al oțelului topit. <► Alexandru Baczai a luat apoi registrul, și a însemnat cu erecț ionul. In iunie 30, șarja a 43-a. <¤ Apoi a calculat: 43 de șarje, 43 O de tone de oțel turnat, transformate în fălci de concasor, roți de <► vagoneți, piese pentru morile cu <>bile, roți dințate, etc. 43 de mii <> de kilograme de oțel . . . in- <>seamnă că cuptorul nostru nu mai e nou ... ¹> CEA MAI MARE PRODUCȚIE A ANULUI Colectivul fabricii „1 Septembrie“ Satu Mare, lupta cu elan sporit pentru a satisface în bună măsură cerințele populației în ceea ce privește mașinile de gătit cu aragaz. In acest sens, în cursul lunii iunie s-a atins cea mai mare producție din acest an. Controlul de calitate, Tiberiu Szamolovics, a avut în acest răstimp de controlat 5.200 mașini de gătit cu aragaz precum și 3.400 reșouri-aragaz. Tot în această perioadă în procesul tehnic al mașinilor de gătit cu aragaz s-a introdus o raționalizare a cărei eficacitate este egală cu o economie de peste un jumătate de milion lei anual. In obținerea acestor succese demne de remarcat sunt eforturile depuse de maiștrii Paul Mihalca și Ioan Bianca, precum și de către muncitorii Iosif Dragoș, Gheorghe Mihalca, Cornel Mendre și alții. 0-444E U Taninul ^aramnișului Dintre cei mai destoinici Strungarul Tiberiu Denk de la ,,Taninul Maramureșului" s-a dovedit a fi cel mai bun dintre tovarășii lui de branșă. De aceea i s-au încredințat pentru execuție piesele de precizie. Operatorul chimist Petru Senatovici de la „Taninul Maramureșului" și-a cîștigat stima tovarășilor săi pentru conștiinciozitatea cu care muncește. El a obținut titlul de fruntaș în lupta pentru calitate. Opinia muncitorească în lupta pentru întărirea disciplinei în muncă Disciplina în producție, este cevai atît de necesară ca și organizarea, aprovizionarea, energia, în fîrșit, tot atît de necesară, cum îi ste omului aerul. Să ne imaginăm întreprindere unde nu există ici un fel de disciplină. Aprovizonarea nu se interesează de maiiile prime și materialele necesare producției, se ard motoarele rringurilor și nu se mai repară. Marble nu se plătesc pentru că mu înt bani, în sfîrșit, e un haos nemas,pomenit. Poate fi numită oare asemenea întreprindere „întrerindere“. Nicide cum. Și nici nu vate supraviețui. Pe vremea capitaliștilor, discilina se întrona cu ajutorul ștreangului foametei. La ceia mai mică abatere, muncitorul era aruncat în trudă, nemaivorbind de mijloase teroriste cu care se întrona disciplina capitalistă. Despre meodele de menținere a disciplinei în muncă, ne povestesc muncitorii mai lăstrîni de la uzinele „Gh. Gheorghiu-Dej“. Carcere, cătușe, bătăi, andanii, iată mijloacele capitalișilor de menținere a disciplinei în abrică. Lucrurile însă s-au schimbat date eliberate. Uzinele au fost naționalizate, devenind bunuri ale loponului muncitor. Oamenii muririi, din dezmoșteniți și oprimați, au devenit stăpîni. Dim povară și umilință, munca a devenit o chestiune de onoare. Și natural au fost înlăturate, au dispărut prin puterea faptelor vremii, toate metodele de conducere capitaliste. In întreprinderile noastre, s-a întronat o disciplină nouă, o disciplină liber consimțită, pornită din conștiința muncitorilor care simt că este nevoie de ea, că fără disciplină în muncă, nu se poate construi. Opinia muncitorească, izvorâtă din conștiința nouă a muncitorilor, o opinie care educă masele, este aceea care veghează în primul rînd a păstrarea disciplinei socialiste și nu îngăduie încălcarea ei. Această opinie, se naște jos, în echipă, la locul de muncă, și merge în Isus, pînă la comisia de judecată tovărășească. Disciplina în muncă, începe cu punctualitatea. Să vii la lucru la timp, să nu întârzii nici un minut. De fapt un minut—două, nu se bagă în seamă. Dar cu timpul, ele devin trei, apoi mai multe. Iar fieeste minute, aduc statului nostru, deci implicit fiecărui muncitor, pagube. Cu cîțiva ani în urmă, în multe uzine și fabrici din regiunea noastră întârzierile, și chiar lipsurile erau destul de frecvente. Cu timpul însă ele au devenit tot mai rare, iar astăzi sânt rare de tot. Și nu s-a ajuns la asemenea rezultate decît prin munca politică educativă desfășurată de organizațiile de partid, care a avut ca rezultat crearea unei opinii muncitorești, împotriva încălcării disciplinei. La uzinele „Gh. Gheorghiu-Dej" nici unui muncitor nu-i este indiferent dacă un tovarăș al lui întîrzie sau lipsește. Nu-i este indiferent nici dacă își face conștiincios datoria, sau dacă trage chiulul, lăsînd ca treaba lui să fie făcută de alții. Nu de mult, la topitorie, într-o echipă de la Water Jabet, Ioan Mureșanu III, avea o serie de abateri. Nu-i plăcea să vină la timp la lucru, pleca mai devreme pierdea timpul cu nimicuri, cu alte cuvinte, nu-i plăcea să se încadreze în disciplina de echipă. Ioan Mureșan, a fost criticat în repetate rânduri, a fost analizat în fața întregii echipe, punîndu-i-se în față doua alternative: ori se îndreaptă, ori va fi scos din echipă. Opinia muncitorească nu reacționează numai cînd este vorba de punctualitate, de lichidarea lipsurilor nemotivate și a întârzierilor. Ea își spune cuvântul cu tărie în cazurile de încălcare a regulilor de conviețuire socialistă, care constituie exemple negative de conduită morală. O formă de manifestare a opiniei muncitorești este și consiliul de judecată tovărășească, care trage la răspundere pe acel care comite abateri. Nu de mult, consiliul de judecată tovărășească l-a judecat în fața tovarășilor săi de muncă, pe tîmplarul Iosif Mihalyházi. De abatere a comis Iosif Mihalyházi ? A avut o comportare nedemnă față de o tovarășă a sa de muncă. Consiliului de judecată tovărășească, l-a criticat aspru în fața întregului colectiv al atelierului și i s-a aplicat sancțiunea „mustrare verbală“. O asemenea judecată tovărășească, nu se poate să nu aibă efect. La uzinele „Gh. Gheorghiu-Dej“ există o opinie muncitorească dezvoltată împotriva abaterilor de la disciplina în muncă. Acest lucru îl dovedește în special faptul că absențele și întârzierile, au scăzut față de primul semestru al anului trecut cu mai bine de jumătate. Totuși, nu putem fi mulțumiți pe deplin încă de rezultate, în special de efectul măsurilor luate împotriva celor ce comit diferite abateri. Aceasta, pentru că de multe ori, hotărîrile aduse de consiliul de judecată tovărășească, și însăși diferitele abateri nu sînt cunoscute decît de un număr, restrâns de muncitori. Comitetul de partid și comitetul de întreprindere, dispun de multe mijloace, prin care ar putea încunoștința masele largi de muncitori despre asemenea fapte din viața uzinei.. Există acolo gazetă de perete, stație de radioamplificare, foaie volantă. Există de asemenea brigada artistică de agitație, care toate ar putea contribui în modul cel mai efectiv la crearea unei mai puternice și mai largi opinii împotriva oricăror abateri de la disciplina socialista a muncii. **.+♦4444-44+4444.* * * * * * ♦ ♦ * •*• * *■il Anul IX. Mr. 1291 * * * t *♦ Marți, 1 iulie 1958 4 pag. •=» bani 20 444-++4*»-444444 ♦ ♦ »+♦» yft Citiți in pag. 4-a: - CRONICA EVENIMENTELOR INTERNAȚIONALE: CREȘTE PERICOLUL UNEI INTERVENȚII IMPERIALISTE IN LIBAN. 1 li pragul campaniei de recoltare Mecanizatorii din Mărtinești sunt bine pregătiți Campania de recoltare îi găsește pe mecanizatorii din Mărtinești bine pregătiți. întreg utilajul agricol de care, dispune stațiunea de mașini și tractoare din Mărtinești a fost verificat temeinic și pus în bunăstare de funcționare. In afara celor 40 de tractoare revizuite reparate, au fost puse la punct bașitozele — în număr de 37 — agregatele de treier, cele 6 secerătorilegători și tot atîtea motoare electrice stabile care vor acționa batozele. Pentru zilele care vor urma îndată secerișului sînt pregătite 15 pluguri cărora li s-au adaptat cîte 5 brăzdare și alte 10 pluguri cu cîte 4 brăzdare, ce vor fi acționate de tractoare K.D. și K.D.P. Transportul combustibilului va fi asigurat de două rutiere și o autocisternă, iar intervențiile pentru reparații în campanie de către un atelier mobil. Vorbind despre reparații este cazul să amintim că un important număr de piese de schimb ca: injectoare, supape, cormane pentru plug, arcuri de batoză, șine de tobă, curelușe de cusut și alte sunt confecționate din vreme într-un număr mare pentru ca în caz de defectare să poată fi îndată înlocuite. In complexul pregătirilor pentru acest sezon de muncă agricolă mecanizatorii de la S.M.T. Mărtinești au mai prevăzut la mai bine de jumătate din numărul existent de tractoare faruri pentru iluminat, încît se va putea dezmabiști noaptea, in timpul campaniei, zi și noapte, va exista personal de serviciu în ateliere, iar pentru înlesnirea aprovizionării cu carburanți, și lubrifianți s-au organizat două depozite intermediare la Agriș și Petea. La G. A. S. Livada De la gospodăria agricolă de stat Livada suntem informați că și aici campania de recoltat păioase e bine pregătită. Cele 8 secerătorilegători sunt gata să intre în lanul cu secară de la trupul Adrian, iar o combină a și fost dată să ajute la recoltul orzului în G.A.S. Seini. După cum s-a stabilit în consfătuirea de producție, în anul acesta va incepe secerișul cu secerătorile-legători în lanurile care au dat în pîrgă, iar cînd se trece, de acest stadiu se va continua cu combinele. Mecanizatorii din brigada specială s-au angajat să cupleze cîte două secerători-legători după fiecare tractor. Aplicarea măsurilor preconizate va înlesni ca, rscotatul celor 800 hectare păioase să fie terminat în aproximativ 12 zile de lucru. DE LA CORESPONDENȚII VOLUNTARI SIGHET. In localul școlii profesionale silvice, s-a deschis duminică 29 iunie a.c. o expoziție organizată cu prilejul împlinirii a 85 de ani de la înființarea școlii. Sunt expuse peste 300 obiecte executate de elevii secției metalurgice. Elevii loan Moldovan, Ștefan Örményi și Mihai Vîrsta au executat în miniatură o locomotivă urmată de un vagon de persoane și unul de marfă. Cu o parte din aceste obiecte școala va participa la expoziția organizată pe țară cu prilejul a 10 ani de la reforma învățămîntului. Vasile Ivanink CĂRBUNAR — ȘOMCUTA MARE. La băile din Cărbunar, aparținătoare uzinelor „Gheorghe Gheorghiu-Dej“ își petrec concediul numeroși muncitori. Condițiile sânt din cele mai bune. Alexandru Sălăjan BABJA - CEHU SILVANIEI. Intovărășiții din sat se preocupă de formarea unui fond de bază. In acest scop au însămînțat două hectare cu floarea-soarelui (pe care au prășit-o a doua oară). Producția obținută va fi valorificată, iar cu banii primiți se vor procura unelte agricole. Tot în fondul de bază a întovărășirii au intrat recent 78 miei predați de membri. Vasile Nagy. RECEA — ȘOMCUTA MARE. Echipele de pompieri voluntari din comună s-au întâlnit recent în cadrul unui concurs de verificare a cunoștințelor. Cei peste o sută de pompieri voluntari, participanți la concurs, au dovedit o bună pregătire atît teoretică ritt și practică. Pe primul loc s-a clasat echipa de pompieri voluntari din satul Săsar (șef Gheorghe Pop), pe locul doi cea din Macira, iar pe locul trei cea din Recea, Vălenaș Arghir și Gheorghe lar. Valorifică rumegușul In cea de a doua decadă a lunii curente la U.I.L. Baia Mare a intrat în funcție o moară care produce făină de lemn. Inițiativa luată de conducerea întreprinderii în vederea valorificării rumegușului, s-a dovedit a fi deosebit de prețioasă. In primele 12 zile, moara produs peste 2.800 kg făină de lemn fără a cheltui nici un ban pentru asigurarea materiei prime. Evaluată în bani această cantitate reprezintă beneficii peste plan rezultate din valorificarea deșeurilor. Intrucît moara constituie o nouă pîrghie în realizarea de beneficii, zilele acestea conducerea fabricii a luat noi măsuri care să asigure măcinarea rumegușului în cantități mai mari. Pe baza lor, instalația morii va fi completată cu trei baterii pentru uscarea rumegușului destinat producției de făină. DUMINICA ÎN BAIA MARE Peste 200 de cetățeni din orașul Baia Mare zborurile de agrement organizate de T.A.R.O.M. au luat parte la Tot pe aeroport a avut loc deschiderea oficială a activității școlii de zbor fără motor din cadrul aeroclubului regional A.V.S.A.P., In clișeu: aspect de la deschidere. • —^ Gol Niculescu deschide scorul la Intîlnirea de fotbal Minerul U.V.A. înscriind primul punct cu tot plonjonul portarului arădeanu Kiss. aadttiat didaetlee\ îti legiune. In zilele de 28 și 29 iunie a. c. în orașele și raioanele regiunii au avut loc consfătuirile de sfîrșit de an ale cadrelor didactice. Lucrările au analizat desfășurarea anului școlar 1957/58, au scos în evidență metodele bune de instruire și educare a școlarilor și au criticat anumite lipsuri manifestate în procesul instructiv-educativ în școli. ____Redăm pe scurt cîteva aspecte: SATU MARE : Consfătuirile cadrelor didactice din raion au avut loc la clubul sindicatului lucrătorilor din sfaturile populare și gospodării comunale și la Casa raională de cultură. Darea de seamă asupra desfășurării anului școlar 1957/58 a fost expusă de tov. Gheorghe Pop șeful secției raionale de învățământ și cultură. Au fost evidențiate pentru bune metode de predare cadrele didactice: Petru Groza (Solduba), Alexandru Biriș (Cărășeu), Andrei Maco (Porumbești) și alții. Printre participanții la discuții tov. Elisabeta Mărieș (Apa), Ion Butuza (Botiz), Constantin Rău (Boghiș) ș a. au vorbit despre metodele lor de muncă. Consfătuirile cadrelor didactice din oraș s-au ținut la școala medie nr. 3, darea de seamă fiind expusă de tov. Vasile Covaci, inspector al secție, învățămînt și cultură. SIGHET. Lucrările s-au desfășurat la Casa raională de cultură. Expunerea asupra desfășurării anului școlar 1957/58 a fost făcută de tov. Marin Năstase, inspector șef al secției învățămînt și cultură, iar tov. inspector Gh. Bilașcu, a prezentat un referat asupra rezultatelor obținute în educația patriotică a elevilor. TIRGU LAPUȘ . Consfătuirile au avut loc la Casa raională de cultură, cu participarea a 315 cadre didactice și invitați. Darea de seamă a prezentat-o tov. Vaier Achim șeful secției raionale de învățămînt și cultură. Folosind metode bune de predare,■iele didactice Maria Buzgu (tg. Lăpuș), Al. Vlașim (Inău), Gh. Herța (Rogoz), au obținut cele mai bune rezultate. In ziua de 30, consfătuirile s-au ținut pe secții, la școala medie și la școala de 7 ani maghiară, NEGREȘTI : Pe marginea dării de seamă expusă de tov. Gh. Șerban, șeful secției raionale de învățămînt și cultură, s-au înscris la discuții 42 de vorbitori, printre care Ovidiu Dinescu (Batard), Ghj.. Mureșan (Tarna Mare), Teofil Calai (Negrești), etc. Ei au vorbit despre metodele folosite la predări și legătura între școală și familie.* Prețioase învățăminte au cîștigat cadrele didactice la discuțiile pe secții, unde metodele, principiile și procedeele pedagogice s-au analizat pe discipline și obiecte. ★ IN SALA TEATRULUI DE STAT DIN BAIA MARE orchestra de stat „Minerul“ prezintă azi la orele 21, concertul de închidere a stagiunii. La concert își vor da concursul cunoscutul tenor Ion Dacian, artist emerit, laureat al premiului de stat, și soprana Lili Dușescu primi solistă la Teatrul de Operă din București. Concertul va fi dirijat de Vasiliu Becea. ★ COMITETUL REGIONAL U.T.M. organizează astă-seară la orele 20, la Teatrul de Stat un spectacol festiv. Spectacolul va fi prezentat de formațiile artistice de pionieri și școlari care urmează să participe la faza pe țară a concursurilor artistico-culturale. ★ CU OCAZIA ADUNĂRII FESTIVE ÎNCHINATE „ZILEI ÎNVĂȚĂTORULUI“ ce a avut loc ieri dimineață la Teatrul de Stat, comitetul regional și orășenesc A.V.S.A.P. a înmânat celor mai active cadre didactice în munca A.V.S.A.P., insigne și diplome de merit. Printre cadrele didactice care au primit diplome se găsesc și Iov. Scarlat Toderiță de la școala elementară nr. 3, Ioan Porumb, directorul școlii elementare nr. Nicolae Diaconu de la Școala medie nr. 1 din Baia Mare și alții. ★ FESTIVALURILE LOCALE ALE TINERETULUI au an de an o popularitate tot mai mare. Un asemenea festival local al tineretului va avea loc astăzi dupămasă la sfatul popular regional, organizat de către comitetul organizației de bază U.T.M. In cadrul festivalului local vor avea loc manifestări artistico-culturale, competiții sportive, precum și deschiderea colțului U.T.C. ★ COLECTIVUL TEATRULUI MAGHIAR DE STAT DIN SATU MARE, în cadrul turneului pe care l-a întreprins în regiune va prezenta, începînd de mîine seară pînă în ziua de 6 iulie a. c„ comedia „Don Juan ” de Molliére, traducere de Ilyés Gyula. Regia artistică este semnată de Miron Niculescu, regizor la Teatrul de Stat I. L. Caragiale din București. Spectacolele vor fi prezentate la Teatrul de Stat Baia Mare, cu începere de la orele 20,