Pentru Socialism, iulie 1958 (Anul 9, nr. 1391-1417)

1958-07-22 / nr. 1409

În lupta pentru mai multă carne și grăsime Buna inițiativă a bazei de recepție din Satu Mare ! Un subiect de discuție preferat­ă al tovarășilor Vasile Zseikai, secre­tarul organizației de bază și Hein­rich Sussman, șeful bazei de recep­­ționare raională Satu Mare, a fost multă vreme valorificarea mai chib­zuită a deșeurilor provenite in ur­ma condiționării cerealelor. Pe la sfirșitul anului trecut, a­­­ceastă problemă a fost pusă in fa­ța adunării organizației de bază.­­Aici s-a propus ca deșeurile rezul­tate la condiționarea cerealelor, să se folosească la îngrășarea porci­lor în cadrul unei­nexe. Unii au fost de gospodării a­­părere că­­ creșterea porcilor le va da multă bătaie de cap, dar cei mai mulți au considerat propunerea realizabi­lă, așa că sub îndrumarea directă a lov. Sussman s-a și început să se pună în aplicare. Consfătuirea de la Constanța a țăranilor și lucrătorilor din sectorul socialist al agriculturii, care s-a ocupat și de problema aprovizio­nării cu­­ carne și grăsimi a oame­­­nilor muncii din țara noastră pe baza­­ dezvoltării mijloacelor de creștere­ a animalelor pentru carne­­ și grăsime, a fost stimulatoare pentru inițiativa comuniștilor de la baza de­ recepție.­­ Astfel, și-au putut lua angaja­mentul că deportind crescătoria­­ de porci, până la sffrșitul anului WB8 vor preda statului 30 tone car­­e­­ fie de porc. Angajamentul comuniștilor n-a­­ rămas fără rezultate. Procedând In "spiritul recomandărilor consfătuirii "de la Constanța, cu ajutorul per­manent al organelor locale, cres­cătoria de porci a fost dezvoltată.­­S-au construit un număr de 52 boxe pentru maternitate, o cocină­­ cu o capacitate de 230 porci pentru îngrășat, toate din materiale pro­venite in urma demolării mijloace­lor, de Inmagazinare învechite. In­­ prezent numărul­ scroafelor este de 62. Producția proprie este de 200 bucăți, din care sub două luni 115 bucăți, iar 85 Între 2—6 luni. Pină în prezent s-au predat sta­tului prin O.R.A.C.A. Satu Mare porci îngrășați în greutate de pes­te 10 tone. Un nou lot in greutate asemănătoare va fi predat peste ci­­teva săptămini. Ingrijtori de porci ca Zoltán Markovits, Ioan Pal­­cău și Mihai Pop, care muncesc conștiincios și cu pricepere și-au luat angajamentul că vor îngriji in așa fel porcii ca un nou lot de a­­proximativ 10 tone porci îngră­șați să fie predați statului pe la sfirșitul anului, avînd totodată gri­jă și la reducerea prețului de cost la kg. de carne. Și-au luat de aseme­nea angajamentul ca în timpul li­ber, să muncească la lipitul cu pă­­mînt al pereților boxelor de ma­ternitate și cocinelor, în așa fel ca crescătoria de porci să fie un adă­post corespunzător și pentru iar­nă. Tot din resurse de materiale pro­prii s-a construit un dormitor pen­tru îngrijitori și o încăpere pentru infirmerie. Intr-o ședință recentă a condu­cerii bazei, unde s-au analizat re­zultatele obținute la crescătoria de porci, s-a constatat că aceasta este rentabilă. Cu acest prilej s-a pro­pus să se pună mai mare accent pe dezvoltarea ramurii avicole la Ar­­dud și Halmeu. Lucrătorii din cadrul bazei de re­cepție raionale Satu Mare, care lu­crează in gospodăriile anexe sunt hotărîți să contribuie și pe mai departe la realizarea recomandării­­ consfătuirii de la Constanța. Ei sînt hotărîți să cîștige întrecerea în­­ bare sînt angajați cu baza de re­cepție raională Cărei, care de ase­menea posedă o gospodărie anexă pentru creșterea și îngrășarea por­cilor. IOSIF SZÁNTÓ IN CURIND IN LIBRARII * EdITURA POLITICA va pulblica It­­rSHil­ P— CONSFĂTUIREA PE ȚARA A ȚĂRANILOR ȘI LUCRATORI­LOR DIN SECTORUL SOCIA­LIST AL AGRICULTURII. Volu­­mul cuprinde expunerea tovarășu­lui Gh. Gheorghiu-Dej, la consfă­tuire, cuvînt arile rostite de parti­cipanți, referatele celor opt comisii constituite de consfătuiire, precum și chemarea adresată țăranilor muncitori de pe întreg cuprinsul țării. — M. THPREZ: ARTICOLE ȘI CUVÎNTARI. Volumul, cuprinde și o prefață scrisă de autor pen­tru ediția romînească, redă lupta Partidului Comunist Francez din 1934 pînă în 1957, luptă care s-­a desfășurat sub lozinca „Pentru pa­ce, pentru pîine și independență națională“. — UZINELE „I. C. FRIMU—SI­NAIA“. Este vorba de o monografie economică elaborată de Institutul de cercetări economice al Acade­miei R.P.R. în colaborare cu tova­răși din conducerea uzinei. Expe­riența pozitivă acumulată de aceas­tă uzină sugerează și altor colecti­ve căutarea căilor pentru o activi­tate m­ai productivă. I PENTRU SOCIALISM DE LA CORESPONDENȚII NOȘTRI COȘTINI — SIGHET. Recent în localitate a avut loc deschiderea festivă a coloniei de copii aparți­­nind Ministerului Sănătății și Pre­vederilor Sociale. In colonie sunt găzduiți 136 pionieri și școlari din regiune. Cu prilejul deschiderii, pio­nierii și școlarii au prezentat un frumos program cultural-artist­ic, iar seara a fost organizat un foc de tabără. A. Năsui NEGREȘTI — OAȘ. In trimes­trul al doilea al acestui an U.R.C.C. și-a realizat planul de a­­chiziții în proporție de 150,6 la sută, planul de desfacere 103 la sută, iar fondul social a fost înca­sat în proporție de 119,7 la sută. Cele mai de seamă realizări le-a obținut­ cooperativa din Turț. V. Vasile TAUȚII de SUS — ȘOMCUTA MARE. La fabrica de cărămidă în­trecerea socialistă in cinstea zilei de 2­3 August a luat un nou avînt. Ptnă in prezent in frunte sînt bri­găzile conduse de Gavril Lagner și Ștefan Temester. S. Flore FARCAȘA — CEHU SILVA­­NIEI. Cu multă însuflețire , mun­cesc țăranii muncitori la stringerea la timp a recoltei de cereale. In frunte sunt cele trei întovărășiri agricole care au secerat cea­ mai mare parte din recoltă. Sfatul popular comunal a luat toate mă­surile­ pentru a se asigura și termi­natul treierișului in scurt timp.­­ Pamfil China GHIRIȘA — TAȘNAD. Țăranii muncitori din satele Ghirișa și Giungi au contractat cu statul pes­te 58.200 kg grîu și secară. Cele mai mari cantități au fost contrac­tate de Ludovic Kincses, Andrei Nagy (Ghirișa), Iom Kocsis, Au­gustin Mureșan (Giungi), etc. V. Sălăigeanu MOCIRA — ȘOMCUTA MARE. In cursul zilei de 17 iulie întovără­­șiții din sat au terminat recoltatul păioaselor. In fruntea muncilor se situează intovărășiții Vasile Her­man, Avram Gherasim, Grigore Petruș și alții. Urmînd exemplul întovărășiților și țăranii muncitori cu gospodării individuale au re­coltat peste 80 la sută din supra­fețele cultivate cu păioase. V. Bugnariuc. I Cînd se vor desfășura examenele de maturitate Ministerul Invățămîntului și Cul­turii comunică: Examenele de maturitate la școlile medii de cultură generală și exame­nul de stat la școlile pedagogice din sesiunea de toamnă au loc între 1—12 septembrie a.c. înscrierile candidaților la aceste examene se fac între 25 iulie — 5 august 1958. Fac excepție numai candidații care vor absolvi clasa X la cursu­rile fără frecvență din sesiunea au­gust a.c., precum și corigenții cla­sei XI de la învățămîntul seral și ai anului IV de la școlile pedago­gice; aceștia se pot înscrie pînă în ziua de 28 august a.c. Fiecare candidat se va înscrie la școala unde a absolvit ultima clasă. In cazuri excepționale (schim­bări de domiciliu), secția de învă­­țămînt regională poate aproba, la cerere, ca înscrierea să se facă la altă școală. La înscriere candidatul va pre­zenta: certificatul de naștere însoțit de o copie ce se atestă de școală și rămîne la dosarul elevului, iar originalul se restituie prezentato­rului care va semna de primire, actul de studii; taxa de examen. O eőőperafuui wi&deL A spune despre cooperativa de consum din Foeni că e fruntașă, e prea puțin. Ea este azi o coope­rativă model care poate servi drept exemplu pentru oricare uni­tate din raion și cred că nu exage­rez dacă spun chiar pe regiune. In anul trecut această cooperativă a obținut succese deosebite. E sufi­cient să amintim că ea a realizat achiziții în valoare de 1.238.000 lei, depășind chiar și volumul des­facerii mărfurilor care s-a cifrat la suma de 1.118.000 lei. Sînt încă în raion prea puține cooperative care se pot mîndri cu aseme­nea realizări. Conducerea coope­rativei și comitetul ei executiv, (președinte Adalbert Martin) nu s-au mulțumit însă cu asemenea succese. Printr-o muncă și mai bine organizată succesele au fost continuate și în acest an. Numai în trimestrul II care s-a încheiat recent, i de pildă buna apro­vizionare a magazinelor cu mărfuri cerute de populație, a asigurat rea­lizarea planului de desfacere în proporție de 123,5 la sută. Paralel cu aceasta, tovarășii din­, conduce­rea cooperativei au luptat să dea statului cât mai multe produse a­­groalimentare în schimbul celor in­dustriale. Planul de contractări la grîu a fost realizat în proporție de 114,2 ceea ce este echivalent cu 12 vagoane de grîu, iar la porumb în proporție de 115,5 la sută. Și la achiziții planul a fost depășit cu 25 la sută. Cărui fapt i se datoresc aceste re­alizări? Desigur că ele nu au venit de la sine. Comuniștii, comitetul executiv al sfatului popular comu­nal în frunte cu președinta Vilma Kiss, privesc problema cooperativei ca o problemă a lor apropiată, de care se ocupă în permanență. De aceea e explicabil faptul că toți lo­cuitorii de la vîrsta de 16 ani în sus sînt membri ai acestei mari organizații de masă. Toți membrii ajută cooperativa ca treburile să meargă din ce în ce mai bine, și ei înșiși sînt acei care simt foloa­sele acestei cooperări fiind deser­viți în mod civilizat, cu toate cele necesare. Ei au înțeles să valorifice în condiții avantajoase și surplusul de produse agricole prin coope­rativă. O muncă politică asiduă au de­pus deputații pe circumscripții fiind sprijiniți de un colectiv format dintr-un consilier al cooperativei, un agitator, etc. In primul rînd au încheiat ei contracte, apoi au lămu­rit pe alții. Deputatul Ioan Lovay, a contractat el însuși 1.800 kg. grlu. Asemenea exemple au dat și deputații Francisc Orosz, Paul Ulmer și alții. Paralel cu realizările amintite, comitetul executiv al cooperativei luptă pentru întărirea ei organiza­torică și financiară. Cooperativa din Foeni a devenit o unitate ren­tabilă. Aceasta se datorește și grijii deosebite ce se acordă aici cinstei și corectitudinii în deservirea popu­lației și în mînuirea avutului ob­ștesc. Numai așa se poate explica faptul că aici nu se poate vorbi de lipsuri în gestiune sau de debitori. La întărirea economico-financiară a cooperativei contribuie mult și încasarea regulată a fondului so­cial de la membri. Succesele cooperativei de consum, metodele ei de muncă trebuie te­meinic studiate de către toate co­mitetele executive ale cooperative­lor din raionul Cărei. Ele trebuie să devină un bun al tuturor lucră­torilor din cooperație. Alexandru Weis președintele U.R.C.C. Cărei o parte din bogata cireada de vite de rasă, a gospodăriei agricole colective din Berveni. t Marți, 22 iulie 1958 MOMENTE DIN VIAȚA CULTURALA A REGIUNII N N-au trecut nici două sptămîni de cînd în frumoasa sală, drapată în catifea al­bastră, s-a ținut fes­tivitatea de inaugura­re a clubului Sindica­tului lucrătorilor sfaturile populare din și gospodării comunale din Satu Mare. Activitatea a și în­ceput acolo unde s-au creat condițiile nece­sare pînă în momen­tul de față. Frumoasele perspec­­tive ale acestui club se întrezăresc de pe acum. Sălile spațioase și bine întreținute vor primi curînd pe tinerii iubitori de șah, tenis de masă, pe ti­nerii cititori, coriști, dansatori, artiști dra­matici — din între­prinderile ce aparțin acestui sindicat. Corul de 130 per­soane condus de diri­jorul Dumitru Pițu împreună cu echipa de dansuri și de tea­tru se pregătesc in vederea viitoarlor programe artistice ce se vor prezenta pe scena clubului sau în afara lui. De la tov. Alexandru responsabilul Hegeduș, acestui club, am aflat că este în perspectivă instala­rea unui aparat de proiecții și înființarea unei școli de dans la care tinerii, îndrumați de­ profesor, vor pu­tea învăța dansuri. De asemenea, se vor organiza excursii pen­tru cunoașterea celor mai frumoase regiuni ale patriei, întîlniri între tineri și vîr­­stinici, se vor ține conferințe care vor fi expuse de oameni de specialitate, se vor or­ganiza seri Lterare, întruniri tovărășești, spectacole de satiră și amor, etc. M­in it stări cultura­le și sportive vor a­­vea loc și cu prilejul „Joii tine­­tului", ca­re va intra ca punct fix în programul cui­bului. Biblioteca este și ea în curs de îm­bogățire. Ea numără pînă în prezent aproa­pe 3.000 de volu­me. Perspectivele sînt frumoase și sperăm că ele vor prinde o viață, avînd în vedere și faptul că tinerii din oraș încep să-și în­drăgească clubul și să participe cu interes la manifestările ce sînt organizate în cadrul lui­ O. M. Printre nenumăratele­­ întreprin­deri și instituții în care activitatea cultural-artistică a luat o vie dez­voltare se numără și complexul C.F.R. din Satu Mare. In cadrul comitetului de linie funcționează un cor, o orchestră, o echipă de dansuri și o brigadă artistică de agitație, care cuprind în total 126 artiști amatori din rîndurile mun­citorilor și salariaților ceferiști. De două ori pe săptămînă aceste formațiuni se întrunesc la repetiții, îmbogățindu-și continuu repertori­ile. Artiștii amatori ceferiști au de­venit cunoscuți și îndrăgiți nu nu­mai de colectivul larg de muncă al complexului, ci și într-o serie de comune și sate din raion, unde s-au deplasat prezentînd programe distractive și mobilizatoare pentru țăranii muncitori. Ultimele depla­sări echipa culturală le-a făcut la întovărășirea agricolă din comuna Sătmărel și la căminul cultural din Bot­iz ★ Victor Sima . Prin activitatea bogată și variată pe care o duce, filiala Societății pentru Răspîndirea Științei și Cul­turii contribuie efectiv la ridicarea nivelului cultural al maselor. In primul semestru al acestui an au fost ținute 2.611 conferințe la care au participat peste 297.000 audi­tori. Conferințele s-au ținut în săli publice, la sate, în întreprinderi și instituții, atît în limba romînă cît și în limbile minorităților naționale. Tematica a fost variată și axată atît pe probleme de importanță ge­nerală, cît și pe acelei de interes local. Iată cnteva din conferințele susținute în fața unui public nu­meros: „Tratative la nivel înalt, do­rință arzătoare a popoarelor“, „Prevederea vremii pe scurtă și lungă durată“, „Legătura dintre școală și familie“, ,,Bogățiile so­lului și subsolului regiunii Baia Mare“, „Știința medicală în lupta pentru prelungirea vieții“ și multe altele. La întocmirea lor au cola­borat profesori, medici, ingineri, etc. atît din regiune cît și din țară. Filarmonica de Stat ,,Glinka“ din Satu Mare și-a încheiat sta­­­giunea la 15 iulie cu un frumos concert dat cu concursul talentatu­lui violonist Ștefan Ruha. . Pînă la deschiderea viitoarei sta­­giuni orchestra va mai da o serie de concerte în lunile august și septembrie. Astfel, în colaborare cu Opera română din Cluj se va prezenta opera „Faust“, iar împre­­ună cu artiștii Operei maghiare din Cluj, opereta „Văduva veselă“ — de Lehar. Tot în perioada de vară o parte din membrii orchestrei vor face noi deplasări la Sighet, Cărei, Baia Mare, Viile Satu Mare, etc. In viitoarea stagiune este pro­gramat printre multe altele un con­cert dat de violonistul sovietic Valeri Klimov, cîștigătorul concur­sului Ceaikovschi, precum și con­certe dirijate de Antonin Ciolanu din Cluj, Mircea Cristescu, Con­stantin Bobescu, iz "«­­»pw." Difuzarea cărții este o problemă­ de mare actualitate. Puțini sînt însă cititorii care au ocazia să vadă ce cantități enorme de material ti­părit intră și iese din depozitul centrului regional C.L.G.D. cu se­diul la Satu Mare și care iau dru­mul librăriilor, bibliotecilor, coope­rativelor sătești. In trimestrul al doilea al acestui an planul a fost depășit cu 19 la sută și cu 38 la sută față de al do­ilea trimestru al anului trecut. Cu toate acestea este încă ne­satisfăcută cerința de literatură pentru copii și publicații de artă.­ De asemenea, se mai ivesc greutăți­ în ce privește preluarea cărților de la librării de către cooperativele sătești. In direcția aceasta popularizarea prin standuri, contracte încheiata cu bibliotecile și librăriile, carava­na cinematografică, colectarea de abonamente, etc. a avut un mare­ rol. Cititorilor li se trimit prin poștă prospecte, buletine, cărți noi, bule­tine de precomandă, punîdu-i la cu­rent cu tot ce e nou. La data cînd citiți aceste rînduri, dezbaterile din procesul public de la Leordina, raionul Vișeu, încă nu s-au terminat. In fața tribunalului popular au apărut ticăloșii care ani de zile au furat mai dihar decît în codru. In codru, tîlharii fură ascunși de ochii lumii. Aici la Leordina însă, s-a furat în văzul tuturor, la sce­nă deschisă, fără ca cei răspunză­tori să miște măcar un deget. Muncitorii cinstiți de la I.F.E.T. Leordina, doar ei vedeau unele lu­cruri. Sezisau conducerea, iar tîl­­harul era mustrat. Tîlharul își ce­rea scuze, să zicem pentru că a fu­rat 200 de metri steri de lemne de foc, sau un vagon de bușteni de rășinoase, și­ conducerea îl ierta și continua să închidă ochii. Așa s-a putut ca ulciorul ticăloșilor să meargă mult la apă pînă s-a spart. Dar iată că în sfîrșit o parte din făptași, o parte din cei ce și-au vîrît mîinile murdare în avutul poporului, sînt în boxă, în fața unei săli de trei­ zile arhipline, de la orele opt dimineața pînă la douăsprezece noaptea. Stau tîlharii în țarc, ca fiarele în cușcă. Majo­ritatea lor stau cu privirile ațintite tot t­impul în podelele boxei. Din sală îi privesc 400 de perechi de ochi de buzinari, priviri fulgeră­toare de ură, de indignare și scîr­­bă. Și acum să le facem cunoștință fără să le întindem mîna — o­­mizilor care au uscat codrii Leor­­dinei, care au furat din avutul po­porului și truda țapinarilor. Primul e Ioan Brudașcă, fostul șef al stației C.F.R. Leordina, tîl­­har fără rușine și falsificator abil, fin microb care a infectat totul în jurul său. I s-a dus vestea lui Brudașcă, pînă prin regiunea București, ca cel mai teribil furnizor de lemne de foc sau de construcții. Vrei un vagon-două de lemne? Găsești la șeful gării din Leordina, la Bru­dașcă. Dar Brudașcă nu avea nici pă­dure proprie, nici depozit de lem­ne. El, dar vezi, el a descoperit că, pentru ca să vinzi vagoane în­tregi de lemn de foc nu-ți trebuie depozit. Ai doar depozitul I.F.E.T.­­ului lîngă gară, cu linie de garaj. Iți trebuie apoi un om în depozit, și o conducere gură-cască; încolo, treaba merge strună. Și Brudașcă le-a găsit pe toate­ om în depozit, și l-a ales pe manipulantul Ioan Urda zis Borșan — iar conduce­rile pentru că au fost mai multe în ultimii ani, au fost toate una și una. Așa că, să tot trăiești! Și Brudașcă, adică domnul șef de gară, s-a înțeles cu oamenii. Ei, adică Borșan și acoliții lui, cu lemnele, iar Brudașcă cu vagoanele și actele de transport măsluite. Alături de Brudașcă și Borșan, stau alte lepădături, ca Ioan Ciu­­ban, László Kiss, Abraham Mende­­lovits, toți speculanți de profesie, Vasile Roșea, fost responsabil cu Se știe că, în conformitate cu legea, pădurile sînt bunuri ale po­porului, și că, nimeni în afară de întreprinderile comerciale de stat, respectiv ,­Combustibilul“, nu are dreptul să comercializeze materiale,­­le lemnoase. Iată un imperativ că­ruia îi dă glas cu toată claritatea întocmirea avizelor de expediere, recent eliberat din închisoare, Ni­col­ae Apetrei, fost gestionar în depozitul de lemne Leordina, Ioan Tollhan, de la întocmirea avizelor, Petru Negrea, Francisc Daly, Igna­­țiu Peri zis Ferdinand, tîlhar re­cidivist, fost șeful depozitului din Petrova, loan Drimus, fost șef al depozitului Petrova, Nicolae Lăză­­rescu, fostul șef al stației C.F.R. Petrova, Ștefan Kertész, loan Bi­­riș, Nicolae Havrici, și se așteap­tă sosirea lui loan Lazarciuc, con­damnat o dată la trei ani închi­soare pentru alte furturi. Toți a­­ceștia sînt învinuiți de delapidări, complicitate, favorizare și tăinuire la delapidare și speculă, înșelăciu­ne în dauna avutului obștesc, furt din avutul obștesc, fals în acte publice, uz de fals, etc. După cît se vede, un adevărat cortegiu de infracțiuni îndreptate împotriva a­­vutului obștesc și a ordinei noastre de drept. Cum s-ar spune, a­dunat și s-au adunat. Și cum s-au adunat, la început s-au ales cu banii luați pe cantitatea de 702.000 kg material lemnos în valoare de aproape 400 mii lei, iar în viitor, se vor alege cu siguranță, cu ani de închisoare în raport cu faptele lor, legea, ce exprimă voința poporului. Și totuși, această „piedică“ a tre­cut-o ușor Brudașcă, șeful de gară priceput în ale cancelariei și hîrtii­­lor. Ce a făcut Brudașcă? Știa el că nu se pot expedia lemne pe ca­lea ferată fără scrisori de trăsură, și căt aceste scrisori de trăsură nu se pot întocmi dacă nu au la baza lor bonuri de vînzare eliberate de Direcția regională silvică sau avize de expediție eliberate de condu­cerea I.F.E.T. Și mai știa un lu­cru : că vagoanele lunecă mai u­­șor printre degete, dacă de pildă, sînt expediate de o întreprindere de stat sau altă organizație econo­mică, pentru alte întreprinderi din țară. Și asta a făcut Brudașcă. Pe scrisorile de trăsură, la rubrica expeditor, trecea cînd „gospodăria agricolă de stat Leordina“, cînd „gospodăria de stat Leordina“ uni­tăți ce n-au existat niciodată și nici nu există), cînd alte întreprinderi fictive. Iar ca act de bază, scria un aviz de expediție cu un număr fictiv sau folosea de mai multe ori același bon de vînzare. Ca destinatar, folosea tot dife­rite nume de întreprinderi și insti­tuții, ca de pildă, sectorul T. C. Dej, cooperativa de consum Bre­­zoaia, raionul Răcari, regiunea București, gospodăria colectivă „înainte“ Berveni, etc. Și sub a­­ceste perdele, hoții operau în stil mare. Ioan Brudașcă, de exemplu, a vîndut numai speculantului loan Ciuban 4 vagoane de lemn de foc. C­ît despre procurarea lemnelor, metoda, era mult mai simplă. Pur și simplu se trăgeau vagoanele în depozitul I.F.T.Ț-ului, pe linia de garaj și erau Încărcate de către muncitori plătiți de I.F.E.T. care natural, habar n-aveau pentru cine­­ încarcă. Asta o știa doar Ioan Ur­da zis Borșan și șeful gării. Ignațiu Peri zis Ferdinand de la deppozitul din Petrova avea o metodă mai simplă. El era șeful de depozit, avea imprimate destule, avea și vagoane dirijate, și mai avea și un „bun“ șef de gară în persoana lui Lăzărescu. Așa că în această direcție, toate căile erau deschise — cît despre conducere, niște gură-cască — își zicea Igna­țiu Peri zis Ferdinand. Să-i împa­chetezi cu birouri, cu dosare cu tot și tot n-ar spune o vorbuliță. Așa că și aici lucrurile erau aran­jate. Ei, și apoi, legea. Legea ad­mite pierderi maxime de 3 la su­tă. Deci, se poate fura pînă la 1.000 de metri steril pe an, în mod legal. N-ai decît să le spui șefilor că „nu-s lemnele“, și gata, se scad... Așa a ajuns Ignațiu Peri vestit, de-1 cunoșteau ca pe banul cel rău, pînă și oamenii din Brezoaia, re­giunea București. De la Ignațiu Peri au cumpărat lemne: Francisc Fucsek din Sighet, Gheorghe Lazăr din Ciocănești, Mihalache Dionisie din Brezoaia, Ioan Birosz din Si­ghet și mulți alții. Și a cumpărat fiecare de cît a avut nevoie. In ori­ce caz, nu s-a încurcat Ignațiu Peri zis Ferdinand cu mici, ci numai de la un cantități vagon- două în sus. In „activitatea“ lui, bietul Igna­țiu Peri a avut și cîteva ghinioane, ghinioane de moment însă. Așa, într-o zi, a trecut prin depozit șe­ful de sector Nicolae Marb­ec. A controlat, așa, într-o doară, actele de expediție ale vagoanelor. Și pe un asemenea act scria „Mărăcine Dionisie, gara Ciocănești, regiunea București“. Maricec a oprit vago­nul și a refăcut hîrtiile pentru populare „Combustibil“, raportînd totodată conducerii. Altă dată, tot Nicolae Maricec l-a prins pe Ignațiu Peri zis Ferdinand că a întocmit acte fictive de transformare a unei can­tități de 250 m. st. lemn de foc în mangal de bocșă, în timp ce el a­Mulți muncitori au venit la Le­ordina de prin diferitele sectoare. Și-au lăsat țapinele afară, rezemate de perete și au intrat. Sala e arhi­plină, dar tot li se face loc. Ii pri­vesc pe hoți și falsificatori cu ură. Pe unii îi cunosc. Aveau bani, hu­zureau, și-i priveau cu indiferență, pe ei, pe muncitorii care se căță­­rau pe coaste și doborau arborii pe care aceste elemente declasate îi vindeau din depozitul final. Strin­­geau oamenii din măsele, măci­­nindu-și revolta. In fața instanței depun martorii. Sînt majoritatea muncitori de pă­dure din Leordina, Petrova și din alte sate. Sînt străini, din regiunea București, din Cluj, Dej, Gherla și din alte părți. Nicolae Florescu din Brezoaia, a venit la Leordina să spună în fața instanței că, cu un an și ceva în urmă, a venit la Leordina, l-a cunoscut pe Borșan în gară și că, la repezeală acesta i-a vîndut două vagoane de lemne. — L-am văzut doar o dată — spune martorul, dar dacă ar fi aici, l-aș cunoaște, își întoarce apoi privirea spre boxă. Borșan își ascunde privirea. Și deodată, martorul îl arată că vea cantitatea de mstigal respeci­tivă, și că Perl era cat pe aci să­ pretindă și manopera. Iată pînă­ unde poate merge obrăznicia tîlhai­rului. Ei, de data asta, fosta con­­­ducere a luat măsuri: 1-ia făcut pe­ Ignațiu Perl zis Ferdinand expedi­­tor de materiale iar pe Mari­ecu care probabil vedea prea multe, l-a mutat în alt sector. ....,­ degetul: el este, tovarășe președinte.. Borșan pălește. Simte degetul arătător al martorului impungiin­du-1 în creer. Se scoală, se bîlguie, simte sutele de priviri din sală. Prin fața instanței trec apoi rînd pe rînd: martorii Gheorghe Moise, Gheorghe Lazăr, Dionisie Mără­cine, Mihai Pentelimon, Vasile Szabo, Nicolae Marb­ec, Vasile Glo­­­dean, Mihai Halbac, Pavel Bud, Vasile Ciceu, Gavrilă Dan și alți oameni ai muncii din Berveni, Lu­h­­ăceni, Sighet, Clip, Dej, Petrova, Vișeu, Borșa și alte localități. In total martorii depășesc cifra de o sută, și fiecare în parte, demască tîlhăriile organizate de această bandă de ticăloși. Rînd pe rînd, mărturiile­­ intuiesc la stîlpul infa­miei pe loan Brudașcă, Ignațiu Peri zis Ferdinand, loan Urda zis Borșan, László Kiss, Abraham Mendelovits și pe ceilalți din boxă, care din munca celor din sală, din bunurile poporului și-au făcut­­ unii ca Brudașcă averi, iar alții au trăit în huzur. O bandă de ticăloși în fața justiției Cum „lucrau“ tîlharii Oamenii muncii acuză »

Next