Pentru Socialism, iulie 1958 (Anul 9, nr. 1391-1417)
1958-07-22 / nr. 1409
În lupta pentru mai multă carne și grăsime Buna inițiativă a bazei de recepție din Satu Mare ! Un subiect de discuție preferată al tovarășilor Vasile Zseikai, secretarul organizației de bază și Heinrich Sussman, șeful bazei de recepționare raională Satu Mare, a fost multă vreme valorificarea mai chibzuită a deșeurilor provenite in urma condiționării cerealelor. Pe la sfirșitul anului trecut, această problemă a fost pusă in fața adunării organizației de bază.Aici s-a propus ca deșeurile rezultate la condiționarea cerealelor, să se folosească la îngrășarea porcilor în cadrul uneinexe. Unii au fost de gospodării apărere că creșterea porcilor le va da multă bătaie de cap, dar cei mai mulți au considerat propunerea realizabilă, așa că sub îndrumarea directă a lov. Sussman s-a și început să se pună în aplicare. Consfătuirea de la Constanța a țăranilor și lucrătorilor din sectorul socialist al agriculturii, care s-a ocupat și de problema aprovizionării cu carne și grăsimi a oamenilor muncii din țara noastră pe baza dezvoltării mijloacelor de creștere a animalelor pentru carne și grăsime, a fost stimulatoare pentru inițiativa comuniștilor de la baza de recepție. Astfel, și-au putut lua angajamentul că deportind crescătoria de porci, până la sffrșitul anului WB8 vor preda statului 30 tone care fie de porc. Angajamentul comuniștilor n-a rămas fără rezultate. Procedând In "spiritul recomandărilor consfătuirii "de la Constanța, cu ajutorul permanent al organelor locale, crescătoria de porci a fost dezvoltată.S-au construit un număr de 52 boxe pentru maternitate, o cocină cu o capacitate de 230 porci pentru îngrășat, toate din materiale provenite in urma demolării mijloacelor, de Inmagazinare învechite. In prezent numărul scroafelor este de 62. Producția proprie este de 200 bucăți, din care sub două luni 115 bucăți, iar 85 Între 2—6 luni. Pină în prezent s-au predat statului prin O.R.A.C.A. Satu Mare porci îngrășați în greutate de peste 10 tone. Un nou lot in greutate asemănătoare va fi predat peste citeva săptămini. Ingrijtori de porci ca Zoltán Markovits, Ioan Palcău și Mihai Pop, care muncesc conștiincios și cu pricepere și-au luat angajamentul că vor îngriji in așa fel porcii ca un nou lot de aproximativ 10 tone porci îngrășați să fie predați statului pe la sfirșitul anului, avînd totodată grijă și la reducerea prețului de cost la kg. de carne. Și-au luat de asemenea angajamentul ca în timpul liber, să muncească la lipitul cu pămînt al pereților boxelor de maternitate și cocinelor, în așa fel ca crescătoria de porci să fie un adăpost corespunzător și pentru iarnă. Tot din resurse de materiale proprii s-a construit un dormitor pentru îngrijitori și o încăpere pentru infirmerie. Intr-o ședință recentă a conducerii bazei, unde s-au analizat rezultatele obținute la crescătoria de porci, s-a constatat că aceasta este rentabilă. Cu acest prilej s-a propus să se pună mai mare accent pe dezvoltarea ramurii avicole la Ardud și Halmeu. Lucrătorii din cadrul bazei de recepție raionale Satu Mare, care lucrează in gospodăriile anexe sunt hotărîți să contribuie și pe mai departe la realizarea recomandării consfătuirii de la Constanța. Ei sînt hotărîți să cîștige întrecerea în bare sînt angajați cu baza de recepție raională Cărei, care de asemenea posedă o gospodărie anexă pentru creșterea și îngrășarea porcilor. IOSIF SZÁNTÓ IN CURIND IN LIBRARII * EdITURA POLITICA va pulblica ItrSHil P— CONSFĂTUIREA PE ȚARA A ȚĂRANILOR ȘI LUCRATORILOR DIN SECTORUL SOCIALIST AL AGRICULTURII. Volumul cuprinde expunerea tovarășului Gh. Gheorghiu-Dej, la consfătuire, cuvînt arile rostite de participanți, referatele celor opt comisii constituite de consfătuiire, precum și chemarea adresată țăranilor muncitori de pe întreg cuprinsul țării. — M. THPREZ: ARTICOLE ȘI CUVÎNTARI. Volumul, cuprinde și o prefață scrisă de autor pentru ediția romînească, redă lupta Partidului Comunist Francez din 1934 pînă în 1957, luptă care s-a desfășurat sub lozinca „Pentru pace, pentru pîine și independență națională“. — UZINELE „I. C. FRIMU—SINAIA“. Este vorba de o monografie economică elaborată de Institutul de cercetări economice al Academiei R.P.R. în colaborare cu tovarăși din conducerea uzinei. Experiența pozitivă acumulată de această uzină sugerează și altor colective căutarea căilor pentru o activitate mai productivă. I PENTRU SOCIALISM DE LA CORESPONDENȚII NOȘTRI COȘTINI — SIGHET. Recent în localitate a avut loc deschiderea festivă a coloniei de copii aparținind Ministerului Sănătății și Prevederilor Sociale. In colonie sunt găzduiți 136 pionieri și școlari din regiune. Cu prilejul deschiderii, pionierii și școlarii au prezentat un frumos program cultural-artistic, iar seara a fost organizat un foc de tabără. A. Năsui NEGREȘTI — OAȘ. In trimestrul al doilea al acestui an U.R.C.C. și-a realizat planul de achiziții în proporție de 150,6 la sută, planul de desfacere 103 la sută, iar fondul social a fost încasat în proporție de 119,7 la sută. Cele mai de seamă realizări le-a obținut cooperativa din Turț. V. Vasile TAUȚII de SUS — ȘOMCUTA MARE. La fabrica de cărămidă întrecerea socialistă in cinstea zilei de 23 August a luat un nou avînt. Ptnă in prezent in frunte sînt brigăzile conduse de Gavril Lagner și Ștefan Temester. S. Flore FARCAȘA — CEHU SILVANIEI. Cu multă însuflețire , muncesc țăranii muncitori la stringerea la timp a recoltei de cereale. In frunte sunt cele trei întovărășiri agricole care au secerat cea mai mare parte din recoltă. Sfatul popular comunal a luat toate măsurile pentru a se asigura și terminatul treierișului in scurt timp. Pamfil China GHIRIȘA — TAȘNAD. Țăranii muncitori din satele Ghirișa și Giungi au contractat cu statul peste 58.200 kg grîu și secară. Cele mai mari cantități au fost contractate de Ludovic Kincses, Andrei Nagy (Ghirișa), Iom Kocsis, Augustin Mureșan (Giungi), etc. V. Sălăigeanu MOCIRA — ȘOMCUTA MARE. In cursul zilei de 17 iulie întovărășiții din sat au terminat recoltatul păioaselor. In fruntea muncilor se situează intovărășiții Vasile Herman, Avram Gherasim, Grigore Petruș și alții. Urmînd exemplul întovărășiților și țăranii muncitori cu gospodării individuale au recoltat peste 80 la sută din suprafețele cultivate cu păioase. V. Bugnariuc. I Cînd se vor desfășura examenele de maturitate Ministerul Invățămîntului și Culturii comunică: Examenele de maturitate la școlile medii de cultură generală și examenul de stat la școlile pedagogice din sesiunea de toamnă au loc între 1—12 septembrie a.c. înscrierile candidaților la aceste examene se fac între 25 iulie — 5 august 1958. Fac excepție numai candidații care vor absolvi clasa X la cursurile fără frecvență din sesiunea august a.c., precum și corigenții clasei XI de la învățămîntul seral și ai anului IV de la școlile pedagogice; aceștia se pot înscrie pînă în ziua de 28 august a.c. Fiecare candidat se va înscrie la școala unde a absolvit ultima clasă. In cazuri excepționale (schimbări de domiciliu), secția de învățămînt regională poate aproba, la cerere, ca înscrierea să se facă la altă școală. La înscriere candidatul va prezenta: certificatul de naștere însoțit de o copie ce se atestă de școală și rămîne la dosarul elevului, iar originalul se restituie prezentatorului care va semna de primire, actul de studii; taxa de examen. O eőőperafuui wi&deL A spune despre cooperativa de consum din Foeni că e fruntașă, e prea puțin. Ea este azi o cooperativă model care poate servi drept exemplu pentru oricare unitate din raion și cred că nu exagerez dacă spun chiar pe regiune. In anul trecut această cooperativă a obținut succese deosebite. E suficient să amintim că ea a realizat achiziții în valoare de 1.238.000 lei, depășind chiar și volumul desfacerii mărfurilor care s-a cifrat la suma de 1.118.000 lei. Sînt încă în raion prea puține cooperative care se pot mîndri cu asemenea realizări. Conducerea cooperativei și comitetul ei executiv, (președinte Adalbert Martin) nu s-au mulțumit însă cu asemenea succese. Printr-o muncă și mai bine organizată succesele au fost continuate și în acest an. Numai în trimestrul II care s-a încheiat recent, i de pildă buna aprovizionare a magazinelor cu mărfuri cerute de populație, a asigurat realizarea planului de desfacere în proporție de 123,5 la sută. Paralel cu aceasta, tovarășii din, conducerea cooperativei au luptat să dea statului cât mai multe produse agroalimentare în schimbul celor industriale. Planul de contractări la grîu a fost realizat în proporție de 114,2 ceea ce este echivalent cu 12 vagoane de grîu, iar la porumb în proporție de 115,5 la sută. Și la achiziții planul a fost depășit cu 25 la sută. Cărui fapt i se datoresc aceste realizări? Desigur că ele nu au venit de la sine. Comuniștii, comitetul executiv al sfatului popular comunal în frunte cu președinta Vilma Kiss, privesc problema cooperativei ca o problemă a lor apropiată, de care se ocupă în permanență. De aceea e explicabil faptul că toți locuitorii de la vîrsta de 16 ani în sus sînt membri ai acestei mari organizații de masă. Toți membrii ajută cooperativa ca treburile să meargă din ce în ce mai bine, și ei înșiși sînt acei care simt foloasele acestei cooperări fiind deserviți în mod civilizat, cu toate cele necesare. Ei au înțeles să valorifice în condiții avantajoase și surplusul de produse agricole prin cooperativă. O muncă politică asiduă au depus deputații pe circumscripții fiind sprijiniți de un colectiv format dintr-un consilier al cooperativei, un agitator, etc. In primul rînd au încheiat ei contracte, apoi au lămurit pe alții. Deputatul Ioan Lovay, a contractat el însuși 1.800 kg. grlu. Asemenea exemple au dat și deputații Francisc Orosz, Paul Ulmer și alții. Paralel cu realizările amintite, comitetul executiv al cooperativei luptă pentru întărirea ei organizatorică și financiară. Cooperativa din Foeni a devenit o unitate rentabilă. Aceasta se datorește și grijii deosebite ce se acordă aici cinstei și corectitudinii în deservirea populației și în mînuirea avutului obștesc. Numai așa se poate explica faptul că aici nu se poate vorbi de lipsuri în gestiune sau de debitori. La întărirea economico-financiară a cooperativei contribuie mult și încasarea regulată a fondului social de la membri. Succesele cooperativei de consum, metodele ei de muncă trebuie temeinic studiate de către toate comitetele executive ale cooperativelor din raionul Cărei. Ele trebuie să devină un bun al tuturor lucrătorilor din cooperație. Alexandru Weis președintele U.R.C.C. Cărei o parte din bogata cireada de vite de rasă, a gospodăriei agricole colective din Berveni. t Marți, 22 iulie 1958 MOMENTE DIN VIAȚA CULTURALA A REGIUNII N N-au trecut nici două sptămîni de cînd în frumoasa sală, drapată în catifea albastră, s-a ținut festivitatea de inaugurare a clubului Sindicatului lucrătorilor sfaturile populare din și gospodării comunale din Satu Mare. Activitatea a și început acolo unde s-au creat condițiile necesare pînă în momentul de față. Frumoasele perspective ale acestui club se întrezăresc de pe acum. Sălile spațioase și bine întreținute vor primi curînd pe tinerii iubitori de șah, tenis de masă, pe tinerii cititori, coriști, dansatori, artiști dramatici — din întreprinderile ce aparțin acestui sindicat. Corul de 130 persoane condus de dirijorul Dumitru Pițu împreună cu echipa de dansuri și de teatru se pregătesc in vederea viitoarlor programe artistice ce se vor prezenta pe scena clubului sau în afara lui. De la tov. Alexandru responsabilul Hegeduș, acestui club, am aflat că este în perspectivă instalarea unui aparat de proiecții și înființarea unei școli de dans la care tinerii, îndrumați de profesor, vor putea învăța dansuri. De asemenea, se vor organiza excursii pentru cunoașterea celor mai frumoase regiuni ale patriei, întîlniri între tineri și vîrstinici, se vor ține conferințe care vor fi expuse de oameni de specialitate, se vor organiza seri Lterare, întruniri tovărășești, spectacole de satiră și amor, etc. Min it stări culturale și sportive vor avea loc și cu prilejul „Joii tinetului", care va intra ca punct fix în programul cuibului. Biblioteca este și ea în curs de îmbogățire. Ea numără pînă în prezent aproape 3.000 de volume. Perspectivele sînt frumoase și sperăm că ele vor prinde o viață, avînd în vedere și faptul că tinerii din oraș încep să-și îndrăgească clubul și să participe cu interes la manifestările ce sînt organizate în cadrul lui O. M. Printre nenumăratele întreprinderi și instituții în care activitatea cultural-artistică a luat o vie dezvoltare se numără și complexul C.F.R. din Satu Mare. In cadrul comitetului de linie funcționează un cor, o orchestră, o echipă de dansuri și o brigadă artistică de agitație, care cuprind în total 126 artiști amatori din rîndurile muncitorilor și salariaților ceferiști. De două ori pe săptămînă aceste formațiuni se întrunesc la repetiții, îmbogățindu-și continuu repertoriile. Artiștii amatori ceferiști au devenit cunoscuți și îndrăgiți nu numai de colectivul larg de muncă al complexului, ci și într-o serie de comune și sate din raion, unde s-au deplasat prezentînd programe distractive și mobilizatoare pentru țăranii muncitori. Ultimele deplasări echipa culturală le-a făcut la întovărășirea agricolă din comuna Sătmărel și la căminul cultural din Botiz ★ Victor Sima . Prin activitatea bogată și variată pe care o duce, filiala Societății pentru Răspîndirea Științei și Culturii contribuie efectiv la ridicarea nivelului cultural al maselor. In primul semestru al acestui an au fost ținute 2.611 conferințe la care au participat peste 297.000 auditori. Conferințele s-au ținut în săli publice, la sate, în întreprinderi și instituții, atît în limba romînă cît și în limbile minorităților naționale. Tematica a fost variată și axată atît pe probleme de importanță generală, cît și pe acelei de interes local. Iată cnteva din conferințele susținute în fața unui public numeros: „Tratative la nivel înalt, dorință arzătoare a popoarelor“, „Prevederea vremii pe scurtă și lungă durată“, „Legătura dintre școală și familie“, ,,Bogățiile solului și subsolului regiunii Baia Mare“, „Știința medicală în lupta pentru prelungirea vieții“ și multe altele. La întocmirea lor au colaborat profesori, medici, ingineri, etc. atît din regiune cît și din țară. Filarmonica de Stat ,,Glinka“ din Satu Mare și-a încheiat stagiunea la 15 iulie cu un frumos concert dat cu concursul talentatului violonist Ștefan Ruha. . Pînă la deschiderea viitoarei stagiuni orchestra va mai da o serie de concerte în lunile august și septembrie. Astfel, în colaborare cu Opera română din Cluj se va prezenta opera „Faust“, iar împreună cu artiștii Operei maghiare din Cluj, opereta „Văduva veselă“ — de Lehar. Tot în perioada de vară o parte din membrii orchestrei vor face noi deplasări la Sighet, Cărei, Baia Mare, Viile Satu Mare, etc. In viitoarea stagiune este programat printre multe altele un concert dat de violonistul sovietic Valeri Klimov, cîștigătorul concursului Ceaikovschi, precum și concerte dirijate de Antonin Ciolanu din Cluj, Mircea Cristescu, Constantin Bobescu, iz "«»pw." Difuzarea cărții este o problemă de mare actualitate. Puțini sînt însă cititorii care au ocazia să vadă ce cantități enorme de material tipărit intră și iese din depozitul centrului regional C.L.G.D. cu sediul la Satu Mare și care iau drumul librăriilor, bibliotecilor, cooperativelor sătești. In trimestrul al doilea al acestui an planul a fost depășit cu 19 la sută și cu 38 la sută față de al doilea trimestru al anului trecut. Cu toate acestea este încă nesatisfăcută cerința de literatură pentru copii și publicații de artă. De asemenea, se mai ivesc greutăți în ce privește preluarea cărților de la librării de către cooperativele sătești. In direcția aceasta popularizarea prin standuri, contracte încheiata cu bibliotecile și librăriile, caravana cinematografică, colectarea de abonamente, etc. a avut un mare rol. Cititorilor li se trimit prin poștă prospecte, buletine, cărți noi, buletine de precomandă, punîdu-i la curent cu tot ce e nou. La data cînd citiți aceste rînduri, dezbaterile din procesul public de la Leordina, raionul Vișeu, încă nu s-au terminat. In fața tribunalului popular au apărut ticăloșii care ani de zile au furat mai dihar decît în codru. In codru, tîlharii fură ascunși de ochii lumii. Aici la Leordina însă, s-a furat în văzul tuturor, la scenă deschisă, fără ca cei răspunzători să miște măcar un deget. Muncitorii cinstiți de la I.F.E.T. Leordina, doar ei vedeau unele lucruri. Sezisau conducerea, iar tîlharul era mustrat. Tîlharul își cerea scuze, să zicem pentru că a furat 200 de metri steri de lemne de foc, sau un vagon de bușteni de rășinoase, și conducerea îl ierta și continua să închidă ochii. Așa s-a putut ca ulciorul ticăloșilor să meargă mult la apă pînă s-a spart. Dar iată că în sfîrșit o parte din făptași, o parte din cei ce și-au vîrît mîinile murdare în avutul poporului, sînt în boxă, în fața unei săli de trei zile arhipline, de la orele opt dimineața pînă la douăsprezece noaptea. Stau tîlharii în țarc, ca fiarele în cușcă. Majoritatea lor stau cu privirile ațintite tot timpul în podelele boxei. Din sală îi privesc 400 de perechi de ochi de buzinari, priviri fulgerătoare de ură, de indignare și scîrbă. Și acum să le facem cunoștință fără să le întindem mîna — omizilor care au uscat codrii Leordinei, care au furat din avutul poporului și truda țapinarilor. Primul e Ioan Brudașcă, fostul șef al stației C.F.R. Leordina, tîlhar fără rușine și falsificator abil, fin microb care a infectat totul în jurul său. I s-a dus vestea lui Brudașcă, pînă prin regiunea București, ca cel mai teribil furnizor de lemne de foc sau de construcții. Vrei un vagon-două de lemne? Găsești la șeful gării din Leordina, la Brudașcă. Dar Brudașcă nu avea nici pădure proprie, nici depozit de lemne. El, dar vezi, el a descoperit că, pentru ca să vinzi vagoane întregi de lemn de foc nu-ți trebuie depozit. Ai doar depozitul I.F.E.T.ului lîngă gară, cu linie de garaj. Iți trebuie apoi un om în depozit, și o conducere gură-cască; încolo, treaba merge strună. Și Brudașcă le-a găsit pe toate om în depozit, și l-a ales pe manipulantul Ioan Urda zis Borșan — iar conducerile pentru că au fost mai multe în ultimii ani, au fost toate una și una. Așa că, să tot trăiești! Și Brudașcă, adică domnul șef de gară, s-a înțeles cu oamenii. Ei, adică Borșan și acoliții lui, cu lemnele, iar Brudașcă cu vagoanele și actele de transport măsluite. Alături de Brudașcă și Borșan, stau alte lepădături, ca Ioan Ciuban, László Kiss, Abraham Mendelovits, toți speculanți de profesie, Vasile Roșea, fost responsabil cu Se știe că, în conformitate cu legea, pădurile sînt bunuri ale poporului, și că, nimeni în afară de întreprinderile comerciale de stat, respectiv ,Combustibilul“, nu are dreptul să comercializeze materiale,le lemnoase. Iată un imperativ căruia îi dă glas cu toată claritatea întocmirea avizelor de expediere, recent eliberat din închisoare, Nicolae Apetrei, fost gestionar în depozitul de lemne Leordina, Ioan Tollhan, de la întocmirea avizelor, Petru Negrea, Francisc Daly, Ignațiu Peri zis Ferdinand, tîlhar recidivist, fost șeful depozitului din Petrova, loan Drimus, fost șef al depozitului Petrova, Nicolae Lăzărescu, fostul șef al stației C.F.R. Petrova, Ștefan Kertész, loan Biriș, Nicolae Havrici, și se așteaptă sosirea lui loan Lazarciuc, condamnat o dată la trei ani închisoare pentru alte furturi. Toți aceștia sînt învinuiți de delapidări, complicitate, favorizare și tăinuire la delapidare și speculă, înșelăciune în dauna avutului obștesc, furt din avutul obștesc, fals în acte publice, uz de fals, etc. După cît se vede, un adevărat cortegiu de infracțiuni îndreptate împotriva avutului obștesc și a ordinei noastre de drept. Cum s-ar spune, adunat și s-au adunat. Și cum s-au adunat, la început s-au ales cu banii luați pe cantitatea de 702.000 kg material lemnos în valoare de aproape 400 mii lei, iar în viitor, se vor alege cu siguranță, cu ani de închisoare în raport cu faptele lor, legea, ce exprimă voința poporului. Și totuși, această „piedică“ a trecut-o ușor Brudașcă, șeful de gară priceput în ale cancelariei și hîrtiilor. Ce a făcut Brudașcă? Știa el că nu se pot expedia lemne pe calea ferată fără scrisori de trăsură, și căt aceste scrisori de trăsură nu se pot întocmi dacă nu au la baza lor bonuri de vînzare eliberate de Direcția regională silvică sau avize de expediție eliberate de conducerea I.F.E.T. Și mai știa un lucru : că vagoanele lunecă mai ușor printre degete, dacă de pildă, sînt expediate de o întreprindere de stat sau altă organizație economică, pentru alte întreprinderi din țară. Și asta a făcut Brudașcă. Pe scrisorile de trăsură, la rubrica expeditor, trecea cînd „gospodăria agricolă de stat Leordina“, cînd „gospodăria de stat Leordina“ unități ce n-au existat niciodată și nici nu există), cînd alte întreprinderi fictive. Iar ca act de bază, scria un aviz de expediție cu un număr fictiv sau folosea de mai multe ori același bon de vînzare. Ca destinatar, folosea tot diferite nume de întreprinderi și instituții, ca de pildă, sectorul T. C. Dej, cooperativa de consum Brezoaia, raionul Răcari, regiunea București, gospodăria colectivă „înainte“ Berveni, etc. Și sub aceste perdele, hoții operau în stil mare. Ioan Brudașcă, de exemplu, a vîndut numai speculantului loan Ciuban 4 vagoane de lemn de foc. Cît despre procurarea lemnelor, metoda, era mult mai simplă. Pur și simplu se trăgeau vagoanele în depozitul I.F.T.Ț-ului, pe linia de garaj și erau Încărcate de către muncitori plătiți de I.F.E.T. care natural, habar n-aveau pentru cine încarcă. Asta o știa doar Ioan Urda zis Borșan și șeful gării. Ignațiu Peri zis Ferdinand de la deppozitul din Petrova avea o metodă mai simplă. El era șeful de depozit, avea imprimate destule, avea și vagoane dirijate, și mai avea și un „bun“ șef de gară în persoana lui Lăzărescu. Așa că în această direcție, toate căile erau deschise — cît despre conducere, niște gură-cască — își zicea Ignațiu Peri zis Ferdinand. Să-i împachetezi cu birouri, cu dosare cu tot și tot n-ar spune o vorbuliță. Așa că și aici lucrurile erau aranjate. Ei, și apoi, legea. Legea admite pierderi maxime de 3 la sută. Deci, se poate fura pînă la 1.000 de metri steril pe an, în mod legal. N-ai decît să le spui șefilor că „nu-s lemnele“, și gata, se scad... Așa a ajuns Ignațiu Peri vestit, de-1 cunoșteau ca pe banul cel rău, pînă și oamenii din Brezoaia, regiunea București. De la Ignațiu Peri au cumpărat lemne: Francisc Fucsek din Sighet, Gheorghe Lazăr din Ciocănești, Mihalache Dionisie din Brezoaia, Ioan Birosz din Sighet și mulți alții. Și a cumpărat fiecare de cît a avut nevoie. In orice caz, nu s-a încurcat Ignațiu Peri zis Ferdinand cu mici, ci numai de la un cantități vagon- două în sus. In „activitatea“ lui, bietul Ignațiu Peri a avut și cîteva ghinioane, ghinioane de moment însă. Așa, într-o zi, a trecut prin depozit șeful de sector Nicolae Marbec. A controlat, așa, într-o doară, actele de expediție ale vagoanelor. Și pe un asemenea act scria „Mărăcine Dionisie, gara Ciocănești, regiunea București“. Maricec a oprit vagonul și a refăcut hîrtiile pentru populare „Combustibil“, raportînd totodată conducerii. Altă dată, tot Nicolae Maricec l-a prins pe Ignațiu Peri zis Ferdinand că a întocmit acte fictive de transformare a unei cantități de 250 m. st. lemn de foc în mangal de bocșă, în timp ce el aMulți muncitori au venit la Leordina de prin diferitele sectoare. Și-au lăsat țapinele afară, rezemate de perete și au intrat. Sala e arhiplină, dar tot li se face loc. Ii privesc pe hoți și falsificatori cu ură. Pe unii îi cunosc. Aveau bani, huzureau, și-i priveau cu indiferență, pe ei, pe muncitorii care se cățărau pe coaste și doborau arborii pe care aceste elemente declasate îi vindeau din depozitul final. Stringeau oamenii din măsele, măcinindu-și revolta. In fața instanței depun martorii. Sînt majoritatea muncitori de pădure din Leordina, Petrova și din alte sate. Sînt străini, din regiunea București, din Cluj, Dej, Gherla și din alte părți. Nicolae Florescu din Brezoaia, a venit la Leordina să spună în fața instanței că, cu un an și ceva în urmă, a venit la Leordina, l-a cunoscut pe Borșan în gară și că, la repezeală acesta i-a vîndut două vagoane de lemne. — L-am văzut doar o dată — spune martorul, dar dacă ar fi aici, l-aș cunoaște, își întoarce apoi privirea spre boxă. Borșan își ascunde privirea. Și deodată, martorul îl arată că vea cantitatea de mstigal respecitivă, și că Perl era cat pe aci să pretindă și manopera. Iată pînă unde poate merge obrăznicia tîlhairului. Ei, de data asta, fosta conducere a luat măsuri: 1-ia făcut pe Ignațiu Perl zis Ferdinand expeditor de materiale iar pe Mariecu care probabil vedea prea multe, l-a mutat în alt sector. ...., degetul: el este, tovarășe președinte.. Borșan pălește. Simte degetul arătător al martorului impungiindu-1 în creer. Se scoală, se bîlguie, simte sutele de priviri din sală. Prin fața instanței trec apoi rînd pe rînd: martorii Gheorghe Moise, Gheorghe Lazăr, Dionisie Mărăcine, Mihai Pentelimon, Vasile Szabo, Nicolae Marbec, Vasile Glodean, Mihai Halbac, Pavel Bud, Vasile Ciceu, Gavrilă Dan și alți oameni ai muncii din Berveni, Luhăceni, Sighet, Clip, Dej, Petrova, Vișeu, Borșa și alte localități. In total martorii depășesc cifra de o sută, și fiecare în parte, demască tîlhăriile organizate de această bandă de ticăloși. Rînd pe rînd, mărturiile intuiesc la stîlpul infamiei pe loan Brudașcă, Ignațiu Peri zis Ferdinand, loan Urda zis Borșan, László Kiss, Abraham Mendelovits și pe ceilalți din boxă, care din munca celor din sală, din bunurile poporului și-au făcut unii ca Brudașcă averi, iar alții au trăit în huzur. O bandă de ticăloși în fața justiției Cum „lucrau“ tîlharii Oamenii muncii acuză »