Pentru Socialism, august 1958 (Anul 9, nr. 1418-1443)

1958-08-01 / nr. 1418

proletarium­ rom ORBAR AL COMITETELUI AfJUML AL PARTIDULUI RIBA CITIRESC REI­H $1 AL SFATHLI1 PAPILAR REHIHAL BAIA MARE m /MuțTra­i .m > » V­­ î­s­a » «­• «fc rB în intima l­i mi.&f­ ifc'ni Wifl t ■ «ÍXXSíSCXXXIÍÍCÍXXIÖÍ1CJÖWÖIX!« ftiiniirtNft' tfi­ hi - W» TGÍÖ « akaW « «*̇« V ««I­r^ai­r* »>■ [UNK]­*» ra» Kill 8 I &imhit d miner In biroul minei „9 Mai" de la exploatarea minieră „7 Noiem­brie" Nistru, s-au adunat șeful minei, inginerul loan Vijdeluc, mai­strul principal loan Petrescu, Vasile Terșanski, dispecer din Trus­tul minier Baia Mare și cei doi mineri Gheorghe Pop Zidaru și loan Marincat. $ — Uitați de ce v-am chemat — a spus ing. Ioan Vijdeluc celor­­ doi mineri. In luna iulie, filonul „Ramura­luț" trebuie deschis pe o­­ lungime mai mare în scopul creării de noi rezerve. Noi ne-am gîn­­­­dit să formăm o brigadă care să lucreze aici și aceasta să fie com­­­­pusă din echipele dvs. Ce ziceți? — Apoi... noi ce să zicem... facem cum nu, numai să știm , cât avem de făcut și să avem ce ne trebuie! — zise Gheorghe Pop. “* — Am vrea să depășim recordul pe exploatare la înaintări în galerii și pentru aceasta va trebui să facem cel puțin de 40 m. de înaintare. Dacă faceți mai mult cu alți mai bine, ziua de 23 Au­gust și Ziua minerului trebuie întîmpinate așa cum se cuvine, cu rezultatele cele mai bune — le zise inginerul. Tov. Vasile Terșanski le promisese că le va trimite și sfredele armate — numai treabă să facă. — Auzi măi Ioane... sfredele armate, special pentru noi — zise tov. Pop — care se angajă ca sarcina primită să o ducă la bun sfîrșit, ba încă peste cei 40 de metri să mai facă încă 4 metri de galerie. Așa a pornit la orizontul zero în luna iulie înaintarea pe filo­nul „Ramura puț". In fiecare decadă cînd se făcea măsuratul in­­­­formativ șeful minei dădea din cap mulțumit, înaintarea medie pe g zi era de 2,5 metri liniari — rezultat nemaiîntîlnit la exploatarea „7 Noiembrie“ Nistru. Luna iulie se apropia de sfîrșit. Minerii erau curioși să afle cît a realizat brigada lui Pop la înaintare. Tov. inginer Vijdeluc i-a anunțat că brigada lui Pop și-a îndeplinit angajamentul luat. — Ciți metri?— întrebă unul — Patruzeci — grăi altul. — Nu! nici vorbă — răspunse vesel Inginerul. — Dar cît? Cît a făcut? — 52! Cei din jur l-au felicitat călduros pe minerii din brigada lui Gheorghe Pop, care nu numai că și-au realizat angajamentul lu­at, dar l-au și depășit cu încă... 8 metri. Cuvîntul minerilor e cuvînt! Printre muncitorii atelierelor centrale „Hutira Dezideriu“ Colectivul atelierelor­­ centrale „Hutira Dezideriu“ din Baia Ma­re s-a pregătit cu grijă pentru a intîmpina cu noi succese in muncă ziua de 23 August și Ziua minerului. Angajamentele luate recent in acest sens sunt edificatoare. Tov. Ludovic Sila­­ghi, secretarul comitetului sindi­cal îmi relatează: *— Productivi­tatea muncii va crește cu 3,5 la sută, prețul de cost va fi re­dus cu peste 1,5 la sută, iar pla­nul de producție pe luna august va fi depășit cu 5 la sută. 5 Pentru traducerea in viață a acestor angajamente, conducerea a 5 a hotărît aplicarea unor măsuri­­ tehnico-organizatorice. Astfel, în­­ curînd va fi dată in folosință o­­ nouă mașină de rectificat și o­­ mașină de rabotat roți dințate / conice. In cadrul întrecerii socialiste vor fi antrenați un număr sporit de muncitori. Echipele comuniști­lor Ștefan Várvedési și Ioan Șar­­toș de la secția turnătorie se află în întrecere, luîndu-și angaja­mentul de a depăși planul de producție cu 5 la sută, precum și să reducă rebuturile cu 0,5 la su­tă față de luna trecută. La data de 6 august va avea loc un schimb de experiență în­tre muncitorii fabricii „Unio" din Satu Mare și muncitorii ate­lierelor centrale „Hutila Dezi­deriu". Astfel, un grup format din 15 muncitori ai atelierelor centrale își va putea arăta măies­tria în muncă. De asemenea ei vor avea ocazia să-și însușească experiența pozitivă a fruntașilor în muncă din Satu Mare. <5»X%XSÍXXVÖÍÍ«X3íX5tXXXÍ«atSSí Pi* DE ONOARE de la exploatarea minieră „Jozsa Béla“ Baia Sprie GHEORGHE BLEDEA miner fruntaș in raionul r. ȘTEFAN BUD, șeful­ brigăzii de­­ la înaintarea rapidă GHEORGHE SANDU miner fruntaș în sectorul IV. ★ IN CADRUL­ COLABORĂRII TEHNICO-ȘTIINȚIFICE A ȚA­RII NOASTRE CU CELELALTE ȚARI DE DEMOCRAȚIE POPU­LARĂ, în cursul zilei de ieri au plecat în R. P. Bulgaria un grup de ingineri zootehiniști din țară pentru schimb de experiență și spe­cializare în domeniul acțiunii de însămînțare artificială și organizarea centrelor la animale de repro­ducție și combatere a sterilității. Peste cîteva zile un alt grup de ingineri zootehniști și medici vete­rinari va pleca în același scop în R. Cehoslovacă. ★ TINERII DIN ORAȘUL VI­­ȘEU, la chemarea comitetului ra­ional și orășenesc U.T.M., partici­pă cu însuflețire la acțiunile de în­frumusețare a orașului. Pînă azi peste 200 de tineri au efectuat circa 1.500 d­e muncă voluntară, adu­­cînd astfel o contribuție de seamă la realizarea de economii.­­A­ MEMBRII GOSPODĂRIEI AGRICOLE COLECTIVE DIN BERVENI, sprijiniți îndeaproape de mecanizatorii de la S.M.T.­rei, au terminat în cursul zilei Că­de ieri treieriișul griului și secării. ★ LA SUCCESELE COOPERA­TORILOR DE LA „UNITATEA“ DIN SIGHET se adaugă zilnic al­tele noi. Astfel, pînă ieri colectivul muncitorilor de la această coope­rativă meșteșugărească și-a reali­zat planul lunar în proporție de 103 la sută, dînd peste plan prin­tre alte produse 800 bucăți pulove­re bărbătești și garnituri de baie. ★ SERI SEARA. SUB AUSPI­CIILE FILIALEI S.R.S.C. s-a pre­zentat filmul „Africa“ seria II-a. Prezentarea filmului a fost făcută de către profesoara Angela Silaghi. După prezentare pe ecranul din curtea Casei de cultură a sindica­telor din Baia Mare, a rulat filmul cu același nume. In clișeul. Strungarul Gheorghe Roaliș de la atelierul­­ de în­­­treținere al exploatării miniere „Drapelul roșu" Her­ța, lucrînd la șlefuirea unei piese de perforator, ecue-i va ajuta pe­ mineri să-și depășească planult î In atenția participanților la concursul „Croaziera prieteniei" Consiliul regional A.R.L.U.S. anunță pe participanții la con­­cursul de jocuri distractive „Cro­­aziera prieteniei“ că termenul pentru depunerea dezlegărilor s-a prelungit pînă la 10 august. Tragerea la sorți a cîștigătorilor va avea loc la 17 august. 4,­M* 4 4444*441 1 Anul IX, Mr. 1418 4 pag. «■ 20 banii Vineri, 1 august 1958 ■f Adunarea femeilor din orașul Baia Mare : I : t-f-f-f-M4++-f+444-f4+ 4­4 Miercuri după-amiază, în sala teatrului de stat a avut loc o adu­nare a femeilor din orașul Baia Mare. Cu acest prilej tovarășa Maria Petrila, secretară a Consiliului Na­țional al Femeilor, a prezentat da­rea de seamă a delegației femeilor din țara noastră care a participat la cel de-al IV-lea Congres al F.D.I.F. care a avut loc la Viena în zilele de 1—5 iunie 1958. In limba maghiară a vorbit tovarășa Losonczi Roza­lia, membră în comitetul orășenesc Baia Mare al P.M.R. Pe marginea dării de seamă au luat cuvîntul mai multe femei prin­tre care laboranta Veronica Fîrtea, de la uzinele „1 Mai“ Ferneziu și Magdalena Iliescu, responsabila comisiei de femei de la întreprin­derea „Olga Bande“. Vorbitoarele au scos în evidență lupta femeilor din țara noastră și din lumea în­treagă pentru pace și preîntâmpi­narea unui nou război modial. Tot­odată ele au înfierat agresiunea ar­mată a S.U.A. și Angliei în țările Orientului arab, cerîmd imediata re­tragere a trupelor agresoare. Fe­meile sunt hotărîte să lupte cu efor­turi sporite zi de zi pentru tradu­cerea înfiată a hotărârilor congre­sului de la Viena. S-a trimis apoi o telegramă se­cretariatului F.D.I.F. din Berlin. Adunarea a luat sfîrșit prin prezentarea unui bogat program cultural la care și-au dat concursul corul U.R.C.M., echipa de dans a cooperativei „Tehnolemn“ și so­liștii cooperativei „Talpa“. Treierișul-problema centrală ia sate­ llllllllllllllllllllllliuillltllllllllllllllllllaiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiir. wniiiiiiiîiiitii Se muncește bine Comuna Turulung se situează între fruntașele raionului Oaș la muncile agricole de vară. Cele trei garnituri de treier ale S.M.T. A­­pa, la care muncesc clte două e­­chipe de muncitori, funcționează zilnic 20—22 de ore. Mecanizatorii îngrijesc cu răs­pundere garniturile, ceea ce duce la grăbirea treierișului, acest fapt a dus și la terminarea în întregime a treierișului în G.A.C. din satul Drăgușeni. Acum drapelul de frun­taș se află în mina lui Gheorghe Toth, tractorist din Drăgușeni. In cuprinsul comunei, cu cele trei garnituri de treier, pînă acum s-au treierat cerealele păioase de peste 30 la sută din suprafețele cultivate cu aceste culturi. In raza comunei Sanislău (Cărei) pînă ieri s-au treierat peste 500 tone de cereale păioase. Cele 4 garnituri de treier ale S.M.T. Că­rei sînt asigurate cu cîte două e­­chiipe de muncitori. Se treieră zi­­ i­nic aproape 90 tone grâu. Primii pe comună care au termi­nat treieratul grâului au fost colec­tiviștii și întovărășiții. ★ In satul Copalnic (Lăpuș) în zo­rii zilei de 29 iulie a început treie­­rișul. La aria tineretului, primii care au treierat grâul au fost de­putatul Vasile Oros și țăranii mun­citori Nichita Bartoș, Gheorghe Mi­ele, etc. încă la batoză, acești ță­rani muncitori au predat și cantită­țile de cereale contractate cu statul. „Nici un spic să nu se piardă” Pionierii și școlarii de la Școala de 7 ani nr. 1 din comuna Supuru de Jos, raionul Tășnad, îndrumați de instructoarea de pionieri An­gela Carada, pornesc în fiecare zi pe miriștile comunei pentru a strân­ge spice de grîu, călăuzindu-se du­pă lozinca „Nici un spic să nu se piardă“. In cîteva zile pionierii au reușit să strângă o cantitate de spice din care au­ rezultat 60 kg. grîu. mmm In clișeu. Se treieră ultimele stoguri ale întovărășiților din Satulung, raionul Șomcuta Mare. Pe întinsul regiunii noastre se treieră de zor: zilnic, tot mai multe unități agricole cooperatiste raportează terminarea treieri­șului. Recent, au terminat de treierat gospodăriile colective din Adrian, Drăgușeni, Remetea Oașului (Oaș), întovărășirile din Sanislău, Dindeștiu Mic, Vezendiu (Cărei), Satulung (Șomcuta Mare), Sărăuad, Eriusincrai (Tășnad) și altele. j LA ORDINEA ZILEI Munca politica la aici Ne aflăm în plină campanie de treieriș. Din zori și pînă-n noapte se treieră recolta­t grîu și alte păioase. In aceste zile, la aici se a­­duna mulți țărani muncitori, fapt ce constituie un bun prilej de a des­fășura o intensă muncă politică în rîndurile lor, de a populariza suc­cesele obținute de gospodăriile co­lective și întovărășirile agricole, pentru a face ca tot mai mulți ță­rani muncitori să pășească pe dru­mul cooperativizării agriculturii. Este de remarcat faptul că nu­meroase organizații de partid au luat din timp măsurile necesare pentru desfășurarea unei susținu­te munci politice la ariile de treier. De pildă, Comitetul comunal de partid din Mădăras (secretar tov. Ioan Pop), raionul Satu Mare, a ținut o plenară cu agitatorii, cu ca­re prilej aceștia au fost temeinic in­struiți și repartizați apoi pe arii. Activitatea agitatorilor este urmă­rită îndeaproape. Agitatorii sînt a­­jutați astfel să desfășoare o mun­că politică cu un conținut cît mai bogat și atrăgător. Agitatori co­lectiviști cum sunt Vasile Terebeș, Gheorghe Sabău, Ignațiu Gorzău, Ștefan Cuc și alții, de la aria gos­podăriei colective, au organizat convorbiri și întîlniri între colecti­viști și țăranii muncitori cu gos­podărie individuală, unde au vorbit despre superioritatea agriculturii socialiste, au demonstrat prin ci­fre elocvente succesele colectiviști­lor, faptul că gospodăria colectivă a reușit să asigure un trai tot mai bun pentru membrii săi. De aseme­nea, la arte a fost organizat citi­tul ziarului în pauza de prânz, cînd agitatorii informează pe oamenii muncii de pe ogoare asupra celor mai importante probleme politice din țară și asupra evenimentelor internaționale. Brigada artistică de agitație a prezentat la alte bogate programe legate de munca de re­coltare și treieriș. O experiență bu­nă în munca politică la aici a do­­bîndit și organizația de bază din G.A.C. din Baba Novac. Gazeta de perete popularizează pe larg succesele colectiviștilor. Dar agita­torii colectiviști și-au extins acti­vitatea și la aria țăranilor munci­tori cu gospodărie individuală. A­­ici ei au organizat o expoziție care scoate în evidență realizările colec­tiviștilor în sporirea recoltelor, a­­sigurarea unor venituri mari în na­tură și în bani pentru colectiviști. (Continuare în pag. 2-a.) Foc de tabără este ultima seară pe care o pe­trec pionierii în tabăra de la Ne­grești. Peste două ore se vor afla cu toții în jurul focului de tabără și în vederea acestui eveniment, se fac ultimele pregătiri. Tovarășa instructoare, Ana Lungu, repetă cu copiii un cîntec recent învățat pune la punct dansurile și recită­și­rile. După cină, cei 60 de băieți și fe­tițe s-au aliniat pentru a pleca în poiana verde de la marginea comu­nei, unde urma să se aprindă fo­cul. La lumina roșie a flăcărilor, mi­cii artiști au prezentat în fața pro­fesorilor, a instructorilor și a cole­gilor lor: poezii, cântece, dansuri romînești, sovietice și maghiare. „La revedere tabără dragă, la revedere noi vom porni“,, răsunau glasurile pionierilor care se în­dreptau în ritmul tobei spre tabără. In zorii zilei, trenurile i-au dus pe pionieri, spre Sighet, Satu Ma­re, Baia Mare, spre locurile lor natale. Peste 2.250 kg. grîu la hectar Alaltă seară colectiviștii din Căpleni, raionul Cărei, au terminat treierișul păioaselor. Ei au realizat o producție medie de 2.250 pînă la 2.300 kg grîu la hectar, ceea ce reprezintă o depășire a mediei re­alizate în anul trecut cu 200 kg., iar a celei obținute în acest an in sectorul individual — cu circa 800 kg la hectar. ★ Pînă ieri cu cele 69 de batoze existente, în raionul Cărei s-au treierat grînele de pe 6.100 ha. secerate, reprezentînd 32,5 la sută dîn suprafața cultivată, 5 gospodării colective, 11 întovărășiri agri­cole și cooperativa agricolă de producție cu­rentă din Craidorolț au terminat treierișul. Pînă acum au fost dezmiriștite aproape 7.000 hectare și s-au însămînțat în miriște peste 1.000 hectare cu plante fu­­­rajere. Gheorghe Marcuș Ritm ne­satisfăcător In raza comunei Șomcuta Mare, treieratul cerealelor păioase se des­fășoară într-un ritm nesatisfăcător. Cauza ? In această S.M.T. Pribilești a trimis comună garni­turi de­ treier slab reparate. Ast­fel, din ziua de 28 iulie stau nefo­­losite două garnituri de treier din cauza defectării tractorului și a motorului electric. In ziua de 30 iulie s-a mai defectat încă un trac­tor. Indiferenței de care dă dovadă conducerea S.M.T. Pribilești, față de problema treierișului la Șomcu­ta Ma­re trebuie să i se pună capăt. NEGLIJENȚA In timpul muncilor la arii se pot întîmpla mici accidente și de aceea este necesar să existe truse de me­dicamente, precum și oameni in­struiți care să dea primul ajutor. Din păcate însă, pînă în prezent nu toate ariile au fost prevăzute cui truse de medicamente, iar în unele locuri chiar dacă există truse șu sînt aprovizionate cu medicamente. Astfel, la aria din Rătești în trusă medicală nu se găsesc decît niște bandaje. Un număr însemnat de truse medicale se găseau pînă nu de mult la sediul Sfatului popular* raional Cărei, în lăzi, netrim­ise la comune. ; Pe calea îmbunătățirii factorului de putere la fabrica „Unio“ După multă vreme, întreprinderea „Unio“, prin specificul rețelei sale energetice, lucra cu un factor putere scăzut, fapt care îi crea de serie de dificultăți în exploatarea­­ instalațiilor în perioadele de vîrf precum și cheltuieli suplimentare rezultate din repetatele majorări de taxe pentru energia consumată la un factor de putere inferior valorii de 0,75. D­n anul 1957 și în semestrul I al anului 1958 factorul de putere mediu realizat era de 0,67, fapt care a contribuit în mare măsură la exploatarea nerațională a gene­ratoarelor uzinei electrice, mai a­les în schimbul I cînd intreprin­de­­rea noastră a realizat un factor de putere scăzut, situat în jurul valo­rii de 0,56. Această situație era determinată de faptul că 3 din cablurile de for­ță și anume cele corespunzătoare atelierelor de montaj construcții metalice, montaj vagonal și meca­nică grea, lucrau cu un factor de putere scăzut, deoarece în aceste a­­teliere majoritatea consumatorilor o formează transformatoarele de sudură. ION LEONTIN I-1 (Continuare în pag. 2-a.) , IN LUPTA DE In dimineața aceea răcoroasă cînd noaptea își mai juca încă umbrele pe figurile unor intîr­­ziați ce câscau somnoroși, stantin Ștefănescu brigadier Con­ta „Steaua roșie“ Car­ine ieși din schimbul de noapte, respiră de cî­teva ori aerul proaspăt umf­lîn­­du-și pieptul, se spălă în grabă, dădu raportul schimbului său și plecă. Acasă, cafeaua ce aburea încă, nu­î ispitea prea mult. Ii era mai mult somn decît foame. Din cîteva sorbituri înghiți totuși ca­feaua se dezbrăcă și se aruncă în pat. Dar se frămîntă în pat fără să poată adormi, închi­se forțat ochii și vedea parcă în galerie la „dublă", pe Gheorghe Danciu și el tot brigadier la tran­sport în subteran spunîndu-i par­că: — Ce crezi, măi Costică, nu mai tu poți ieși primul ?! A­­cum în cinstea Zilei minerului să rămînă, el Constantin Ștefă­nescu ultimul cu schimbul lui ? Să-l întreacă Danciu și Țigler, ceilalți brigadieri de transport ? — Ba mai bine . * ț Dar nu sfirși gîndul, ci își acoperi capul cu plapuma. Se va descurca el a doua zi așa cum o fi mai bine... In calitate de brigadi­er la transport îi place să muncească cu oamenii din schim­bul lui în așa fel, ca din cele 3 schimburi, al lui să fie primul. Dacă in ultimele 6 luni a reușit acest lucru se datorește faptului că munca a fost bine organizată, parcul de locomotive a fost folo­sit așa cum trebuie, incit minerii din schimbul lui au avut vagone­­te goale suficiente, iar pe­­ngă aceasta au ieșit și la flotație „to­nele". In ultima vreme de cind lucra „pe noapte" nu-i mergeau lu­crurile tocmai bine și celelalte schimburi se apropiau cu „pro­centele“ de schimbul său, ba Danciu chiar i-a spus în față că nu va mai fi primul, ci acest loc îl va lua el sau Țigler. Costică a tăcut, ce era să-i spună decît că „e și normal ca după atîta vreme să rămînă și el­­ pe locul H sau III. Și acum îi părea atît de rău că i-a spus așa. Trebuia să-l ia puțin mai tare și să-i spună că nu se teme. Dar o va face­ .■ * . Cu siguranță că o va face . < s ★ In seara următoare, mai tăcut ca altădată, Constantin Ștefă­nescu s-a întîlnit cu Danciu jos pe galeria „Ferdinand“. Și după „raport", care nu era de loc îm­bucurător deoarece în mină nu erau „goale“, l-a privit în față și i-a spus: — Auzi, să nu crezi tu că schimbul lui Ștefănescu a mu­rit! Trăiește ! Iar de-acum ține­­ți-vă bine ! Și s-a repezit să-și­ organizeze schimbul. In mină — la puțul central — nu era nici un vagonet gol, iar minerii nu aveau cu ce începe schimbul. Se întoarse grabnic la galeria dublă, dădu dispoziții ce­lor­ doi mecanici de locomotive să plece afară după vagonele goale. Dar mai întâi le spuse: — Știți că schimbul nostru e fruntaș de 6 luni așa că trebuie să facem totul pentru ca și în cinstea Zilei minerului să fim tot primii. Deci cu toate for­țele ! Mecanicul de locomotivă Ioan Bucșa cu ajutorul său au plecat în goană după „goal­e", iar el a făcut un ocol să vadă ce mine­reu are la sectoare. Se întîlni cu ing. Gheorghe Tivodaru — șe­ful raionului III și cu ing. Radu Banaurs de la raionul II și le-a spus: — Minereu! Să vină minereu! In scurtă vreme, două locomo­tive se întoarseră cu vagonete goale, iar cele pline au fost re­morcate și primele două trenuri cu minereu au ieșit afară, încă la orele­­ unu. Acum așteptau din nou vagonete goale să încarce minereu și să mai scoată vreo 3—4 trenuri pînă la șut ... Și în această frămîntare mai sosi cu „goale" încă o locomotivă, ca­re și ea se întoarse îndată afară cu „pline". Constantin Ștefănescu răsuflă ușurat. Se gîndea că-i abia ju­mătate din șut și planul la tran­sport e aproape făcut, i-ar mai trebui vreo 2—3 trenuri de „goale“ și apoi i-ar plăcea să stea de vorbă cu Danciu și Țig­ler. Se bucură nespus de mult cind mai sosi un tren gol. T. TOHATAN (Continuare în pag. 2-a)1* PENTRU TITLUL FRUNTAȘ

Next