Pentru Socialism, octombrie 1958 (Anul 9, nr. 1469-1495)

1958-10-01 / nr. 1469

w1 > 1' pro­­ mmm rom miié. GRAM fII COMITETULUI REGION­AL AL PARTIDULUI TURCITORESC ROIRIN ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL BAIA­NȚ? A IX-a aniversare a proclamării­­ Republicii Populare Chineze n urma unei vizite pe care a fă­cut-o recent în Republica Popu­lară Chineză, trimisul special al cu­noscutului ziar englez „Daily Ex­press“, Frederik Ellis, a scris ur­mătoarele: „Am avut prilejul să văd o revoluție industrială care nu-și are egal în istoria universală... Re­alizările sînt fantastice judecind du­pă orice standard". Intr-adevăr, da­că luăm unul dintre etaloanele de bază ale dezvoltării unei țări și a­­nume producția de oțel, constatăm că în 1952 China populară ocupă locul 18 în lume; în 1953 ea a în­trecut India și Suedia, pentru ca în 1956 să întreacă Australia și Cana­da și să ocupe astfel locul 11 în ierarhia mondială; anul trecut s-a situat pe locul 9, iar în primul se­mestru al anului în curs a ajuns din urmă Belgia și Italia. La sfîr­­șitul acestui an, R. P. Chineză va deveni a 7-a producătoare de oțel a lumii, iar în 1960 ea va depăși producția Japoniei. Datele citate mai sus sunt bazate pe ritmul dezvoltării producției din primul semestru al anului 1958. Dar la ședința lărgită a Biroului Politic al C.C. al Partidului Comunist Chi­nez, care a avut loc între 17 și 30 august a.c., s-a hotărît să se adre­seze întregului popor o chemare pentru a obține în 1958 o producție de 10.700.000 tone oțel, adică de două ori mai mult decît în 1957. Cum a răspuns poporul chinez la a­­ceastă chemare? In primul rînd el și-a sporit simțitor eforturile în producție, iar în al doilea rînd s-a pus în practică cu și mai multă per­severență noul principiu al dezvol­tării simultane a întreprinderilor mari, mijlocii și mici. Rezultatul? In prima decadă a lunii septembrie producția zilnică de oțel a crescut cu o treime față de aceeași perioadă a lunii august — lună cu cei mai înalți indici de producție. Apoi, în acest an au fost construite peste 350.000 cuptoare de turnătorie și furnale mici, din care peste 40 la sută lucrează deja cu întreaga lor capacitate. Și producția acestor im­portante agregate auxiliare a ma­rilor uzine și întreprinderi, nu es­te de loc mică. Astfel, spre pildă, numai cele din provincia Guandun au o capacitate anuală de peste un milion de tone. I­n lupta lor pentru dezvoltarea rapidă a bazei industriale a țării, muncitorii chinezi aplică și extind importante inițiative. Așa, spre pildă, muncitorii de la marile întreprinderi metalurgice au hotărît ca din acumulările realizate peste plan — fără nici un alt ajutor din partea statului — să construiască mici uzine metalurgice— sateliți. Astfel, muncitorii din Anșan nu­mai cu economiile obținute într-o singură lună au construit 200 fur­nale mici. In același mod, în regi­unea Baotou se va construi o uzi­nă — satelit care va produce anual 300.000 tone fontă, iar provinciile Sîciuan, Iunnan și Gub­­jou — 27.000 furnale mici cu o capacitate totală de 13 milioane tone fontă. „Poporul care acum zece ani nu cunoștea aproape nici un fel de unelte în afară de lopată — scrie trimisul special citat mai sus — fa­brică astăzi mașini uriașe, com­plexe". Astfel, în 1957 au fost pro­duse peste 200 tipuri de mașini-u­­nelte automate și semiautomate, precum și utilaje pentru industria metalurgică și extractivă. China populară poate fabrica astăzi sin­gură utilaj pentru furnale cu un volum de 1.000 m.c., pentru cup­toare Martin de 185 tone, pentru mine cu o producție anuală de 900.000 tone cărbune, turbine cu a­­buri și hidroturbine de 25.000 și respectiv 27.500 kW etc. Apoi, prin­tre noile produse realizate recent se numără mașini-unelte de găurit în coordonate, mașini de precizie pentru rectificarea roților dințate, mașini de frezat pentru copiere și multe altele. De notat însă că toa­te acestea se construiesc pentru pri­ma dată în China în anii puterii populare. S­uccese de seamă s-au obți­nut și în dezvoltarea agri­culturii. Astfel, în anul trecut s-a obținut o recoltă de cereale cu 2,5 milioane tone mai mare ca în 1956. (Continuare in pag. 4-a.) Pe șantierul nr. 2 de construcții Baia Mare se muncește cu avînt. UN CLIȘEU: Tovarășii Ludovic Longaver, șeful șantierului, și Alexandru Papp, șef de echipă, examinează lucrările executate. Grupa sanitară de la uzina „1 Mai“ Ferneziu din nou fruntașă pe țară Cu doi ani în urmă, grupa sani­tară de Cruce Roșie de la uzinele „1 Mai“ Ferneziu primea drept răsplată pentru munca depusă ti­tlul­ de grupă fruntașă pe țară. Acum un an, am întâlnit din nou această grupă în aceeași formație. Examenul n-a fost ușor și de aceas­tă dată grupa fruntașă din Baia Mare a trebuit să cedeze locul gru­pei 109 de cartier din București. Erau necăjite echipierele băimărene, dar în fața echipei bucureștene mai bine pregătită au trebuit să plece steagul. In același timp au luat hotărârea însă de a munci mai bine pentru ca la viitorul concurs să recâștige ceea ce au pierdut. „Nu-i nimic, spunea comandanta grupei, tovarășa Lau­ra Bonea, într-o discuție cu co­mandanta grupei din București. La anul tot noi o să câștigăm“. Ce a urmat se cunoaște: grupa de la uzinele „1 Mai“ din Ferne­ziu s-a clasat prima pe regiune, deci iat-o din nou la concursul pe țară, care s-a desfășurat în zilele de 28 și 29 septembrie la București. Sunt cunoștințe vechi. Aceeași co­­manda­­tă, aceleași șefe de echipe, doar conducătorul tehnic e nou. In locul rezervat grupei pe Sta­dionul tineretului, echipierele aș­teaptă cu nerăbdare vocea crainicu­lui care anunță răspicat: „Grupa uzinelor „1 Mai“ Ferneziu se pre­gătește pentru intrarea în teren“. O ultimă verificare a cunoștințelor, și în fața juriului apar cele 19 echi­piere în frunte cu comandanta gru­pei și conducătoarea tehnică dr. Iudita Kaplai. Emoțiile mai persis­tă pe fețele unor­ echipiere, dar ele dispar repede și siguranța pune stăpânire pe fiecare. Prima vorbește Valeria Bunea. Discută despre bo­lile profesionale cu atîta siguranță încît aprecierile juriului sunt una­nime. Intre timp ecipa s-a de sub conducerea laborantei Augusta Paș­­ca se pregătește de intrare în „fo­care“. Mișcările sunt calculate și fără nici o greșeală. Totuși, echipa are o penalizare: a depășit timpul. Dar nu din vina echipierelor ci... a cinematografiei care a filmat, întrebările juriului continuă. Rînd pe rînd echipierele Elena Ne­­greanu, Clara Moldovan, Cornelia Moldovan răspund fără nici o gre­șeală. Atenția celorlalte grupe era în­dreptată în mod deosebit spre gru­pa de la Baia Mare. Era doar un concurent serios. Și într-adevăr, căci atunci cînd s-a anunțat punc­tajul primei zile, grupa băimăreană era clasată pe locul I. In ziua a doua a concursului, ce a fost așteptată cu multă nerăbda­re, intrau în concurs alte grupe bi­ne pregătite. Fiecare rezultat putea să schimbe situația. Nu mică le-a fost bucuria cînd crainicul a anun­țat că pe locul I și deci fruntașă pe țară s-a clasat grupa sanitară de Cruce Roșie a uzinelor „1 Mai“ Ferneziu din Baia Mare. Le urăm echipierilor grupei frun­tașe pe țară noi succese în viitor în munca de educare sanitară a maselor. I. BĂLAN DE LA SUBREDACȚIA NOASTRA O fabrică din Maramureș Mai zilele trecute, la instituția în care lucrez se ridicase­blema că trebuie comandate pra­de urgență niște scaune. Am primit eu sarcina de a rezolva acest lu­cru și ca atare m-am interesat unde aș putea face comanda. Am aflat de la un prieten, că de cu­­rând harnicii muncitori de la fa­brica de mobile din orașul nostru au confecționat prin valorificarea deșeurilor lemnoase 2.000 bucăți scaune. M-am înarmat deci cu docu­mentele necesare: notă de coman­dă, scrisoare de virament, și ia­­tă-mă ajuns aproape de luciul de cristal al Tisei unde se înalță spre cer un coș uriaș, iar alături își scălda fațada în razele de argint ale soarelui de toamnă o clădire cenușie. Pe acoperiș o firmă cu litere de lemn îmi prezintă: — fabrica de mobile ,,,Alexandru Tamaș" — Sighet. Portarul, un bătrînel sim­patic cu mustața răsucită, albit de noianul anilor ce-i apasă pe ume­rii puțin încovoiați, îmi iese înain­te zimbind. Și, fiindcă mă cu­noaște, nu a fost necesar să mă prezint, ci am început discuția cu vechi cunoștințe. — O! Ce mai faci Józsi bácsi?! — Precum vedeți, bine! Da, mă­ rog, pe cine căutați? — Cu tovarășul director­aș... Józsi bácsi nu mă lăsă să ter­min. — A plecat la sfat, dar trebuie să vină imediat. Pînă m­ă­ alta mai hodtiniți pleacă lingă moșii. M-am așezat pe scăunelul în­tins cu multă politețe de Józsi bácsi, care a început să-mi spu­nă: — Ehei, tovărășele! Toate se reînnoiesc pe lume, numai noi îm­­bătrinim. Dar cresc oameni noi care vin în locul nostru, ne iau tinerii inaintci Ce viață! Cum nu-i eu de vîrsta lor?! Și bătrînul deapănă amintirile din viața plină de mizerii din tinerețea lui. — Uite la firma asta a fabri­cii! Știi dumneata ce poate vor­bi ea? M-am uitat la ea nedumerit. — intr-adevăr frumoasă fir­ma, se vede ca sunteți meșteri pricepuți în prelucrarea lemnului, că și literele sunt din lemn șle­fuit! Bătrînul mă fixă dintr-o dată cu ochii lui pătrunzători și-mi spu­se: — Știți, fabrica aceasta a fost înființată în anul 1898, de către o societate pe acțiuni. Era pri­ma fabrică din Maramureș și producea mobile îndoite și alte mărfuri din lemn. — Vasăzi că fabrica dv. împli­nește 68 de ani? — mi-am de­mascat eu nedumerirea. — Da! Da!... 68 de ani! A­­proape o viață de om, tovărășe­le ! Józsi bácsi are cam tot atîția ani, poate mai mulți, dar a cres­cut in această fabrică, lucrind încă de mic copil. De la el am a­­flat că această fabrică era a ba­ronului Groedel — cel care locu­ia in castelul de­îngă gara mi­că unde-i acum spitalul — și că acest mare bogătaș mai avea în­că 8 fabrici de acest fel, iar pă­durile de pe 12 munți erau toa­te ale lui. Plin de durere mi-a povestit bătrînul cum lucra el și cu el a­­lături alți vreo 70 de muncitori d­­e 12—14 ore pe zi și ciștigau doar atâta ca să nu moară de foa­me. Pe urmă baronul a vindut fabrica, societății suedeze ,,La­­ros", iar în timpul războiului ma­șinile au fost demontate de fasciști și au fost duse. — Numai cazanul de aburi nu l-au dus — povestea bătrînul — fiindcă nu l-au putut demonta! După eliberare, fabrica rămă­sese ca vai de ea, avea numai un circular și două ferăstraie-pan­­glică, 7 muncitori, 2 paznici și 3 funcționari, care confecționau lăzi pentru fructe. Mi-a povestit Józsi bácsi cum s-a făcut naționalizarea din ’48 și cum au primit muncitorii ves­tea că fabrica nu mai e a lui Groe­del, ci a poporului. — Pe urmă — continuă Józsi bácsi voios — am înființat o sec­ție de tîmplărie unde făceam bi­nale pentru șantierul Salva—Vi­șen. Dar eu eram bătrin și în 1949 m-am pensionat. Locul meu l-au luat cei tineri. Bătrînul se opri. Spre noi ve­nea un bărbat îmbrăcat în salope­tă curată, albastră. — Vezi pe tînărul ăsta!? El poate povesti ce s-a făcut după 1948. M-am prezentat și dansul mi-a strîns mina, prezentîndu-se: — Joan Kraila! Văzindu-l în salopetă, l-am în­trebat la ce mașină lucrează. — Nu lucrez la mașină! Sunt șeful serviciului planificare! Cu această ocazie am predat nota de comandă pentru scaunele mele, iar împreună cu Jow­­ner, șeful serviciului tehnic, Eis­am făcut o vizită prin fabrică. Muncitorii de aici mi-au poves­tit despre condițiile noi de mun­că create în noua fabrică, care în 1949—50 a fost înzestrată cu utilaj nou. Am găsit că principa­lele produse ce se nasc aici sunt: mobila curbată, în special scaune de diferite­­ tipuri. IOAN BERCIU (Continuare în pagina 2.) ::/vWWWW­ i. t­onul I* *. Mr. 1»! * ! * . £ Miercuri, X t 1 octombrie 1958 * î * : i­t X­ ­4 pag. ■** 20 bani X + ♦ ♦ .♦ Pentru îmbunătățirea activității în comerțul socialist In anii care s-au scurs de la în­ființarea primelor unități ale comer­țului socialist, lucrătorii din această ramură importantă a economiei na­ționale au cîștigat o vastă expe­riență în organizarea desfacerii mărfurilor după cerințele comerțu­lui socialist. Dezvoltarea rețelei co­merciale, modernizarea magazine­lor, a utilajului asigură o desfă­­cere civilizată care se bucură de o largă apreciere din partea oameni­lor muncii, din partea consumato­rilor. La analiza comerțului de stat și cooperatist în domeniul a­­provizionării și deservirii popu­lației din regiunea noastră, biroul comitetului regional de partid îm­preună cu comitetul executiv al sfatului popular regional a apreciat ca un fapt pozitiv că în ultimii ani volumul desfacerii mărfurilor a crescut anual în medie cu 12 la sută, ceea ce reprezintă numai în anul 1957 o creștere a desfacerii mărfurilor alimentare și industriale în valoare de peste 123 milioane lei. Aceasta oglindește creșterea nivelului de trai al oamenilor mun­cii. In comerțul de stat cheltuielile de circulație au fost reduse în mod simțitor, contribuind la creșterea rentabilității și a beneficiilor, dar cu toate astea nivelul cheltuielilor de circulație continuă să fie ridi­cat. Analizînd activitatea din comerț în lumina directivelor celui de-al II-lea Congres al partidului se constată­ încă lipsuri mari în activitatea întreprinderilor comer­ciale de stat și mai ales în­­ domeniul cooperației de consum. Principala lipsă se remarcă la nivelul ridicat al cheltuielilor de circulație ce grevează mult asupra rentabilității acestor întreprinderi, fapt ce aduce pierderi mari economiei. Avînd o experiență vastă, comu­niștii și toți lucrătorii din comerțul de stat vor trebui să întreprindă acțiuni de îmbunătățire a activității lor în așa fel ca aceste cheltuieli să fie reduse încă în acest an în comerțul local cu 0,60 la sută, iar în cadrul cooperației cu cel puțin 1,30 (față de cheltuielile din pri­mul semestru al acestui an). Această sarcină se va putea rea­liza și depăși prin introducerea u­­nei gospodăriri mai chibzuite a măr­furilor, prin eliminarea stocurilor supranormat­ive, prin înlăturarea transporturilor inutile, și prin creș­terea productivității pe cap de sa­lariat cu cel puțin 10 la sută la volumul desfacerii mărfurilor, ceea ce va face posibil reducerea consi­derabilă a personalului administra­tiv și de deservire. In hotărîrea biroului regional de partid elaborată după plenara cu activul din comerț și cooperație se trasează sarcini tuturor organelor de partid și de stat spre a duce o temeinică muncă politico-organi­­zatorică, precum și un control și îndrumare sistematică asupra acti­vității economico-financiare a co­merțului local și cooperatist. Educația comunistă a lucrători­lor din comerț și cooperație tre­buie îndreptată în primul rînd îm­potriva furturilor, a delapidărilor și a lipsurilor în gestiune, spre prevenirea acțiunilor dușmănoase, demascarea la timp a elementelor necinstite care nu au ce căuta în comerțul socialist, recuperîndu-se imediat pierderile și pagubele prici­nuite. Printr-un sistem de con­trol și inventarieri inopinate, cadre­le cinstite trebuie să primească un ajutor permanent și calificat spre a fi ferite de abateri, degradări de mărfuri, stricăciuni etc, pagube ca­re trebuie să fie imputate celor vi­novați. Hotărîrea se ocupă pe larg de asigurarea unei mai bune aprovi­zionări de iarnă și pe anii viitori a populației prin completarea fon­dului de mărfuri în așa fel ca li­vrările către comerțul local să crească în anul 1959 d­e 2 ori fa­ță de 1958, asigurîndu-se sortimen­te variate cerute de populație. In regiunea noastră sînt posibili­tăți mari de creare a unor baze legumicole în jurul orașelor și a centrelor muncitorești. Aceasta va elimina transporturile costisitoare din alte regiuni reducîndu-se în mod considerabil cheltuielile de cir­culație. In acest scop se vor în­ființa sere de legume, trufandale și culturi timpurii care vor ajunge în stare proaspătă și la un preț mai ieftin la consumatori. Paralelismul s-a dovedit un feno­men dăunător în comerț, de aceea va trebui să se treacă la speciali­zarea magazinelor și la o mai bu­nă repartizare geografică a acestora asigurîndu-se înființarea de noi u­­nități comerciale în cartierele mun­citorești. La baza activității comerțului so­cialist stau cerințele mereu cres­­cînde ale oamenilor muncii. Pen­tru a cunoaște aceste cerințe e ne­cesar ca sfaturile populare împre­ună cu sindicatul regional din co­merț și cooperație să organizeze trimestrial consfătuiri cu consuma­torii, unde se vor dezbate proble­mele legate de aprovizionarea și deservirea populației. Rolul mare al cooperației în transformarea socialistă a satului impune întărirea ei politica organi­zatorică, la nivelul unei organizații de masă puternice a țărănimii muncitoare, prin antrenarea unor mase largi de cetățeni în conduce­­rea treburilor și gospodărirea avân­tului obștesc al cooperativei. In acest scop trebuie să fie reactivizate comisiile sătești, activele pe circum­i­scripții și consiliile* cooperativelor.[ Comitetele raionale și orășenești] de partid vor dezbate în ședinței] plenare activitatea economico-finann] diară a unităților comerțului de­­ stat și cooperatist mobilizînd comu­­­niștii și pe toți lucrătorii din co­merț în lupta pentru îmbunătățirea continuă a activității acestor unități economice, în rentabilizarea lor și întărirea rolului politic și organiza­toric al cooperativelor sătești. Mobilizarea tu­turor forțelor, în frunte cu comuniștii, va face ca comerțul socialist, verigă importan­tă în ridicarea nivelului de trai, să consolideze și să dezvolte suc­­­cesele obținute în lupta pentru o cea mai bună aprovizionare a oa­­­menilor muncii. Utilizează bine materialul lemnos Cu fiecare an ce trece indicii de utilizare a masei lemnoase pentru scopuri industriale cresc necontenit. Și nu e de mirare. Din lemnul de foc se scot mari cantități de doage pentru producția de butoaie. Din acest scop numai în ultimii ani exploatările forestiere au înființat 14 puncte mecanizate, care prelu­crează anual din­ zeci de mii de metri steri de lemne de foc, însem­nate cantități de doage. Urmînd acest drum, care de fapt constituie un nesecat mijloc de ve­nituri, conducerea sectorului Dra­­gomirești din raza I.F.E.T. a construit și dat îin folosință Vișeu, în parchetul „Botiza“ un nou punct mecanizat care zilele acestea a în­ceput să producă doage. El este do­tat cu o mașină de forță ce are 35 c.pe un gater de 18 țoli și 3 mese circulare pentru prelucrarea doa­gelor. Instalarea acestui punct s-a fă­cut pe timp de lungă durată (peste 5 ani), datorită faptului că parche­tul respectiv dispune de primă în cantități suficiente, materie asi­gurând funcționarea sa în bune condițiuni. In ce privește acționa­rea mașinii de forță aceasta nu e o problemă. Ea va folosi drept com­bustibil la producerea forței meca­nice deșeuri­le rezultate de la pre­lucrarea doagelor. ★ Vinderea în rate a aparatelor de radio, a mașinilor de spălat ru­fe și a frigiderelor „Pinguin" de producție indigenă, este o nouă do­vadă a grijii statului nostru față de ridicarea nivelului de trai al oa­menilor muncii. In orașul Baia Ma­re de luni dimineață și pînă aseară s-au vîndut în rate cca 100 aparate de radio, peste 40 mașini de spălat rufe și peste 10 frigidere „Pinguin“. ★ In cadrul pregătirii premize­­lor pentru realizarea planului de extracție a minereului pe anul 1959 ieri dimineață la exploatarea mi­nieră „Steaua roșie“ Cavnic au în­ceput lucrările de redresare a minei „B“. Peste 100 de oameni lu­crează la galeria Ferdinand pentru refacerea canalului, a liniei ferate și a boltării galeriei. ★ Organizațiile de bază U.T.M. din orașul Baia Mare, față de a­­nul trecut, acordă o mai mare a­­tenție pregătirii învățămîntului po­litic U.T.M. Această preocupare se remarcă prin faptul că pînă în pre­zent la formele de învățămînt s-au înscris peste 4.200 utemiști. ★ 300.000 lei economii au reali­zat­­ de la începutul anului și pînă a­ zil cei 3Q de­ mem­bri ai brigăzii de economie de la fabrica „Unio“ din Satu Mare. ★ Pe baza contractelor încheiate cu gospodăriile agricole colective, întovărășirile agricole și țăranii muncitori cu gospodărie individua­lă, Direcția de contractări și achi­ziții din raionul Satu Mare a pre­luat pînă ieri dimineață cca 3.000 tone cînepă ★ Un colectiv de ingineri și teh­nicieni de la fabrica „1 Septembrie“ Satu Mare a stabilit în cursul zilei de ieri modificările constructive și tehnologice care se vor adopta în cursul anului viitor la fabricarea aparatelor de gătit cu gaze și a bi­­doanelor de lapte. Aceste modifi­cări au fost stabilite în vederea rea­lizării economiilor de laminate de oțel. ■A Incepind de ieri, o brigadă formată din activiști ai comitetului regional U.T.M. al U.C.F.S. lucrea­ză în cadrul colectivelor sportive din orașul Satu Mare în scopul îm­bunătățirii activității de cultură fizică și sport a tineretului sătm­ă­­reatcc ­Deșii de mit La G. A. S. Seini In aceste zile se muncește cu spor pe ogoarele gospodăriei agricole de stat din Seini (Șomcuta Mare). Se recoltează sute de tone de fructe și legume. La fel s-a început recolta­tul viei. Pînă în zilele trecute din grădina de legume s-au recoltat peste 265 tone de zarzavaturi, iar din livada gospodăriei s-au livrat peste 260 tone fructe statului. Concomitent cu efectuarea a­­cestor lucrări se desfășoară într-un ritm intensificat însămînțarea ce­realelor păioase. Astfel, pînă la da­ta de 29 septembrie s-a terminat însămînțarea orzului și secării, iar acum s­e dă bătălia pentru termina­­rea grabnică a însămînțării griului pe cele 100 hectare planificate. Insamîntează în rînduri încrucișate La gospodăria agricolă de stat din Odoreu (Satu Mare), bătălia însămînțărilor de toamnă se desfă­șoară cu multă însuflețire. Succese­le dobîndite pînă acum ne îndrep­tățesc să spunem că principala preo­cupare a mecanizatorilor și tuturor lucrătorilor din gospodărie este îndreptată spre executarea însă­mînțărilor la timpul optim. Din ce­le 550 hectare planificate au fost însămânțate pînă acum 280 hectare cu orz, secară și grâu. O suprafață de 180 hectare a fost însămânțată în rînduri încrucișate, metodă care aduce însemnate sporuri de re­coltă. Paralel cu însămmnțările, munci­torii din această gospodărie au în­­silozat peste 800 tone furaje ,și această acțiune continuă încă. Tot­odată au fost executate arături a­­dînci de toamnă pe o suprafață de 50 hectare. Cele mai bune rezultate obține în această campanie brigada com­plexă condusă de Grațian Șuteu. Un grup de colectiviști și întovărășiți din Satu Mic, raionul Tăș­­nad, citesc cu multă atenție evenimentele apărute in ziar. in comuna Turulung Colectiviștii în frunte Din zori pînă seara tîrziu mun­cesc în colaborare mecanizatorii de la S.M.T. Apa și colectiviștii din satul Drăgușeni,­­pentru a termi­na în­ următoarele 2—3 zile însă­mînțarea ultimelor boabe de grîu în solul bine pregătit. Pînă acum în­­sămînțarea culturilor de toamnă s-a efectuat într-un procentaj de 80 la sută. La fel muncesc și colectiviștii din gospodăria colectivă „Drum nou“ din Turulung. Ei, cu ajuto­rul brigăzii de tractoare, au arat peste 85 la sută din suprafața un­de se vor însămînța cereale pă­ioase de toamnă. Pînă în ziua­­ de 29 septembrie hectare cu grîu, au însămînțat 40­20 hectare cu orz și 6 hectare cu secară. Roadele întrecerii patriotice Un mijloc important pentru mo­bilizarea țăranilor muncitori cu gospodării individuale la efectua­rea la timp a lucrărilor agricole de toamnă îl constituie întrecerea patriotică organizată pe circum­scripții și care dă rezultate bune. Astfel, pînă acum țăranii munci­tori din comuna Turulung, au în­­sămînțat însemnate suprafețe de teren cu păioase de toamnă și au tratat și condiționat peste goane de semințe necesare 3 va­în­sămînțărilor. De asemenea au re­coltat 60 la sută din culturile de toamnă. Fruntașei în întrecerea patriotică se situează circumscripțiile nr. 3, 10 și 22, unde deputații Nagy, Ioan Bodor și Andrei Ștefan Ko­csis au mobilizat țăranii muncitori la terminarea muncilor agricole.

Next