Pentru Socialism, octombrie 1958 (Anul 9, nr. 1469-1495)
1958-10-01 / nr. 1469
w1 > 1' pro mmm rom miié. GRAM fII COMITETULUI REGIONAL AL PARTIDULUI TURCITORESC ROIRIN ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL BAIANȚ? A IX-a aniversare a proclamării Republicii Populare Chineze n urma unei vizite pe care a făcut-o recent în Republica Populară Chineză, trimisul special al cunoscutului ziar englez „Daily Express“, Frederik Ellis, a scris următoarele: „Am avut prilejul să văd o revoluție industrială care nu-și are egal în istoria universală... Realizările sînt fantastice judecind după orice standard". Intr-adevăr, dacă luăm unul dintre etaloanele de bază ale dezvoltării unei țări și anume producția de oțel, constatăm că în 1952 China populară ocupă locul 18 în lume; în 1953 ea a întrecut India și Suedia, pentru ca în 1956 să întreacă Australia și Canada și să ocupe astfel locul 11 în ierarhia mondială; anul trecut s-a situat pe locul 9, iar în primul semestru al anului în curs a ajuns din urmă Belgia și Italia. La sfîrșitul acestui an, R. P. Chineză va deveni a 7-a producătoare de oțel a lumii, iar în 1960 ea va depăși producția Japoniei. Datele citate mai sus sunt bazate pe ritmul dezvoltării producției din primul semestru al anului 1958. Dar la ședința lărgită a Biroului Politic al C.C. al Partidului Comunist Chinez, care a avut loc între 17 și 30 august a.c., s-a hotărît să se adreseze întregului popor o chemare pentru a obține în 1958 o producție de 10.700.000 tone oțel, adică de două ori mai mult decît în 1957. Cum a răspuns poporul chinez la această chemare? In primul rînd el și-a sporit simțitor eforturile în producție, iar în al doilea rînd s-a pus în practică cu și mai multă perseverență noul principiu al dezvoltării simultane a întreprinderilor mari, mijlocii și mici. Rezultatul? In prima decadă a lunii septembrie producția zilnică de oțel a crescut cu o treime față de aceeași perioadă a lunii august — lună cu cei mai înalți indici de producție. Apoi, în acest an au fost construite peste 350.000 cuptoare de turnătorie și furnale mici, din care peste 40 la sută lucrează deja cu întreaga lor capacitate. Și producția acestor importante agregate auxiliare a marilor uzine și întreprinderi, nu este de loc mică. Astfel, spre pildă, numai cele din provincia Guandun au o capacitate anuală de peste un milion de tone. In lupta lor pentru dezvoltarea rapidă a bazei industriale a țării, muncitorii chinezi aplică și extind importante inițiative. Așa, spre pildă, muncitorii de la marile întreprinderi metalurgice au hotărît ca din acumulările realizate peste plan — fără nici un alt ajutor din partea statului — să construiască mici uzine metalurgice— sateliți. Astfel, muncitorii din Anșan numai cu economiile obținute într-o singură lună au construit 200 furnale mici. In același mod, în regiunea Baotou se va construi o uzină — satelit care va produce anual 300.000 tone fontă, iar provinciile Sîciuan, Iunnan și Gubjou — 27.000 furnale mici cu o capacitate totală de 13 milioane tone fontă. „Poporul care acum zece ani nu cunoștea aproape nici un fel de unelte în afară de lopată — scrie trimisul special citat mai sus — fabrică astăzi mașini uriașe, complexe". Astfel, în 1957 au fost produse peste 200 tipuri de mașini-unelte automate și semiautomate, precum și utilaje pentru industria metalurgică și extractivă. China populară poate fabrica astăzi singură utilaj pentru furnale cu un volum de 1.000 m.c., pentru cuptoare Martin de 185 tone, pentru mine cu o producție anuală de 900.000 tone cărbune, turbine cu aburi și hidroturbine de 25.000 și respectiv 27.500 kW etc. Apoi, printre noile produse realizate recent se numără mașini-unelte de găurit în coordonate, mașini de precizie pentru rectificarea roților dințate, mașini de frezat pentru copiere și multe altele. De notat însă că toate acestea se construiesc pentru prima dată în China în anii puterii populare. Succese de seamă s-au obținut și în dezvoltarea agriculturii. Astfel, în anul trecut s-a obținut o recoltă de cereale cu 2,5 milioane tone mai mare ca în 1956. (Continuare in pag. 4-a.) Pe șantierul nr. 2 de construcții Baia Mare se muncește cu avînt. UN CLIȘEU: Tovarășii Ludovic Longaver, șeful șantierului, și Alexandru Papp, șef de echipă, examinează lucrările executate. Grupa sanitară de la uzina „1 Mai“ Ferneziu din nou fruntașă pe țară Cu doi ani în urmă, grupa sanitară de Cruce Roșie de la uzinele „1 Mai“ Ferneziu primea drept răsplată pentru munca depusă titlul de grupă fruntașă pe țară. Acum un an, am întâlnit din nou această grupă în aceeași formație. Examenul n-a fost ușor și de această dată grupa fruntașă din Baia Mare a trebuit să cedeze locul grupei 109 de cartier din București. Erau necăjite echipierele băimărene, dar în fața echipei bucureștene mai bine pregătită au trebuit să plece steagul. In același timp au luat hotărârea însă de a munci mai bine pentru ca la viitorul concurs să recâștige ceea ce au pierdut. „Nu-i nimic, spunea comandanta grupei, tovarășa Laura Bonea, într-o discuție cu comandanta grupei din București. La anul tot noi o să câștigăm“. Ce a urmat se cunoaște: grupa de la uzinele „1 Mai“ din Ferneziu s-a clasat prima pe regiune, deci iat-o din nou la concursul pe țară, care s-a desfășurat în zilele de 28 și 29 septembrie la București. Sunt cunoștințe vechi. Aceeași comandată, aceleași șefe de echipe, doar conducătorul tehnic e nou. In locul rezervat grupei pe Stadionul tineretului, echipierele așteaptă cu nerăbdare vocea crainicului care anunță răspicat: „Grupa uzinelor „1 Mai“ Ferneziu se pregătește pentru intrarea în teren“. O ultimă verificare a cunoștințelor, și în fața juriului apar cele 19 echipiere în frunte cu comandanta grupei și conducătoarea tehnică dr. Iudita Kaplai. Emoțiile mai persistă pe fețele unor echipiere, dar ele dispar repede și siguranța pune stăpânire pe fiecare. Prima vorbește Valeria Bunea. Discută despre bolile profesionale cu atîta siguranță încît aprecierile juriului sunt unanime. Intre timp ecipa s-a de sub conducerea laborantei Augusta Pașca se pregătește de intrare în „focare“. Mișcările sunt calculate și fără nici o greșeală. Totuși, echipa are o penalizare: a depășit timpul. Dar nu din vina echipierelor ci... a cinematografiei care a filmat, întrebările juriului continuă. Rînd pe rînd echipierele Elena Negreanu, Clara Moldovan, Cornelia Moldovan răspund fără nici o greșeală. Atenția celorlalte grupe era îndreptată în mod deosebit spre grupa de la Baia Mare. Era doar un concurent serios. Și într-adevăr, căci atunci cînd s-a anunțat punctajul primei zile, grupa băimăreană era clasată pe locul I. In ziua a doua a concursului, ce a fost așteptată cu multă nerăbdare, intrau în concurs alte grupe bine pregătite. Fiecare rezultat putea să schimbe situația. Nu mică le-a fost bucuria cînd crainicul a anunțat că pe locul I și deci fruntașă pe țară s-a clasat grupa sanitară de Cruce Roșie a uzinelor „1 Mai“ Ferneziu din Baia Mare. Le urăm echipierilor grupei fruntașe pe țară noi succese în viitor în munca de educare sanitară a maselor. I. BĂLAN DE LA SUBREDACȚIA NOASTRA O fabrică din Maramureș Mai zilele trecute, la instituția în care lucrez se ridicaseblema că trebuie comandate prade urgență niște scaune. Am primit eu sarcina de a rezolva acest lucru și ca atare m-am interesat unde aș putea face comanda. Am aflat de la un prieten, că de curând harnicii muncitori de la fabrica de mobile din orașul nostru au confecționat prin valorificarea deșeurilor lemnoase 2.000 bucăți scaune. M-am înarmat deci cu documentele necesare: notă de comandă, scrisoare de virament, și iată-mă ajuns aproape de luciul de cristal al Tisei unde se înalță spre cer un coș uriaș, iar alături își scălda fațada în razele de argint ale soarelui de toamnă o clădire cenușie. Pe acoperiș o firmă cu litere de lemn îmi prezintă: — fabrica de mobile ,,,Alexandru Tamaș" — Sighet. Portarul, un bătrînel simpatic cu mustața răsucită, albit de noianul anilor ce-i apasă pe umerii puțin încovoiați, îmi iese înainte zimbind. Și, fiindcă mă cunoaște, nu a fost necesar să mă prezint, ci am început discuția cu vechi cunoștințe. — O! Ce mai faci Józsi bácsi?! — Precum vedeți, bine! Da, mă rog, pe cine căutați? — Cu tovarășul directoraș... Józsi bácsi nu mă lăsă să termin. — A plecat la sfat, dar trebuie să vină imediat. Pînă mă alta mai hodtiniți pleacă lingă moșii. M-am așezat pe scăunelul întins cu multă politețe de Józsi bácsi, care a început să-mi spună: — Ehei, tovărășele! Toate se reînnoiesc pe lume, numai noi îmbătrinim. Dar cresc oameni noi care vin în locul nostru, ne iau tinerii inaintci Ce viață! Cum nu-i eu de vîrsta lor?! Și bătrînul deapănă amintirile din viața plină de mizerii din tinerețea lui. — Uite la firma asta a fabricii! Știi dumneata ce poate vorbi ea? M-am uitat la ea nedumerit. — intr-adevăr frumoasă firma, se vede ca sunteți meșteri pricepuți în prelucrarea lemnului, că și literele sunt din lemn șlefuit! Bătrînul mă fixă dintr-o dată cu ochii lui pătrunzători și-mi spuse: — Știți, fabrica aceasta a fost înființată în anul 1898, de către o societate pe acțiuni. Era prima fabrică din Maramureș și producea mobile îndoite și alte mărfuri din lemn. — Vasăzi că fabrica dv. împlinește 68 de ani? — mi-am demascat eu nedumerirea. — Da! Da!... 68 de ani! Aproape o viață de om, tovărășele ! Józsi bácsi are cam tot atîția ani, poate mai mulți, dar a crescut in această fabrică, lucrind încă de mic copil. De la el am aflat că această fabrică era a baronului Groedel — cel care locuia in castelul deîngă gara mică unde-i acum spitalul — și că acest mare bogătaș mai avea încă 8 fabrici de acest fel, iar pădurile de pe 12 munți erau toate ale lui. Plin de durere mi-a povestit bătrînul cum lucra el și cu el alături alți vreo 70 de muncitori de 12—14 ore pe zi și ciștigau doar atâta ca să nu moară de foame. Pe urmă baronul a vindut fabrica, societății suedeze ,,Laros", iar în timpul războiului mașinile au fost demontate de fasciști și au fost duse. — Numai cazanul de aburi nu l-au dus — povestea bătrînul — fiindcă nu l-au putut demonta! După eliberare, fabrica rămăsese ca vai de ea, avea numai un circular și două ferăstraie-panglică, 7 muncitori, 2 paznici și 3 funcționari, care confecționau lăzi pentru fructe. Mi-a povestit Józsi bácsi cum s-a făcut naționalizarea din ’48 și cum au primit muncitorii vestea că fabrica nu mai e a lui Groedel, ci a poporului. — Pe urmă — continuă Józsi bácsi voios — am înființat o secție de tîmplărie unde făceam binale pentru șantierul Salva—Vișen. Dar eu eram bătrin și în 1949 m-am pensionat. Locul meu l-au luat cei tineri. Bătrînul se opri. Spre noi venea un bărbat îmbrăcat în salopetă curată, albastră. — Vezi pe tînărul ăsta!? El poate povesti ce s-a făcut după 1948. M-am prezentat și dansul mi-a strîns mina, prezentîndu-se: — Joan Kraila! Văzindu-l în salopetă, l-am întrebat la ce mașină lucrează. — Nu lucrez la mașină! Sunt șeful serviciului planificare! Cu această ocazie am predat nota de comandă pentru scaunele mele, iar împreună cu Jowner, șeful serviciului tehnic, Eisam făcut o vizită prin fabrică. Muncitorii de aici mi-au povestit despre condițiile noi de muncă create în noua fabrică, care în 1949—50 a fost înzestrată cu utilaj nou. Am găsit că principalele produse ce se nasc aici sunt: mobila curbată, în special scaune de diferite tipuri. IOAN BERCIU (Continuare în pagina 2.) ::/vWWWW i. tonul I* *. Mr. 1»! * ! * . £ Miercuri, X t 1 octombrie 1958 * î * : it X 4 pag. ■** 20 bani X + ♦ ♦ .♦ Pentru îmbunătățirea activității în comerțul socialist In anii care s-au scurs de la înființarea primelor unități ale comerțului socialist, lucrătorii din această ramură importantă a economiei naționale au cîștigat o vastă experiență în organizarea desfacerii mărfurilor după cerințele comerțului socialist. Dezvoltarea rețelei comerciale, modernizarea magazinelor, a utilajului asigură o desfăcere civilizată care se bucură de o largă apreciere din partea oamenilor muncii, din partea consumatorilor. La analiza comerțului de stat și cooperatist în domeniul aprovizionării și deservirii populației din regiunea noastră, biroul comitetului regional de partid împreună cu comitetul executiv al sfatului popular regional a apreciat ca un fapt pozitiv că în ultimii ani volumul desfacerii mărfurilor a crescut anual în medie cu 12 la sută, ceea ce reprezintă numai în anul 1957 o creștere a desfacerii mărfurilor alimentare și industriale în valoare de peste 123 milioane lei. Aceasta oglindește creșterea nivelului de trai al oamenilor muncii. In comerțul de stat cheltuielile de circulație au fost reduse în mod simțitor, contribuind la creșterea rentabilității și a beneficiilor, dar cu toate astea nivelul cheltuielilor de circulație continuă să fie ridicat. Analizînd activitatea din comerț în lumina directivelor celui de-al II-lea Congres al partidului se constată încă lipsuri mari în activitatea întreprinderilor comerciale de stat și mai ales în domeniul cooperației de consum. Principala lipsă se remarcă la nivelul ridicat al cheltuielilor de circulație ce grevează mult asupra rentabilității acestor întreprinderi, fapt ce aduce pierderi mari economiei. Avînd o experiență vastă, comuniștii și toți lucrătorii din comerțul de stat vor trebui să întreprindă acțiuni de îmbunătățire a activității lor în așa fel ca aceste cheltuieli să fie reduse încă în acest an în comerțul local cu 0,60 la sută, iar în cadrul cooperației cu cel puțin 1,30 (față de cheltuielile din primul semestru al acestui an). Această sarcină se va putea realiza și depăși prin introducerea unei gospodăriri mai chibzuite a mărfurilor, prin eliminarea stocurilor supranormative, prin înlăturarea transporturilor inutile, și prin creșterea productivității pe cap de salariat cu cel puțin 10 la sută la volumul desfacerii mărfurilor, ceea ce va face posibil reducerea considerabilă a personalului administrativ și de deservire. In hotărîrea biroului regional de partid elaborată după plenara cu activul din comerț și cooperație se trasează sarcini tuturor organelor de partid și de stat spre a duce o temeinică muncă politico-organizatorică, precum și un control și îndrumare sistematică asupra activității economico-financiare a comerțului local și cooperatist. Educația comunistă a lucrătorilor din comerț și cooperație trebuie îndreptată în primul rînd împotriva furturilor, a delapidărilor și a lipsurilor în gestiune, spre prevenirea acțiunilor dușmănoase, demascarea la timp a elementelor necinstite care nu au ce căuta în comerțul socialist, recuperîndu-se imediat pierderile și pagubele pricinuite. Printr-un sistem de control și inventarieri inopinate, cadrele cinstite trebuie să primească un ajutor permanent și calificat spre a fi ferite de abateri, degradări de mărfuri, stricăciuni etc, pagube care trebuie să fie imputate celor vinovați. Hotărîrea se ocupă pe larg de asigurarea unei mai bune aprovizionări de iarnă și pe anii viitori a populației prin completarea fondului de mărfuri în așa fel ca livrările către comerțul local să crească în anul 1959 de 2 ori față de 1958, asigurîndu-se sortimente variate cerute de populație. In regiunea noastră sînt posibilități mari de creare a unor baze legumicole în jurul orașelor și a centrelor muncitorești. Aceasta va elimina transporturile costisitoare din alte regiuni reducîndu-se în mod considerabil cheltuielile de circulație. In acest scop se vor înființa sere de legume, trufandale și culturi timpurii care vor ajunge în stare proaspătă și la un preț mai ieftin la consumatori. Paralelismul s-a dovedit un fenomen dăunător în comerț, de aceea va trebui să se treacă la specializarea magazinelor și la o mai bună repartizare geografică a acestora asigurîndu-se înființarea de noi unități comerciale în cartierele muncitorești. La baza activității comerțului socialist stau cerințele mereu crescînde ale oamenilor muncii. Pentru a cunoaște aceste cerințe e necesar ca sfaturile populare împreună cu sindicatul regional din comerț și cooperație să organizeze trimestrial consfătuiri cu consumatorii, unde se vor dezbate problemele legate de aprovizionarea și deservirea populației. Rolul mare al cooperației în transformarea socialistă a satului impune întărirea ei politica organizatorică, la nivelul unei organizații de masă puternice a țărănimii muncitoare, prin antrenarea unor mase largi de cetățeni în conducerea treburilor și gospodărirea avântului obștesc al cooperativei. In acest scop trebuie să fie reactivizate comisiile sătești, activele pe circumiscripții și consiliile* cooperativelor.[ Comitetele raionale și orășenești] de partid vor dezbate în ședinței] plenare activitatea economico-finann] diară a unităților comerțului de stat și cooperatist mobilizînd comuniștii și pe toți lucrătorii din comerț în lupta pentru îmbunătățirea continuă a activității acestor unități economice, în rentabilizarea lor și întărirea rolului politic și organizatoric al cooperativelor sătești. Mobilizarea tuturor forțelor, în frunte cu comuniștii, va face ca comerțul socialist, verigă importantă în ridicarea nivelului de trai, să consolideze și să dezvolte succesele obținute în lupta pentru o cea mai bună aprovizionare a oamenilor muncii. Utilizează bine materialul lemnos Cu fiecare an ce trece indicii de utilizare a masei lemnoase pentru scopuri industriale cresc necontenit. Și nu e de mirare. Din lemnul de foc se scot mari cantități de doage pentru producția de butoaie. Din acest scop numai în ultimii ani exploatările forestiere au înființat 14 puncte mecanizate, care prelucrează anual din zeci de mii de metri steri de lemne de foc, însemnate cantități de doage. Urmînd acest drum, care de fapt constituie un nesecat mijloc de venituri, conducerea sectorului Dragomirești din raza I.F.E.T. a construit și dat îin folosință Vișeu, în parchetul „Botiza“ un nou punct mecanizat care zilele acestea a început să producă doage. El este dotat cu o mașină de forță ce are 35 c.pe un gater de 18 țoli și 3 mese circulare pentru prelucrarea doagelor. Instalarea acestui punct s-a făcut pe timp de lungă durată (peste 5 ani), datorită faptului că parchetul respectiv dispune de primă în cantități suficiente, materie asigurând funcționarea sa în bune condițiuni. In ce privește acționarea mașinii de forță aceasta nu e o problemă. Ea va folosi drept combustibil la producerea forței mecanice deșeurile rezultate de la prelucrarea doagelor. ★ Vinderea în rate a aparatelor de radio, a mașinilor de spălat rufe și a frigiderelor „Pinguin" de producție indigenă, este o nouă dovadă a grijii statului nostru față de ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii. In orașul Baia Mare de luni dimineață și pînă aseară s-au vîndut în rate cca 100 aparate de radio, peste 40 mașini de spălat rufe și peste 10 frigidere „Pinguin“. ★ In cadrul pregătirii premizelor pentru realizarea planului de extracție a minereului pe anul 1959 ieri dimineață la exploatarea minieră „Steaua roșie“ Cavnic au început lucrările de redresare a minei „B“. Peste 100 de oameni lucrează la galeria Ferdinand pentru refacerea canalului, a liniei ferate și a boltării galeriei. ★ Organizațiile de bază U.T.M. din orașul Baia Mare, față de anul trecut, acordă o mai mare atenție pregătirii învățămîntului politic U.T.M. Această preocupare se remarcă prin faptul că pînă în prezent la formele de învățămînt s-au înscris peste 4.200 utemiști. ★ 300.000 lei economii au realizat de la începutul anului și pînă a zil cei 3Q de membri ai brigăzii de economie de la fabrica „Unio“ din Satu Mare. ★ Pe baza contractelor încheiate cu gospodăriile agricole colective, întovărășirile agricole și țăranii muncitori cu gospodărie individuală, Direcția de contractări și achiziții din raionul Satu Mare a preluat pînă ieri dimineață cca 3.000 tone cînepă ★ Un colectiv de ingineri și tehnicieni de la fabrica „1 Septembrie“ Satu Mare a stabilit în cursul zilei de ieri modificările constructive și tehnologice care se vor adopta în cursul anului viitor la fabricarea aparatelor de gătit cu gaze și a bidoanelor de lapte. Aceste modificări au fost stabilite în vederea realizării economiilor de laminate de oțel. ■A Incepind de ieri, o brigadă formată din activiști ai comitetului regional U.T.M. al U.C.F.S. lucrează în cadrul colectivelor sportive din orașul Satu Mare în scopul îmbunătățirii activității de cultură fizică și sport a tineretului sătmăreatcc Deșii de mit La G. A. S. Seini In aceste zile se muncește cu spor pe ogoarele gospodăriei agricole de stat din Seini (Șomcuta Mare). Se recoltează sute de tone de fructe și legume. La fel s-a început recoltatul viei. Pînă în zilele trecute din grădina de legume s-au recoltat peste 265 tone de zarzavaturi, iar din livada gospodăriei s-au livrat peste 260 tone fructe statului. Concomitent cu efectuarea acestor lucrări se desfășoară într-un ritm intensificat însămînțarea cerealelor păioase. Astfel, pînă la data de 29 septembrie s-a terminat însămînțarea orzului și secării, iar acum se dă bătălia pentru terminarea grabnică a însămînțării griului pe cele 100 hectare planificate. Insamîntează în rînduri încrucișate La gospodăria agricolă de stat din Odoreu (Satu Mare), bătălia însămînțărilor de toamnă se desfășoară cu multă însuflețire. Succesele dobîndite pînă acum ne îndreptățesc să spunem că principala preocupare a mecanizatorilor și tuturor lucrătorilor din gospodărie este îndreptată spre executarea însămînțărilor la timpul optim. Din cele 550 hectare planificate au fost însămânțate pînă acum 280 hectare cu orz, secară și grâu. O suprafață de 180 hectare a fost însămânțată în rînduri încrucișate, metodă care aduce însemnate sporuri de recoltă. Paralel cu însămmnțările, muncitorii din această gospodărie au însilozat peste 800 tone furaje ,și această acțiune continuă încă. Totodată au fost executate arături adînci de toamnă pe o suprafață de 50 hectare. Cele mai bune rezultate obține în această campanie brigada complexă condusă de Grațian Șuteu. Un grup de colectiviști și întovărășiți din Satu Mic, raionul Tășnad, citesc cu multă atenție evenimentele apărute in ziar. in comuna Turulung Colectiviștii în frunte Din zori pînă seara tîrziu muncesc în colaborare mecanizatorii de la S.M.T. Apa și colectiviștii din satul Drăgușeni,pentru a termina în următoarele 2—3 zile însămînțarea ultimelor boabe de grîu în solul bine pregătit. Pînă acum însămînțarea culturilor de toamnă s-a efectuat într-un procentaj de 80 la sută. La fel muncesc și colectiviștii din gospodăria colectivă „Drum nou“ din Turulung. Ei, cu ajutorul brigăzii de tractoare, au arat peste 85 la sută din suprafața unde se vor însămînța cereale păioase de toamnă. Pînă în ziua de 29 septembrie hectare cu grîu, au însămînțat 4020 hectare cu orz și 6 hectare cu secară. Roadele întrecerii patriotice Un mijloc important pentru mobilizarea țăranilor muncitori cu gospodării individuale la efectuarea la timp a lucrărilor agricole de toamnă îl constituie întrecerea patriotică organizată pe circumscripții și care dă rezultate bune. Astfel, pînă acum țăranii muncitori din comuna Turulung, au însămînțat însemnate suprafețe de teren cu păioase de toamnă și au tratat și condiționat peste goane de semințe necesare 3 vaînsămînțărilor. De asemenea au recoltat 60 la sută din culturile de toamnă. Fruntașei în întrecerea patriotică se situează circumscripțiile nr. 3, 10 și 22, unde deputații Nagy, Ioan Bodor și Andrei Ștefan Kocsis au mobilizat țăranii muncitori la terminarea muncilor agricole.