Pentru Socialism, decembrie 1958 (Anul 9, nr. 1521-1546)
1958-12-02 / nr. 1521
Á.0 \. S3 wWUVAXXXJ„ ^vXÎOCXXXXX^UC^flOOOllOCXXXXX! >Q0OaQQCCXX>QO0000CXXXX)O00QCCn> La fabrica „Unio“ din Satu Mare se fabrică și prese excentrice de 6 și 16 tone. In clișeu: Ștefan Horn, maistrul secției de mașini, verifică presele excentrice de 16 tone. PENTRU SOCIALISM Din scrisorile corespondenților Yolinkin 26.850 hectare arături adinei de toamnă urmînd indicațiile tehnicienilor și inginerilor agronomi în această toamnă țăranii muncitori din raionul Satu Mare au executat arături adînci pe 26.850 ha, depășindu-și planul cu 1.850 ha. In fruntea acestei acțiuni se situează sectorul cooperatist. Dintre gospodăriile agricole colective fruntașe amintim pe acelea din satele Petin, Baba Novac, Gelu și Lipău. 29 întovărășiri agricole au executat arături adînci pe întreaga suprafață ce urmează să fie însămînțată în primăvară. Printre acestea sunt întovărășirea agricolă din Berindan, cele din Hrip și Sîi. Sandu Mihai Iși iubește locul de munca Oficiantul sanitar Gheorghe Pasca, este responsabilul punctului farmaceutic din satul Șurdești. Deși se găsește în concediu, totuși pentru a veni în ajutorul țăranilor muncitori din raza sa de activitate, el prestează zilnic 2—3 ore muncă voluntară. Gestul comunistului Gheorghe Pasca dovedește dragoste de muncă, atașament față de oamenii muncii, fapt ce-l face mult prețuit de localnici. Alexandru Bălănescu La presa tet prinți . Numeroși elevi s-au adunat la 28 noiembrie ax., în curtea Școlii medii nr. 1 din Baia Mare. Purtînd în mîini lopeți, sape și cazmale ei au plecat la întreprinderile „Cloșca“ și „Petre Gheorghe“ din Baia Mare, pentru a săpa gropi pentru puieți. La întreprinderea „Cloșca“ au luat parte 15 grupe formate din cîte 3 elevi. Cu multă rîvnă au muncit utemiștii Nicolae Vornicescu, Gavril Indrea, Alexandru Bota și Virgil Pop (cls. Xl-a), Victor Gorduza și Vasile Mărieș, (cls. X-a), Vladimir Balerini (cls. VIII-a) și alții. Ioan Maxim V î" " Vie activitate culturală Cu sprijinul organizației de bază P.M.R., al organizației U.T.M. și al sfatului popular local în comuna Cuhea, raionul Vișeu, activitatea căminului cultural a fost axată pe principala sarcină : sprijinirea transformării socialiste a agriculturii. Recent, în fața a 100 țărani muncitori a fost prezentată piesa într-un act „Bărbatul fără opinci“, care tratează problema colectivizării. In comună mai există un cor și în curînd se va înființa o brigada de agitație. La buna desfășurare a muncii culturale au contribuit învățătorii: Mircea Costel, directorul căminului cultural, Maria Popescu, responsabila echipei de teatru, precum și Dumitru Mariș, țăran întovărășit și Maria Budai țărancă individuală. Ioan Bindea Intr-o comună complet cooperativizată La marginea șoselei, la intrarea în comună, pe lingă tăblița obișnuită cu denumirea comunei a apărut una nouă: „Moftinu Mare — comună complet cooperativizată“. Aceasta este una dintre marile realizări ale țăranilor muncitori din această comună, cîștigată printr-o muncă dîrză. Au muncit oamenii fără preget, zile și nopți, pentru a ajunge aci Comuniștii, deputații, intelectualii satului, toate forțele au fost mobilizate pentru transformarea socialistă a satului. O dată cu completa cooperativizare a comunei, în munca sfatului popular au survenit schimbări mari. Obiectivul principal al muncii sale a devenit întărirea pozițiilor cîștigate și asigurarea mersului comunei înainte prin întărirea economico-organizatorică a întovărășirilor existente Organizarea muncii în comun pe bază de brigăzi a devenit un principiu de bază în toate întovărășirile din comună. In marea întrecere pentru întîietate, toate întovărășirile se bucură de sprijinul larg al sfatului popular comunal. Nu cunoaștem altă sarcină mai importantă — spune tovarășul Anton György, președintele comitetului executiv — decit aceea de a lupta pentru întărirea economico-organizatorică a întovărășirilor și a le îndruma spre forme superioare de muncă în comun. întovărășirile au deja un fond obștesc de 41.612 lei, în frunte găsindu-se cei din întovărășirea „Brazdă nouă“, care au un fond de bază de 11.404 lei, compus din 42 oi și utilaje. Membrii întovărășirii „Steaua roșie“ care au 13.095 lei la bancă, voiau să cumpere mașini de semănat, dar tovarășii de la sfat i-au povățuit să nu cumpere mașini că doar au S.M.T.unile mașini destule. In schimb, vor cumpăra tineret bovin sau oi, care le vor aduce mari foloase. In lupta pentru întărirea și dezvoltarea întovărășirilor, s-a înființat în comună și o gospodărie colectivă. Mlădiță tînără, a viitorului, fiind în centrul atenției comuniștilor și al tovarășilor de la sfat, colectiviștii se bucură de un prestigiu tot mai mare. Colectiva a devenit deja un punct de atragere pentru întovărășiți. Numărul membrilor colectivei a crescut în ultima lună cu încă 10 familii. Și într-o comună complet cooperativizată, organul local al puterii de stat are sarcini multiple care toate trebuiesc rezolvate cu participarea maselor. In această direcție, munca sfatului popular s-a ușurat mult. In locul oceanului mare de mici gospodării individuale, în comună sunt astăzi șapte mari gospodării, șapte unități de muncă în comun. De acum, toate problemele comunei se discută în consfătuirile săptămînale cu președinții și brigadierii acestor unități. Ducerea la bun sfârșit a hotărîrilor luate se face pe circumscripții electorale și prin brigăzile de muncă în care se prelucrează noile sarcini. Altădată aceste probleme sunt discutate chiar în adunările generale ale unităților cooperatiste. Recent întovărășiții au hotărit ca impozitul către stat și taxele A.D.A.S. să fie încasate de brigadieri pe baza unor liste primite de la stat, achitîndu-se la urmă pe o dhitanță comună. Și alte acțiuni obștești se rezolvă acum mai ușor decît înainte. Puterea organizată a țăranilor muncitori îndrumați de comuniști și deputați a dat rezultate bune. O nouă fîrtînă cu apă potabilă (cea mai bună din sat) trotuarul de pe strada Istrăului, cel din strada casei de naștere,a cărei construcție a început) sunt o mărturie a acestui fapt. S-a terminat și căminul cultural, lăptăria și casa pompei de incendiu din satul Ghilvaci. Asemenea acțiuni prin muncă voluntară au întreprins și femeile întovărășiților din Moftinu Mare. Ele au zugrăvit și curățit casa de naștere, iar acum se pregătesc să facă același lucru și la căminul cultural. La adunarea ce a avut loc recent, cu conducerile unităților cooperatiste din comună s-a discutat situația arăturilor de toamnă. întrecerea a fost cîștigată de întovărășirea „Steaua roșie“ — cea mai mare din sat. Comuniștii, deputații Mihai Staibhinder, Ioan Grosz, Alexandru Dobhai, Maria Mezinger sînt în primele rînduri și in această muncă, precum și în lupta pentru atragerea de noi membri în colectivă. Și acum, pentru zilele de iarnă, comitetul executiv a întocmit un plan de acțiune. Cele 31 cercuri de citit organizate pe circumscripții și-au și început activitatea. învățătorii Terezia Munteanu, Ștefan Berner și alții au pornit să răspîndească lumină în sat și pe această cale. Cursul agrozootehnic condus de inginerul Ignațiu Linzenbold va contribui la răspîndirea agrotehnicii înaintate în rândurile întovărășiților și colectiviștilor. Cooperativizarea completă a fost înfăptuită! Pasul următor: colectivizarea cere o pregătire superioară, oameni capabili să obțină noi izbînzi pe drumul vieții noi pe care a pornit toată comuna. N. S.. La Casa pionierilor din Satu Mare funcționează și un cerc de mandoline, la care participă un număr însemnat de pionieri din orașul Satu Mare IN CLIȘEU: Cercul de mandoline în timpul repetiției, Wirf!, 2 decembrie 1?"8. Cooperatorii analizează activitatea consiliului de conducere Sala de ședințe a Sfatului popular al raionului Vișeu, găzduit în ziua de 23 noiembrie a.c. adunarea generală a împuterniciților cooperativei „Muncitorul“ din cadrul orașului Vișeu de Sus. Cei peste 120 de participanți la această adunare veniți zorei, Vișeu din cartierele Zipde Mijloc și Rădeasa, au ascultat cu atenție darea de seamă pe perioada de la 1 ianuarie la 30 octombrie 1958 prezentată de tovarășul Ioan Pogaciaș, președintele cooperativei „Muncitorul“. A reieșit că planul anual al cooperativei, de aprovizionare a magazinelor cu mărfuri a fost realizat în proporție de sută la sută pînă la această dată și în proporție de 91 la sută la desfaceri. Planul de achiziții și contractări a fost depășit cu 80 la sută. Un accent deosebit s-a pus pe buna organizare a muncii în cadrul secțiilor cooperativei, ceea ce a dus la realizarea unui beneficiu de 81.135 lei. S-a acordat mare atenție și lichidării debitorilor și recuperării daunelor provocate cooperativei de către unele elemente necinstite. Pe lîngă aceste rezultate darea de seamă a scos în evidență o srie de lipsuri. Nu s-a realizat planul la creșterea numărului membrilor cooperatori, planul de încasare a fondului social subscris n-a fost nici el îndeplinit. Intrucît nu s-a acordat atenția cuvenită reducerii cheltuielilor de transport, s-au înregistrat pierderi de 16.000 lei. Discuțiile purtate au scos de asemenea în evidență că deși cooperativa a reușit să obțină rezultate în ceea ce privește aprovizionarea populației cu mărfurile cele mai căutate, totuși în cadrul magazinelor cooperativei au lipsit de multe ori mărfuri ca: cișmulițe de cauciuc, încălțăminte pentru copii, piper și altele care la alte cooperative din raion erau în cantități suficiente. împuternicitul Gavrilă Andreica a scos in evidență faptul că deși hotărirea adunării generale a cooperativei prevedea amenajarea unui local corespunzător pentru secția de desfacere din cartierul Vișeu de Mijloc, totuși pînă în prezent în această direcție nu au fost luate nici un fel de măsuri, și mărfurile în acest magazin continuă să fie păstrate în condiții cu totul necorespunzătoare. Paul Lahner, Ioan Tomoioagă și alți împuterniciți au vorbit despre felul în care trebuie să activeze fiecare împuternicit, fiecare membru din consiliu pentru ca cooperativa să se poată dezvolta. Ei au arătat că în vederea asigurării unei mai bune aprovizionări cu mărfuri, este necesar să se acorde mai multă atenție achiziționării de mărfuri agricole, să se treacă la mărirea numărului de membri și a încasării fondului social. Și în cadrul raionului nostru — au arătat vorbitorii «— trecerea țăranilor muncitori cu gospodării individuale la sectorul socialist va face ca veniturile lor bănești să crească în mod simțitor. Participanții au mai arătat că în unele secții în repetate rînduri, in pîine s-au găsit corpuri străine. De această lipsă se fac răspunzători salariații brutăriei din Vișeu de Sus, care nu acordă atenție suficientă fabricării pîinii. S-a mai arătat că unii gestionari ca, de exemplu, Gheorghe Simon Moga și alții nu deservesc cumpărătorii în mod prompt ceea ce duce la nemulțumiri. Adunarea generală a împuterniciților cooperativei a apreciat în mod deosebit activitatea depusă de unii salariați ai cooperativei ca, de exemplu Matei Solomon, Ioan Bumbac, Ștefan Năsui și alții, care in tot timpul au căutat să se achite de sarcinile care ie-au stat în față. Nu același lucru se poate spune însă despre unii salariați ca Cornel Fehér, Vasile Mostaviuc și alții, care au dat dovadă de lipsă de interes și delăsare în executarea sarcinilor ce le aveau. Adunarea generală a aprobat apoi un plan de măsuri menit să contribuie la înlăturarea lipsurilor constatate și la îmbunătățirea muncii de aprovizionare și desfacere din cadrul cooperației. AUREL DALTĂ= corespondent La drum cu brigăzile științifice și de toamnă rece. Dar aceasta n-a împiedicat brigăzile științifice ale Casei raionale de cultură din Cărei să se deplaseze în patru comune ale raionului. Primul popas a fost făcut: La Andrid La căminul cultural așteaptă o mulțime de săteni. Pe drum vin alții, bătrîni și femei ca și codanele ce se lasă duse de mijloc de flăcăi chipeși. — Bună vreme îmi zice un om încărunțit de ani. — Bună, baciule — îi zic — strîngîndu-i mina. E baciul Uglar — ne cunoaștem de mai de mult. Intre altele îmi spune că vrea să devină membru al întovărășirii agricole noi ce se înființează acum la Andrid ... Sala e arhiplină, întrebări din toate domeniile curg într-una. Unul vrea să știe amănunte despre bomba atomică, altul despre recoltele gospodăriilor agricole colective din raion, alții despre tutun și efectele lui, etc. Răspunsurile le sunt date de tovarășii din brigada științifică. Profesorii Ianovici și Kovács sunt bine documentați. La fel tov. procuror Ninacs. Și oamenii ascultă. Se dau răspunsuri exacte, științifice. Urmează programul brigăzii artistice de agitație cu puncte axate pe viața satului. Satira ustură, dar ea va remedia finele greșeli. In același timp o altă brigadă științifică și o echipă de teatru cu piesa „Bucuroși de oaspeți“, erau la: Moftinu Mic întrebările adresate brigăzii științifice au fost pretențioase — ceea ce relevă că ziarul și cartea pătrund zilnic în casele oamenilor. De pildă, s-a întrebat „Ce rost are Uniunea vamală între unele țări occidentale?“ Tot Suceveanu a răspuns clar fiind bine documentat. Au venit apoi întrebări pe teme agricole: „Ce se întîmplă cu cei inapți de muncă în G.A.C.? și alte întrebări, fiecare fiind clarificate satisfăcător. Piesa jucată aci a fost viu aplaudată, dînd un imbold formației de teatru a căminului cultural de a juca piese pe teme actuale legate de viața țărănimii muncitoare. Buni tîrziu oamenii au stat la căminul cultural în mijlocul oaspeților dragi ce i-au vizitat. Și acum, în aceeași zi la Petrești E sărbătoare pentru cei de aici. Deși n-a fost o organizare mai temeinică — totuși numărul celor prezenți a arătat curiozitatea ce frămîntă azi țărănimea muncitoare dornică de cunoștințe noi, științifice. Membrii brigăzii științifice au făcut față cu cinste întîlnirii, lămurind o serie de probleme politice, de cultură generală, medicale, agrotehnice, etc. S-a jucat apoi piesa „Umbra" in limba maghiară. La Ghenci Aici brigăzii științifice i a-a pus întrebarea: „Ce a dezbătut plenara C.C. al P.M.R. din 9-13 iunie a.c. privitor la avutul obștesc“. In răspunsul dat s-au luat exemple concrete pe plan local Bine documentate și clare au fost și celelalte răspunsuri la întrebările ridicate. A urmat apoi programul brigăzii artistice de agitație în limba maghiară, care s-a bucurat de un deosebit succes. ★ Și așa, cu brigăzile științifice la drum, Casa de cultură din Căței a reușit să satisfacă curiozitatea țăranilor muncitori pentru cîteva din problemele cele mai actuale la sate. Pe duminica viitoare membrii brigăzii științifice vor porni iar la drum. Oamenii satelor îi așteaptă cu curiozitate, cu dorința de a-și astîmpăra setea crescindâ de cultură și știință. Ii așteaptă ca pe niște oaspeți dragi și prețioși. VASILE VETICAN corespondent Efectuarea lucrărilor de susțineri miniere în condiții mai economice— problemă centrală a cadrelor tehnico - inginerești (Urmare din pag. l-a), care s-au montat în minele Săsar și Baia Sprie la o galerie de aeraj și care au dovedit să se comportă mulțumitor. Cum insă aceste soluții mai necesită încă unele experimentări și cum ele privesc doar rezolvarea unor aspecte mai particulare, problema generală susținerii și întreținerii lucrărilor miniere la exploatările din regiunea Baia Mare trebuie privită și sub alte puncte de vedere. In afară de întreținerea propriu-zisă a lucrărilor miniere, care se mărginește la anumite operații, așa-zise mai mărunte ce se execută sistematic (scurgerea apelor, repararea căilor ferate, etc.) — un mare volum de manoperă și de cheltuieli este absorbit de repararea lucrărilor miniere, care reprezintă de obicei înlocuirea unei părți mai mici sau mai mari din lucrările de susținere și întărire a acestora. Trebuie sa știm că lucrările de reparații se execută de obicei fără ca lucrarea minieră respectivă să fie întreruptă, ceea ce impune o organizare corespunzătoare a acestor lucrări, întreținerea lucrărilor miniere comportă cheltuieli mari. Pentru reducerea acestora trebuie să se ia o serie de măsuri chiar la construirea lucrărilor miniere, care să țină seama de reducerea costului de întreținere, de mai tîrziu. Intre aceste măsuri sînt: — alegerea unei secțiuni transversale cu profil stabil, dar de dimensiuni strict necesare, și — aplicarea chiar de la început a susținerii celei mai corespunzătoare. Parametrul cel mai de seamă îl constituie natura materialului utilizat la armare. Acesta trebuie ales astfel, încît să satisfacă cerințele de ordin tehnic, cerințele de producție și cele de ordin economic — și anume: 1. condițiile tehnice — rezistența, stabilitatea și ridigitatea; 2. condițiile de producție — să nu împiedice procesele de producție ci să fie adaptate la ele, să nu ocupe mult loc, să nu opună rezistență mare curentului de aer, uneori să izoleze infiltrațiile de apă; 3. condițiile economice cu alte cuvinte corespondența dintre materialul susținerii și durata de funcționare a lucrării; consum mic de manoperă cu ocazia construirii, un preț de cost inițial mai redus și mai ales un cost mic al reparațiilor. Aceste cerințe trebuiesc respectate simultan. Analiza făcută in cadrul minelor Trustului minier Baia Mare a relevat însă că la lucrările de susținere există încă situații susceptibile de îmbunătățire. Intr-adevăr, în practică, susținerea cu lemn are o mare răspîndire, deoarece ea se realizează relativ repede, se aduce ușor la locul de montaj unde de asemenea poate fi montată ușor și repede; în plus, nu ocupă foc mult ,iar în unele cazuri, anumite esențe( bradul) pot da semne de avertizare, ceea ce e important adesea pentru abataje (spre pildă, la exploatarea pilierelor la Baia Sprie etc). Susținerea in lemn are totuși o serie de dezavantaje, intrucît necesită reparații frecvente și mai ales nu rezistă destul de bine la putrezire (în condițiile unui microclimat minier dezavantajos, cu alternanțe de uscăciune și de umezeală calda). Armătura de lemn nu apără pereții lucrării miniere de dezagregare și opune o rezistență foarte mare la trecerea curentului de aer prin lucrarea minieră. Apele de mină care conțin acizi liberi au de asemenea o acțiune destructivă asupra lemnului de mină. In afară de acestea, putrezirea lemnului viciază aerul, ceea ce prezintă încă un dezavantaj la minele la care aerajul este o problemă pe prim-plan, cum sunt unele mine mari din regiune (Baia Sprie, Cavnic ș. a.). De aceea, considerăm că schimbarea de orientare în problemele lucrărilor de susținere miniere și îndreptarea lor pe cit posibil spre armarea în zidărie de piatră sau bolțari de beton (betonite), trebuie să devină actuală. Susținerea de piatră, nu are dezavantajele amintite ale susținerii de lemn. Cu toate că costul inițial de execuție este mai ridicat în comparație cu susținerea în lemn și executarea cere mai mult timp, totuși la lucrările cu durată mai îndelungată de serviciu, susținerea în zidărie se dovedește mai avantajoasă decît aceea de lemn, deoarece nu necesită reparații (practic aproape deloc). Putem aduce în acest sens o serie de exemple din experiența noastră din ultimii ani. Practica din una din minele mari, cum este cazul minei Cavnic, a dovedit că o serie de galerii armate în lemn de stejar, după o durată de 2—2,5 ani, lucrările de susținere au putrezit complet și au trebuit refăcute în întregime (filonul „Gheorghe“ la două orizonturi, filonul „s Sfinți“, filonul „Iosif“-sud, etc.), în timp ce alte porțiuni în zidărie de piatră (filonul „Gheorghe“ la orizontul 100 și altele) rezistă corespunzător de 6 ani și nu prezintă necesitate de rearmare. O serie de rostogoale, ridicate în cadre de lemn, prin care s-au rulat cantități mai mici de minereu, prezintă susținerea deteriorată, putrezită, după un timp de funcționare de 2--3 ani, iar repararea lor devine uneori practic imposibilă, în timp ce alte rostogoale ridicate în zidărie de piatră (R. 13 sau R. 22 de pe filonul „Iosif“ Cavnic), prin care s-au evacuat cantități de minereu mult mai mari, durează de ani de zile. Exemple similare se pot da și de la mina Baia Sprie. Trecerea la susținerea în piatră cu mortar este și mai convenabilă în minele care pot avea posibilitatea de a-și creea cariere proprii în apropiere, in masivele andezitice. Pentru celelalte se recomandă procurarea de bolțari prefabricați din beton (betonite) confecționați la fabricile profilate în acest scop pentru producția de serie. Ridicarea rostogoalelor în zidărie de piatră, mai ales la abataje cu lățime mai mare (la care este posibilă folosirea vagonetelor la transportul în abataj), pe lîngă avantajul unei securități mărite față de folosirea cadrelor de lemn, mai aduce economii substanțiale de lemn de mină și o reducere a prețului de cost al zonei de minereu loco-abataj, tocmai prin faptul posibilității de plasare distanțată a rostogoalelor, mai distanța putînd ajunge la 40—60 m față de 10—20 m. După un calcul sumar, această economie la metoda de exploatare cu fîșii orizontale, se poate cifra la 8— 14 la sută la tona loco-abataj. De aceea, merită atenție inițiativa colectivului tehnic al exploatării miniere „Steaua roșie“ Cavnic, care a înscris în preliminarul lucrărilor miniere trecerea la acest mod de susținere a rostogoalelor principale colectoare, dintre care unele sunt deja în curs de construire. Desigur că alegerea materialelor principale de susținere cere să se țină seama de mai mulți factori. Printre cei mai importanți sînt cerințele tehnice, care la rindul lor depind de caracterul manifestării presiunii rocilor, durata de serviciu a lucrărilor miniere etc. Astfel, la o galerie direcțională în filon, mai ales dacă mineralizația este mai concentrată, apare necesitatea excavării pilierului de siguranță (pentru evitarea pierderilor) și deci înlocuirea cerimei galeriei de bază cu o cerime artificială (armătură), peste care se așterne apoi în cursul exploatării masa de rambleu sau de minereu înmagazinat, după specificul metodei aplicate. In această situație, singurul mod de armare recomandat este susținerea în boltă de beton sau de piatră, care are avantajul unei securități a galeriei de transport și rezistență admisibilă la curenții de aeraj. Valoarea realizată numai prin recuperarea minereului din piciorul de siguranță al unui panou cu lungimea de 60 m. și lățimea filonului de 3 m., avînd un conținut extractibil metalic de 2 la sută, se ridică la circa 112.000 lei, ceea ce compensează executarea susținerii in boltă, atit pentru panoul respectiv cît și pentru o bună parte din lungimea galeriei în panoul alăturat. Aceasta a fost și liniă pe care s-a mers la exploatarea Baia Sprie, unde se execută astfel de lucrări la panoul 18, la orizontul XIII și în alte părți. Pe această linie, credem, trebuie să se meargă și în viitor, cu mai multă perseverență și intensitate. Se recomandă ca fiind foarte actuală această nouă orientare în problemele susținerii lucrărilor miniere, prin care se pot realiza anual economii de sute și chiar mii de metri cubi de material lemnos, care poate căpăta astfel o utilizare mai rațională în circuitul economiei naționale, obținându-se totodată importante economii prin reducerea prețului de cost. Cercurilor A.S.I.T. din exploatările miniere le revine sarcina de a dezbate temeinic aceste aspecte ce trebuie să stea în Centrul preocupărilor cadrelor tehnico-inginerești, in vederea unei activități tehnico-economice îmbunătățite, spre a se traduce în viață directivele partidului și guvernului. Discuții largi în sinul tehnicienilor și inginerilor mineri, in problemele lucrărilor miniere de susținere, însoțite bineînțeles de măsurile concrete adecvate, vor fi desigur binevenite.