Pentru Socialism, decembrie 1958 (Anul 9, nr. 1521-1546)

1958-12-02 / nr. 1521

Á.0 \. S3 wWUVAXXXJ„ ^vXÎOCXXXXX^UC^flOOOllOCXXXXX! >Q0OaQQCCXX>QO0000CXXXX)O00QCCn> La fabrica „U­­nio“ din Satu Mare se fabrică și prese excentri­ce de 6 și 16 to­ne. In clișeu: Ște­fan Horn, mais­trul secției de mașini, verifică presele excentrice de 16 tone. PENTRU SOCIALISM Din scrisorile corespondenților Yolinkin 26.850 hectare arături adinei de toamnă urmînd indica­țiile tehnicienilor și inginerilor agro­nomi în această to­amnă țăranii mun­citori din raionul Satu Mare au exe­cutat arături adînci pe 26.850 ha, depă­­șindu-și planul cu 1.850 ha. In frun­tea acestei acțiuni se situează secto­rul cooperatist. Dintre gospodă­riile agricole colec­tive fruntașe amin­tim pe acelea din satele Petin, Baba Novac, Gelu și Li­­pău. 29 întovărășiri a­gricole au executat arături adînci pe întreaga suprafață ce urmează să fie însămînțată în pri­măvară. Printre a­­cestea sunt întovă­rășirea agricolă din Berindan, cele din Hrip și Sîi. Sandu Mihai Iși iubește locul de munca Oficiantul sanitar Gheorghe Pasca, este responsabilul punc­tului farmaceutic din satul Șur­­dești. Deși se găsește în conce­diu, totuși pentru a veni în aju­torul țăranilor muncitori din raza sa de activitate, el prestea­ză zilnic 2—3 ore muncă volun­tară. Gestul comunistului Gheorghe Pasca dovedește dragoste de muncă, atașament față de oame­nii muncii, fapt ce-l face mult­­ prețuit de localnici. Alexandru Bălănescu La presa tet prinți . Numeroși elevi s-au adunat la 28 noiembrie ax., în curtea Șco­lii medii nr. 1 din Baia Mare. Purtînd în mîini lopeți, sape și cazmale ei au plecat la întreprin­derile „Cloșca“ și „Petre Gheor­ghe“ din Baia Mare, pentru a săpa gropi pentru puieți. La întreprinderea „Cloșca“ au luat parte 15 grupe formate din cîte 3 elevi. Cu multă rîvnă au muncit utemiștii Nicolae Vorni­­cescu, Gavril Indrea, Alexandru Bota și Virgil Pop (cls. Xl-a), Victor Gorduza și Vasile Mă­­rieș, (cls. X-a), Vladimir Bale­rini (cls. VIII-a) și alții. Ioan Maxim V î" " Vie activitate culturală Cu sprijinul organizației de bază P.M.R., al organizației U.T.M. și al sfatului popular lo­cal în comuna Cuhea, raionul Vișeu, activitatea căminului cul­tural a fost axată pe principala sarcină : sprijinirea transformă­rii socialiste a agriculturii. Recent, în fața a 100 țărani muncitori a fost prezentată pie­sa într-un act „Bărbatul fără opinci“, care tratează problema colectivizării. In comună mai e­­xistă un cor și în curînd se­ va înființa o brigada­ de agitație. La buna desfășurare a muncii cultu­rale au contribuit învățătorii: Mircea Costel, directorul cămi­nului cultural, Maria Popescu, responsabila echipei de teatru, precum și Dumitru Mariș,­­ ță­ran întovărășit și Maria Budai țărancă individuală. Ioan Bindea Intr-o comună complet cooperativizată La marginea șoselei, la intra­rea în comună, pe lingă tăblița obișnuită cu denumirea comu­nei a apărut una nouă: „Mofti­­nu Mare — comună complet cooperativizată“. Aceasta este una dintre mari­le realizări ale țăranilor munci­tori din această comună, cîștigată printr-o muncă dîrză. Au mun­cit oamenii fără preget, zile și nopți, pentru a ajunge aci­ Co­muniștii, deputații, intelectualii satului, toate forțele au fost mobilizate pentru transformarea socialistă a satului. O dată cu completa coopera­tivizare a comunei, în munca sfatului popular au survenit schimbări mari. Obiectivul prin­cipal al muncii sale a devenit întărirea pozițiilor cîștigate și asi­gurarea mersului comunei înain­te prin întărirea economico-or­­ganizatorică a întovărășirilor e­­xistente Organi­­zarea muncii în comun pe bază de brigăzi a devenit un principiu de bază în toate întovărășirile din comună. In marea întrecere pentru în­­tîietate, toate întovărășirile se bucură de sprijinul larg al sfa­tului popular comunal. Nu cunoaștem altă sarcină mai importantă — spune tova­rășul Anton György, președin­tele comitetului executiv — de­cit aceea de a lupta pentru în­tărirea economico-organizatorică a întovărășirilor și a le îndruma spre forme superioare de muncă în comun. întovărășirile au deja un fond obștesc de 41.612 lei, în frunte găsindu-se cei din în­tovărășirea „Brazdă nouă“, care au un fond de bază de 11.404 lei, compus din 42 oi și utilaje. Membrii întovărășirii „Steaua roșie“ care au 13.095 lei la ban­că, voiau să cumpere mașini de semănat, dar tovarășii de la sfat i-au povățuit să nu cum­pere mașini că doar au S.M.T.­­unile mașini destule. In schimb, vor cumpăra tineret bovin sau oi, care le vor aduce mari fo­loase. In lupta pentru întărirea și dezvoltarea întovărășirilor, s-a înființat în comună și o gospo­dărie colectivă. Mlădiță tînără, a viitorului, fiind în centrul a­­tenției comuniștilor și al tova­rășilor de la sfat, colectiviștii se bucură de un prestigiu tot mai mare. Colectiva a devenit deja un punct de atragere pentru în­tovărășiți. Numărul membrilor colectivei a crescut în ultima lună cu încă 10 familii. Și într-o comună complet co­operativizată, organul local al puterii de stat are sarcini multi­ple care toate trebuiesc rezol­vate cu participarea maselor. In această direcție, munca sfatului popular s-a ușurat mult. In locul oceanului mare de mici gospodării individuale, în comună sunt astăzi șapte mari gospodării, șapte unități de muncă în comun. De acum, toa­te problemele comunei se discu­tă în consfătuirile săptămînale cu președinții și brigadierii aces­tor unități. Ducerea la bun sfâr­șit a hotărîrilor luate se face pe circumscripții electorale și prin brigăzile de muncă în care se prelucrează noile sarcini. Altă­dată aceste probleme sunt discu­tate chiar în adunările generale ale unităților cooperatiste. Recent întovărășiții au hotă­­rit ca impozitul către stat și taxele A.D.A.S. să fie încasate de brigadieri pe baza unor liste primite de la stat, achitîndu-se la urmă pe o dhitanță comună. Și alte acțiuni obștești se re­zolvă acum mai ușor decît îna­inte. Puterea organizată a țăra­nilor muncitori îndrumați de comuniști și deputați a dat re­zultate bune. O nouă fîr­tînă cu apă pota­bilă (cea mai bună din sat) tro­tuarul de pe strada Istrăului, cel din strada casei de naștere,­­a cărei construcție a început) sunt o mărturie a acestui fapt. S-a terminat și căminul cultural, lăptăria și casa pompei de in­cendiu din satul Ghilvaci. Ase­menea acțiuni prin muncă vo­luntară au întreprins și femeile întovărășiților din Moftinu Ma­re. Ele au zugrăvit și curățit casa de naștere, iar acum se pregătesc să facă același lucru și la căminul cultural. La adunarea ce a avut loc re­cent, cu conducerile unităților cooperatiste din comună s-a dis­cutat situația arăturilor de toam­nă. întrecerea a fost cîștigată de întovărășirea „Steaua roșie“ — cea mai mare din sat. Comuniștii, deputații Mihai Staibhinder, Ioan Grosz, Alexan­dru Dobhai, Maria Mezinger sînt în primele rînduri și in această muncă, precum și în lupta pen­tru atragerea de noi membri în colectivă. Și acum, pentru zilele de iar­nă, comitetul executiv a întoc­mit un plan de acțiune. Cele 31 cercuri de citit organizate pe circumscripții și-au și început activitatea. învățătorii Terezia Munteanu, Ștefan Berner și al­ții au pornit să răspîndească lu­mină în sat și pe această cale. Cursul agrozootehnic condus de inginerul Ignațiu Linzen­­bold va contribui la răspîndirea agrotehnicii înaintate în rându­rile întovărășiților și colectiviș­tilor. Cooperativizarea completă a fost înfăptuită! Pasul următor: colectivizarea cere o pregătire superioară, oameni capabili să obțină noi izbînzi pe drumul vie­ții noi pe care a pornit toată co­muna. N. S.. La Casa pionierilor din Satu Mare funcționează și un cerc d­e mandoline, la care participă un număr însemnat de pionieri din orașul Satu Mare IN CLIȘEU: Cercul de mandoline în timpul repetiției, Wirf!, 2 decembrie 1?"8. Cooperatorii analizează activitatea consiliului de conducere Sala de ședințe a Sfatului popular al raionului Vișeu, găzduit în ziua de 23 noiem­­­brie a.c. adunarea generală a împuterniciților cooperativei „Muncitorul“ din cadrul orașu­lui Vișeu de Sus. Cei peste 120 de participanți la această adu­nare veniți zorei, Vișeu din cartierele Zip­­de Mijloc și Ră­­deasa, au ascultat cu atenție da­rea de seamă pe perioada de la 1 ianuarie la 30 octombrie 1958 prezentată de tovarășul Ioan Pogaciaș, președintele coopera­tivei „Muncitorul“. A reieșit că planul anual al cooperativei, de aprovizionare a magazinelor cu mărfuri a fost realizat în proporție de sută la sută pînă la această dată și în proporție de 91 la sută la des­faceri. Planul de achiziții și contractări a fost depășit cu 80 la sută. Un accent deosebit s-a pus pe buna organizare a muncii în cadrul secțiilor cooperativei, ceea ce a dus la realizarea unui be­neficiu de 81.135 lei. S-a acordat mare atenție și lichidării debito­rilor și recuperării daunelor pro­vocate cooperativei de către u­­nele elemente necinstite. Pe lîngă aceste rezultate da­rea de seamă a scos în evidență o sr­ie de lipsuri. Nu s-a reali­zat planul la creșterea număru­lui membrilor cooperatori, pla­nul de încasare a fondului soci­al subscris n-a fost nici el înde­plinit. Intrucît nu s-a acordat a­­tenția cuvenită reducerii cheltu­ielilor de transport, s-au înregis­trat pierderi de 16.000 lei. Discuțiile purtate au scos de asemenea în evidență că deși cooperativa a reușit să obțină rezultate în ceea ce privește a­­provizionarea populației cu măr­furile cele mai căutate, totuși în cadrul magazinelor cooperativei au lipsit de multe ori mărfuri ca: cișmulițe de cauciuc, încălță­minte pentru copii, pi­per și altele care la alte coope­rative din raion erau în canti­tăți suficiente. împuternicitul Gavrilă Andrei­­ca a scos in evidență faptul că deși h­otărirea adunării generale a cooperativei prevedea amena­jarea unui local corespunzător pentru secția de desfacere din cartierul Vișeu de Mijloc, totuși pînă în prezent în această di­recție nu au fost luate nici un fel de măsuri, și mărfurile în acest magazin continuă să fie păstrate în condiții cu totul ne­­corespunzătoare. Paul Lahner, Ioan Tomoioagă și alți împu­terniciți au vorbit despre felul în care trebuie să activeze fie­care împuternicit, fiecare mem­bru din consiliu pentru ca coo­perativa să se poată dezvolta. Ei au arătat că în vederea asi­gurării unei mai bune aprovi­zionări cu mărfuri, este necesar să se acorde mai multă atenție achiziționării de mărfuri agri­cole, să se treacă la mărirea numărului de membri și a înca­sării fondului social. Și în cadrul raionului nos­tru — au arătat vorbitorii «— trecerea țăranilor muncitori cu gospodării individuale la secto­rul socialist va face ca venitu­rile lor bănești să crească în mod simțitor. Participanții au mai arătat că în unele secții în repetate rîn­duri, in pîine s-au găsit corpuri străine. De această lip­să se fac răspunzători salaria­ții brutăriei din Vișeu de Sus, care nu acordă atenție suficien­tă fabricării pîinii. S-a mai arătat că unii gestio­nari ca, de exemplu, Gheorghe Simon Moga și alții nu deser­vesc cumpărătorii în mod prompt ceea ce duce la nemulțumiri. Adunarea generală a împuter­niciților cooperativei a apreciat în mod deosebit activitatea de­pusă de unii salariați ai coope­rativei ca, de exemplu Ma­tei Solomon, Ioan Bumbac, Ște­­fan Năsui și alții, care in tot timpul au căutat să se achite de sarcinile care ie-au stat în față. Nu același lucru se poate spune însă despre unii salariați ca Cornel Fehér, Vasile Mosta­­viuc și alții, care au dat do­vadă de lipsă de interes și de­lăsare în executarea sarcinilor ce le aveau. Adunarea generală a aprobat apoi un plan de măsuri menit să contribuie la înlăturarea lip­surilor constatate și la îmbună­tățirea muncii de aprovizionare și desfacere din cadrul coope­rației. AUREL DALTĂ= corespondent La drum cu brigăzile științifice și de toamnă rece. Dar a­­ceasta n-a împiedicat brigăzile științifice ale Casei raionale de cultură din Cărei să se deplase­ze în patru comune ale raionu­lui. Primul popas a fost făcut: La Andrid La căminul cultural așteaptă o mulțime de săteni. Pe drum vin alții, bătrîni și femei ca și codanele ce se lasă duse de mij­loc de flăcăi chipeși. — Bună vreme îmi zice un om încărunțit de ani. — Bună, baciule — îi zic — strîngîndu-i mina. E baciul U­­glar — ne cunoaștem de mai de mult. Intre altele îmi spune că vrea să devină membru al întovărășirii agricole noi ce se înființează acum la Andrid ... Sala e arhiplină, întrebări din toate domeniile curg într-una. Unul vrea să știe amănunte des­pre bomba atomică, altul despre recoltele gospodăriilor agricole colective din raion, alții despre tutun și efectele lui, etc. Răs­punsurile le sunt date de tova­rășii din brigada științifică. Pro­fesorii Ianovici și Kovács sunt bine documentați. La fel tov. procuror Ninacs. Și oamenii as­cultă. Se dau răspunsuri exacte, științifice. Urmează programul brigăzii artistice de agitație cu puncte axate pe viața satului. Satira ustură, dar ea va remedia fi­nele greșeli. In același timp o altă brigadă științifică și o echipă de teatru cu piesa „Bucuroși de oaspeți“, erau la: Moftinu Mic întrebările adresate brigăzii științifice au fost pretențioase — ceea ce relevă că ziarul și cartea pătrund zilnic în casele oamenilor. De pildă, s-a între­bat „Ce rost are Uniunea va­mală între unele țări occi­dentale?“ Tot­ Suceveanu a răspuns clar fiind bine docu­mentat. Au venit apoi întrebări pe teme agricole: „Ce se în­­tîmplă cu cei inapți de muncă în G.A.C.? și alte întrebări, fie­care fiind clarificate satisfăcă­tor. Piesa jucată aci a fost viu a­­plaudată, dînd un imbold for­mației de teatru a căminului cultural de a juca piese pe te­me actuale legate de viața ță­rănimii muncitoare. Buni tîrziu oamenii au stat la căminul cultural în mijlocul oas­peților dragi ce i-au vizitat. Și acum, în aceeași zi la­ Petrești E sărbătoare pentru cei de aici. Deși n-a fost o organizare mai temeinică — totuși numă­rul celor prezenți a arătat cu­riozitatea ce frămîntă azi țără­nimea muncitoare dornică de cu­noștințe noi, științifice. Membrii brigăzii științifice au făcut fa­ță cu cinste întîlnirii, lămurind o serie de probleme politice, de cultură generală, medicale, a­­grotehnice, etc. S-a jucat apoi piesa „Umbra" in limba maghiară. La Ghenci Aici brigăzii științifice i a-a pus întrebarea: „Ce a dezbătut plenara C.C. al P.M.R. din­ 9-13 iunie a.c. privitor la avutul ob­ștesc“. In răspunsul dat s-au luat exemple concrete pe plan local­ Bine documentate și clare au fost și celelalte răspunsuri la întrebările ridicate. A urmat apoi programul brigăzii artistice de agitație în limba maghiară, care s-a bucurat de un deosebit succes. ★ Și așa, cu brigăzile științifice la drum, Casa de cultură din Căței a reușit să satis­facă curiozitatea țăranilor mun­citori pentru cîteva din proble­mele cele mai actuale la sate. Pe duminica viitoare membrii brigăzii științifice vor porni iar la drum. Oamenii satelor îi aș­teaptă cu curiozitate, cu dorința de a-și astîmpăra setea crescin­­dâ de cultură și știință. Ii aș­teaptă ca pe niște oaspeți dragi și prețioși. VASILE VETICAN corespondent Efectuarea lucrărilor de susțineri miniere în condiții mai economice— problemă centrală a cadrelor tehnico - inginerești (Urmare din pag. l-a), care s-au montat în minele Să­­sar și Baia Sprie la o galerie de aeraj și care au dovedit să se comportă mulțumitor. Cum insă aceste soluții mai necesită încă unele experimen­tări și cum ele privesc doar re­zolvarea unor aspecte mai par­ticulare, problema generală susținerii și întreținerii lucrări­­­lor miniere la exploatările din regiunea Baia Mare trebuie pri­vită și sub alte puncte de vede­re. In afară de întreținerea pro­­priu-zisă a lucrărilor miniere, care se mărginește la anumite operații, așa-zise mai mărunte ce se­ execută sistematic (scur­gerea apelor, repararea căilor ferate, etc.) — un mare volum de manoperă și de cheltuieli este absorbit de repararea lucrărilor miniere, care reprezintă de obi­cei înlocuirea unei părți mai mici sau mai mari din lucrările de susținere și întărire a acesto­ra. Trebuie sa știm că lucrările de reparații se execută de obicei fără ca lucrarea minieră respec­tivă să fie întreruptă, ceea ce impune o organizare corespun­zătoare a acestor lucrări, întreținerea lucrărilor miniere comportă cheltuieli mari. Pentru reducerea acestora tre­buie să se ia o serie de măsuri chiar la construirea lucrărilor miniere, care să țină seama de reducerea costului de întreținere, de mai tîrziu. Intre aceste mă­suri sînt: —­ alegerea unei sec­țiuni transversale cu profil sta­bil, dar de dimensiuni strict ne­cesare, și — aplicarea chiar de la început a susținerii celei mai corespunzătoare. Parametrul cel mai de seamă îl constituie natura materialului utilizat la armare. Acesta trebuie ales astfel, încît să satisfacă ce­rințele de ordin tehnic, cerințele de producție și cele de ordin e­­conomic — și anume: 1. condițiile tehnice — rezis­tența, stabilitatea și ridigitatea; 2. condițiile de producție — să nu împiedice procesele de producție ci să fie adaptate la ele, să nu ocupe mult loc, să nu opună rezistență mare curentu­lui de aer, uneori să izoleze in­filtrațiile de apă; 3. condițiile economice cu alte cuvinte corespondența din­tre materialul susținerii și du­rata de funcționare a lucrării; consum mic de manoperă cu o­­cazia construirii, un preț de cost inițial mai redus și mai ales un cost mic al reparațiilor. Aceste cerințe trebuiesc res­pectate simultan. Analiza făcu­tă in cadrul minelor Trustului minier Baia Mare a relevat în­să că la lucrările de susținere există încă situații susceptibile de îmbunătățire. Intr-adevăr, în practică, sus­ținerea cu lemn are o mare răspîndire, deoarece ea se rea­lizează relativ repede, se aduce ușor la locul de montaj unde de a­­semenea poate fi montată ușor și repede; în plus, nu ocupă foc mult ,iar în unele cazuri, anu­mite esențe( bradul) pot da sem­ne de avertizare, ceea ce e im­portant adesea pentru abataje (spre pildă, la exploatarea pilie­relor la Baia Sprie etc). Susținerea in lemn are totuși o serie de dezavantaje, intrucît necesită reparații frecvente și mai ales nu rezistă destul de bine la putrezire (în condițiile unui microclimat­ minier deza­vantajos, cu alternanțe de us­căciune și de umezeală calda). Armătura de lemn nu apără pe­reții lucrării miniere de deza­gregare și opune o rezistență foarte mare la trecerea curen­tului de aer prin lucrarea mi­nieră. Apele de mină care con­țin acizi liberi au de asemenea o acțiune destructivă asupra lemnului de mină. In afară de acestea, putrezirea lemnului vi­ciază aerul, ceea ce prezintă în­că un dezavantaj la minele la care aerajul este o problemă pe prim-plan, cum sunt unele mine mari din regiune (Baia Sprie, Cavnic ș. a.). De aceea, considerăm că schimbarea de orientare în pro­­blemele lucrărilor de susținere miniere și îndreptarea lor pe cit posibil spre armarea în zidărie de piatră sau bolțari de beton (betonite), trebuie să devină actuală. Susținerea de piatră, nu are dezavantajele amintite a­­le susținerii de lemn. Cu toate că costul inițial de execuție este mai ridicat în comparație cu susținerea în lemn și executarea cere mai mult timp, totuși la lu­crările cu durată mai îndelun­gată de serviciu, susținerea în zidărie se dovedește mai avan­tajoasă decît aceea de lemn, deoarece nu necesită reparații (practic aproape de­loc). Putem aduce în acest sens o serie de exemple din experiența noastră din ultimii ani. Practica din una din minele mari, cum este cazul minei Cavnic, a dove­dit că o serie de galerii arma­te în lemn de stejar, după o du­rată de 2—2,5 ani, lucrările de susținere au putrezit complet și au trebuit refăcute în întregime (filonul „Gheorghe“ la două o­­rizonturi, filonul „s Sfinți“, fi­lonul „Iosif“-sud, etc.), în timp ce alte porțiuni în zidărie de piatră (filonul „Gheorghe“ la ori­zontul 100 și altele) rezistă co­respunzător de 6 ani și nu pre­zintă necesitate de rearmare. O serie de rostogoale, ridica­te în cadre de lemn, prin care s-au rulat cantități mai mici de minereu, prezintă susținerea de­teriorată, putrezită, după un timp de funcționare de 2--3 ani, iar repararea lor devine u­­neori practic imposibilă, în timp ce alte rostogoale ridicate în zi­dărie de piatră (R. 13 sau R. 22 de pe filonul „Iosif“ Cavnic), prin care s-au evacuat cantități de minereu mult mai mari, du­rează de ani de zile. Exemple similare se pot da și de la mina Baia Sprie. Trecerea la susținerea în pia­tră cu mortar este și mai con­venabilă în minele care pot a­­vea posibilitatea de a-și creea cariere proprii în apropiere, in masivele andezitice. Pentru cele­lalte se recomandă procurarea de bolțari prefabricați din be­ton (betonite) confecționați la fabricile profilate în acest scop pentru produ­cția de serie. Ridicarea rostogoalelor în zi­dărie de piatră, mai ales la a­­bataje cu lățime mai mare (la care este posibilă folosirea vago­­netelor la transportul în aba­taj), pe lîngă avantajul unei se­curități mărite față de folosirea cadrelor de lemn, mai aduce economii substanțiale de lemn de mină și o reducere a prețu­lui de cost al z­onei de minereu loco-abataj, tocmai prin faptul posibilității de plasare distanțată a rostogoalelor, mai dis­tanța putînd ajunge la 40—60 m­ față de 10—20 m. După un calcul sumar, această economie la metoda de exploatare cu fîșii orizontale, se poate cifra la 8— 14 la sută la tona loco-abataj. De aceea, merită atenție ini­țiativa colectivului tehnic al ex­ploatării miniere „Steaua ro­șie“ Cavnic, care a înscris în preliminarul lucrărilor miniere trecerea la acest mod de susține­re a rostogoalelor principale co­lectoare, dintre care unele sunt deja în curs de construire. Desigur că alegerea materia­lelor principale de susținere ce­re să se țină seama de mai mulți factori. Printre cei mai importanți sînt cerințele tehnice, care la rindul lor depind de caracterul manifestării presiunii rocilor, durata de serviciu a lu­crărilor miniere etc. Astfel, la o galerie direcțională în filon, mai ales dacă mineralizația es­te mai concentrată, apare nece­sitatea excavării pilierului de siguranță (pentru evitarea pier­derilor) și deci înlocuirea ceri­­mei galeriei de bază cu o ce­­rime artificială (armătură), peste care se așterne apoi în cursul exploatării masa de rambleu sau de minereu înmagazinat, după specificul metodei aplicate. In această situație, singurul mod de armare recomandat este susține­rea în boltă de beton sau de piatră, care are avantajul unei securități a galeriei de transport și rezistență admisibilă la cu­renții de aeraj. Valoarea reali­zată numai prin recuperarea mi­­­nereului din piciorul de sigu­ranță al unui panou cu lungi­mea de 60 m. și lățimea filo­nului de 3 m., avînd­ un conți­nut extractibil metalic de 2 la sută, se ridică la circa 112.000 lei, ceea ce compensează execu­tarea susținerii in boltă, atit pentru panoul respectiv cît și pentru o bună parte din lungi­mea galeriei în panoul alăturat. Aceasta a fost și liniă pe ca­re s-a mers la exploatarea Baia Sprie, unde se execută astfel de lucrări la panoul 1­8, la orizon­tul XIII și în alte părți. Pe a­­ceastă linie, credem, trebuie să se meargă și în viitor, cu mai multă perseverență și intensita­te. Se recomandă ca fiind foarte actuală această nouă orientare în problemele susținerii lucrări­lor miniere, prin care se pot realiza anual economii de sute și chiar mii de metri cubi de material lemnos, care poate că­păta astfel o utilizare mai rațio­nală în circuitul economiei nați­onale, obținându-se totodată im­portante economii prin reduce­rea prețului de cost. Cercurilor A.S.I.T. din exploa­tările miniere le revine sarcina de a dezbate temeinic aceste as­pecte ce trebuie să stea în Cen­trul preocupărilor cadrelor teh­nico-inginerești, in vederea unei activități tehnico-economice îm­bunătățite, spre a se tra­duce în viață directi­vele partidului și guvernu­lui. Discuții largi în sinul teh­nicienilor și inginerilor mineri, in problemele lucrărilor miniere de susținere, însoțite bineînțe­les de măsurile concrete adec­vate, vor fi desigur binevenite.

Next