Pentru Socialism, ianuarie 1959 (Anul 10, nr. 1548-1572)

1959-01-03 / nr. 1548

r«5* * *S PROLETARI PIN TOAlf TAMIL UNOWA uP H COMITETULUI HEEH8HAL IIL r>MUMIHAI BIBBCiTINESC BOSHIH ȘI #1 SFATULUI PEPHLAB REFLlEML MM WARE Cuvîntarea tovarășului Chivu Stoica rostită la posturile de radio cu prilejul Anului Nou (cu prilejul Anului Nou tovarășul Chivu Stoica, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Române, a rostit in noaptea de 31 decembrie 1958 la posturile noastre de radio, următoarea cuvîntare: ^ , wmtKmmmmtmmmmmmmmmmmmmmmmm ——i»■■■■ii—i miii iii , i, i iii iu» ;TOVARĂȘI ȘI TOVARĂȘE, CETĂȚENI ȘI CETĂȚENE. Ne aflăm în pragul anului nou, al XV-lea an de cînd po­­­porul nostru a devenit stăpîn al propriului său destin. In anul care s-a sfîrșit, pe întinsul țării noastre s-au înălțat noi fabrici, uzine, sonde, centrale electrice, locuințe, școli și spitale, s-a lăr­git și s-a consolidat sectorul socialist al agriculturii, s-a îmbunătă­țit traiul oamenilor muncii de la orașe și sate, înfăptuirile rod­nice ale acestui an sunt rezultatul muncii creatoare a eroicei noastre clase muncitoare, a hărniciei țărănimii muncitoare, a oamenilor de cultură legați de popor. Ele sunt rodul politicii marxist-leniniste a partidului nostru care conduce cu mină sigură poporul muncitor pe drumul socialismului. Succesele pe care le-am obținut au cerut poporului nos­tru muncitor eforturi susținute, abnegație și elan patriotic în lupta pentru înfrîngerea greutăților inerente perioadei de mari transformări social-economice și de lichidare a înapoierii în care a fost ținută țara noastră de burghezie și moșierime. în­suflețiți de victoriile repurtate, încrezători în viitorul luminos al patriei noastre, strîns uniți în jurul partidului și guvernului, oamenii muncii vor manifesta și în anul care vine același a­­vînt creator în lupta pentru îndeplinirea planului de stat pe anul 1959, pentru traducerea în viață a sarcinilor mărețe pe care partidul nostru le-a pus în fața poporului. Ne apropiem tot mai mult de acel stadiu de dezvoltare cînd rezultatele eforturilor noastre vor fi și mai evidente, asi­­gurînd un nivel tot mai ridicat al bunăstării materiale și cul­turale a tuturor celor ce muncesc. Trecînd în revistă realizările obținute de poporul nostru în anul ce s-a scurs, ne bucurăm totodată de marile realizări ale popoarelor frățești din Uniunea Sovietică și din celelalte țări ale lagărului socialist. Realitatea vie, înfăptuirile mate­riale și spirituale ale sistemului socialist mondial demonstrea­ză în fața întregii lumi superioritatea socialismului asupra ca­pitalismului. & (Continuare In pag. 4-a), Jd in nou în case noi Satul Moftinu Mic a cunoscut în ultimia zi a anului trecut bu­­năvoia și veselia caracteristice ajunului de sărbătoare. Cinte­­cele, dansul, obișnuitele răvașe de anul nou au întreținut buna dispoziție a oamenilor. Obiceiul colectiviștilor din a­­cest sat este ca la sfîrșit de an să meargă unii pe la alții și să-și ureze obișnuitul: „La mulți ani!“.­ Motivele de veselie n-au lipsit nici în acest an. Ele sînt multe și deosebite. Cinci familii de colectiviști și-au construit în 1958 case noi. Podurile colectiviștilor sunt pline de belșug. Ernest Süveg, de pil­dă, care și-a primit oaspeții în noua sa casă, i-a întîmpinat cu masa încărcată de toate bu­nătățile. Are de unde! Cu soția au efectuat anul trecut 400 zile­­muncă, în schimbul cărora au primit 1.140 kg grîu, 1.120 kg porumb, alte produse agricole precum și 2.800 lei. Paharele pli­ne cu vin au fost ciocnite pentru un an și mai îmbelșugat, pentru fericire și prosperitate. Cei care au venit să cinstească această familie harnică, au tre­cut apoi la Vasile Chiș, Augus­tin Chiș, Augustin Borota care tot in case noi au sărbătorit re­velionul. Mihai Tar­a, Gheorghe Șuta, Gheza Szeret­i și alții, de ase­menea au sărbătorit revelionul cu deosebită satisfacție. Ei sînt mîndri că gospodăria lor se întă­rește an de an. Dacă în 1953, cînd a luat ființă gospodăria co­lectivă au fost doar 32 de fami­lii de colectiviști, la acest reve­lion au ciocnit paharele 114 fa­milii. Numărul lor va spori fără îndoială, tot­­așa cum sporește și fondul de bază al gospodăriei colective care în prezent este de aproape 200.000 lei la 100 de hectare. Pînă în zorii dimineții ulițele satului au răsunat de voioșia colectiviștilor. Cu încredere in­tr-un an și mai­ îmbelșugat și-au dorit rînd pe rind unii altora] L „La mulți ani tovarăși!“. C. PAUL’ încheierea unui an bogat în realizări In seara de revelion — sala de mese a uzinelor „Gheor­ghe Gheorghiu-Dej“ din Baia Mare, a găzduit pe harnicii muncitori veniți aici cu familiile lor pentru a-și lua rămas bun de la anul 1958 și să toasteze pentru noul an. Peste 800 de persoane au petrecut ani în veselie. In atmosfera de voie bună generală, muzica a cîntat cîn­­tecele preferate ale fruntașilor în producție, ca Ștefan Mészá­­ros, Ioan Oros, Andrei Csáki, etc., care au stat în fruntea lup­tei pentru depășirea sarcinilor planului pe anul 1958. Colec­tivul uzinelor ,,Gheorghe Gheorghiu-Dej“ poate fi mîndru de t : t Anii X. Nr. 1548 ? 44 .4­4 w­4­4- 4­1 Sîmbătă, 1 * 3 ianuarie 1859 J­4- 4­4­4­4­4­4­4­4­4­ 4 4 pag. = 20 bani X 4 4 4 4 4 4 4 44-M4-f+-f-M4-M444f444 FW¥ Muncitorii întreprinderii „Cloșca“ se alătură inițiativei topitorilor de la uzinele „Gh. Gheorghiu-Dej“ Inițiativa colectivului de topi­­tori de la uzinele „Gh. Gheor­­ghiu-Dej“ din Baia Mare, ca fiecare om al muncii să contri­buie cu cel puțin o propunere pentru descoperirea și valorifi­carea rezervelor interne din meniul său de­de activitate, a stir­­nit un viu in­teres în rîndul muncitorilor, sec­torului metalur­gic al întreprin­derii „Cloșca“ din Baia Mare. In numai cîteva zile muncitorii au prezentat conducerii sectorului o serie de propuneri importante, pentru reducerea substanțială a prețu­lui de cost și pentru creșterea productivității muncii. Astfel, tălpile pentru cricurile de 6 tone, au fost aduse de la alte fabrici din țară, la propu­nerea comunistului Ioan Hosu și a celor doi ortaci ai săi, Gheor­­ghe Cristea și Vasile Chișu, s-a trecut la confecționarea tăl­pilor de cricuri în turnătoria sectorului, realizînd prin aceasta o economie lunară de peste 20.000 lei. In scopul reducerii rebuturi­lor, candidații de partid Ion Cristea și Mihai Bela au propus verificarea sub presiune a corpuri­lor de cricuri, înainte ca ele să intre in faza de strungărie. Vopsirea diferitelor obiecte me­talice să se execute prin pulve­rizare înlăturîndu-se astfel pier­derile de vopsele. Totodată ei au mai propus ca sudarea cu autogen să fie înlocuită pe cît posibil cu sudură electrică (în special la cazanele duplicate pentru lapte) în cea mai mare parte. Prin aplicarea trei propuneri va rezulta acestor o e­­conomie lunară de peste 1.400 lei și calitatea produselor va fi mult­­ îmbunătă­țită. O altă propu­nere valoroasă a făcut strunga­­rul Ștefan Sna­­goschi. El a propus aplicarea la strung a unui dispozitiv spe­cial pentru strunjirea și fileta­­rea tijelor de la cricurile hidrau­lice. Aplicată, această propunere aduce o economie lunară de cir­ca 800 lei și calitatea pieselor s-a îmbunătățit mult. Colectivul de mecanici de la atelierul de întreținere (condus de Ioan Török), s-a angajat că, prin recuperarea unor piese de schimb și a altor materiale de reparații să realizeze lunar e­­conomii în valoare de peste 400 lei. In prezent organizația sindi­cală și organizația U.T.M. sub conducerea organizației de par­tid, desfășoară o susținută ac­țiune de mobilizare a întregu­lui­ colectiv de muncitori, în scopul studierii și aplicării de noi propuneri menite să contri­buie în mod efectiv la realizarea în fapte a sarcinilor trasate de Plenara C.C. al P.M.R.­ din 26—28 noiembrie 1958: „Fiecare om al muncii să contribuie cu cel puțin o propunere pentru desco­perirea și valorificarea re­zervelor interne din dome­niul său de activitate“ realizările obținute în anul de la care și-au luat rămas bun. Valoarea producției date peste plan întrece suma de 12.000.000 lei. Plină de optimism și de încredere în forțele sale, marea familie a uzinelor „Gheorghe Gheorghiu-Dej“, a pășit în noul an hotărîtă să contribuie într-o măsură și mai mare la dezvol­tarea economiei naționale, la înflorirea patriei. Revelionul tineretului Luminile s-au stins o clipă. Era ora 24 din cea de-a 31 zi a lui decembrie. Aici se află hota­rul dintre anul care pleca și anul nou ce intra in vi­ața noas­tră. Milioane de oameni rostesc acum tradiționala urare. La mulți ani­ își doresc noi victo­rii... fericire... înfloresc visuri minunate. ...Revelionul tineretului orașul Baia Mare. In sala din ci­nematografului „Minerul" este o animație de nedescris. Se auzea clinchetul cristalin al paharelor, pline cu vin rubiniu. Șase sute de tineri, floarea și mîndria Băii Mari, erau invitați la revelionul organizat de U.T.M. Minerul Gheorghe Lăzurcă de la întreprinderea „Petre Gheor­ghe", împreună cu alți zece or­taci fruntași, care au întîmpinat noul an încă din toamnă in a­­dineurile pămîntului, au felici­tat tineretul orașului de mineri. Brigada vestitului topitor Victor Tătaru sărbătorește revelionul cu victorii ce i-au adus steagul de fruntașă pe uzina „1 Mai". Zece tineri inovatori cooperativa „Ferometal“ de la s-au hotărît in această clipă să dea în ’59 ■ inovații și mai de preț, care să adauge la economiile în­tregului colectiv sute de mii de lei. In mijlocul tinerilor se află conducătorii lor iubiți, Gheor­ghe Dan, prim-secretar al comi­tetului regional U.T.M., Simion Văleanu, prim-secretar al comi­tetului orășenesc U.T.M. și alți activiști, care se ocupă cu dra­goste de educarea generației ti­nere. Perechile se avîntau în dans îndemnate de fermecătoarea me­lodie a unui vals. Ștefan Papp, linotipist iscusit, împreună cu prietena sa, Rodica, pluteau ușor pe parchetul strălucitor. Privirea lor exprima multă mulțumire și bucurie. Dincolo, lingă pomul de iarnă, o pereche de tineri își șopteau: „In acest an ne căsătorim!“. Priveam pe­rechile dansind, și îmi dădeam tot mai mult seama că tineretul nostru, care știe să muncească știe și să petreacă. ...In această atmosferă plăcu­tă, plină de entuziasm, a sosit tov. Iosif Uglar, prim-secretar al comitetului regional de par­tid, care a felicitat tineretul băi­­mărean cu ocazia Anului Nou și a urat tuturor noi victorii în muncă și în viață. Aplauzele prelungi au subliniat dragostea fierbinte a tineretului față de partidul iubit. ...Artiștii Teatrului de Stat din Baia Mare au fost prezenți la revelion. Ei au oferit tinerilor în dar un frumos spectacol. Ti­nerii au înconjurat cu prietenie și dragoste pe artiști, exprimîn­­du-le calde mulțumiri străduința lor prin care pentru le-au creat plăcute momente de des­fătare sufletească. ...Orchestra a început o nouă melodie, dragă nu numai tine­rilor din țara noastră, ci de pe toate meridianele globului pă­­mint­esc. Perinița! Batistele flu­turau ușor, fetele își alegeau partenerii, băieții căutau și ei persoana preferată, um­ind apoi inevitabilul sărut. Veselie... cîntec... dans... Iată ce am văzut la revelio­nul tineretului! ÎOAN .NAN -----★ [UNK] [UNK]----­La cantina uzi­nelor „Gheorghe Gheorghiu-Dej" Baia Mare, mun­citorii, tehni­cienii, inginerii și­­ funcționarii întreprinderii și-au petrecut împreună noap­tea de Anul Nou. ——OK Á -------­ S-a pus temelia gospodăriei colective „30 Decembrie“ din Săuca La Săuca, raionul Tășnad s-a petrecut de curînd un eveniment care se poate numi ca fiind cel mai mare din viața țăranilor muncitori din această localitate. Un număr de 34 de familii de țărani întovărășiți cu 170 hecta­re au constituit în această co­mună gospodăria agricolă colec­tivă „30 Decembrie“. Dar cum au trecut oamenii de pe acest meleag la forma supe­rioară a gospodăririi socialiste a pămîntului? Convingerea în justețea politicii partidului la sate și voința de a-și făuri un trai mai îmbelșugat, ne-a răspuns comunistul Traian Nagy, agitatorul care a ară­tat consătenilor lui avantajele gospodăririi colective. Inceputul ca orice început es­te întotdeauna mai greu, dar vic­toria a fost de partea noastră — spunea tovarășul Safrău. Ne-am dus și în casa lui Alexandru Dodan, țăran întovărășit, cu 11 hectare de pămînt — a continu­at el. — La început baciul Do­hán nu prea cunoștea diferența dintre gospodăria­­ colectivă întovărășirea agricolă. Era mul­și numit de situația lui. Dar trep­tat prin discuții tovărășești, în­­tovărășitul Dohan și-a așternut pe hîrtie dorința de a fi printre primii pentru întemeierea colec­tivei din comună. Gospodari pricepuți, noii co­lectiviști au adus în ziua inau­gurării colectivei 6 cai, 12 boi, 2 vaci, 12 oi, 14 căruțe, 12 plu­guri, 11 grape, 5 semănătoare de cereale, prășitoare, tăvălugi — avut obștesc care valorează peste 120.000 lei. Alegînd în consiliul de condu­cere oameni destoinici, colecti­viștii din acest hotar al raionu­lui Tășmad au pășit pe calea luminată de partidul nostru în construirea socialismului la sate. Ing. Vasile Marculy PRIMELE REALIZAȘI ON­ NOUL AN La uzinele „Gh. Gheorghiu-Dej“ Era în faptul nopții. Deodată, luminile s-au stins vestind sosirea noului an. Strînși in jurul cuptorului, topitorii din e­­­­chipa lui Petre Talpoș de la uzinele „Gheorghe Gheorghiu- Dej"“ din Baia Mare intîmpinau primele clipe din noul an admirind materia incandescentă ce fierbea in cuptorul încins. Metalul era bun pentru turnat. Ca la o comandă oamenii se răspîndiru la posturile lor pentru a slobozi șarja. Lucrînd cu indeminarea caracteristică oamenilor harnici, echipa reuși să dea prima pe uzină cea dinții șarjă din 1959, la numai 10 minute după ce pășiseră în noul­­ an. După alte 50 de minute, o veste asemănătoare se răspindi in uzină și despre echipa lui Ioan Rezmes care la ora 1 dăduse prima șarjă la cuptorul de oxidare, a treia șarjă pe uzină și prima la cuptorul rotativ a fost dată apoi de echipa lui Ștefan Nu­­sszer pe la orele 2, iar la orele 4 dimineața echipa lui Fran­­cisc Barta din secția rafinare dădu a 4-a șarjă pe uzină. Prăznuind prin muncă revelionul, echipele aflate în schimbul de noapte, au avut totodată și cinstea de a da prime­le realizări in bătălia ce a început pentru înfăptuirea­ sarcinilor ce-i revin industriei chimice din orașul Baia Mare pe baza expunerii făcute de tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej la Plenara C.C. al P.M.R. din 26—28 noiembrie 1958. . La exploatarea „Petre Gheorghe“ Minerii raionului 11 de la exploatarea „Petre Gheorghe“ din Baia Mare au început să trimită seri dimineață la supra­față minereu exploatat în acest an. Primele vagonete care au­­văzut lumina zilei au fost expediate de echipele lu­i Aurel Brai­­ca, Alexandru Șandor și Petre Boiceanu. 1 " Echipa lui Alexandru Șandor, și-a depășit­ sarcinile, per­­forînd ieri cu 25 la sută mai mult decit îi revenea prin plan. La fabrica de pîine Prietenii, care cu o seară înainte ciocniseră în sănătatea noului an și pentru noi victorii în muncă, au pășit a doua zi la orele 22 pe poarta fabricii de pîine. Vasile­­ Barbuș, Iulia­­na Dobai, loan Szilágyi, Carol Weisz, loan Dob­­ai, vechi or­taci de muncă, lucrau pe întrecute la cernut, frămîntat și copt pentru a pune la dispoziția oamenilor muncii din oraș pîine proaspătă. Și ce-i drept, munca lor a fost rodnică. In întrecere cei 18 muncitori care au lucrat în primul schimb din noul an au fabricat pînă ieri dimineață peste 5.000 kg pîine care a fost desfăcută populației prin magazine. iu contractat mai mult de 30 vagoane cereale în adunările ge­­nul 1959. Astfel, tovărășiții din înto­nerare ce au avut gospodăria colectivă vărășirea „Steaua loc acum cîteva zi­ din comună și vite- roșie“, bunăoară, au­le, colectiviștii , și vărășirile din raza contractat . 65 tone întovărășiții din co­ comunei au contrac- griu, 20 tone po­muna Moftinu Ma­­iat 130 tone griu, 40 rumb și 66 tone re au h­otărît să în­ tone porumb, 134 floarea-soarelui, cheie noi contracte tone floarea-soare- Gheorgh­e Cristea pentru cereale pe a­­lui, etc. Numai în­ corespondent -----k-k-k—— La Baia Mare în apropiere de aeroclubul regio­nal s-a deschis zilele acestea o­­rășelul copiilor. IN CLIȘEU: As­­pect de la ordj­nelul copiilor­ -----¥ ¥ ¥----­ Repartizarea veniturilor în gospodăria agricolă colectivă din Șomcuta Mare La gospodăria agricolă fectivă din Șomcuta Mare, ca­în zilele acestea e mare animație. Oamenii zic că-s zile de sărbă­toare. Colectiviștii discută și se înveselesc pentru munca lor din acest an, și fac propuneri pen­tru anul ce vine. E și firesc să fie așa. Cum să nu se bucure acești oameni harnici care, du­pă un an de muncă rodnică, primesc acum răsplata. Vestea că pe lingă produsele agricole se vor mai distribui și 18 lei la ziura-muncă, a um­plut de bucurie inimile colecti­viștilor. Știau ei că vor realiza venituri bănești dar la aseme­nea sume nu s-au așteptat. Și iată că din ziua de 22 decem­brie potrivit hotărîrii adunării generale a gospodăriei colecti­ve s-a început repartizarea ve­niturilor bănești. Familia colectivistului Petru Uță, care a realizat în cursul a­­nului 887 zile-muncă a primit 1.173 kg. grîu, 887 kg. porumb, 18 kg. țuică, 1.174 kg. fin, 1.174 kg. paie, 16.166 lei, alte canti­tăți de legume, zarzavaturi și fructe. Nici harnicul colectivist Ion Boloș cu soția lui Dodița nu a rămas mai prejos. Pentru cele 587 zile-muncă pe care le-au efectuat ei au primit pe lîngă produsele agricole și suma de 10.566 lei. Venituri însemnate au reali­zat și ceilalți colectiviști prin­tre care și Alexandru Cozmuță. Faptul că gospodăria colecti­vă a reușit să împartă colecti­viștilor 18 lei la zi-muncă se datorește contractelor încheiate cu statul, pentru cereale, lapte, lînă, animale, fructe etc. Colectiviștii își făuresc a­­cum planuri îndrăznețe pentru viitor. In lumina expunerii tov. Gh. Gheorghiu-Dej la recenta Plenară a C.C. al P.M.R., ei au hotărît ca în anul ce vine să­ mărească în mod considera­bil șeptelul de animale și supra­fața de pămînt însămînțată cu floarea-soarelui. Maria Tămaș corespondentă • De la începutul anului 1958 și pînă ieri, la cabinetul tehnic al uzinelor „Unic“ din Satu Ma­re au fost înregistrate 110 pro­puneri de inovații. Dintre aces­tea au fost aplicate în produc­ție un număr de 54 de inovații care au dus la realizarea unor economii în valoare de 1.100.000 lei. • Cooperatorii de la „Unita­tea“ din Sighet, au expediat ieri pentru orașele București, Ora­dea, Craiova, și altele, tricotaje pentru bărbați, femei și copii, în valoare de peste 600.000 lei. ■ Azi după-amiază la sediul Sfatului popular orășenesc Baia Sprie are loc sesiunea deputați­lor sfatului popular orășenesc. Cu acest prilej, tovarășul Paul Barkoczi, președintele comitetu­lui executiv, va prezenta darea de seamă asupra activității de­puse de comitetul executiv în cursul anului 1958. • In sala mare a Casei de cul­tură a sindicatelor din Baia Ma­re, are loc mîine la orele 11 con­ferința „500 de ani de la emite­rea hrisovului de către Vlad Țe­­peș pentru înființarea orașului București“. Va vorbi profesorul Aurel Socolan. Conferința va fi urmată de un film artistic. • Muncitorii, inginerii și teh­nicienii de la întreprinderea de industrie locală „Cloșca“ din Baia Mare au obținut succese remarcabile în realizarea planu­lui de producție. Ei au dat pro­duse peste prevederile planului anual în valoare de 5.900.000 lei. Cele mai bune rezultate au fost obținute de muncitorii de la sectorul­­ alimentar, care au dat produse peste plan în valoare de 1.300.000 lei. •La clubul lucrătorilor din sfaturile populare și gospodărie comunală din Satu Mare s-a ți­nut sezi conferința „Dezvolta­rea economiei noastre naționale în anul 1959“. După conferință echipa culturală a fabricii „Tu­dor Vladimirescu“ a prezentat un bogat program cultural artis­tic. • Consiliul Sindical raional Vișeu a luat măsuri din timp pentru ca cifrele de plan pe anul 1959 să fie dezbătute de toate grupele sindicale din cadrul în­treprinderilor. In cursul zilei­­ de azi, cifrele de plan pe anul 1959 vor fi dezbătute de către grupe­le sindicale din sectorul minier „B“, de cei de la atelierele și uzina electrică a exploatării mi­­niere din Baia Bor­șa.

Next