Pentru Socialism, februarie 1959 (Anul 10, nr. 1573-1596)
1959-02-01 / nr. 1573
f Se dezvoltă sectorul cooperatist al agriculturii Satul a fost complet cooperativizat Organizația de bază din satul Hotoan, comuna Santău, desfășoară o vie activitate politică pentru convingerea țăranilor muncitori să pășească pe făgașul socialismului. O susținută muncă de lămurire au depus agitatorii membri de partid Emil Bărcăuan, Teofil Haiduc, președintele întovărășirii „Miciurin“, Alexandru Caponu, învățător. De asemenea, o activitate rodnică au desfășurat tovarășii Valer Gazdag, președintele întovărășirii „George Enescu“, Vasile Tătaru, tehnician agronom etc. În urma muncii politice desfășurate, 131 de familii de țărani muncitori, avînd o suprafață de 658 hectare teren, s-au înscris în întovărășiri, satul Hotoan fiind astfel complet cooperativizat. Arii trebuie să subliniem că memComitetului comunal de partid Santău, în frunte cu tovarășul Nicolae Bilanici, secretar, au acordat zi de zi un sprijin efectiv organizației de bază în desfășurarea muncii politice, în organizarea și orientarea muncii agitatorilor și activului fără de partid, în folosirea diferitelor mijloace ale agitației politice pentru cooperativizarea agriculturii. Alexandru Sima corespondent ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL AL PALIDULUI MUNCITORESC ROBI IR ȘI AL SFATULUI POPULAR nüțIONAL BAIA MARE Ședința din după-amiaza zilei de 30 ianuarie . MOSCOVA 31 (Agerpres) — .TASS anunță: In ședința din după-amiaza zilei de 30 ianuarie a Congresului al XXI-lea al P.C.U.S., care s-a deschis sub președinția lui N. G. IGNATOV, primul a luat cuvintul M. A. LAVRENTIEV, vicepreședinte al Academiei de Științe a U.R.S.S., președintele filialei din Siberia a Academiei. El și-a consacrat cuvîntarea sarcinilor care revin științei pentru înfăptuirea grandiosului plan septenal de construire a comunismului în Uniunea Sovietică. Știința noastră, a spus M. A. Lavrentiev, a cucerit un loc de frunte in problemele cele mai importante. Mai avem însă mari rezerve care trebuie folosite îndeosebi in lumina noilor sarcini importante. Trebuie să realizăm o cia mai mare apropiere din punctul de vedere al conținutului și teritorial între știință, instituțiile de învățămint superior, industrie și agricultură, a spus A. Lavrentiev. Este necesară o mai bună cooperare între institutele de cercetări, instituțiile de învățămînt superior și uzine. La organizarea unor noi centre științifice mari trebuie să se asigure crearea unui complex de institute pentru principalele domenii ale științei teoretice moderne: matematica, mecanica, fizica, chimia, geologia. M. A. Lavrentiev a consacrat o mare parte a cuvintării sale filialei din Siberia a Academiei de Științe a U.R.S.S., și problemelor de care se vor ocupa oamenii de știință de la acest important centru științific din răsăritul țării. A luat apoi cuvîntul L. I. BREJNEV, membru al Prezidiului C.C. al P.C.U.S. Cel de-al XXI-lea Congres al partidului va intra în istorie ca un jalon luminos care marchează intrarea patriei noastre socialiste în perioada de cea mai mare importanță a dezvoltării ei — perioada construcției desfășurate a comunismului — a spus el: Vorbitorul a relevat că în raportul tov. N. S. Hrușciov sunt oglindite perspectivele grandioase ale dezvoltării țării și sunt elaborate totodată probleme extrem de importante ale științei marxist-leniniste. L. I. Brejnev a subliniat că succesele repurtate după cel de-al XX-lea Congres al partidului au apropia țara de comunism. Vorbitorul a relevat ca un exemplu de soluționare creatoare a problemelor importante, reorganizarea conducerii industriei și construcțiilor și reorganizarea stațiunilor de mașini și tractoare. Ca urmare a acestor măsuri au fost valorificate rezerve colosale ale economiei naționale. Industria socialistă a început să lucreze mai bine, iar agricultura a făcut un salt gigantic în dezvoltarea ei. L. I. Brejnev a vorbit apoi despre zdrobirea grupului fracționist Malenkov, Kaganovici, Molotov, Bulganin și Șepilov. Viața însăși, a subliniat el, i-a pus în situația de failiți politici și i-a aruncat peste bord. Vorbitorul a consacrat o mare parte a cuvîntării sale problemelor dezvoltării industriei grele. Pentru dezvoltarea acestei extrem de importante ramuri a industriei se investesc în cadrul planului septenal 700 de miliarde de ruble. In încheierea cuvîntării sale, L. I. Brejnev a spus: In planul septenal și-a găsit expresia experiența de mulți ani a partidului și poporului In construcția socialistă. Ni se deschid perspective admirabile in domeniul construcției economice și culturale, pe toți ne așteaptă o muncă mare și pasionantă în domeniul înfăptuirii grandiosului plan economicopolitic. Acest plan va genera un nou aflux de forțe creatoare ale poporului sovietic, îl va însufleți pentru noi fapte mărețe. Muncitorii comuniști și fără de partid, a spus A. M. RIBAKOVA, delegată la congres, muncitoare la uzina de anvelope din Moscova, secretar al organizației de partid de atelier, m-au rugat să transmit cele mai calde sentimente de dragoste și atașament față de Partidul Comunist și să salut forul său superior care s-a întrunit pentru a soluționa cele mai importante probleme ale construcției comuniste. Reorganizarea conducerii industriei, a spus ea, a îmbunătățit substanțial activitatea întreprinderii. Noi simțim aceasta la locurile noastre de muncă — s-a făcut mai multă ordine, mai puțină birocrație, mai multă precizie, treaba este mai organizată. Dar, în primul rînd, în această privință noi n-am făcut încă totul, iar în al doilea rînd, sarcinile noi pe care le pune congresul cer ca acestea să fie soluționate într-un fel nou. A. M. Ribakova a făcut o serie de propuneri menite să imbunătățească activitatea uzinei și calitatea producției ei. P.F. LOMAKO, președintele Consiliului economiei naționale din Krasnoiarsk (Siberia), spus că oamenii muncii din ținutul Krasnoiarsk, ca și întregul popor sovietic, au întîmpinat Congresul al XXI-lea al partidului cu succese importante în valorificarea bogățiilor naturale inepuizabile și în dezvoltarea tuturor ramurilor de producție. Vorbitorul a menționat efectuarea cu succes în anul 1957 a reorganizării radicale a conducerii industriei și construcțiilor. Vorbind în continuare despre planul septenal de dezvoltare a industriei în ținutul Krasnoiarsk, vorbitorul a subliniat marea însemnătate a dezvoltării accelerate a energeticii. Pe baza folosirii cărbunelui și energiei hidraulice celor mai ieftine din țară, în ținut se va putea desfășura construcția de întreprinderi energetice de mare volum, în primul rînd pentru producția aluminiului. P.F. Lomako a vorbit despre marile perspective ale extracției de cărbune în ținutul Krasnoiarsk. Referindu-se la construcția centralei electrice de la Krasnoiarsk — cea mai mare din lume — vorbitorul a arătat că prețul de cost al energiei electrice produsă de centrală va fi de 0,48 copeici per kwh. In ceea ce privește cheltuielile capitale, această hidrocentrală face parte din rîndul celor mai economicoase centrale puternice. Primul grup electrogen al centralei va putea fi pus în funcțiune încă în anii 1963—1964. La tribună a urcat apoi S.K. BOIKO, președintele colhozului ,,Lenin“ din raionul Kremenciug, regiunea Poltava. Este îndeobște cunoscută, a spus el, delăsarea în care se afla agricultura pînă în anul 1953. La plenara din septembrie au fost scoase la iveală cu o sinceritate și îndrăzneală bolșevică toate greșelile serioase comise în conducerea agriculturii. Sub conducerea partidului, poporul sovietic a început imediat să lichideze aceste greșeli, deși grupul antipartinic, demn de tot disprețul, Malenkov, Molotov, Kaganovici, Bulganin și Șepilov a căutat din răsputeri să împiedice partidul și poporul să înfăptuiască planurile propuse. Acest grup a fost zdrobit și măturat din calea noastră. Intrucît lucram pe atunci ca zootehnician la direcția raională agricolă și de contractări, a continuat S.K. Boiko, în calitate __p1 (Continuare în pag. 4-a). Rod al activității agitatorilor In comuna Recea, raionul Șomcuta Mare, se duce o susținută muncă politică pentru cooperativizarea agriculturii. Agitatorii organizației de bază au vizitat pe fiecare țăran muncitor explicînd avantajele muncii in întovărășire, popularizând rezultatele obținute de întovărășirile din satele vecine comunei Recea. Printre cei mai buni agitatori sunt deputații Aurel Petruț, Andrei Mădăraș, tovarășul Mihai Szabó și alții. Utemistul Victor Chișu, secretarul organizației U.T.M., împreună cu Micu Hermaniuc au confecționat panouri de onoare, lozinci, au scris articole la gazeta de perete în care se popularizează pe larg avantajele muncii in comun și cu unelte mecanizate. Este demnă de remarcat activitatea tovarășului Nicolae Ignat, președintele întovărășirii din satul Mocira (aparținător comunei Recea), care pe lângă faptul că a dus muncă politică de la om la om, a scris și un interesant articol la gazeta de perete, în care se arată că întovărășiții din Mocira au obținut in anul trecut 2.500 kg porumb boabe la hectar și 1.500 kg floarea-soarelui de pe fiecare hectar. Recoltele întovărășiților întrec cu mult recoltele realizate de țăranii muncitori cu gospodării individuale. Iată ce aduce munca in comun! Munca politică a dat roade: 14 familii de țărani muncitori s-au înscris în ultimele zile în întovărășire. Citiți în pag. 4-a. — COMUNICAT TASS: CU PRIVIRE LA ÎNDEPLINIREA HOTĂRÎRII GUVERNULUI SOVIETIC RITOARE LA NOUA REFEBEDUCERE A FORȚELOR ARMATE ALE U.R.S.S. CU 1100.000 DE OAMENI, 4** Ik 7 BIBLIOTECA - CENTRALA UN IVENI>1 • aRA »iv. E*viIi E*' proujaiu ornam umva1 U . 1 t X X Anul X. Nr. 1573 ± I * ? t ț Duminică, X 1 februarie 1959 X ★ I X 4 pag. — 20 bani X X X X X • In sala cinematografului „Flacăra“ din Baia Mare, are loc astăzi la orele 11 conferința: „Alcoolismul și urmările sale“. Conferențiază tov. dr. Gheorghe Gostea. După conferință va rula filmul „Un pahar cu bere“. Sfatul popular al orașului Baia Sprie, a ținut seri a 11-a sesiune ordinară, in cadrul căreia deputații, participanți la sesiune, au dezbătut și aprobat planul economic local și planul de venituri și cheltuieli pe anul 1959. La sediul Comitetului raional de partid Oaș, a început ieri un instructaj de două zile cu propagandiștii tuturor formelor de invățămînt de partid și politic U.T.M. • Pentru iubitorii de muzică și pentru fotografii amatori, se deschid astăzi la Casa de cultură a sindicatelor din orașul Baia Mare, noi cercuri și anume: cercul de muzică cu secțiile acordeon și pian și cercul de foto-amatori. • In centrele de comună Vișeu de Sus, Borșa, Leardina, Dragomirești, din raionul Vișeu, și in centrele de comună din raionul Cehu Silvaniei, are loc astăzi dimineață seminarul la învățămintul politic cu cadrele didactice. • Echipa culturală a Trustului regional de construcții Baia Mare, se deplasează astăzi în comuna Finteușu Mic, din raionul Șomcuta Mare, unde va prezenta un program artistic-cultural. In program: cintece, coruri, recitări și piesa „Răfuiala“ de Tiberiu Vornic. Colectiviștii din G.A.C. „Viața liberă“" din Sighet și membrii întovărășirii pomicole din Ocna Șugatag, au astăzi adunări generale anuale, in cadrul cărora se vor dezbate planurile de producție pe anul 1959 și se vor alege noile consilii de conducere. Brigada științifică și brigada artistică de agitație a Casei raionale de cultură din Vișeu condusă de tov. Dănilă Vlad, se vor deplasa astăzi in comuna Dragomirești, unde vor răspunde la Minile țăranilor muncitori, în fața cărora vor da după aceea un program artistic. Cu prilejul împlinirii a 5 ani de activitate, Filiala Societății de științe istorice și filologice din Baia Mare va ține astăzi la orele 10, în localul școlii medii mixte nr. 1 o adunare festivă. Cu acest prilej delegați ai filialei Academiei de științe din Cluj vor susține comunicările: „Aspecte privind originea limbii și poporului român“ și „Documente literare inedite din primii ani ai secolului XX,aflate pe teritoriul regiunii Baia Mare". La această adunare participă membrii Filialei de științe istorice și filologice și delegați ai subfilialelor din Cărei, Satu Mare și Sîghiet. Brigada de agitație a Casei raionale de cultură din Cărei va prezenta astăzi în sala căminului cultural din comuna Dindești, un program axat pe transformarea socialistă a agriculturii, își dau concursul artiștii amatori din orașul Cărei. Fiecare muncitor, tehnician și inginer să realizeze cît mai multe economii în producție — Chemarea adresată muncitorilor, tehnicienilor și inginerilor din întreaga țară de colectivele a opt întreprinderi din Capitală — Plenara C.C. al P.M.R. din 26—28 noiembrie 1958 a pus în fața colectivelor de întreprinderi sarcina reducerii accentuate, în acest an, a prețului de cost al produselor. Expunerea tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej la plenară a arătat importanța deosebită a reducerii prețului de cost, pentru sporirea acumulărilor statului, pentru dezvoltarea economiei naționale și creșterea nivelului de trai al poporului, subliniind că lupta pentru micșorarea costurilor de producție în toate ramurile economiei naționale, în toate întreprinderile, este o sarcină economică centrală. Răspunzînd cu entuziasm sarcinilor puse de partid, muncitorii și tehnicienii din fabrici și uzine își îndreaptă atenția în cadrul întrecerii socialiste, spre realizarea de economii cît mai mari în producție, pe baza valorificării mai intense a rezervelor interne și creșterea productivității muncii, spre reducerea consumurilor specifice de materii prime și materiale și îmbunătățirea calității produselor. Recent, colectivele a opt întreprinderi din Capitală — hotărîte să-și sporească contribuția la mărirea acumulărilor statului — au luat inițiativa patriotică de a intensifica și dezvolta multilateral lupta fiecărui muncitor, tehnician și inginer, pentru economii cît mai mari în producție, adresînd în acest sens o însuflețită chemare către toate colectivele de întreprinderi din țară. In lumina sarcinilor puse de plenară, colectivele celor 8 întreprinderi au analizat și au dezbătut cu spiritele răspundere, în adunări de partid deschise și în grupe sindicale, prevederile planului pe acest an. Participanții la aceste adunări au arătat, dînd numeroase exemple concrete, că la fiecare loc de muncă există numeroase posibilități de a realiza economii peste plan, prin creșterea productivității muncii, reducerea consumurilor specifice de materii prime, materiale, combustibil și energie etc. Astfel, la uzinele „23 August“ a reieșit că se pot economisi peste plan 224 tone oțel, 170 tone fontă, 254 m. c. cherestea, 263 tone combustibil, 266.250 kwh. energie electrică și altele. La uzinele „Semănătoarea“ a reieșit că se pot realiza economii de 150 tone laminate, 30 tone tablă zincată, 20 tone fontă, iar la fabrica de încălțăminte „Kirov“ 4.050 m.p. piele, 1.940 kg. talpă, 186 tone combustibil și 35.000 kwh. ener________ _ gie electrică. Importante economii peste plan, prin creșterea productivității muncii și reducerea consumului specific de materii prime și materiale pot realiza și muncitorii, tehnicienii și inginerii din celelalte întreprinderi. Colectivele celor 8 întreprinderi din Capitală — se arată, printre altele, în chemare — au hotărît ca în acest an să desfășoare întrecerea socialistă sub lozinca : „Fiecare muncitor, tehnician și inginer, să dea economii cît mai multe în producție, prin creșterea productivității muncii, reducerea consumurilor specifice de materii prime, materiale, energie și combustibil și îmbunătățirea calității produselor“. Aceste colective se angajează să obțină cel puțin următoarele economii la prețul de cost, peste sarcina planificată: — Uzinele „23 August“ 0.630.000 lei. — Uzinele „Republica“ 2.500.000 lei. Uzinele „Semănătoarea“ 1.800.000 lei. — Atelierele „9 Mai“ 1.500.000 lei. — întreprinderea „Kirov“ 1.400.000 lei. — Combinatul de cauciuc „Jilava“ 1.000.000 lei. — întreprinderea metalurgică „Solex" 731.000 lei. — Fabrica „Flacăra roșie“ 700.000 lei. Prin măsurile luate pentru creșterea productivității muncii și reducerea consumurilor specifice de materii prime, materiale, combustibil, energie etc., colectivele celor 8 întreprinderi din Capitală vor aduce statului, în acest an, economii de peste 16.000.000 lei. Colectivele acestor întreprinderi cheamă pe toți muncitorii, tehnicienii și inginerii din celelalte fabrici și uzine din țară să se alăture inițiativei ca fiecare muncitor, tehnician și inginer să dea patriei în acest an cît mai multe economii peste plan. Prin creșterea productivității muncii și scăderea prețului de cost — prin reducerea consumurilor specifice de materii prime, materiale, energie și combustibil și îmbunătățirea calității produselor: economii de peste 16.000.000 lei ~ Fabrica „Iumio“ și-a depășit planul pe luna ianuarie Cunoscînd din timp sarcinile sporite de plan și antrenați în întrecerea socialistă pentru realizarea și depășirea planului de producție, muncitorii fabricii „Unio“ din Satu Mare, au raportat comitetului regional de partid, primele succese de seamă obținute în acest an. Astfel planul producției globale a fost depășit cu 2 la sută, iar cel al producției de marfă cu 5 la sută, producîndu-se peste plan între altele 1.000 m.l. lanț S.K.R., un agregat de 10 tone pentru linia de laminare a uzinelor „Nicolae Cristea“ din Galați, două transportoare de cite 30 m. lungime etc. O dată cu depășirea planului de producție, prin reducerea consumurilor specifice, a fost realizată o economie de materiale și materii prime în valoare de 355.000 lei. Cele mai frumoase realizări le-au obținut secțiile forță și debitare, vagonaj și secția mecanică , ai căror muncitori în frunte cu Alexandru Olah, Dumitru Bran, Ioan Crăciun, Ștefan Covaci, Anton Vida și Titus Gyöngy au muncit cu dragoste și conștiinciozitate constituind exemple demne de urmat pentru ceilalți muncitori. In cursul lunii trecute, conducerea fabricii a acordat o atenție deosebită propunerilor de inovații și raționalizări ale muncitorilor. Din 310 propuneri au fost studiate și acceptate un număr de 205 propuneri. In cinstea zilei feroviarilor Cu zece zile înainte de termen Colectivul depoului de locomotive C.F.R. din Sighet — depou fruntaș pe țară — întimpină a 36-a aniversare a eroicelor lupte de la Grivița cu noi succese în muncă. In cinstea acestei aniversări, echipa complexă de reparații din atelierul depoului, condusă de șeful de echipă Iosif Zaharanschi, a terminat ieri, cu 10 zile înainte de termen, reparația cu ridicarea de pe osie a locomotivei de cale normală 375.043, realizînd prin aceasta însemnate economii. O muncă conștiincioasă și de calitate la reparația înainte de termen a locomotivei, au depus lăcătușii Iosif Lucaci și Iosif Szabó, care au primit felicitări din partea conducerii depoului. Succese de seamă în cinstea zilei feroviarilor a obținut și personalul de locomotivă, care pe luna ianuarie a reușit să realizeze însemnate economii de combustibil, depășindu-și planul de km ungere. Noi familii în întovărășire Una dintre cele mai tinere întovărășiri agricole din cuprinsul raionului Cehu Silvaniei este întovărășirea din comuna de centru de raion. Inaugurată la începutul lunii decembrie a anului trecut, întovărășirea număra 127 familii de țărani muncitori. De atunci, din punct de vedere organizatoric întovărășirea s-a dezvoltat continuu. Drept rezultat s-a constatat creșterea simțitoare a prestigiului întovărășirii. In ultima vreme întovărășirea din comuna Cehu Silvaniei a primit în sînul ei alte 18 familii de țărani muncitori. Multe familii membre a primit în sînul ei și întovărășirea din Mînău. Față de situația de la inaugurare, în decurs de două luni de zile numărul acestora aproape s-a dublat. De remarcat că in amîndouă întovărășirile mai sus amintite se fac intense pregătiri pentru trecerea muncai în comun încă din campapania agricolă de primăvară. Succese ale topitorilor încă de la începutul lunii topitorii din brigada de tineret condusă de Martin Bodnar de la uzinele „1 Mai“ — Ferneziu, au pornit hotărîți să obțină noi succese în acest an. Prin elanul lor tineresc ei au sporit zi de zi numărul șarjelor. In ultimul timp ei au reușit să elaboreze în 6 ore pînă la 24 șarje. In obținerea acestor rezultate un prețios ajutor l-au dat comuniștii Valentin Ciontaș, Alexandru Diaconescu, utemiștii Gheorghe Nicoară, Gavrilă Demeter etc. Succese asemănătoare au obținut și topitorii de la cuptorul Water-Jacket nr. 2, printre care se evidențiază Vasile Fuslea, Gheorghe Tătar, Carol Gromuș și Gavril Costea. Gheorghe Cornea topitor Crește nivelul de trai al colectiviștilor Recent, membrii celor 416 familii de colectiviști din Cară*șcu iau luat parte la adunarea de dare de seamă pe anul ce a trecut. Cu acest prilej s-a constatat cu satisfacție că din an în i an recoltele obținute sunt tot mai frumoase. Colectiviștii au obținut recolte mult mai mari decît individualii. In anul 1958 valoarea unei zile-muncă crescut față de 1957. A crescut a și nivelul de trai al colectiviștilor. In ultimii ani 110 colectiviști și-au construit case noi iar 100 și-au cumpărat aparate de radio. Adunarea colectiviștilor a aprobat o seamă de măsuri ce urmează să fie îndeplinite. Ludovic Bilis coresp. C. Silvășan de la fabrica ,.Uni0" din Satu Mare lucrează la polizarea dispozitivelor de presat cilige de tracțiune la vagoneți, ob lipiind rezultate importante în muncă L