Pentru Socialism, februarie 1959 (Anul 10, nr. 1573-1596)

1959-02-01 / nr. 1573

f Se dezvoltă sectorul cooperatist al agriculturii Satul a fost complet cooperativizat Organizația de bază din sa­tul Hotoan, comuna Santău, desfășoară o vie activitate poli­tică pentru convingerea țărani­lor muncitori să pășească pe făgașul socialismului. O susți­nută muncă de lămurire au de­pus agitatorii membri de par­tid Emil Bărcăuan, Teofil Hai­duc, președintele întovărășirii „Miciurin“, Alexandru Caponu, învățător. De asemenea, o acti­vitate rodnică au desfășurat to­varășii Valer Gazdag, președin­tele întovărășirii „George Enes­­cu“, Vasile Tătaru, tehnician a­­gronom etc. În urma muncii politice des­fășurate, 131 de familii de ță­rani muncitori, avînd o supra­față de 658 hectare teren, s-au înscris în întovărășiri, satul Ho­toan fiind astfel complet coope­­rativizat. Arii trebuie să subliniem că mem­Comitetului comunal de partid Santău, în frunte cu to­varășul Nicolae Bilanici, secre­tar, au acordat zi de zi un spri­jin efectiv organizației de bază în desfășurarea muncii politice, în organizarea și orientarea muncii agitatorilor și activului fără de partid, în folosirea di­feritelor mijloace ale agitației politice pentru cooperativizarea agriculturii. Alexandru Sima corespondent ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL AL PALIDULUI MUNCITORESC ROBI IR ȘI AL SFATULUI POPULAR n­üțIONAL BAIA MARE Ședința din după-amiaza zilei de 30 ianuarie . MOSCOVA 31 (Agerpres) — .TASS anunță: In ședința din după-amiaza zi­lei de 30 ianuarie a Congresu­lui al XXI-lea al P.C.U.S., care s-a deschis sub președinția lui N. G. IGNATOV, primul a lu­at cuvintul M. A. LAVRENTI­EV, vicepreședinte al Academiei de Științe a U.R.S.S., președin­tele filialei din Siberia a Aca­demiei. El și-a consacrat cuvîn­­tarea sarcinilor care revin ști­inței pentru înfăptuirea gran­diosului plan septenal de con­struire a comunismului în U­­niunea Sovietică. Știința noas­tră, a spus M. A. Lavrentiev, a cucerit un loc de frunte in pro­blemele cele mai importante. Mai avem însă mari rezerve ca­re trebuie folosite îndeosebi in lumina noilor sarcini importan­te. Trebuie să realizăm o cia mai mare apropiere din punctul de vedere al conținutului și terito­rial între știință, instituțiile de învăță­mint superior, industrie și agricultură, a spus A. Lavren­tiev. Este necesară o mai bună cooperare între institutele de cercetări, instituțiile de învăță­­mînt superior și uzine. La or­ganizarea unor noi centre științi­fice mari trebuie să se asigure crearea unui complex de institu­te pentru principalele domenii a­­le științei teoretice moderne: matematica, mecanica, fizica, chimia, geologia. M. A. Lavrentiev a consacrat o mare parte a cuvintării sale filialei din Siberia a Academiei de Științe a U.R.S.S., și proble­melor de care se vor ocupa oa­menii de știință de la acest im­portant centru științific din ră­săritul țării. A luat apoi cuvîntul L. I. BREJNEV, membru al Prezidiu­lui C.C. al P.C.U.S. Cel de-al XXI-lea Congres al partidului va intra în istorie ca un jalon luminos care marchează intra­rea patriei noastre socialiste în perioada de cea mai mare im­portanță a dezvoltării ei — pe­rioada construcției desfășurate a comunismului — a spus el: Vorbitorul a relevat că în ra­portul tov. N. S. Hrușciov sunt oglindite perspectivele grandioa­se ale dezvoltării țării și sunt elaborate totodată probleme ex­trem de importante ale științei marxist-leniniste. L. I. Brejnev a subliniat că succesele repurta­te după cel de-al XX-lea Con­gres al partidului au apropia țara de comunism. Vorbitorul a relevat ca un exemplu de soluționare crea­toare a problemelor importan­te, reorganizarea conducerii in­dustriei și construcțiilor și reor­ganizarea stațiunilor de mașini și tractoare. Ca urmare a aces­tor măsuri au fost valorificate rezerve colosale ale economiei naționale. Industria socialistă a început să lucreze mai bine, iar agricultura a făcut un salt gi­gantic în dezvoltarea ei. L. I. Brejnev a vorbit apoi despre zdrobirea grupului frac­­ț­ion­ist Malenkov, Kaganovici, Molotov, Bulganin și Șepilov. Viața însăși, a subliniat el, i-a pus în situația de failiți politici și i-a aruncat peste bord. Vorbitorul a consacrat o ma­re parte a cuvîntării sale pro­blemelor dezvoltării industriei grele. Pentru dezvoltarea acestei extrem de importante ramuri a industriei se investesc în ca­drul planului septenal 700 de miliarde de ruble. In încheierea cuvîntării sale, L. I. Brejnev a spus: In planul septenal și-a găsit expresia experiența de mulți ani a partidului și poporului In construcția socialistă. Ni se deschid perspective admirabile in domeniul construcției econo­mice și culturale, pe toți ne așteaptă o muncă mare și pa­sionantă în domeniul înfăptuirii grandiosului plan economico­­politic. Acest plan va genera un nou aflux de forțe creatoare ale poporului sovietic, îl va însufle­ți pentru noi­­ fapte mărețe. Muncitorii comuniști și fără de partid, a spus A. M. RIBA­KOVA, delegată la congres, muncitoare la uzina de anvelo­pe din Moscova, secretar al or­ganizației de partid de atelier, m-au rugat să transmit cele mai calde sentimente de dragoste și atașament față de Partidul Co­munist și să salut forul său su­perior care s-a întrunit pentru a soluționa cele mai importante probleme ale construcției comu­niste. Reorganizarea conducerii in­dustriei, a spus ea, a îmbună­tățit substanțial activitatea în­treprinderii. Noi simțim aceasta la locurile noastre de muncă — s-a făcut mai multă ordine, mai puțină birocrație, mai multă precizie, treaba este mai orga­nizată. Dar, în prim­ul rînd, în această privință noi n-am fă­cut încă totul, iar în al doilea rînd, sarcinile noi pe care le pune congresul cer ca acestea să fie soluționate într-un fel nou. A. M. Ribakova a făcut o se­rie de propuneri menite să im­bunătățească activitatea uzinei și calitatea producției ei. P.F. LOMAKO, președintele Consiliului economiei naționale din Krasnoiarsk (Siberia), spus că oamenii muncii din ți­­­nutul Krasnoiarsk, ca și între­gul popor sovietic, au întîmpi­­nat Congresul al XXI-lea al par­tidului cu succese importante în valorificarea bogățiilor naturale inepuizabile și în dezvoltarea tuturor ramurilor de producție. Vorbitorul a menționat efectua­rea cu succes în anul 1957 a reorganizării radicale a condu­cerii industriei și construcțiilor. Vorbind în continuare despre planul septenal de dezvoltare a industriei în ținutul Krasnoiarsk, vorbitorul a subliniat marea în­semnătate a dezvoltării accele­rate a energeticii. Pe baza folo­sirii cărbunelui și energiei hidra­ulice celor mai ieftine din țară, în ținut se va putea desfășura construcția de întreprinderi ener­getice de mare volum, în pri­mul rînd pentru producția alu­miniului. P.F. Lomako a vorbit despre marile perspective ale extracției de cărbune în ținutu­l Krasno­iarsk. Referindu-se la construc­ția centralei electrice de la Kras­noiarsk — cea mai mare din lume — vorbitorul a arătat că­­ prețul de cost al energiei elec­trice produsă de centrală va fi de 0,48 copeici per kwh. In ceea ce privește cheltuielile capitale, această hidrocentrală face parte din rîndul celor mai economicoa­se centrale puternice. Primul grup electrogen al centralei va putea fi pus în funcțiune încă în anii 1963—1964. La tribună a urcat apoi S.K. BOIKO, președintele colhozului ,,Lenin“ din raionul Kremenciug, regiunea Poltav­a. Este îndeobște cunoscută, a spus el, delăsarea în care se afla agricultura pînă­­ în anul 1953. La plenara din septembrie au fost scoase la­­ iveală cu o sinceritate și îndrăz­neală bolșevică toate greșelile serioase comise în conducerea agriculturii. Sub conducerea par­tidului, poporul sovietic a înce­put imediat să lichideze aceste greșeli, deși grupul antipartinic, demn de tot disprețul, Malen­kov, Molotov, Kaganovici, Bul­ganin și Șepilov a căutat din răsputeri să împiedice partidul și poporul să înfăptuiască pla­nurile propuse. Acest grup a fost zdrobit și măturat din calea noastră. Intrucît lucram pe atunci ca zootehnician la direcția raională agricolă și de contractări, a continuat S.K. Boiko, în calitate __p1 (Continuare în pag. 4-a). Rod al activității agitatorilor In comuna Recea, raionul Șomcuta Mare, se duce o susți­­nută muncă politică pentru coo­perativizarea agriculturii. Agi­tatorii organizației de bază au vizitat pe fiecare țăran muncitor explicînd avantajele muncii in întovărășire, popularizând rezul­tatele obținute de întovărășirile din satele vecine comunei Recea. Printre cei mai buni agitatori sunt deputații Aurel Petruț, An­drei Mădăraș, tovarășul Mihai Szabó și alții. Utemistul Victor Chișu, secretarul organizației U.T.M., împreună cu Micu Her­­maniuc au confecționat panouri de onoare, lozinci, au scris ar­ticole la gazeta de perete în care se popularizează pe larg a­­vantajele muncii in comun și cu­­ unelte mecanizate. Este demnă de remarcat acti­vitatea tovarășului Nicolae Ig­nat, președintele întovărășirii din satul Mocira (aparținător comunei Recea), care pe lângă faptul că a dus muncă politică de la om la om, a scris și un interesant articol la gazeta de perete, în care se arată că înto­­vărășiții din Mocira au obținut in anul trecut 2.500 kg porumb boabe la hectar și 1.500 kg floa­­rea-soarelui de pe fiecare hectar. Recoltele întovărășiților întrec cu mult recoltele realizate de ță­ranii muncitori cu gospodării individuale. Iată ce aduce mun­ca in comun! Munca politică a dat roade: 14 familii de țărani muncitori s-au înscris în ultimele zile în întovărășire. Citiți în pag. 4-a. — COMUNICAT TASS: CU PRIVIRE LA ÎNDEPLINI­REA HOTĂRÎRII GUVER­NULUI SOVIETIC RITOARE LA NOUA REFE­BE­DUCERE A FORȚELOR ARMATE ALE U.R.S.S. CU 1100.000 DE OAMENI, 4** Ik 7 BIBLIOTECA - CENTRALA UN IVENI>1 • aRA »iv­. E*viIi­ E*' proujaiu ornam umva1 U . 1 t X X Anul X. Nr. 1573 ± I * ? t ț Duminică, X 1 februarie 1959 X ★ I X 4 pag. — 20 bani X X X X X • In sala cinematografului „Flacăra“ din Baia Mare, are loc astăzi la orele 11 conferința: „Alcoolismul și urmările sale“. Conferențiază tov. dr. Gheorghe Gostea. După conferință va rula fil­mul „Un pahar cu bere“.­­ Sfatul popular al orașului Baia Sprie, a ținut seri a 11-a sesiune ordinară, in cadrul că­reia deputații, participanți la sesiune, au dezbătut și aprobat planul economic local și planul de venituri și cheltuieli pe anul 1959.­­ La sediul Comitetului ra­ional de partid Oaș, a început ieri un instructaj de două zile cu propagandiștii tuturor forme­lor de invățămînt de partid și politic U.T.M. • Pentru iubitorii de muzică și pentru fotografii amatori, se deschid astăzi la Casa de cultură a sindicatelor din orașul Baia Mare, noi cercuri și anu­me: cercul de muzică cu secțiile acordeon și pian și cercul de foto-amatori. • In centrele de comună Vi­șeu de Su­s, Bor­șa, Leardina, Dragomirești, din raionul Vișeu, și in centrele de comună din ra­ionul Cehu Silvaniei, are loc as­tăzi dimineață seminarul la în­­vățămintul politic cu cadrele didactice. • Echipa culturală a Trustu­lui regional de construcții Ba­ia Mare, se deplasează astăzi în comuna Finteușu Mic, din raionul Șomcuta Mare, unde va prezenta un program artis­tic-cultural. In program: cintece, coruri, recitări și piesa „Răfuia­la“ de Tiberiu Vornic.­­ Colectiviștii din G.A.C. „Viața liberă“" din Sighet și membrii întovărășirii pomicole din Ocna Șugatag, au astăzi a­­dunări generale anuale, in ca­drul cărora se vor dezbate pla­nurile de producție pe anul 1959 și se vor alege noile con­silii de conducere. Brigada științifică și bri­gada artistică de agitație a Ca­sei raionale de cultură din Vișeu condusă de tov. Dănilă Vlad, se vor deplasa astăzi in comuna Dragomirești, unde vor răspun­de la M­inile țăranilor mun­citori, în fața cărora vor da după aceea un program artistic.­­ Cu prilejul împlinirii a 5 ani de activitate, Filiala Socie­tății de științe istorice și filolo­gice din Baia Mare va ține as­tăzi la orele 10, în localul școlii medii mixte nr. 1 o adunare fes­tivă. Cu acest prilej delegați ai filialei Academiei de științe din Cluj vor susține comunicările: „Aspecte privind originea limbii și poporului român“ și „Docu­mente literare inedite din pri­mii ani ai secolului XX,­­aflate pe teritoriul regiunii Baia Ma­re". La această adunare participă membrii Filialei de științe isto­rice și filologice și delegați ai subfilialelor din Cărei, Satu Ma­re și Sîghiet.­­ Brigada de agitație a Ca­sei raionale de cultură din Cărei va prezenta astăzi în sala că­minului cultural din comuna Dindești, un program axat pe transformarea socialistă a agri­culturii, își dau concursul ar­tiștii amatori din orașul Cărei. Fiecare muncitor, tehnician și inginer să realizeze cît mai multe economii în producție — Chemarea adresată muncitorilor, tehnicienilor și inginerilor din întreaga țară de colectivele a opt întreprinderi din Capitală — Plenara C.C. al P.M.R. din 26—28 noiem­brie 1958 a pus în fața colectivelor de între­prinderi sarcina reducerii accentuate, în acest an, a prețului de cost al produselor. Expunerea tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej la plena­ră a arătat importanța deosebită a reducerii prețului de cost, pen­tru sporirea acumulări­lor statului, pentru dez­voltarea economiei națio­nale și creșterea nivelu­lui de trai al poporului, subliniind că lupta pen­tru micșorarea costuri­lor de producție în toa­te ramurile economiei naționale, în toate în­treprinderile, este o sar­cină economică centrală. Răspunzînd cu en­tuziasm sarcinilor puse de partid, muncitorii și tehnicienii din fabrici și uzine își îndreaptă atenția în cadrul întrecerii socialiste, spre realizarea de economii cît mai mari în producție, pe baza valorificării mai in­tense a rezervelor interne și creșterea producti­vității muncii, spre reducerea consumurilor spe­cifice de materii prime și materiale și îmbună­tățirea calității produselor. Recent, colectivele a opt întreprinderi din Capitală — hotărîte să-și sporească contribu­ția la mărirea acumulărilor statului — au luat inițiativa patriotică de a intensifica și dezvol­ta multilateral lupta fiecărui muncitor, tehni­cian și inginer, pentru economii cît mai mari în producție, adresînd în acest sens o însufle­țită chemare către toate colectivele de întreprin­deri din țară. In lumina sarcinilor puse de plenară, colec­tivele celor 8 întreprinderi au analizat și au dezbătut cu spirit­ele răspundere, în adunări de partid deschise și în grupe sindicale, prevede­rile planului pe acest an. Participanții la aceste adunări au arătat, dînd numeroase exemple concrete, că la fiecare loc de muncă există nu­meroase posibilități de a realiza economii peste plan, prin creșterea productivității muncii, re­ducerea consumurilor specifice de materii pri­me, materiale, combustibil și energie etc. Ast­fel, la uzinele „23 August“ a reieșit că se pot economisi peste plan 224 tone oțel, 170 tone fontă, 254 m. c. cherestea, 263 tone combustibil, 266.250 kwh. energie electrică și altele. La uzinele „Semănătoarea“ a reieșit că se pot rea­liza economii de 150 tone laminate, 30 tone ta­blă zincată, 20 tone fontă, iar la fabrica de încălțăminte „Kirov“ 4.050 m.p. piele, 1.940 kg. talpă, 186 tone combustibil și 35.000 kwh. ener­­________ _ gie electrică. Importan­te economii peste plan, prin creșterea producti­vității muncii și reduce­rea consumului specific de materii prime și ma­teriale pot realiza și muncitorii, tehnicienii și inginerii din celelalte întreprinderi. Colectivele celor 8 în­treprinderi din Capitală — se arată, printre al­tele, în chemare — au hotărît ca în acest an să desfășoare întrecerea socialistă sub lozinca : „Fiecare muncitor, teh­nician și inginer, să dea economii cît mai multe în producție, prin creșterea productivității mun­cii, reducerea consumurilor specifice de mate­rii prime, materiale, energie și combustibil și îmbunătățirea calității produselor“. Aceste colective se angajează să obțină cel puțin următoarele economii la prețul de cost, peste sarcina planificată: — Uzinele „23 August“ 0.630.000 lei. — Uzinele „Republica“ 2.500.000 lei. Uzinele „Semănătoarea“ 1.800.000 lei. — Atelierele „9 Mai“ 1.500.000 lei. — întreprinderea „Kirov“ 1.400.000 lei. — Combinatul de cauciuc „Jilava“ 1.000.000 lei. — întreprinderea metalurgică „Solex" 731.000 lei. — Fabrica „Flacăra roșie“ 700.000 lei. Prin măsurile luate pentru creșterea pro­ductivității muncii și reducerea consumurilor specifice de materii prime, materiale, combus­tibil, energie etc., colectivele celor 8 întreprin­deri din Capitală vor aduce statului, în acest an, economii de peste 16.000.000 lei. Colectivele acestor întreprinderi cheamă pe toți muncitorii, tehnicienii și inginerii din celelalte fabrici și uzine din țară să se alăture inițiativei ca fiecare muncitor, tehnician și in­giner să dea patriei în acest an cît mai multe economii peste plan. Prin creșterea productivității muncii și scăderea prețului de cost — prin reducerea consu­murilor specifice de materii prime, materiale, energie și combustibil­­ și îmbunătățirea calității produselor: economii de peste 16.000.000 lei ~ Fabrica „Iumio“ și-a depășit planul pe luna ianuarie Cunoscînd din timp sarcinile sporite de plan și antrenați în întrecerea socialistă pentru rea­lizarea și depășirea planului de producție, muncitorii fabricii „Unio“ din Satu Mare, au ra­portat comitetului regional de partid, primele succese de sea­mă obținute în acest an. Astfel planul producției glo­bale a fost depășit cu 2 la sută, iar cel al producției de marfă cu 5 la sută, producîndu-se pes­te plan între altele 1.000 m.l. lanț S.K.R., un agregat de 10 tone pentru linia de laminare a uzinelor „Nicolae Cristea“ din Galați, două transportoare de cite 30 m. lungime etc. O dată cu depășirea planului de pro­ducție, prin reducerea consumu­rilor specifice, a fost realizată o economie de materiale și ma­terii prime în valoare de 355.000 lei. Cele mai frumoase realizări le-au obținut secțiile forță și debitare, vagonaj și secția me­canică , ai căror muncitori în frunte cu Alexandru Olah, Du­mitru Bran, Ioan Crăciun, Ște­fan Covaci, Anton Vida și Titus Gyöngy au muncit cu dragoste și conștiinciozitate constituind exemple demne de urmat pentru ceilalți muncitori. In cursul lunii trecute, condu­cerea fabricii a acordat o aten­ție deosebită propunerilor de inovații și raționalizări ale mun­citorilor. Din 310 propuneri au fost studiate și acceptate un nu­măr de 205 propuneri. In cinstea zilei feroviarilor Cu zece zile înainte de termen Colectivul depoului de loco­motive C.F.R. din Sighet — depou fruntaș pe țară — în­­timpină a 36-a aniversare a e­­roicelor lupte de la Grivița cu noi succese în muncă. In cinstea acestei aniversări, echipa complexă de reparații din atelierul depoului, condusă de șeful de echipă Iosif Zaha­­ranschi, a terminat ieri, cu 10 zile înainte de termen, repara­ția cu ridicarea de pe osie a locomotivei de cale normală 375.043, realizînd prin aceasta însemnate economii. O muncă conștiincioasă și de calitate la reparația înainte de termen a locomotivei, au depus lăcătușii Iosif Lucaci și Iosif Szabó, care au primit felicitări din partea conducerii depoului. Succese de seamă în cinstea zilei feroviarilor a obținut și personalul de locomotivă, care pe luna ianuarie a reușit să realizeze însemnate economii de combustibil, depășindu-și planul de km­ ungere. Noi familii în întovărășire Una dintre cele mai tinere întovărășiri agricole din cuprin­sul raionului Cehu Silvaniei este întovărășirea din comuna de centru de raion. Inaugurată la începutul lunii decembrie a anului trecut, întovărășirea număra 127 familii de țărani muncitori. De atunci, din punct de vedere organizatoric întovă­rășirea s-a dezvoltat continuu. Drept rezultat s-a constatat creș­terea simțitoare a prestigiului întovărășirii. In ultima vreme întovărășirea din comuna Cehu Silvaniei a primit în sînul ei­­ alte 18 familii de țărani mun­citori. Multe familii membre a pri­mit în sînul ei și întovărășirea din Mînău. Față de situația de la inaugurare, în decurs de două luni de zile numărul acestora a­­proape s-a dublat. De remarcat că in amîndouă întovărășirile mai sus amintite se fac intense pregătiri pentru trecerea muncai în comun încă din cam­pa­pania agricolă de primăvară. Succese ale topitorilor încă de la începutul lunii topitorii din brigada de ti­neret condusă de Martin Bodnar de la uzinele „1 Mai“ — Ferneziu, au pornit hotărîți să obțină noi suc­cese în acest an. Prin elanul lor tineresc ei au sporit zi de zi numărul șarjelor. In ultimul timp ei au reușit să elaboreze în 6 ore pînă la 24 șarje. In obținerea aces­tor rezultate un prețios aju­tor l-au dat comuniștii Va­lentin Ciontaș, Alexandru Diaconescu, utemiștii Gheor­ghe Nicoară, Gavrilă Deme­ter etc. Succese asemănătoare au obținut și topitorii de la cup­torul Water-Jacket nr. 2, printre care se evidențiază Vasile Fuslea, Gheorghe Tă­tar, Carol Gromuș și Gavril Costea. Gheorghe Cornea topitor Crește nivelul de trai al colectiviștilor Recent, membrii celor 416 fa­milii de colectiviști din Cară­*­șcu iau luat parte la adunarea de dare de seamă pe anul ce a trecut. Cu acest prilej s-a con­statat cu satisfacție că din an în i an recoltele obținute sunt tot mai frumoase. Colectiviștii au obținut recolte mult mai mari decît individualii. In anul 1958 valoarea unei zile-muncă crescut față de 1957. A crescut a și nivelul de trai al colectiviști­lor. In ultimii ani 110 colecti­viști și-au construit case noi iar 100 și-au cumpărat aparate de radio. Adunarea colectiviștilor a a­­probat o seamă de măsuri ce urmează să fie îndeplinite. Ludovic Bilis coresp. C. Silvășan de la fabrica ,.Uni0" din Satu Mare lucrează la poli­zarea dispozitivelor de presat ci­lige de tracțiune la vagoneți, ob lipiind rezultate importante în muncă L

Next