Pentru Socialism, martie 1959 (Anul 10, nr. 1597-1622)
1959-03-01 / nr. 1597
* f 1 Primi DIN WAR UHUI Vi IS «2* ORGAN AL COMITETULUI RELIGRAL AL FIRTIBILUI IJEVKCIT GRESO EOJIRIN ȘI AL SFATULUI POPULAR RESIDUAL OAIA KURE Cresc suprafețele cultivate cu floarea-soarelui Țăranii muncitori din raionul Cehu Silvaniei, îndrumați de organele de partid și de stat, vor extinde considerabil în acest an suprafețele însămînțate cu floarea-soarelui. Astfel, pe întregul raion suprafețele însămînțate cu această cultură vor crește de la 4.000 la 6.000 ha. Și în această acțiune, în frunte se situează sectorul cooperatist agricol care față de anul trecut își va dubla suprafața. Așa spre pildă, întovărășiți din Chelința vor însămînța în acest an 15 hectare față de 5 hectare anul trecut. Cei din Tămășești au hotărît să mărească suprafața de la 10 la 20 hectare, iar colectiviștii din Benesat vor cultiva floarea-soarelui pe 30 hectare. Intovărășirii din Vesendiu au contractat peste 200.000 kg, floarea-soarelui Comuna Vezendiu (Cărei) este complet cooperativizată. Țăranii muncitori s-au unit în cinci întovărășiri agricole puternice. încă din anii trecuți cultivarea florii-soarelui constituia o îndeletnicire importantă pentru țăranii muncitori de aci. In anul acesta avînd forțele unite ei au hotărît să mărească simțitor suprafețele destinate florii-soarelui, convinși că această cultură le va aduce importante venituri bănești. Intovărășiții au încheiat deja contracte pentru a vinde statului prin întreprinderea „Recolta“ și prin cooperativă peste 200000 kg floarea-soarelui. Dumitru Someșan % corespondent I > > I00000000000000000000000000000000000000000000000000. In trenul ce duce spre Tășnad In trenul ce mergea de la Jibou spre Tășnad, din stația Acis, urcară mai mulți călători. In fața mea se așezară 3 cetățeni. Din spusele lor am aflat că erau colectiviști din Acis. Vorbeau cu mîndrie despre avutul lor obștesc, despre vaci, oi, porci, despre construcții, etc. Cei din jur, majoritatea țărani muncitori din împrejurimi, erau numai ochi și urechi, sorbeau cuvintele colectiviștilor care demonstrau superioritatea gospodăririi in comun, pe tarlale mariUnul dintre țăranii muncitori se interesa mai mult de veniturile în bani. — Am vrea să știm câți lei ați primit pentru zilele muncă? —• întreabă acesta. Și colectivistul I. Nistor îi răspunse detailat: " „Venituri în bani? Iacă. Și aici am avut rezultate frumoase — 12 lei atit au primit în bani colectiviștii pentru fiecare zi-muncă. Numai în toam’nă, in trimestrul IV s-au im’ pârlit colectiviștilor 770.000 lei”.El a arătat apoi că principalul izvor de venituri bănești sînt: ferma zootehnică, plantele tehnice, cele 170 ha trifoi de sămînță, cu un cuvint, produsele ce se contractează cu statul„Iată de ce și în acest an am contractat cu statul 12,5 vagoane cereale și 30 tone de floarea-soarelui, se amestecă in vorbă un alt colectivist. Și apoi continuă: Din avansurile primite pe luna și cerealele contractate, noi avem asigurat un avans de 6 lei la ziua- 9 muncă pe primul trimestru". x Intră în vorbă și al treilea colectivist. „In acest an ne va merge și mai bine. Vom apli x ca retribuire suplimentară- 9 Cointeresarea materială va face ca toți să muncim cu și mai mult avînt. Și apoi nu ai- 9 toți — adăugă el cu mîndrie a — familia noastră colectivă , s-a mărit acum cu peste 600 de noi membri, toți gospodarii buni, unul ca unul. Și mai vin și alții rînd pe rînd, doar văd 9 ei că noi trăim o viață fără 9 griji“. ” Timpul trecu repede. Țara- 9nii muncitori urmăreau atenția conversația. Mulți aprobau, alții cereau lămuriri suplimentare dovadă că erau dornici să cunoască cu mai mult din felul de viață a celor ce au 9 pășit pe calea vieții noi. Trenul își încetini mersul, i In negura dimineții de iarnă , se zărea stația Tășnad- Diso cutiile conteniă. Oamenii se îmbulzeau spre ieșiri. Unul 9 din colectiviști spuse cu glas 9 tare vecinilor săi de bancă: " „Dacă nu ne credeți, veniți 9 să vedeți cu ochii voștri. Vă primim cu drag. Și chiar da 9că ne credeți tot e bine să veniți, nu strică E mai sigur 9 să vadă omul cu ochii lui, la " fata locului". 000000000000000000000009V ~/;.r N. sz. ;¹ i i 9 %o í*í-í * x X X Anul X. Kr. 15SV X t : x * X X Duminica, I 1 martie 1359 ț X ★ X ț ■*■ + + X 4 pag. = 20 bani ț Cu ajutorul Uniunii Sovietice Plenara C.C al P.M.R. din 26—28 noiembrie 1958, trasează sarcini deosebit de importante privind mărirea suprafețețelor cultivate cu floarea-soarelui și a creșterii productivității la hectar în vederea satisfacerii nevoilor interne de consum la uleiul comestibil. Pentru realizarea de mari producții de ulei , un însemnat rol îi revine și fabricii „Ardealul“ din Cărei, prin continua sporire a randamentelor de extracție a uleiului. In acest scop este pe terminate o nouă uscătorie modernă pentru semințele de floarea-soarelui, uscătorie ce va funcționa cu gaze calde. Ea se construiește pe baza unor planuri primite din Uniunea Sovietică și cu utilaj romînesc produs de „Tehnofrig“ Cluj și I.C.A.R. București. Capacitatea de uscare va trece de 24 vagoane pe zi. Prima probă se va face la începutul lunii martie a.c, iar producția de ulei pe schimb va crește de la această dată considerabil.Pentru darea în folosință a noii uscătorii înainte de termenul planificat s-a lucrat intens. Astfel, zidarul Ion Filöp a terminat construirea focarului uscătoriei cu 5 zile mai devreme. S-au evidențiat apoi sudorul Eugen Heindiri și lăcătușii Andrei Szilagyi, Gheorghe Heindiri și Vasile Pop. Mircea Dimitriucorespondent 250.000 lei economii prin aplicarea propunerilor cooperatorilor Inițiativa patriotică a celor 8 întreprinderi bucureștene care au hotărît să desfășoare întrecerea socialistă din acest an sub lozinca ce cheamă pe fiecare muncitor, inginer și tehnician să dea cît mai multe economii în producție, a găsit un larg ecou și în rîndul de la cooperatorilor „Autometal“ Satu Mare. Nu de mult ei au analizat posibilitățile pe care le au pentru ridicarea productivității muncii, reducerea consumurilor specifice de materii prime, continua perfecționare a proceselor tehnologice etc. Pe baza acestei analize și în special a propunerilor făcute de către cooperatori, colectivul cooperativei s-a angajat să realizeze o economie anuală de peste o jumătate de milion lei. Acest angajament a și început să prindă viață. De pe urma aplicării unor propuneri cu mare eficacitate economică făcute de Victor Racz, Ștefan Izsák, Carol Majten și alții, pînă în premident s-au realizat economii a căror valoare trece de 250.000 lei. Fredy Renhartz corespondent Vești din comuna Răzoare Gafa pentru vnsămîntările de primăvară (De la subredacția voluntară din Tîrgu Lăpuș). Țăranii muncitori din comuna Răzoare (Lăpuș), folosesc zilele de iarnă pentru a transporta la timp cit mai multe îngrășăminte naturale. Numai gospodăria agricolă colectivă din Văleni a dus în timp 780 tone bălegar. Totodată au fost selecționate semințele necesare însămînțării de primăvară. Pentru a încerca puterea lor de încolțire, elevii școlilor sub supravegherea cadrelor didactice au făcut răsadnițe. Ei vor studia — prin metoda observației — încolțirea și dezvoltarea plantelor. Uneltele sunt reparate aproape în întregime. Pe bună dreptate, spune președintele comitetului executiv tov- Tuns, „La noi poate veni primăvara“! Munca culturală Și munca culturală se desfășoară din plin. In satul Răzoare există 10 cercuri de citit în care au fost dezbătute documentele Congresului al XXI-lea al P.C.U.S., au fost citite articolele mai importante privind situația internă și externă. Tot la cercuri au fost studiate operele lui G. Coșbuc» M. Eminescu, broșurile „Cum se formează norii“, etc. Frumoasă activitate are cercul condus de tov. învățătoare Viorica Pereș și cel de care răspunde tov. Sabin Boieru. In munca cu cartea se evidențiază și bibliotecarul Ioan Filip. Recent, echipa artistică a căminului cultural a prezentat un frumos program axat pe problema transformării socialiste iai agriculturii în satul Rogoz. Repertoriul echipei, în toată perioada de iarnă a fost axat de altfel pe această problemă, contribuind la formarea unei întovărășiri agricole cu peste 100 de familii. Artiștii amatori pregătesc comedia „îndoiala“, cîntecele „Hai să facem o gospodărie“, „La noi în gospodărie“, etc. cu care se vor deplasa în satele Văleni,, Corneni, etc. Totodată echipa se pregătește pentru faza raională a celui de-al V-lea concurs de cîntec și joc al artiștilor amatori. In sat sînt organizate regulat audiții radiofonice fie la unii cetățeni, care au aparate de radio, fie la căminul cultural. P. Roman o Azi, are loc plenara comitetelor raionale și orășenești de luptă pentru pace. Cu acest prilej, se va analiza activitatea pe anul 1958 și se vor lua măsuri în vederea celei de-a 10-ia aniversări a mișcării mondiale pentru pace. La comitetul raional de partid Vișeu a avut loc ieri ședința plenară a comitetului raional. Cu această ocazie, a fost analizat raportul prezentat de Iov. Dumitru Marian, șeful secției învățamint și cultură a sfatului popular raional cu privire la munca de culturalizare a maselor în perioada de iarnă. Micuții matematicieni din clasele Ia V-a și a VII-a din școlile orașului Cărei, sub directa îndrumare a profesorilor de specialitate s-au pregătit din timp.pentru Spartaghida matematică, care va începe mîine. La Școala de 7 ani nr. 7 Cămara din Sighet ia avut loc ieri un schimb de experiență cu directorii școlilor și instructorii superiori de pionieri, în problemele organizării activității într-o școală de 7 ani, a »muncii pionierești. ... " Ieri, în sala de ședințe a Sfatului popular raional Satu Mare, s-a înmînat steagul de secție fruntașă, secției financiare a Sfatului popular raional Satu Mare pentru rezultatele obținute în anul 1958, cit și pentru cele din primul trimestru al anului în curs. Colectivul teatral al clubului lemn-forestier Sighet prezintă azi, la orele 20, pentru »a doua oară, la cererea publicului, opereta „Țiganii“» . Filiala regională S R.S.C- anunță pentru azi orele 11, in sala Casei de cultură a sindicatelor din Baia Mare conferința „Viața și opera lui Ion Creangă“.După conferință va rula filmul romînesc „In sat la noi“.—|»—-------------------------------- Citiți în pagina 4-a — HOTARIREA C. C. AL P.C.U.S. ȘI A CONSILIULUI DE MINIȘTRI AL U.R.S.S. CU PRIVIRE LA DEZVOLTAREA ȘI ÎMBUNĂTĂȚIREA ALIMENTAȚIEI PUBLICE. — GUVERNUL CUBAN A CERUT EXTRĂDAREA LUI BATISTA ȘI A COMPLICILOR SĂI. — INTENSIFICAREA AMESTECULUI MILITAR AMERICAN IN VIETNAMUL DE SUD. ♦ X X tît -A- T.In școala lor frumoasă din Negrești, micii oșeni își îmbogățesc cunoștințele. Iată-i la o oră de geografie, călătorind cu gîndul pe planiglob peste mări și țări. -k k k Mai multe bunuri de larg consum Planul de producție pe anul în curs al combinatului „1 Mai“ Satu Mare, a crescut cu 19,7 la sută față de anul trecut. Aceasta înseamnă așadar cu 19,7 la sută mai multe bunuri de larg consum. Spre a putea îndeplini aceste importante sarcini, colectivele secțiilor au ținut adunări unde s-au dezbătut posibilitățile de depășire a planului precum și patrioticele inițiative ale topitorilor băimăreni și ale muncitorilor celor 8 întreprinderi din București.Sectorul chimic s-a angajat să folosească toate resursele locale și astfel, să economisească 25.000 lei. Muncitorii sectorului textil vor realiza economii valoare de 20.000 lei, iar la secîntorul tîmplărie, economiile se vor ridica la suma de 150.000 lei. De asemenea și celelalte sectoare ale combinatului vor realiza însemnate economii. Iată, de pildă, sectorul care lucrează la confecționarea cunoscutelor aparate „Unit-dentar“ a hotărît să realizeze prin inovațiile și raționalizările economii de ce se vor aplica, peste 20.000 lei. Una dintre brigăzile acestui sector și anume cea înființată la sfîrșitul lunii ianuarie, și care poartă numele de „Unirea“, este compusă din inovatori. Utemiștii și candidații de partid din această brigadă de tineret, Gheorghe Riedl, Valeriu Pagoski, Ludovic Szabó și alții sînt cunoscuți în întreg combinatul. Dacă , totalizăm angajamentele diferitelor sectoare ale combinatului „1 Mai“ din Satu Mare, ajungem la 600.000 lei economii intr-un singur an. Gh- Moldovan corespondent Maistrul de schimb Liviu Pop de la secția acid sulfuric a uzinelor „Gh. Gheorghiu-Dej, controlează procesul tehnologic cu vacumetrul, asigurînd o calitate superioară a produselor. S \ i In secția de unde a pornit inițiativa Au trecut aproape două luni de cînd harnicul colecttiv al secției topitorie de la uzinele „Gh. Gheorghiu-Dej“ din Baia Mare a lansat prețioasa inițiativă: „Fiecare om al muncii să contribuie cu cel puțin o propunere pentru valorificarea rezervelor interne din domeniul său de activitate“Zilele trecute am avut prilejul ,să vizitez din nou secția topitorie. In biroul secției, doi oameni stăteau aplecați asupra unor situații de producție. Erau inginerii Mihai Trandafirescu și Ioan Schmotzer. Le-am împărtășit celor doi tineri ingineri scopul mele, rugîndu-i să-mi vizitez vorbească despre „noutățile“ din secție. — Adică, despre inițiativa topitorilor noștri — spuse inginerul Mihai Trandafirescu, in timp ce colegul său scoase dintr-un sertar dosarul cu pro?upunerile înregistrate. — In total 260 de propuneri făcute de 162 de muncitori, care vor duce în acest an la reducerea cheltuielilor de producție cu peste 1.300.000 l0 lei! In timp ce-mi notam aceste cifre în carnet, inginerul Trans 1dafirescu continuă: — Să știți că prima propunere aplicată de noi a dat rezultatele neașteptate. E vorbă de propunerea prim-topitorului Ștefan Mészáros, referitoare la topirea unei tone de minereu mai mult în fiecare Propunerea părea la început simplă, dar ea s-a dovedit a fi destul de complicată, dar foarte economică. In luna febbruarie, de pildă, s-a ajuns ca cuptoarele să nu prelucreze numai o tonă, ci fiecare cuptor dă 3 tone în plus, iar ca eficacitate economică— mi-a precizat tov. Trandafirescu — numai în prima jumătate a lunii februarie s-au realizat economii de 23.000 lei! Propunerea tov. Eugen Botoș de a mări randamentul utilajelor din secția laminate, a creat posibilitatea ca în fiecare schimb să se facă două turnări în plus. Dacă înainte cărămizile de magnezită scoase din uz erau nefolosite, în prezent acestea se macină, iar din praful de magnezită se face mortar special la căptușirea convertizoarelor. Iată doar cîteva din propunerile realizate în cele două luni de cînd a pornit inițiativa. In secția topitorie însă numărul propunerilor care au fost aplicate a trecut de zece, iar zilnic numărul lor crește. Am ieșit din birou și am intrat în hala convertizoarelor, iar de acolo în hala cuptoarelor. Pe platoul de încărcare se pregătea o nouă încărcătură. Un muncitor se apropie de tabla fixată pe perete unde erau trecute cîteva cifre, scrise cu cretă. Le reciti, și văzîndu-mă nedumerit îmi zise: — Vedeți? Aceste cifre ne-au ajutat să cunoaștem puterile cuptorului! Desigur că între aceste cifre și cele spuse de inginerul Mihai Trandafirescu există o legătură. Atît muncitorul cît și inginerul folosesc calculul pentru a smulge utilajelor tot ce ele pot da, pentru a scoate la iveală cît mai multe rezerve interne care pînă nu de mult au fost nevalorificate. T. T. Cooperativa să formai Cei peste 1000 de delegați cooperatori, care au participat la adunarea generală a cooperativei, au desprins din darea de seamă a consiliului de conducere, prezentată de tov. Viorel Radu,președinte, că cooperativa se autofinanțează de mai bine de 2 ani. S-a arătat de asemenea, că ea și-a încheiat activitatea pe anul 1958 cu un beneficiu de 64.489 lei, tar In adunarea generală s-a arătat odată că în anul 1958 cooperativa a avut lipsuri mari. In primul rînd nu a fost îndeplinit nici planul de desfacere a mărfurilor industriale și nici cel al achizițiilor. Care să fie cauzele? In primul rînd slaba aprovizionare a cooperativei cu cele necesare. Au fost zile la rînd cînd populația celor două sate ducea lipsă de mărfuri de primă necesitate. „A trebuit să mergem la Satu Mare — a spus colectivistul Augustin Pop din Lipău — pen fiPe marginea adunării generale a cooperativei din Cărășeni tu că la cooperativa noastră n-au existat fier balot, fier rotund, șine de căruță, tuburi bergman, de care aveam nevoie. In depozitele uniunii raionale aceste mărfuri existau: Consiliul de conducere și în special președintele cooperativei însă n-au ținut cont de cerințele noastre, deși știau ce anume lucruri căutăm și de care avem nevoie.Lipsa unor mărfuri de sezon, specifice locului, a făcut ca planul anual de desfacere a mărfurilor industriale, să fie realizat în proporție de 85 la sută. Adunarea generală ia scos insă în evidență că in domeniul achizițiilor de produse i agro-alimentare cooperativa a avut rezultate și mai slabe. Disproporția dintre desfacerea mărfurilor industriale și achiziționarea produselor agro-alimentare de către cooperativă este mult prea mare. Dacă valoarea totală a mărfurilor vindute de către cooperativă in cursul anului trecut arată că fiecare familie a cumpărat în medie mărfuri în valoare de circa 3.000 lei, media produselor agricole valorificate prin cooperativă pe familie a fost de-abia 500 lei Din cele 60.000 kg. de grîu ce trebuiau achiziționate s-au realizat numai 15.000 kg., iar din cele 39.000 kg. floarea-soarelui abia 8.050 kg. O situație similară a existat și la celelalte produse agricole. Mulți delegați ca Alexandru Gherghely, Leon Pitic și Iuliu Seil au arătat că de nerealizarea planului de achiziții se fac vinovați toți membrii din consiliul de conducere și mai cu seamă președintele cooperativei — Viorel Radu. Acțiunea de achiziționare a produselor agricole —au spus ei, — a întimpiniat o nepermisă nepăsare din partea conducerii cooperativei. S-a neglijat aproape cu desăvîrșire desfășurarea unei temeinice munci politice de masă în mijlocul cooperatorilor pentru a-i convinge de necesitatea și avantajele valorificării surplusului de produse prin cooperativă. Ar fi fost foarte util ca munca de achiziții să se fi bazat pe sprijinul deputaților din comună, al țăranilor muncitori fruntași la achiziții și al comuniștilor. Un astfel de sprijin care putea să asigure realizarea planului de achiziții ia fost nesocotit de către consiliul de conducere al cooperativei, tocmai așa cum se nesocotește și în perioada actuală, cînd se desfășoară acțiunea de contractare a produselor pe anul 1959. Adunarea generală a cooperatorilor din Cărășeu a hotărit că trebuie să se acorde un sprijin mult mai mare decit pina acum, pentru ca în acest an cooperativa să trimită orașului un volum tot mai mare de produse agro-alimentare. GNEORGIE POP vicepreședinte i al U.R.C.C. - Baia Mare să contracteze și să achiziționeze multe produse agricole