Pentru Socialism, aprilie 1959 (Anul 10, nr. 1623-1648)

1959-04-01 / nr. 1623

PROU­TAR! DIN TOATE jARAtE. UMItVAf iBBIm­ AL COMITETULUI REBION­ll II PARTIDULUI MUN­CITORESC RBHN­H $1 AL SFATULUI POPULAR REGIONAL BAIA MARE Anul X, Nr. 1623 Miercuri, 1 aprilie 1959 4 pag. « 20 bani Un act de mare însemnătate pentru construirea socialismului în patria noastră Ziarele au publicat Decretul Prezidiului Marii Adunări Na­ționale pentru lichidarea rămăși­țelor oricăror forme de exploa­tare a omului de către om în agricultură, în scopul ridicării continue a nivelului de trai mo­rtai și cultural al țărănimii mun­citoare și al dezvoltării con­strucției socialiste. Această mă­sură are o considerabilă însem­nătate în desfășurarea operei de construire a socialismului în viața țărănimii muncitoare, marcînd un moment istoric în lupta oamenilor muncii pentru lichidarea exploatării omului de către om în țara noastră. Veș­tile sosite din întreaga țară a­­rată că Decretul a fost primit cu o uriașă satisfacție de oa­menii muncii de la orașe și sa­te. Clasa muncitoare, masele largi ale țăranilor colectiviști și întovărășiți, ale întregii ță­­rănimi muncitoare văd în se­cret o nouă expresie a politicii partidului de făurire a unei vi­eți noi, socialiste în patria noas­tră, de lichidare deplină a ex­ploatării omului de către om. In conștiința țăranilor munci­tori este vie amintirea amarni­celor vremuri de asuprire și mi­zerie pe care le-au trăit sub re­gimul burghezo-moșieresc. Lip­siți de pămînt sau avînd pă­­mînt foarte puțin, milioane de țărani munceau pe­soetite pe pămînturile moșierilor sau chia­burilor, fiind supuși unei ex­ploatări sîngeroase. Striviți de exploatare și biruri grele,­ în­glodați în datorii, țăranii mun­citori erau aduși la sapă de lemn, fiind nevoiți să vîndă pe nimic ultima palmă de pămînt. Astfel, prin jaf și exploatare, prin acapararea pămîntului ță­ranilor muncitori, se lățeau ca pecinginea pămînturile moșieri­lor și chiaburilor, creșteau a­­verile lor. In ciuda teoriilor a­­pologeților regimului burghezo­­moșieresc despre „armonia so­cială a satului romînesc“, lup­ta neîmpăcată de clasă între exploatați și exploatatori străbă­­tea prin toți porii vieții sate­lor. Răzbiți de foame și lipsuri, împinși de ură neîmpăcată în­­potriva moșierilor și capitaliști­lor, a bogătanilor satelor, ță­ranii muncitorii s-au ridicat de nenumărate ori la luptă pentru sfărîmarea jugului exploatării, dar lupta lor a fost întotdeauna înecată în sînge de clasele ex­ploatatoare. Acestor stări de lucruri li s-a pus capăt pentru totdeauna bu­nă in fihprarea țării din jugul fascist, prin lupta hotărîtă a cla­sei muncitoare în alianță cu țărănimea muncitoare sub con­ducerea partidului comunist — luptă care a dus la coborîrea claselor exploatatoare și la in­staurarea puterii omenilor mun­cii. Alianța muncitorească țără­nească s-a dovedit o uriașă for­ță a progresului, chezășia în­făptuirii aspirațiilor oamenilor muncii de la orașe și sate. Ca urmare a luptei poporului muncitor sub conducerea parti­dului, în anii puterii populare au fost înfăptuite adînci prefa­ceri sociale. A fost sfărîmat pen­tru totdeauna jugul exploatării moșierești, țăranii muncitori au devenit stăpîni pe pămîntul pe care-l muncesc. Naționalizarea principalelor mijloace de pro­ducție industrială a însemnat lichidarea ca clasă a burgheziei industriale și financiare, elibera­rea de exploatare a clasei mun­citoare. Socialismul a învins pe deplin și definitiv în industrie, în sistemul­­ bancaro-financiar, în comerț. A fost creată și se lărgește continuu baza tehnico­­materială a socialismului în ța­ra noastră, prin înfăptuirea politi­cii partidului, care a pus ca sarci­nă centrală a operei de construc­ție industrializarea socialistă a țării, dezvoltarea continuă a in­dustriei grele, a producției mij­loacelor de producție, întreaga economie cunoaște un puternic avînt, dezvoltîndu-se în ritm rapid pe calea socialismului. Pe baza liniei stabilite de Ple­nara C.C. al P.M.R. din 3-5 martie 1949, a cărei justețe fost pe deplin confirmată în de­a­ceniul care a trecut, au fost ob­ținute succese mari și hotărîtoare în construcția socialistă la sate. Convingîndu-se prin fapte, prin exemplul viu al unităților socia­liste fruntașe,că numai agricul­tura socialistă le poate asigura o viață de bunăstare, mase tot mai largi ale țărănimii munci­toare au pășit cu hotărîre și în­credere pe calea arătată de par­tid. Astăzi, sectorul socialist din agricultură cuprinde 8.400.000 ha, adică mai peste mult de 60 la sută din totalul su­prafeței agricole a țării. Regiu­nea Constanța este pe colectivizată, în regiunea deplin Ga­lați sectorul socialist cuprinde 72 la sută din totalul familiilor țărănești și aproape 80 la sută din suprafața arabilă, în regiu­nea Timișoara sectorul socia­list cuprinde peste 56 la sută din totalul familiilor țărănești și 77 la sută din suprafața a­­rabilă. Regiunea București are opt raioane complet cooperati­­vizate, iar regiunea Iași cinci raioane. Succese de seamă au obținut în opera de cooperativi­zare a agriculturii regiunile Stalin, Oradea, Suceava, Regi­unea Autonomă A­aghiară prr. Din 3.600.000 familii țărănești, peste 2.000.000 fac parte din gospodării colective și întovără­șiri. Aceasta reprezintă o țără­nime nouă, liberă de orice for­mă de exploatare, care-și duce activitatea de producție pe ba­za muncii în comun, a însuși­rii și folosirii tehnicii moderne și se bucură în măsură tot mai mare de o viață de bunăstare Dînd dovadă de energie revolu­ționară și avînt în opera de fă­urire a vieții noi, țărănimea cooperativizată constituie o uri­așă forță a construcției socialis­te în patria noastră . Rezul­tatele construcției socialiste la sate constituie o realizare de însemnătate istorică, o ade­vărată revoluție care a transfor­mat din temelii relațiile social­­economice la sate, întregul mod de trai al țărănimii, înfățișarea satelor. Toate acestea au fost cu pu­tință datorită puternicului aju­tor politic și economic de țărănime din partea primit clasei muncitoare, care și-a dovedit în mod strălucit capacitatea de a-și îndeplini rolul de forță con­ducătoare a societății și aliată de nădejde a țărănimii munci­toare. Ca urmare a dezvoltării industrei a fost făurită o puter­nică bază tehnico-materială a socialismului la sate ; numai în cursul acestui an S.M.T.-urile și gospodăriile agricole de stat vor primi încă 9.150 tractoare convenționale, 4.200 combine, 6.200 semănători, în anul 1960 ajungîndu-se la peste 58.000 tractoare convenționale. Pe în­treaga perioadă 1956—1960, a­­gricultura primește un volum de investiții de circa 11 miliarde lei. Una din formele pu­ternicului ajutor pe care ță­rănimea muncitoare îl pri­mește din partea clasei mun­citoare și a statului democrat­­popular este pregătirea și tri­miterea la sate a numeroase ca­dre de agronomi, zootelogiști necesari ridicării continui a nivelului tehnic al agriculturii și productivității muncii agri­cole. O dată cu lărgirea și dezvol­tarea sectorului socialist din a­­gricultură, cu atragerea pe fă­gașul socialismului a milioane de țărani muncitori, partidul și statul democrat-popular au apli­cat cu consecvență politica de (Continuare în pag. 4-a). că ■ Orchestra filarmoni­cie Stat „Glin­ka“ Satu Mare a dat aseară în sala Teatru­lui de Stat un concert cu concursul Elena Vătafu soliștilor și Ioan Piso de la Opera ro­­mână de Stat din­ Cluj. In program au figurat printre altele arii din O­­pere și Simfonia pasto­rală­­ de Beethoven. Concertul s-a bucurat de mult succes. ■ Ieri au luat sfirșit la T.I.L. Sighet lucră­rile unei consfătuiri ca­re a ținut două zile la care au luat parte co­lectivele de conducere ale unităților din sub­ordine din întreaga re­giune. Participanții­­ la consfătuire au analizat felul cum s-a realizat planul de producție pe trimestrul I al acestui an, problema prețului de cost,, a livrărilor pre­­­cum și probleme pri­vind apărarea și păstra­rea avutului obștesc și protecția muncii. ■ Azi la orele 17, or­chestra de muzică popu­lară a Filarmonicii de Stat din Cluj va da con­certul: „Dragi mi-s cin­­tecele mele“. Concertul va avea loc în sala Tea­trului de Stat din Sa­tu Mare cu concursul unor cîntăreți de cinte­­ce populare printre ca­re Rodica Bujor și Ște­fan Lăzărescu din Bu­curești. ■ La biblioteca raio­nală din Vișeu, de la în­ceputul anului și pînă ieri, numărul cititorilor a crescut cu 765 față de aceeași perioadă a anu­lui trecut. De asemenea, iau fost citite cu 7.500 cărți mai multe ca în perioada corespunzătoa­re a anului trecut. * i ■ l­n cadrul im&ÚM pentru a reda noi tere­nuri agriculturii, pică ieri, în hotarul comunei Bixad din raionul Oaș, a fost defrișată o supra­față de peste 80 ha. Au fost prestate 400 zile-muncă aproape volun­tară de către țăranii muncitori din comună. Zilele acestea defrișări vor începe și în hotarul comunei Negrești. Vor participa pentru început­ peste 160 țărani munci­tori. H Ieri, in comunele Ardud, Odor­eu și Hal­­meu din raionul Mare, au avut loc Satu se­siuni ale sfaturilor populare comunale. Cu acest prilej, deputații au analizat felul cum se desfășoară campania a­­gricolă de primăvară, și felul cum se duce ac­țiunea pentru contrac­tări de cereale și achi­ S Ieri, in raionul Lă­­puș, a început acțiunea de unificare­­a bibliote­cilor de la școlile de 4 ani cu bibliotecile că­minelor culturale. In cî­­teva zile vor fi unificate toate cele 46 biblioteci de la școli cu biblioteci­le căminelor culturale. ■ Echipa de fotbal C.S.M. Baia Mare, din categoria B, va întilni azi după-masă la Ora­dea, echipa Știința Cluj, din categoria A, intr-un meci contînd pentru Cu­pa R.P.R.­la fotbal. 1 Casa de cultură a sindicatelor din Baia Mare, anunță pentru azi, la orele 18, conferința „Dragostea de patrie o­­glindită în creația poeți­lor noștri“. Conferința va avea loc în sala casei de cul­tură și va fi urmată de un film­ artistic. Raionul Tășnad fruntaș la însămînțări Membrii gospodăriilor colective și întovărășirilor agricole din raionul Tășnad, muncesc cu spor in aceste zile pe ogoare, pentru a insămința la timp și in bune condițiuni. Printr-o bună­­ folosire a atelajelor și cu sprijinul mecanizatorilor din Tășnad, ei au însămînțat peste 7.300 hectare cu cultură din epoca s­a. Numai floarea-soarelui s-a insămînțat aproape 3.000 ha., iar sfecla de zahăr s-a insămînțat pe 87 la sută din suprafețele pla­nificate cu culturi tehnice. Fruntași sînt membrii gospodăriei agri­cole colective „Drumul lui Lenin" din Tășnad, care la 25 mar­tie au terminat însămințarea culturilor din epoca s­a. Rezultate de seamă au obținut și colectiviștii din Aciș, Santău, Sărăuad. Succesele obținute pe frontul însămințărilor de primăvară se datoresc faptului că toți țăranii muncitori din satele raio­nului Tășnad fac parte din unități agricole cooperatist-socialiste ceea ce asigură o bună organizare a muncii. Să fie intensificat ritmul muncilor pe ogoare în raionul Șomcuta Mare Primăvara a poposit și pe o­­goarele raionului Șomcuta Ma­re. In ciuda timpului favorabil însă, în general, se poate spune că în cuprinsul raionului mun­cile agricole de primăvară se desfășoară slab. Pînă mai zilele trecute se însămînțaseră numai 1.745 ha, ceea ce înseamnă doar 9 procente față de planifi­cat. Pentru buna­­ desfășurare a campaniei agricole de primă­vară, harnicul colectiv de meca­nizatori și tehnicieni de la G.A.S. Satulung s-a pregătit din timp și îndată ce brazdele s-au zvîntat s-a trecut la gră­­parul ogorului de toamnă. In teren bine pregătit, mecaniza­torii Gheorghe Cîmpian, Augus­tin Vlăduți și alții au terminat însămînțarea cerealelor pă­­ioase pe întreaga suprafață des­tinată acestor culturi. De ase­menea, pe o suprafață de 77 ha au insămînțat trifoliene în cultu­ră intercalată, depășind preve­derile planului cu 17 ha. Paralel cu aceasta s-a trecut la pregătirea terenului în care se va cultiva porumbul. Cu mij­loace mecanizate au fost gri­pate 100 ha ogor de toamnă. ★ O formă de mobilizare a ma­selor de țărani muncitori succesul lucrărilor agricole ef­ta­te și întrecerea socialistă. In comuna Șomcuta Mare graficul cu, întrecerea este așa cum a ră­mas din anul trecut. Gospodăria colectivă din lo­calitate și-a realizat doar în mi­că parte planul de însămînțări.­­Situația este aseamănătoare și în restul unităților agricole coo­peratiste din raza comunei Șomcuta Mare unde pînă in pre­­­zent s-au insămînțat doar 14 ha. cu floarea-soarelui și 2 ha cu cartofi. Membrii gospodăriei colecti­ve „1 Mai“ din comuna Reme­­tea Chioar, au terminat însă­­­mînțarea culturilor din epocă I-a. Terenurile acestei gospo­dării colective sînt învecinate cu cele ale întovărășirii agrico­le și cu cele ale țăranilor mun­citori individuali. Dar pe cînd muncile agricole în gospodărie se desfășoară din plin, individu­alii au însămînțat doar 10 ha cu floarea-soarelui, 15 ha cu ovăz, față de peste 200 ha ce urmează a fi cultivate cu aces­te culturi. In comuna Coaș, țăranii mun­citori au peste 400 atelaje, 34 semănători, 421 pluguri și alte unelte agricole. Totuși, pînă zi­lele trecute aci s-au însămînțat doar 16 ha cu grîu de primăva­ră și 27 ha cu ovăz, din tota­lul de aproape 600 hectare ce trebuie însămînțate primăvara aceasta. Toate acestea dovedesc să Sfa­tul popular comunal din Coaș s-a ocupat foarte puțin cu în­drumarea și mobilizarea oame­nilor rrauncii de pe ogoare la lupta pentru buna desfășurare a campaniei agricole de primă­vară. Deficiențele serioase existente în raionul Șomcuta Mare în or­ganizarea campaniei agricole de primăvară cer să se ia grab­nice măsuri pentru a se urgen­ta mersul lucrărilor și a se ter­mina cît mai repede semănatul culturilor din epoca t­a. Ședința de lucru a grupului de deputați în Marea Adunare Națională buția țăranilor muncitori la al­cătuirea fondului central de pro­duse agricole, desfășurarea mun­cilor agricole de primăvară, di­verse probleme gospodărești și altele. Din cuvîntul lor a reieșit că oamenii muncii din satele și o­­rașele regiunii luptă cu mult e­­lan pentru înfăptuirea hotărîrilor partidului și guvernului, pentru făurirea unei vieți tot mai îm­belșugate. Deputații Ludovic­­ Obiș, Iuliu Kengyel­i au vorbit despre puternicul avînt al tran­sformării socialiste a agricultu­rii din raioanele Cărei și Tăș­nad, raioane care sunt în în­tregime cooperativizate. Deputa­tul Gheorghe Chirian s-a ocupat de îmbunătățirea condițiilor de locuit ale cetățenilor, de îngri­jirea și repararea clădirilor ob­ștești și construirea de noi școli și cămine culturale. Despre activitatea pe care o desfășoară in circumscripțiile lor au prezentat informări deputații Maria Zidaru, Emil Popa, Vida Gheza, Ioan Zimbru și alții. Ei au subliniat că pentru înfrumu­sețarea orașelor și satelor noas­tre trebuie mobilizate­ mai intens forțele locale, trebuie stimulată munca și contribuția voluntară a cetățenilor. In încheierea ședinței de lu­cru, luînd cuvintul tovarășul Iosif Uglar, prim-secretar al co­mitetului regional de partid a arătat sarcinile cele importante care stau acum mai în fața deputaților, subliniind în mod deosebit necesitatea mobili­zării tuturor forțelor pentru ter­minarea dt mai grabnică a in­­șănuințărilor de primăvară. __ Luni a avut loc la Sfatul popular regional o ședință de lucru a grupului de deputați în Marea Adunare Națională, din regiunea noastră. Cu acest prilej, deputații au discutat cele mai actuale pro­bleme care stau in fața oameni­lor muncii din regiune, cai în­tărirea și dezvoltarea sectorului socialist al agriculturii, contri­ IN PRIMUL TRIMESTRU AL ANULUI Peste plan 26.000 m. de țesături (Prin telefon de la Ștefan Ovegheș). Atii a produs in cursul primului trimestru, harnicul colectiv al întreprinderii textile ardelene (Intexar) Satu Mare. Tot în acest răstimp din angajamentul anual de a se obține 70.000 lei econo­mii, au fost deja realizate peste 22.000 lei. In întrecerea socia­listă desfășurată în aceste 3 luni, locul intîi îl ocupă secția a IV-a (condusă de maistrul comunist Vasile Dărăban), care și-a depășit planul cu 11,9 la sută. Dintre muncitoare, rezultatele cele mai bune au fost obținute de țesătoarele Maria Hartman, Otilia Cosm­a și Maria Simon, care lucrînd la cite 4 războaie au produs peste planul trimestrial intre 224 și 274 metri țesături fiecare. In ciuda greutăților Șantierul nr. cuprinde toate locu­­­ințele care se con­struiesc în orașul Baia Mare. Șeful de șantier, comunist inginerul Paul Hersch, ne anunță că deși în unele scurte perioade s-a simțit lipsă de cără­mizi la punctele de lucru, totuși printr-o bună organizare și datorită eforturilor depuse de către cele­ 11 brigăzi de con­structori de pe șan­tier, planul trimes­trial a fost realizat. Ca brigăzi fruntașe s-au remarcat cea condusă de Gavril Mare, iar dintre constructori zidarul Mihai Gobel, insta­latorul Valentin Kop­șa, mozaicarul An­drei Mátyás și alții. mai mul­te bunuri de larg consum­ . Din bilanțul primului trimes­tru reiese ca muncitorii, ingine­rii și tehnicienii de la întreprin­derea de industrie locală „Sil­­vania“ din Cehu Silvaniei, și-au realizat angajamentul luat la începutul anului curent. Astfel, peste sarcina planificată, ei au reușit să dea populației din ra­ion diferite bunuri de larg con­sum a căror valoare trece de 20.000 lei. Merită evidențiază în mod deosebit ramura alimentară (dispecer de producție Victor Iacob) care și-a depășit sarci­nile ce îi reveneau, cu peste 2 tone diverse preparate de car­ne. Succese remarcabile a obți­­­nut și ramura materialelor de construcții, secția agregate, con­dusă de Valer Morar. Pentru traducerea în viață a sarcinilor puse de Plenara C.C. al P.M.R. din 26—28 noiembrie 1958, co­lectivul de aici și-a organizat judicios munca. O confirmare a acestui fapt este și prețul scă­zut al nisipului și balastului din carierele de la Benesat și Ul­­meni. Metrul cub de balast ex­­­ploatat și transportat din aceste localități pînă in depozitul bene­­­ficiarului nu costă mai mult de 36, respectiv 31 lei. Zile de primăvară la G.A.S. Seini ‘ In timidul ‘Ardealului sunt cu­noscute și mult apreciate vinuri­le de Seini. Nu de mult la un concurs vinicol, vinurile GA.S. Seini au fost apreciate ca avind o calitate excepțională, și li s-au acordat multe medalii. Pentru a obține vinuri bune, muncitorii de aici muncesc cu stig luni de zile ia rina, laia, bunăoară,, e­­chipa lui Grigore Rus lucrând la tunsul viei și la completarea golurilor (clișeul 3). Știți la ce lucrează cu atâta atenție Viori­ca Popa (Clișeul 1). La pregăti­rea vitelor altoite ce urmează să fie puse în camere de forța­­­­­re după care vor fi plantate, c­u­ o muncă importantă, de aceea ii­e dă cea mai mare atenție. G.A.S. din Seini are o livadă­­ întinsă cu peste 20.000 pomi fructiferi, din care în fiecare an se obțin mari cantități de fructe. In aceste zile calde de primăvară și în livada gospodă­riei a început munca. In clișeul nr. 4, se poate vedea un colț de livadă in care muncitoarele îm­prăștie super fosfat care ajută la îngrășarea suplimentară a solu­­ui. Acest lucru este foarte nece­sar acum in perioada cind po­mii înmuguresc. Nici Iosif Heiti, stuparul gos­podăriei n-are treabă mai puți­nă (clișeul 2). El pregătește cu înfrigurare stupii, in jurul că­rora au început să roiască al­­­­binele care vor zbura curind din floare în floare pentru a stringe cantități cit mai mari de miere. Foto: A. ȘUTH ) *

Next