Pentru Socialism, iunie 1959 (Anul 10, nr. 1674-1698)
1959-06-02 / nr. 1674
J > 4 "MM HL COIKITEMUI FFeiffiL IL PßfiTISBLUI MERCITGIESG ROKIR IJ *L SIMBIBI MPBIM RESNHAL IM IHME încheierea învățămîntului de partid la orașe Ne aflăm în preajma încheierii anului școlar în mîntul de partid de la învățăorașe. In legătură cu aceasta, organelor și organizațiilor de partid le revin sarcini importante. Pregatirea temeinică a propagandiștilor, organizarea seminariilor recapitulative, asigurarea unui înalt nivel al discuțiilor de încheiere, analizarea activității învățământului de partid din acest an, sînt cîteva din principalele sarcini care stau în fața comitetelor raionale și orășenești de partid și a organizațiilor de partid din întreprinderi și instituții. încă de pe acum se poate aprecia că rezultatul principal al acestui an de învățămînt constă în aceea că studiul teoriei marxist-leniniste este mai strîns legat de sarcinile economice și politice ale organizațiilor de partid. Invățămîntul de partid a contribuit în mare măsură la creșterea nivelului politic și ideologic al membrilor și candidaților de partid, precum și 3.1 activului fără de partid, condiție esențială în lupta pentru aplicarea consecventă în viață a politicii partidului de construire a socialismului în patria noastră. Realizările obținute pe tărîmul propagandei se datoresc faptului că organele și organizațiile de partid au acordat mai mare atenție conducerii și desfășurării învățămîntului de partid din acest an școlar. Programul cercurilor și cursurilor s-a îmbogățit cu teme noi. S-au tratat mai temeinic problemele de bază ale marxism-leninismului și problemele construcției de partid. In cercuri și cursuri s-a explicat mai aprofundat fiolitica partidului de industriaizare socialistă a țării, de dezvoltare cu precădere a industriei grele, s-au dezbătut pe larg sarcinile actuale ca: sporirea productivității muncii, reducerea prețului de cost al producției, realizarea de cit mai multe economii și altele.De subliniat că organizațiile de partid s-au preocupat să fie studiată temeinic în cercuri și cursuri, expunerea tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej făcută la Plenara C. C. al P.M.R. din noiembrie 1958. S-au ținut numeroase expuneri cu privire la lucrările celui de-al XXI-lea Congres extraordinar al P.C.U.S. și importanța sa internațională. Firește că toate acestea au contribuit în mare măsură la ridicarea nivelului de cunoștințe ideologice și politice ale celor care studiază în cadrul învățămîntului de partid. Pentru a face față sarcinilor mereu crescînde în domeniul propagandei, pentru a ridica pe o treaptă superioară învățămîntul de partid, organele raionale și orășenești de partid s-au preocupat de formarea unui corp de lectori și propagandiști bine pregătiți, avînd cunoștințe multilaterale, cu experiență îndelungată în muncă, din care fac parte activiști de partid și de stat cu munci de răspundere. De exemplu, biroul Comitetului orășenesc de partid Baia Mare a format un colectiv din 60 de tovarăși bine pregătiți, care ajută concret organizațiile de bază în conducerea și îndrumarea activității cercurilor și cursurilor, participă la lecțiile și seminariile care se țin, fac expuneri în fața propagandiștilor și cursanților etc. Asemenea colective au fost formate și în orașele Satu Mare ,Sighet și altele. S-a acordat o atenție deosebită pregătirii propagandiștilor. La pregătirea lor participă membri ai birourilor comitetelor raionale și orășenești de partid și din aparatul de stat, ingineri și alți conducători din economie. De pildă, tov. Francisc Grinfeld, secretar al Comitetului orășenesc de partid din Satu Aare, a ținut mai multe lecții în fața propagandiștilor. Lecțiile au fost bine documentate cu exemple concrete din activitatea organizațiilor de bază din întreprinderile și instituțiile orașului Satu Mare. A crescut eficacitatea propagandei de partid. In unele întreprinderi toți cursanții au devenit fruntași în producție, sunt animatorii întrecerii socialiste, militînd astfel pentru aplicarea cu consecvență în viață a sarcinilor trasate de partid. Bunăoară, la inițiativa comuniștilor de la uzinele „Gh. Gheorghiu-Dej" din Baia Mare a pornit întrecerea pentru ca fiecare muncitor să contribuie cu cel puțin o propunere la descoperirea și valorificarea rezervelor interne, fapt care a dus la intensificarea luptei pentru reducerea prețului de cost și realizarea de economii, obținîndu-se succese remarcabile în zeci de întreprinderi din regiunea noastră. De asemenea, recent a pornit o largă Întrecere în urma chemării colectivului uzinelor „1 Mai“ Ferneziu, sub lozinca: „Pentru 2.000 lei economii realizate de fie(Continuare în pag. 3-a). ★ In cursul zilei de ieri, peste 60 de tineri din orașul Sighet au participat la acțiunea de strîngere a fierului vechi. Tot în cursul zilei de ieri, 30 de tineri de la fabrica de mobilă „Alexandru Tamaș“ iau muncit la executarea lucrărilor de întreținere a culturilor pe tarlalele G.A.S. din oraș. _ ’ ★ Un colecția de actori ai Teatrului de Stat din Satu Ala* Muncitorul fruntaș Grigore Prelucan de la secția sulfat de cupru a uzinelor ,,Gh. Gheorghiu-Dej“ din Baia Mare își depășește cu regularitate sarcatiile de plan. ' ★ ★ ★ * * * 5«4î>îî * i * Anul X. Nr. 1674 * Marți, 2 iunie 1959 , * 4 pag. ■ [UNK] 20 bani IHM Pentru 2.000 de economii realizate de fiecare salariat Zeci de întreprinderi, uzine și mine răspund chemării muncitorilor de la uzinele „1 Mai“ Ferneziu Pe adresa redacției ziarului nostru continuă să sosească zilnic noi și noi scrisori în care muncitori, ingineri, tehnicieni și conducători de întreprinderi mari și mici de pe cuprinsul regiunii, răspund cu entuziasm chemării patriotice a colectivului uzinelor „1 Mai“ Ferneziu, lansate în cinstea zilei de 23 August. Minerii de la „Petre Gheorghe“ Săsar ne scriu despre angajamentele lor luate ca răspuns la chemare. Ei se angajează ca in ziua de 22 august să dea producție in contul zilei de 12 septembrie; să-și depășească cu 5.000.000 lei planul producției valorice prevăzut pe 8 luni; să realizeze economii în valoare de 3 milioane lei la prețul de cost; să presteze 5.000 de ore muncă voluntară pentru înfrumusețarea întreprinderii pentru darea în folosință a clusi bului și a casei de odihnă de la Usturoi. rea Cu căldură au primit chemași muncitorii întreprinderii de industrie locală „Tudor Vladimirescu“ din Satu Mare. In răspuns, ei se angajează să dea peste plan pînă la sfîrșitul lunii august produse de consum și pentru export in valoare de 1.000.000 lei și să realizeze economii de 300.000 lei la prețul de cost. Au răspuns chemării și muncitorii de la fabrica de drojdie „Seineana“ din Seini, minerii de la „7 Noiembrie“ din Nistru, muncitorii de la Iprofil „Alexandru Tamaș“ din Sighet, sticlarii de la „Victoria muncii“ din Poiana Codrului, muncitorii de la atelierele centrale „Hutila Dezideriu“ din Baia Mare, cei de la U.S.S. nr. 7 Borșa, muncitorii de la atelierele de zonă C.F.R. Satu Mare și cei de la Iprodcoop Baia Sprie etc. Din toate răspunsurile se desprinde hotărîrea fermă muncitorilor, inginerilor și tehanicienilor de a întîmpina cea de-a 15-a aniversare a eliberării patriei noastre cu cele mai frumoase rezultate în lupta pentru creșterea productivității muncii și pentru obținerea de economii cit mai mari, întrecerea a pornit pretutindeni in întreprinderile regiunii noastre, iar realizările in muncă se string picătură cu picătură în marea albie a muncii socialiste, pentru înflorirea patriei dragi, pentru socialism. Șantiere de hidroameliorații în raionul Sighet In luncile nurilor din raionul Sighet există terenuri arabile foarte fertile. Se intîmplă însă, că pe vreme de ploi abundente în marea lor majoritate aceste terenuri să fie inundate. Apa băltește astfel multe zile în șir, iar aceasta dăunează producțiilor. In această primăvară, comitetul raional de partid a adoptat hotărîrea de a se începe o acțiune intensă în domeniul hidroameliorațiilor. La chemarea comitetului raional de partid au răspuns mai multe organizații de partid, sfaturi populare comunale și organizații U.T.M. Primele lucrări au început în lunca Tisei, în hotarul comunei Remeți. Sarcina organizării șantierului de hidroameliorații și-a asumat-o comitetul raional U.T.M. Din cuprinsul acestei comune complet colectivizată au fost mobilizați zilnic 100—120 tineri utemiști și neutemiști. Pe baza planului de hidroameliorare a unei suprafețe de peste 70 hectare teren arabil, tinerii au început săparea șanțurilor. Pînă în prezent, aici au fost efectuate peste 1.000 de muncă voluntară. Stadiul lucrărilor pe șantier este avansat. Pe celelalte șantiere de Bocicoi și Berbești se munceștete cu aceeași intensitate. Este demn de remarcat faptul că la Berbești, prin lucrări de hidroameliorații va fi redată circuitului agricol o suprafață de 12 hectare, de pe care, de cîțiva ani la rînd, nu s-a cultivat aproape nimic. Aici, rîul Mara și-a părăsit vechea albie și și-a croit alta nouă, formînd o cotitură. Terenul dintre cele două albii inundabile în cea mai mare parte a anului, n-a mai putut fi folosit și astfel s-a umplut de arborete. Prin munca oamenilor, apele vor căpăta o albie durabilă, iar apoi se va putea trece la fertilizarea suprafeței cîștigate. Trebuie subliniat că pe cele trei șantiere mai sus-amintite munca se desfășoară in bune condițiuni, fiind evidentă preocuparea organizațiilor de partid și a sfaturilor populare comunale pentru ducerea la bun sfirșit a acestei importante acțiuni. In planul comitetului raional de partid era stabilită deschiderea unui șantier de hidroameliorații în comuna Oncești. Dacă pînă acum lucrările nu au putut fi începute, aceasta se datorește faptului că tehnicienii serviciului regional de îmbunătățiri funciare au prezentat cu întîrziere planul lucrărilor, pe cînd terenurile fuseseră însămînțate. In raionul Sighet este posibil să fie deschise mai multe șantiere, să se efectueze lucrări de îmbunătățiri funciare, chiar de mai mică amploare, în mai multe sate. Pentru asemenea lucrări nu trebuie așteptată întocmirea unor planuri de la regiune. Pot și tehnicienii secției agricole raionale să facă asemenea planuri. Exemplul tehnicienilor din Cehu Silvaniei este destul de edificator, deoarece după planurile întocmite de ei s-a executat o lucrare de o mare valoare. Trebuie doar preocupare în acest sens. Și după cele ce se constată, tehnicienii din Sighet nu prea au preocupare în iacest scop. Lupta pentru apărarea recoltelor, pentru cîștigarea de noi terenuri agricole trebuie să stimuleze nu numai cointeresarea țăranilor muncitori, ci și interesul organelor agricole. In prezent, muncile agricole nu sunt mult aglomerate în raion. De aceea, este posibil și trebuie mobilizate toate forțele în lupta pentru îmbunătățirea fertilității suprafețelor arabile, prin lucrări de hidroameliorații, re a prezentat ieri, pentru publicul din Tășnad, un spectacol cu piesa: „Nunta mare“. Tot cu aceeași piesă, colectivul de actori al teatrului va prezenta un spectacol în cursul zilei de mîine pentru țăranii muncitori, din Cărășeu. ★ In cursul zilei de azi, sala Casei raionale de cultură din Tg. Lăpuș va găzdui o consfătuire la care vor participa directorii școlilor din centrele de comună. Participanții la consfătuire vor dezbate probleme legate de închiderea anului în învățămîntul de stat. ★ Azi, la sediul comitetului organizatoric raional A.V.S.A.P. Vișeu, va avea loc o ședință de birou. Membrii biroului vor analiza activitatea organizației A.V.S.A.P. din comuna Poienile de sub Munte și din cadrul I.F.E.T. Vișeu. ★ In cadrul universității populare a tineretului din Baia Mare, organizată de comitetul orășenesc U.T.M. și casa de cultură a sindicatelor, azi la orele 18 în sala de conferințe se vor preda două lecții de către profesorii Andrei Polak și Aurel Socolan. CUM SA CONSTRUIM MAI IEFTIN Preocuparea pentru a construi mai mult și mai ieftin nu-i un lucru nou pe șantierul nr. 2, din cartierul Progresul — Baia Mare. Pe fiecare constructor, pe zidarul Ștefan Bud, sau pe dulgherul Alexandru Sike, pe Ioan Pusztay, sau pe Iosif Rákosi, pe fiecare il nemulțumea prețul ridicat al apartamentelor. Dar ce puteau face? Să se certe cu cei care întocmeau devizele? Și apoi materialele: nisip, balast, etc. le primeau la prețuri destul de mari. Cum să construiești atunci mai ieftin pentru oameni? Dar iată că, în aprilie, la plenară comitetului regional de partid s-a arătat cum trebuie să se realizeze apartamente ieftine. Iar constructorii Ioan Pusztay cu brigadă lui, Vasile Szilvasi și Ștefan Bud și toți ceilalți au hotărît să traducă aceste învățăminte în viață. — Vom lupta pentru economisirea fiecărui cui, a fiecărei cărămizi — au hotărît comuniștii de pe șantier. Iar alături de ei au fost toți muncitorii, care consideră politica partidului nostru întru totul justă în folosul oamenilor muncii. Și constructorii de pe șantier au început lupta pentru economii. — Să economisim cîte 5 cărămizi la fiecare metru cub de zidărie — s-au angajat zidarii. Dar cum vom face? Să punem mai puține cărămizi? Răspunsul l-au dat zidarii comuniști Iosif Rákosi, Ioan Pusztai, Ștefan Bud și ceilalți zidari fruntași: să folosim fiecare bucată, fiecare deșeu, să nu risipim nimic. Și așa muncesc zidarii. La blocul cu 12 apartamente, la care lucrează în prezent brigada lui Pusztai, n-ai să găsești nici o bucată de cărămidă aruncată. întreaga brigadă lucrează de cîteva zile din deșeuri, dar calitatea lucrărilor nu e afectată. Ba mai mult, brigada constituie o adevărată școală a folosirii tuturor deșeurilor de cărămidă în zidărie. Iar Ioan Pusztai e mîndru de acest lucru. Economiile de cărămizi realizate pînă în prezent pe șantierul nr. 2 constituie una din mîndriile întregului colectiv. El și-a îndeplinit angajamentul luat, realizînd la fiecare 90 metri deEi zidiți, un metru cub zidărie din economii. Pentru ieftinirea costului apartamentelor luptă și parchetară din echipa lui Alexandru Horvath. In cursul lunii mai, ei au lucrat numai din parchetele rebutate pe alte șantiere, pe care le-au sortat cu multă grijă, obținînd din rebuturi 50 la sută parchet utilizabil. Calitatea muncii parchetarilor a suplinit cu prisosință lipsurile lamelor de parchet, realizînd astfel o pardoseală cu nimic inferioară parchetării din material obișnuit. Prin munca lor conștiincioasă, numai parchetară au redus cu 400 lei costul fiecărei camere parchetate. Chemarea muncitorilor de la uzinele „1 Mai“ Ferneziu, i-a găsit pe constructorii de pe șantierul nr. 2 din Baia Mare în plină luptă pentru economisirea de materiale. Chemarea i-a însuflețit în muncă și ei merg mai departe, hotărîți ca în cinstea zilei de 23 August să realizeze apartamente la un preț de cost de sub 40.000 lei, așa cum le-a trasat partidul sarcină și așa cum ei, au dovedit că se pot realiza. fruntași în man scădeti întreprinderea minieră „PETRE GHEORGHE“ ALEXANDRU SÁNDOR miner, șef de echipă IOAN BOZAI miner, șef de echipă Desene de PAUL ERDŐS organistul cehoslovac OTA CERMAK la Baia Mare " Recitalul de muzică ușoară și de jazz la orga electronică, dat de organistul cehoslovac Ota Cermak, a prilejuit publicului băimărean clipe de adevărată delectare. Orga electronică la care cîntă Ota Cermak este opera lui Oldrych Zaharia, inginer la Studioul de filme din Praga. Prima orgă electronică cehoslovacă „R.W.Z.“ întrece în claritate pe cea americană. Ea are calitatea de a selecționa 2.500.000 de nuanțe ale sunetului, iar intensitatea ei maximă acoperă un auditoriu de 50.000 persoane. Atît în opera sa componistică, cît și în cea interpretativă, Ota Cermak izbutește să ne înfățișeze în mod pregnant frumusețea patriei sale, bogăția folclorului ceh, care-l inspiră în creațiile sale. Muzica sa oferă trăirea unui complex de sentimente sugerînd fermecătoarea frumusețe a munților Tatra, vioiciunea jocurilor pline de populare cehoslovace optimism, a operei Compozitorului romîn Dinicu „Hora Stacato“. — In turneul meu, în care timp am dat 55 de recitale în țara dvs., — a declarat Ota Cermak — am reușit să cunosc ținuturi cu adevărat pitorești. M-a impresionat ospitalitatea și interesul publicului romîn pentru muzica ușoară și de jazz în centrele muncitorești Timișoara, Hunedoara, Baia A Mare; peste tot am întîlnit, o sinceră și caldă manifestare a prieteniei mîn și ceh“,dintre popoarele ro în clișeu: Maestrul Ola Cernath și ing. Oldrycc Zaharia, constructorul orgei electronice. &xeuvue maneitorease ci Cele două camioane laie T.R.C. Baia Mare își așteptau pasagerii la locul și era fixată încă în ajun. Deși pînă la deschiderea oficială a cabanei de la Lacul Sărat mai era o săptămînă, muncitorii doreau să se odihnească în aer liber, aproape de foșnetele pădurii și pentru aceasta, propuseră o excursie. Dis-dedimineață, unul dintre șoferi mai făcuse o cursă și transportase la cabană alimentele necesare amenajării unui bufet. Excursioniștii au început să sosească unul cîte unul, fete, băieți, familiști, mame cu copii și chiar bunici cu nepoței. Cine a fost cel mai harnic? N căutăm pe primul sosit și astfel, ajungem față în față cu tov. Avnam Israel. — Eu însă n-am venit ca excursionist decit pe jumătate. Lucrez la administrație, iar cu organizarea excursiei noi ne ocupăm. Poate l-aș fi lăsat numai pe colegul meu, tov. Rigan, să vină, dar am fost curios să vad dacă s-au reparat instalațiile la baia de apă sărată. Al doilea sosit a fost chiar Ștefan Rigan, și el funcționar la administrație. Și numai în urma lui a sosit un grup de fete vesele care se strigau mereu: Lucia, Marioara, Fulga și multe alte nume. Cînd a pornit primul camion au început toate să evite, erau membre ale echipei de cor de la T.R.C. Camionul s-a oprit într-o poiană în fața cabanei. Excursioniștii au sărit jos, au plecat înspre pădure. Neastîmpărat, micuțul Florinei a luat-o pe mama lui de mină și a pornit să culeagă flori. Au pășit să fiind prin iarba moale, care s-a greblat prin muncă voluntară acum vreo două săptămîni. Atunci, mama lui Florin, Constanța Filip, fusese în fruntea acțiunii. — Uite, mamă flori! — Pe acestea nu-i voie să le rupi, puiule. Le-am sădit noi, ca să fie mai frumos în jurul cabanei. Lască ajungem imediat la poiana cu margarete. Ing. Constanța Filip cunoaște bine jocurile. Lingă poiana cu margarete se află livada de legume amenajată anul acesta, tot prin muncă voluntară. Cei de la T.R.C. s-au gîndit că n-ar fi rău ca cei care vor veni să-și petreacă de odihnă concediul la Lacul Sărat, să aibă asigurate la cantină zarzavaturi de pe lotul propriu. Micul Florin s-a intors cu brațele pline cu flori, zimbind fericit. Fericită zîmbea și mama lui, fericite zîmbeau și fetele din cor, antrenate într-un pasionant meci de volei. Iar mai la o parte, tov. Rigan și Israel făceau un calcul. — Vezi ce bine am ieșit anul acesta la socoteală. S-a muncit voluntar la amenajarea cabanei și n-am cheltuit nici un ban. — Anul trecut ne-ia costat destul de mult, și-a amintit Avram Israel. Știi ce m-am gîndit?... Eu sînt croitor de meserie. Am săcos și eu prin muncă voluntară perdele la geamuri și halate albe pentru personalul cantinei.