Pentru Socialism, iunie 1959 (Anul 10, nr. 1674-1698)

1959-06-02 / nr. 1674

J > 4 "MM HL COIKITEMUI FFeiffiL IL PßfiTISBLUI MERCITGIESG ROKIR IJ *L SIMBIBI MPBIM RESN­HAL IM IHME încheierea învățămîntului de partid la orașe Ne aflăm în preajma înche­ierii anului școlar în mîntul de partid de la învăță­­orașe. In legătură cu aceasta, orga­nelor și organizațiilor de par­tid le revin sarcini importante. Pregatirea temeinică a propa­gandiștilor, organizarea semi­­nariilor recapitulative, asigura­rea unui înalt nivel al discuții­lor de încheiere, analizarea ac­tivității învățământului de par­tid din acest an, sînt cîteva din principalele sarcini care stau în fața comitetelor raionale și orășenești de partid și a orga­nizațiilor de partid din între­prinderi și instituții. încă de pe acum se poate a­­precia că rezultatul principal al acestui an de învățămînt constă în aceea că studiul teo­riei marxist-leniniste este mai strîns legat de sarcinile econo­mice și politice ale organizații­lor de partid. Invățămîntul de partid a contribuit în mare mă­sură la creșterea nivelului po­litic și ideologic al membrilor și candidaților de partid, pre­cum și 3.1 activului fără de partid, condiție esențială în lupta pentru aplicarea consec­ventă în viață a politicii parti­dului de construire a socialis­mului în patria noastră. Realizările obținute pe tărî­­mul propagandei se datoresc faptului că organele și organi­zațiile de partid au acordat mai mare atenție conducerii și desfășurării învățămîntului de partid din acest an școlar. Pro­gramul cercurilor și cursurilor s-a îmbogățit cu teme noi. S-au tratat mai temeinic problemele de bază ale marxism-leninis­­mului și problemele construcți­ei de partid. In cercuri și cursuri s-a explicat mai aprofundat fiolitica partidului de industria­­izare socialistă a țării, de dez­voltare cu precădere a indus­triei grele, s-au dezbătut pe larg sarcinile actuale ca: spo­rirea productivității muncii, re­ducerea prețului de cost al producției, realizarea de cit mai multe economii și altele.De subli­niat că organizațiile de partid s-au preocupat să fie studiată te­meinic în cercuri și cursuri, ex­punerea tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej făcută la Ple­nara C. C. al P.M.R. din no­iembrie 1958. S-au ținut nume­roase expuneri cu privire la lucrările celui de-al XXI-lea Congres extraordinar al P.C.U.S. și importanța sa internaționa­lă. Firește că toate acestea au contribuit în mare măsură la ridicarea nivelului de cunoștin­țe ideologice și politice ale ce­lor care studiază în cadrul în­vățămîntului de partid. Pentru a face față sarcinilor mereu crescînde în domeniul propagandei, pentru a ridica pe o treaptă superioară învățămîn­­tul de partid, organele raio­nale și orășenești de partid s-au preocupat de formarea u­­nui corp de lectori și propagan­diști bine pregătiți, avînd cu­noștințe multilaterale, cu ex­periență îndelungată în mun­că, din care fac parte activiști de partid și de stat cu munci de răspundere. De exemplu, bi­roul Comitetului orășenesc de partid Baia Mare a format un colectiv din 60 de tovarăși bine pregătiți, care ajută concret organizațiile de bază în con­ducerea și îndrumarea activi­tății cercurilor și cursurilor, participă la lecțiile și seminarii­­le care se țin, fac expuneri în fața propagandiștilor și cursan­ților etc. Asemenea colective au fost formate și în orașele Satu Mare ,Sighet și altele. S-a acordat o atenție deose­bită pregătirii propagandiști­lor. La pregătirea lor partici­pă membri ai birourilor comite­telor raionale și orășenești de partid și din aparatul de stat, ingineri și alți conducători din economie. De pildă, tov. Fran­­cisc Gri­nfeld, secretar al Co­mitetului orășenesc de partid din Satu A­are, a ținut mai mul­te lecții în fața propagandiști­lor. Lecțiile au fost bine do­cumentate cu exemple concrete din activitatea organizațiilor de bază din întreprinderile și instituțiile orașului Satu Mare. A crescut eficacitatea pro­pagandei de partid. In unele întreprinderi toți cursanții au devenit fruntași în producție, sunt animatorii întrecerii soci­aliste, militînd astfel pentru a­­plicarea cu consecvență în vi­ață a sarcinilor trasate de par­tid. Bunăoară, la inițiativa co­muniștilor de la uzinele „Gh. Gheorghiu-Dej" din Baia Mare a pornit întrecerea pentru ca fiecare muncitor să contribuie cu cel puțin o propunere la des­coperirea și valorificarea re­zervelor interne, fapt care a dus la intensificarea luptei pen­tru reducerea prețului de cost și realizarea de economii, ob­­ținîndu-se succese remarcabile în zeci de întreprinderi din re­giunea noastră. De asemenea, recent a pornit o largă Între­cere în urma chemării colecti­vului uzinelor „1 Mai“ Ferne­­ziu, sub lozinca: „Pentru 2.000 lei economii realizate de fie­(Continuare în pag. 3-a). ★ In cursul zilei de ieri, pes­­te 60 de tineri din orașul Sighet au participat la acțiunea de strîngere a fierului vechi. Tot în cursul zilei de ieri, 30 de tineri de la fabrica de mobilă „Alexandru Tamaș“ iau muncit la executarea lucrărilor de în­treținere a culturilor pe tarla­lele G.A.S. din oraș. _ ’ ★ Un colecția de actori ai Teatrului de Stat din Satu Ala* Muncitorul fruntaș Grigore Prelucan de la secția sulfat de cupru a uzine­lor ,,Gh. Gheor­ghiu-Dej“ din Baia Mare își depășește cu re­gularitate sarca­­­tiile de plan. ' ★ ★ ★ * * * 5«4î>îî * i * Anul X. Nr. 1674 * Marți, 2 iunie 1959 , * 4 pag. ■ [UNK] 20 bani IHM Pentru 2.000 de­ economii realizate d­e fiecare salariat Zeci de întreprinderi, uzine și mine răspund chemării muncitorilor de la uzinele „1 Mai“ Ferneziu Pe adresa redacției ziarului nostru continuă să sosească zil­nic n­oi și noi scrisori în care muncitori, ingineri, tehnicieni și conducători de întreprinderi mari și mici de pe cuprinsul re­giunii, răspund cu entuziasm chemării patriotice a colectivu­lui uzinelor „1 Mai“ Ferneziu, lansate în cinstea zilei de 23 August. Minerii de la „Petre Gheor­ghe“ Săsar ne scriu despre angajamentele­ lor luate ca răs­puns la chemare. Ei se angajea­ză ca in ziua de 22 august să dea producție in contul zilei de 12 septembrie; să-și depășească cu 5.000.000 lei planul produc­ției valorice prevăzut pe 8 luni; să realizeze economii în valoa­re de 3 milioane lei la prețul de cost; să presteze 5.000 de o­­re muncă voluntară pentru în­frumusețarea întreprinderii pentru darea în folosință a clu­si bului și a casei de odihnă de la Usturoi. rea Cu căldură au primit chema­și muncitorii întreprin­derii de industrie locală „Tudor Vladimirescu“ din Satu Mare. In răspuns, ei se angajează să dea peste plan pînă la­­ sfîrșitul lunii august produse de consum și pentru export in valoare de 1.000.000 lei și să realizeze e­­conomii de 300.000 lei la prețul de cost. Au răspuns chemării și mun­citorii de la fabrica de drojdie „Seineana“ din Seini, minerii de la „7 Noiembrie“ din Nistru, muncitorii de la Iprofil „Ale­xandru Tamaș“ din Sighet, sti­clarii de la „Victoria muncii“ din Poiana Codrului, muncito­rii de la atelierele centrale „Hutila Dezideriu“ din Baia Mare, cei de la U.S.S. nr. 7 Borșa, muncitorii de la atelie­rele de zonă C.F.R. Satu Mare și cei de la Iprodcoop Baia Sprie etc. Din toate răspunsurile se desprinde hotărîrea fermă muncitorilor, inginerilor și teh­a­nicienilor de a întîmpina cea de-a 15-a aniversare a eliberă­rii patriei noastre cu cele mai frumoase rezultate în lupta pentru creșterea productivității muncii și pentru obținerea de economii cit mai mari, întrecerea a pornit pretutin­deni in întreprinderile regiunii noastre, iar realizările in mun­că se string picătură cu pică­tură în marea albie a muncii socialiste, pentru înflorirea pa­triei dragi, pentru socialism. Șantiere de hidroameliorații în raionul Sighet In luncile nurilor din raionul Sighet există terenuri arabile foarte fertile. Se intîmplă însă, că pe vreme de ploi abundente în marea lor majoritate aceste terenuri să fie inundate. Apa băltește astfel multe zile în șir, iar aceasta dăunează producții­lor. In această primăvară, co­mitetul raional de partid a a­­doptat hotărîrea de a se începe o acțiune intensă în domeniul hidroameliorațiilor. La chemarea comitetului raional de partid au răspuns mai multe organizații de partid, sfaturi populare co­munale și organizații U.T.M. Primele lucrări au început în lunca Tisei, în hotarul comunei Remeți. Sarcina organizării șan­tierului de hidroameliorații și-a asumat-o comitetul raional U.T.M. Din cuprinsul acestei co­mune complet colectivizată au fost mobilizați zilnic 100—120 tineri utemiști și neutemiști. Pe baza planului de hidroameliora­­re a unei suprafețe de peste 70 hectare teren arabil, tinerii au început săparea șanțurilor. Pînă în prezent, aici au fost efectua­te peste 1.000 d­e muncă vo­luntară. Stadiul lucrărilor pe șantier este avansat. Pe celelalte șantiere de Bocicoi și Berbești se munceș­te­te cu aceeași intensitate. Este demn de remarcat faptul că la Berbești, prin lucrări de hidroa­meliorații va fi redată circuitu­lui agricol o suprafață de 12 hectare, de pe care, de cîțiva ani la rînd, nu s-a cultivat aproape nimic. Aici, rîul Mara și-a pă­răsit vechea albie și și-a croit alta nouă, formînd o cotitură. Terenul dintre cele două albii inundabile în cea mai mare parte a anului, n-a mai putut fi folosit și astfel s-a umplut de arborete. Prin munca oamenilor, apele vor căpăta o albie dura­bilă, iar apoi se va putea trece la fertilizarea suprafeței cîști­­gate. Trebuie subliniat că pe cele trei șantiere mai sus-amintite munca se desfășoară in bune condițiuni, fiind evidentă preo­cuparea organizațiilor de par­tid și a sfaturilor populare co­munale pentru ducerea la bun sfirșit a acestei importante ac­țiuni. In planul comitetului raional de partid era stabilită deschide­rea unui șantier de hidroame­liorații în comuna Oncești. Da­că pînă acum lucrările nu au putut fi începute, aceasta se datorește faptului că tehnicienii serviciului regional de îmbună­tățiri funciare au prezentat cu întîrziere planul lucrărilor, pe cînd terenurile fuseseră însă­­mînțate. In raionul Sighet este posi­bil să fie deschise mai multe șantiere, să se efectueze lucrări de îmbunătățiri funciare, chiar de mai mică amploare, în mai multe sate. Pentru asemenea lucrări nu trebuie așteptată în­tocmirea unor planuri de la re­giune. Pot și tehnicienii secției agricole raionale să facă ase­menea planuri. Exemplul teh­nicienilor din Cehu Silvaniei este destul de edificator, deoare­ce după planurile întocmite de ei s-a executat o lucrare de o mare valoare. Trebuie doar preocupare în acest sens. Și după cele ce se constată, teh­nicienii din Sighet nu prea au preocupare în iacest scop. Lupta pentru apărarea recol­telor, pentru cîștigarea de noi terenuri agricole trebuie să sti­muleze nu numai cointeresarea țăranilor muncitori, ci și inte­resul organelor agricole. In pre­zent, muncile agricole nu sunt mult aglomerate în raion. De aceea, este posibil și trebuie mo­bilizate toate forțele în lupta pentru îmbunătățirea fertilității suprafețelor arabile, prin lu­crări de hidroameliorații, re a prezentat ieri, pentru pu­blicul din Tășnad, un spectacol cu piesa: „Nunta­ mare“. Tot cu aceeași piesă, colectivul de actori al teatrului va prezenta un spectacol în cursul zilei de mîine pentru țăranii muncitori, din Cărășeu. ★ In cursul zilei de azi, sala Casei raionale de cultură din Tg. Lăpuș va găzdui o consfă­tuire la care vor participa direc­torii școlilor din centrele de co­mună. Participanții la con­sfătuire vor dezbate probleme legate de închiderea anului în învățămîntul de stat. ★ Azi, la sediul comitetului organizatoric raional A.V.S.A.P. Vișeu, va avea loc o ședință de birou. Membrii biroului vor a­­naliza activitatea organizației A.V.S.A.P. din comuna Poieni­le de sub Munte și din cadrul I.F.E.T. Vișeu. ★ In cadrul universității populare a tineretului din Baia Mare, organizată de comitetul orășenesc U.T.M. și casa de cultură a sindicatelor, azi la o­­rele 18 în sala de conferințe se vor preda două lecții de către profesorii Andrei Polak și Au­rel Socolan. CUM SA CONSTRUIM MAI IEFTIN Preocuparea pentru a con­strui mai mult și mai ieftin nu-i un lucru nou pe șantierul nr. 2, din cartie­rul Progresul — Baia Mare. Pe fiecare constructor, pe zi­darul Ștefan Bud, sau pe dul­gherul Alexandru Sike, pe Ioan Pusztay, sau pe Iosif Rákosi, pe fiecare il nemulțu­mea prețul ridicat al aparta­mentelor. Dar ce puteau­­ fa­ce? Să se certe cu cei care întocmeau devizele? Și apoi materialele: nisip, balast, etc. le primeau la pre­țuri destul de mari. Cum să construiești atunci mai ief­tin pentru oameni? Dar iată că, în aprilie, la plenară comitetului regional de partid s-a arătat cum tre­buie să se realizeze aparta­mente ieftine. Iar constructo­rii Ioan Pusztay cu brigadă lui, Vasile Szilvasi și Ștefan Bud și toți ceilalți au hotărît să traducă aceste învățăminte în viață. — Vom lupta pentru eco­nomisirea fiecărui cui, a fie­cărei cărămizi — au hotărît comuniștii de pe șantier. Iar alături de ei au fost toți mun­citorii, care consideră politi­ca partidului nostru întru totul justă în folosul oamenilor muncii. Și constructorii de pe șan­tier au început lupta pentru economii. — Să economisim cîte 5 cărămizi la fiecare me­tru cub de zidărie — s-au an­gajat zidarii. Dar cum vom face? Să pu­nem mai puține cărămizi? Răspunsul l-au dat zidarii comuniști Iosif Rákosi, Ioan Pusztai, Ștefan Bud și ceilalți zidari fruntași: să folosim fie­care bucată, fiecare deșeu, să nu risipim nimic. Și așa muncesc zidarii. La blocul cu 12 apartamente, la care lucrează în prezent bri­gada lui Pusztai, n-ai să gă­sești nici o bucată de cărămi­dă aruncată. întreaga brigadă lucrează de cîteva zile din de­șeuri, dar calitatea lucrărilor nu e afectată. Ba mai mult, brigada constituie o adevărată școală­­ a folosirii tuturor de­șeurilor de cărămidă în zidă­rie. Iar Ioan Pusztai e mîn­­dru de acest lucru. Economiile de cărămizi rea­lizate pînă în prezent pe șantierul nr. 2 constituie una din mîndriile întregului colec­tiv. El și-a îndeplinit angaja­mentul luat, realizînd la fie­care 90 metri d­eEi zidiți, un metru cub zidărie din econo­mii. Pentru ieftinirea costului a­­partamentelor luptă și par­chetară din echipa lui Alexan­dru Horvath. In cursul lu­nii mai, ei au lucrat numai din parchetele rebutate pe alte șantiere, pe care le-au sortat cu multă grijă, obți­­nînd din rebuturi 50 la sută parchet utilizabil. Calitatea muncii parcheta­­rilor a suplinit cu prisosință lipsurile lamelor de parchet, realizînd astfel o pardoseală cu nimic inferioară parchetă­­rii din material obișnuit. Prin munca lor conștiincioasă, nu­mai parchetară au redus cu 400 lei costul fiecărei camere parchetate. Chemarea muncitorilor de la uzinele „1 Mai“ Ferneziu, i-a găsit pe constructorii de pe șantierul nr. 2 din Baia Mare în plină luptă pentru economisirea de materiale. Chemarea i-a însuflețit în muncă și ei merg mai departe, hotărîți ca în cinstea zilei de 23 August să realizeze apar­tamente la un preț de cost de sub 40.000 lei, așa cum le-a trasat partidul sarcină și așa cum ei, au dovedit că se pot realiza. fruntași în man scădeti întreprinderea minieră „PETRE GHEORGHE“­ ­ALEXANDRU SÁNDOR miner, șef de echipă IO­AN BOZ­AI miner, șef de echipă Desene de PAUL ERDŐS organistul cehoslovac OTA CERMAK la Baia Mare " Recitalul de muzică ușoară și de jazz la orga electronică, dat de organistul cehoslovac Ota Cermak, a prilejuit publi­cului băimărean clipe de ade­vărată delectare. Orga electronică la care cîn­­tă Ota Cermak este opera lui Oldrych Zaharia, inginer la Studioul de filme din Praga. Prima orgă electronică cehoslo­vacă „R.W.Z.“ întrece în clari­tate pe cea americană. Ea are calitatea de a selecționa 2.500.000 de nuanțe ale sunetu­lui, iar intensitatea ei maximă acoperă un auditoriu de 50.000 persoane. Atît în opera sa componistică, cît și în cea interpretativă, Ota Cermak izbutește să ne înfăți­șeze în mod pregnant frumuse­țea patriei sale, bogăția folclo­rului ceh, care-l inspiră în crea­țiile sale. Muzica sa oferă trăi­rea unui complex de sentimente sugerînd fermecătoarea­ frumu­sețe a munților Tatra, vioiciunea jocurilor pline de populare cehoslovace optimism, a operei Compozitorului romîn Dinicu „Hora Stacato“. — In turneul meu, în care timp am dat 55 de recitale în țara dvs., — a declarat Ota Cermak — am reușit să cu­nosc ținuturi cu adevărat pito­rești. M-a impresionat ospitali­tatea și interesul publicului ro­mîn pentru muzica ușoară și de jazz în centrele muncitorești Timișoara, Hunedoara, Baia A­ Mare; peste tot am întîlnit, o sinceră și caldă manifestare a prieteniei mîn și ceh“,dintre popoarele ro­ în clișeu: Maestrul Ola Cernat­h și ing. Oldrycc Zahar­ia, con­structorul orgei electronice. &xeuvue manei­tor­ease ci Cele două camioa­ne laie T.R.C. Baia Mare își așteptau pasagerii la locul și era fixată încă în ajun. Deși pînă la deschiderea oficială a cabanei de la La­cul Sărat mai era o săptămînă, muncito­rii doreau să se o­­dihnească în aer li­ber, aproape de foș­netele pădurii și pen­tru aceasta, propuse­ră o excursie. Dis-de­­dimineață, unul dintre șoferi mai făcuse o cursă și transporta­se la cabană alimen­tele necesare amena­jării unui bufet. Excursioniștii au început să sosească unul cîte unul, fete, băieți, familiști, ma­me cu copii și chiar bunici cu nepoței. Cine a fost cel mai harnic? N­ căutăm pe primul sosit și astfel, ajungem față în față cu tov. A­­vnam Israel. — Eu însă n-am venit ca excursionist decit pe jumătate. Lucrez la admini­strație, iar cu orga­nizarea excursiei noi ne ocupăm. Poate l-aș fi lăsat numai pe colegul meu, tov. Ri­gan, să vină, dar am fost curios să vad dacă s-au reparat in­stalațiile la baia de apă sărată. Al doilea sosit a fost chiar Ștefan Ri­gan, și el funcționar la administrație. Și numai în urma lui a sosit un grup de fe­te vesele care se strigau mereu: Lucia, Marioara, Fulga și multe alte nume. Cînd a pornit primul camion au început toate să evite, erau membre ale echipei de cor de la T.R.C. Camionul s-a o­­prit într-o poiană în fața cabanei. Ex­cursioniștii au sărit jos, au plecat înspre pădure. Neastîmpă­­rat, micuțul Florinei a luat-o pe mama lui de mină și a por­nit să culeagă flori. Au pășit să fiind prin iarba moale, care s-a greblat prin muncă voluntară acum vreo două săptămîni. A­­tunci, mama lui Flo­­­rin, Constanța Filip, fusese în fruntea ac­țiunii. — Uite, mamă flori! — Pe acestea nu-i voie să le rupi, puiu­le. Le-am sădit noi, ca să fie mai fru­mos în jurul caba­nei. Las­­că ajungem imediat la poiana cu margarete. Ing. Constanța Fi­lip cunoaște bine jo­­­curile. Lingă poiana cu margarete se află livada de legume a­­menajată anul aces­ta, tot prin muncă voluntară. Cei de la T.R.C. s-au gîndit că n-ar fi rău ca cei care vor veni să-și petreacă de odihnă concediul la Lacul Sărat, să aibă asigu­rate la cantină zar­zavaturi de pe lotul propriu. Micul Florin s-a intors cu brațele pli­ne cu flori, zimbind fericit. Fericită zîm­­­bea și mama lui, fe­ricite zîmbeau și fe­tele din cor, antrena­te într-un pasionant meci de volei. Iar mai la o parte, tov. Rigan și Israel fă­ceau un calcul. — Vezi ce bine am ieșit anul acesta la socoteală. S-a muncit voluntar la amenajarea cabanei și n-am cheltuit nici un ban. — Anul trecut ne-ia costat destul de mult, și-a amintit A­­vram Israel. Știi ce m-am gîndit?... Eu sînt croitor de mese­rie. Am să­cos și eu prin muncă volunta­ră perdele la gea­muri și halate albe pentru personalul cantinei.

Next