Pentru Socialism, iulie 1959 (Anul 10, nr. 1699-1725)

1959-07-01 / nr. 1699

OBBITH AL CBWITITI’LBI PFBIOBIIL tI PITBTIBBLBI KBRCI10RISC EBIRIB $1 «L SFOTULUi POPBIFTR HE8ICHAI BfiLFT RIFTRE Toate gospodăriile colective la nivelul celor fruntașe ' în cei 10 ani care s-au scurs­­ de la înființarea primelor gos­podării colective în regiunea noastră, avantajul muncii în cadrul celor mai superioare forme socialiste de cooperare în producția agricolă a devenit de­osebit de evidentă. Alături de mari și puternice gospodării co­lective, cum sunt acelea din Ber­­veni și Păulești, cunoscute prin realizările lor în întreaga țară, în prezent, se po­t da exemple multe de gospodării a căror putere economică, raportată la suta de hectare teren agricol, se aseamănă cu aceea a gospodă­riilor mai sus-amintite. Secretul creșterii intensive a puterii economice a gospodăriilor colective și deci a posibilității a­­­cestora de a repartiza membrilor lor tot mai mari venituri, con­stă în îmbunătățirea și perfec­­ționarea continuă a modului de organizare a muncii și în pre­ocuparea obștei colectiviste pen­tru dezvoltarea multilaterală a gospodăriilor. Demn de remar­cat este faptul că într-o serie de gospodării colective, cum sunt acelea din Cărășeu,­ Medi­­eșu Aurit, Ghenci, Acîș și alte­le,­ s-a pus în acest an accentul principal pe organizarea muncii și retribuirea acesteia în așa fel încît stimularea interesului per­­­sonal al colectiviștilor, să fie în deplină armonie cu măsurile necesare înfăptuirii planului obștesc. De pe acum se întreză­rește că în aceste gospodării colective, atît planul producției vegeta­le cit și al celei zootehnic ce­­­or fi realizate întocmai. Co­ Ițc&viștii lucrează cu deosebi­tă conștiinciozitate fiind încre­dințați că realizarea planului producției agricole duce la ridi­carea valorii zilei-muncă. Bogata experiență pe care au cîștigat-o colectiviștii, organele de partid și de stat, trebuie fo­losită în scopul ridicării tutu­ror gospodăriilor colective la nivelul celor fruntașe. In a­­cest an, numărul gospodăriilor care­ acordă membrilor lor vansuri bănești lunar sau tri­a­­mestrial a crescut considerabil. Una dintre unitățile colectiviste, careia putut introduce în anul cu­rent acest stimulent in atragerea colectiviștilor la muncă per­manentă în gospodărie, este gospodăria colectivă din Să­­pînța. Consiliul de conducere și organizația de bază din gospo­dărie, ajutate de comitetul raio­nal de partid, au desfășurat o muncă perseverentă pentru ca membrii gospodăriei colective să cunoască importanța dezvoltării ramurilor agricole rentabile și să prețuiască avantajele ce revin gospodăriei încheind cu statul contracte pentru valorificarea surplusului de producție. Fără îndoială, că primele succese ob­ținute în aceste privințe vor în­curaja pe toți membrii gospo­dăriei să militeze și în viitor pentru sporirea realizărilor. Dar în zona cerealieră a re­giunii noastre, un asemenea salt calitativ ca acela realizat in G.A.C. ..Partizanii Păcii“ din Săpînța este și mai posibil. E­­xistența unor terenuri arabile (Continuare in pag. 2 a). ; " V Anul X, Nr. 1699 * Miercuri, 1 iulie 1959 + 4 pag. = 20 bani »0000000400000000000 Spre noi realizări Harnicii mineri ai întreprinderii „Petre Gheorghe“ Săsar au raportat îndeplinirea planului semestrial înainte de termen, realizînd totodată importante economii. întrecerea socialistă ce se desfășoară in cinstea zilei de 23 August și i a Zilei minerului rodește bogat în toate locurile de muncă. Din cele 56 propuneri de inovații, din cadrul primului­­ semestru, propuse de minerii, tehnicienii și inginerii întreprinde­­­rii au fost aplicate 19 inovații, care au adus o economie la pre­­s­țul de cost în valoare de aproape 37.000 lei. La consfătuirea de producție, care a avut loc zilele tre­cute, minerii au hotărît să sporească succesele obținute. Alexandru Velker, de pildă, s-a angajat în numele echipei de mineri pe c­are o conduce să dea în cinstea marii sărbători a­­ eliberării patriei 25 m. c. minereu peste plan. In încheierea consfătuirii s-a adoptat­ un plan de masuri ■pentru ridicarea productivității muncii și reducerea prețului de cost. Un scurt bilanț O sumară analiză asupra suc­ceselor înregistrate de colectivul fabricii „Solidaritatea“ din Sa­tu Mare, ne arată că producția planificată pe primele 6 luni­­ a­le anului a fost realizată în proporție de 108 la sută. Prin recuperarea firelor de bumbac și reducerea deșeurilor sub pro­centajul admisibil s-au econo­misit peste 600 kg fire. Rezultate remarcabile s-au mai obținut și prin extinderea mișcării de inovații și raționa­lizări. Numai cele două inova­ții făcute de tovarășii Ioan Fü­­löp și Iosif Roman aduc econo­mii anuale de circa 60.000 lei­ O mare parte dintre inovațiile și raționalizările înregistrate pî­­nă în prezent de cabinetul teh­nic, se referă la îmbunătățirea procesului de producție și ridi­carea randamentului de prelu­crare a mașinilor de dantelă. Sporindu-și eforturile pentru a cinsti cu rezultate cit mai re­marcabile ziua de 23 August, colectivul fabricii „Solidaritatea“ și-a reînnoit angajamentele lu­ate în întrecerea socialistă. Es­te vorba de introducerea în fa­bricație a încă 10 noi modele de dantele și panglici din mă­tase. Printre muncitoarele frun­­tașe în această acțiune se află acelea din brigăzile conduse de tovarășele Magda Pușcaș, Re­­ghina Lovayi, etc. ■ Luni, membrii întovărășirii agricole „Drum Nou“ din comu­na Pir, raionul Tășnad, au în­ceput treierișul orzului. Recolta medie obținută este de peste 2.000 kg la hectar. Ieri, întovă­­rășiții au predat drept uiuri ces reale din noua recoltă, obținînd astfel distanța nr. 1 pe raion. * Ieri, la sediul Sfatului popu­lar raional Cărei, a avut loc o ședință a comitetului executiv. Cu acest prilej, s-ia analizat ac­tivitatea secției drumuri pe se­mestrul I al acestui an. ■ AN, la orele 17 la Casa de cultură a sindicatelor din Baia Mare, va avea loc deschiderea unui curs de croitorie și brode­rie cu durată de 6 luni, organi­zat de comitetul orășenesc al femeilor și casa de cultură a sindicatelor. ■ Miine, pleacă la București, pentru a participa la faza re­publicană a concursului postu­rilor sanitare școlare, postul sanitar al Școlii elementare de 7 ani din comuna Hodod, raio­nul Cehu Silvaniei. ■ Tot iiine, la sediul Comi­tetului orășenesc U.T.M. din Satu Mare, va avea loc o ple­nară a activului, la care vor lua parte și comandanții brigă­zilor utemiste de muncă patrio­tică. Participanții la plenară vor analiza activitatea brigăzi­lor atemiste de muncă patrioti­că și vor adopta o serie de mă­suri în legătură cu întimpina­­rea și sărbătorirea zilei de 23 August. , „ii.t ■ Colectivul Teatrului de pă­puși al Casei raionale de cultu­ră din Sighet prezintă azi, la orele 17, in sala de teatru a casei raionale de cultură, spec­tacolul cu piesa „Găinușa har­nică“. ■ La Școala medie nr. 1 și la Școala medie n­r. 2 din ora­șul Baia Mare și în celelalte orașe din regiune începe azi exa­menul de maturitate. ■ Clubul muncitoresc al uzi­nelor „Gheorghe Dej“ din Baia Mare, Gheorghiu­­anunță pentru mîine, la orele 18, con­ferința „Tehnica securității protecția muncii“. Va vorbi in­și­ginerul Gavril Bond. Conferin­ța va avea loc în sala clubului și va fi însoțită de diafilme. Corul gospodăriei agricole colective din comuna­­ Ardusat, raionul Șomcuta Mare, dirijat de învățătorul Valentin Băințan, in cadrul celui de al V-lea concurs al echipelor artistice din căminele culturale s-a clasat Pe locul 1 la faza regională. IN CLIȘEU: Lotul in timpul desfa­­­­­­­­­șurării concursului ş Fotografia de mai sus vă înfățișează CAVNICUL anului 1959. Cele 98 apartamente moderne construite și date în folosință în anii puterii populare, au schimbat complect înfățișarea acestui străvechi centru minier. Constructorii din cadrul T.B.C. lucrează în prezent la finisajul altor 67 apartamente și la lucrările de zidărie a încă 3 blocuri noi. FOTO: A. ȘUTH La cooperativa ,,Unitatea" din Sighet, lucrea­­ză utemisita Ol­ga V­et­er­any­i una din cele mai apreciate cooperatoare. + *-4- PĂRERILE UNUI MINER linii spun că trecutul este re­pede dat uitării. Evenimentele de mult petrecute sunt învăluite într-un nor din ce in ce mai dens, pe măsura scurgerii vre­mii. Dar stați de vorbă cu ori­care miner din Cavnic și veți afla că viața din trecut este vie in memoria lor. Vorbind despre noile blocuri, noile utilaje din mină, despre căminul de zi, iți vor aminti și despre condițiile mizerabile din trecut. Și asta nu numai de dragul compara­ției, pentru ca să-ți dai seama de uriașul salt făcut de așeza­rea aceasta de mineri, ci pentru simplul fapt că trecutul s-a înti­părit atît de adinc, nicit el nu poate fi uitat pur și simplu. Mă gindesc că un bolnav în­sănătoșit uită mai de grabă de suferințele bolii decit minerul de blestemul trecutului.. Chiar cînd nți vorbește despre anumite lipsuri cu care nu se împacă, el știe că asemenea lipsuri erau considerate cîndva „floare la u­­reche“. Cineva mi-a spus că a­­provizionarea cu trufandale merge prost, la ■ Cavnic și că cei de la Alimentara ar trebui scuturați serios pentru aceasta. — Ce-i măi Petre, l-a între­rupt un altul, tat-rău te gonea în jurul mesei cînd nu-i aduceai trufandale de la ,,Hangya“? — Lasă asta acum —O replică supărat primul — ce a fost, a fost, n-am uitat nici eu, dar atunci, era atunci, și acum e acum. Și poți să nu-i dai dreptate? Unitatea de măsură de azi e cu totul alta. Acum câteva zile am stat da vorbă cu Petre Șomcutean, mi­ner din Cavnic. Așezați pe iarba verde din curtea casei sale, dis­cutam prietenește, sărind de la o te­mă­ la alta. Pină la schim­bul de noapte,­­cind urma să­ in­tre în mină, erau mai bine de patru ore, așa că timpul nu ne zorea. Veni vorba despre­ munca din mină. Ce să-ți spun — mi s-a adresat el — se vorbește mult despre folosirea celor 480 de minute de lucru, dar­ de făcut se face mai puțin. Nu că minerii n-ar vrea să folosească cum se cuvine timpul de lucru, dar nu o dată se intimplă să n-ai stre­deze de cine ai nevoie, să n-ai pistoane sau bucșe cum se cer. Poți să te împaci cu asta? Si­gur că nu. Apoi ridici această problemă in consfătuirea de producție, ba și in comitetul de partid pe exploatare, situația se îndreaptă pe cîtva timp, ca apoi iar să fie cum a fost­ înainte. Eu nu mă pot împăca cu acest fel de a munci. Vezi, de pildă, situația mea. In­ întrecerea pentru 23 August m-am­ prins să dau 20 m.c. de minereu peste plan. Dar aș pu­tea da mai mult. Mă vei întreba de ce nu m­-am angajat atunci la mai mult. Fiindcă aproviziona­rea locului de muz­că nu-i așa cum ar trebui. Apoi, cum să-mi iau un angajament mai mare și să rănim de rușine in fața celor­lalți? Eu vreau să mă țin de, cum> vini,, că toți știu că-s, membru de­ partid. Apoi, dacă comuniștii nu-și respectă cuvintul, cine să-l mai respecte? N. WIEZEL (Continuare in pag. 2-a). 1 WAVMWM'WVW'VAV <VVW*Aí\'^^WNA^A*WWWNAA /VW V *W'v'WN/V VvVWVvVSAWvVvWZvWV'v W v vv v v WWVv A/VW- . Femei la munci obștești Femeile din Someșuileac au organizat o muncă voluntară pe lotul zootehnic al comunei. Tov. Terezia Koreh, președinta comi­tetului comunal al femeilor, sprijinită de tov. Crucița Oros, deputată comunală a mobilizat femeile la această muncă ob­ștească. Au participat la prăși­­tul porumbului 71 femei și 22 de­ bărbați. In 5 ore au terminat praștia pe o suprafață de 4 hec­tare, făcind și o lucrare de bu­nă calitate. Merită a fi evidențiate tova­rășele: Maria Oros, Sabina Co­­nea, Clara Păcuraru, Emilia Ma­f­tei, Maria Păcurar și multe al­tele. Maria Man corespondentă JHafinl „női“ din.. atelier La atelierul de fierărie al uzinelor „1 Mai“ — Ferneziu se lucrează și cu un ciocan mecanic și cu o mașină de găurit. Sunt curate, netede și lucioase. Arată ca noi. Privin­­du-se mai crede că au fost adu­se recent de la vreo fabrică producătoare de mașini-unel­­te. Și totuși nu-i lașa. Cele două mașini s-au născut chiar acolo pe loc, in clădirea uzi­nei. Cițiva dintre muncitori — în special tinerii — cu­nosc bine povestea lor. Tinerii de la uzinele „1 Mai“ — Ferneziu, au hotărît, la inițiativa organizației 5 U.T.M., într-o adunare gene­­­­rală să pună la punct, prin­­ muncă voluntară, atelierul și secția în care lucrează. Ute­­miștii au început să nu mai plece acasă imediat la ieșirea din schimb. Rămîneau încă o oră sau două prin ateliere sau secții. Adunau de prin toate colțurile fierul vechi și deșeu­­rile. Așa au dat cei de la fieră­rie» peste piesele unei mașini de găurit, socotite fier vechi. In tot atelierul mai exista doar o singură mașină de găurit, dar aceasta era în așa­­ fel alcătuită, încît la ea nu pu­­­­­teau lucra piese mari. — Ar fi frumos dacă am în­cerca s-o recondiționăm, a zis utemistul Anton Borșa. I-a răspuns Florin Marjin ute­­mist și el: — Să încercăm deci? Florin Marjin este un om cu casă, cu nevastă și copii. A rămas și el in atelier, ca ceilalți tineri, cite o oră sau două în plus. rui Alexandru Kartis, secreta­organizației de bază U.T.M. pe uzină, le-a cerut tinerilor să-i spună cam pe cind cred ei că vor reuși să termine mașina? — Cit de repede, a răspuns Ion Nebela. Mulți au rîs la auzul aces­tor vorbe. Printre muncitori, lăcătușul Nebela, cel căruia aveau să i se încredințeze lu­crările principale, era cunos­cut ca un meșter bun și con­știincios, dar care lucrează cam încet. Cîțiva au început să șoptească: I-a auzi­t ce spu­ne. — Cum lucrează el, nici peste doi ani nu va fi gata, spuneau unii. Intr-o bună zi, lucrînd la mașină, Nebela, zări scris cu cretă pe corpul metalic: „Ter­minată în 1970“. Cei care făceau asemenea glume s-au înșelat. Mașina de găurit a fost gata la timpul în care cei din atelier își lua­seră angajamentul. Cît despre a doua mașină, ciocanul electric, trebuie spus că de data aceasta el n-a fost făcut din piese vechi, ci din fontă adunată de la gura cup­torului. La el au lucrat turnă­tori (Ioan Dobranschi), me­canici și mulți alții. Au lucrat și Gheorghe Mureșan și Victor Blomștein. Ciocanul este instalat acum în atelierul de fierărie și mun­citorii l-au îndrăgit ca pe un dar prețios. De obicei în atelierul de fie­rărie se lucrează piese mici. Dar cîteodată, cînd survin avarii la agregatele întreprin­derii, fierarii au mult de lu­cru la instalațiile masive. In lipsa unui ciocan mecanic, metalul se bătea cite 5—6 ore în șir. Fie­­rul asudat, se oprea din cînd în cînd, să ba­ge drugul în foc sau să în­cingă cuptorul. Se cheltuia combustibil, se cheltuia și mai multă forță de muncă. Acum doar o apăsare pe butonul electric, citeva bătăi puternice ale ciocanului mecanic și lu­crul e gata. Iată ce știu să facă oame­nii, cînd sînt plini de entu­ziasm. Intr-un carnet al său, Ale­xandru Kartis, secretarul co­mitetului U.T.M. pe fabrică, a­u notat că, după calculele făcute, valoarea acestor lucrări se ri­­dică la suma de 12.000 lei. ORZUL A FOST SECERAT . „Nici un moment din timpul optim de recoltare nu trebuie pierdut“ — și-au spus colecti­viștii din Acîș (Tășnad). Și da­că inginerul gospodăriei și bri­gadierii de cîmp, care au urmă­­­rit coacerea lanurilor de orz, le-au arătat că duminică dimi­neața se poate începe recolta­tul, colectiviștii au ieșit atunci la seceriș. In cî­teva zile, ei au recoltat orzul de pe toată supra­fața de 50 hectare ocupate cu această cultură. In urma evaluării recoltei s-a stabilit că producția medie de orz este de aproximativ 2.350 kg la hectar. ; Un nou avans bănesc Gospodăria colectivă din Șom­cuta Mare nu este încă o unita­te cooperatistă prea mare. To­tuși, dezvoltarea multilaterală a gospodăriei dă posibilitate membrilor ei să realizeze însem­nate venituri bănești in tot cursul anului. Pină pe­ la ju­mătatea lunii trecute, gospodă­ria aceasta realizase un venit de peste 80.000 lei din crește­rea animalelor, legumicultura , alte ramuri anexe. Acest lucru a permis conduce­rii gospodăriei să repartizeze un nou avans bănesc de 5 lei la zi-muncă, membrilor. Colecti­vistul Gheorghe Alureșan a pri­mit la acest avans 565 lei. Su­me asemănătoare au primit și colectiviștii Alexandru Ont, Ro­zalia Tohătan și alții. Maria Tămaș, coresp. G. A. S. Cărei dotat cu un nou tip de tractor Industria noastră de tractoa­re realizează progrese tot mai importante pe linia înzestrării agriculturii cu tipuri de tractoa­re cît mai adecvate diverselor lucrări agricole. ■ Gospodăria de stat din Cărei a fost dotată recent cu un număr de­ 8 tractoare UTOS 27, un nou tip de tractoare românești, desti­nate in mod special pentru pră­șit. Principalele particularități ale noului tip de tractor constă în aceea că roțile din față sunt mult apropiate, are o greutate­­ mai mică decit UTOS 26, iar mașinile suspendate , sunt purta­te în față. Toate acestea fac ca acest tip de tractor să poată fi folosit cu rezultate mai bune la întreținerea culturilor decit ti­purile de tractoare existente pî­­nă acum. Cu tractoare din noul tip UTOS 27, vor fi dotate în cur­înd și celelalte gospodării de stat din regiune. J

Next