Pentru Socialism, septembrie 1959 (Anul 10, nr. 1751-1776)

1959-09-01 / nr. 1751

«HGAll fl COIfiltmiH PERfOffL FL FüMEEllLtlí KUISDITEFEFG FCITII! ?! fl SFATULUI POPULAR LEGIONAL LASA TERE A­ngajamente înfăptuite Colectivul de muncitori, teh­nicieni și ingineri de la fabrica „Unic“ din Satu Mare obține zi de zi noi și importante suc­cese în lupta pentru traduce­rea în viață a angajamentelor luate în lumina hotărîrii Plena­rei C.C. al P.M.R. din 13—14 iulie a.c. îndrumat de comite­tul de partid, harnicul colectiv de muncă și-a realizat planul producției globale pe primele 8 luni ale anului curent cu 103,5 la sută, cu un avans de 11 zi­le, adică cu două zile înainte de termenul prevăzut în anga­jament. Tot cu acest avans fost realizat și planul produc­­­ției marfă, dîndu-se produse peste plan în valoare de 5.207.000 lei. Dintre produsele realizate peste plan cele mai importante sînt: elemente de cazan pentru aburi multicicloa­­ne, preîncălzitoare și conducte de gaze pentru export, în total 150 tone, construcții metalice și utilaje pentru fabricile de za­hăr de la Luduș și Bucecea; transportoare pentru industria minieră 207 metri liniari etc. Datorită bunei organizări a muncii pe brigăzi de producție, în fiecare sector, secție sau a­­telier și datorită bunei organi­zări a întrecerii socialiste, pro­ductivitatea muncii a crescut în primele 8 luni ale anului curent cu 4,3 la sută pe cap de sala­riat. Dintre preocupării de seamă ale colectivului de muncă din uzină face parte și continua re­ducere a prețului de cost al produselor. Și la acest capitol s-au înregistrat succese remar­cabile. Bunăoară, prin­ reducerea continuă a consumurilor speci­fice de materii prime și auxili­are, prin aplicarea numeroase­lor propuneri făcute de către muncitori și tehnicieni pentru valorificarea rezervelor interne s-au realizat pînă în prezent e­­conomii în valoare de 2.704.000 lei peste sarcina planificată. O bună parte din aceste economii au fost realizate datorită apli­cării numeroaselor propuneri de inovații înregistrate la ca­binetul tehnic. Astfel, pînă în prezent au fost acceptate și a­­plicate în cadrul angajamente­lor luate în cinstea marii săr­bători 41 de inovații avînd un efect economic de circa 313.000 lei. Printre cele mai semnifica­tive inovații amintim propune­rea făcută de muncitorul Gheor­­ghe Cosma — noul procedeu de cimentare cu piroliză a piese­lor, prin care se micșorează tim­pul de cimentare cu 30 la sută față de procedeul vechi. Apli­­cînd această inovație se reali­zează o economie antecalcula­­tă în valoare de 37.500 lei a­­nual. O altă inovație importan­tă a fost făcută de către lăcă­tușul Vasile Budai — schimba­rea constructivă a scheletului mecanic la capul de acționare a transportorului R.T.U. prin care se realizează economii de materiale în valoare de 12.500 lei anual. La unele sectoare și secții de producție ca, de pildă, la mecanica grea și mijlocie, turnătorie etc., au fost introdu­se în producție, procedee tehno­logice noi și a fost reorganizat fluxul tehnologic. Rezultate foarte bune s-au obținut în ur­ma aplicării propunerii ing. Va­sile Cădariu: turnarea în cochile a rotoarelor și carcaselor ventila­toarelor pneumatice cu diametrul de 300 și 400 milimetri. Acest procedeu a dat posibilitatea turnătorilor să reducă consu­mul de materii prime cu 5, res­pectiv cu 9 kg pe fiecare bu­cată din aceste piese. Tot aici s-a început turnarea în cochile a coroanelor de bronz pentru troliu ALED — propunere fă­cută de tov. Mihai Pop — prin care se economisește 10—15 kg material pe bucată. Pentru ușurarea eforturilor fizice ale muncitorilor au fost puse în funcțiune în această pe­rioadă 3 poduri rulante noi cu o capacitate de 5—10 tone. Prin aceasta s-a realizat mecaniza­rea completă a transportului pieselor cu tonaj mare la sec­țiile mecanică grea și manevra­rea materiilor prime (laminate) la magazie și secția debitare. Datorită acestei mecanizări pro­ductivitatea muncii la aceste locuri de muncă a crescut cu 15 la sută. Dacă aruncăm o privire asu­pra felului cum se desfășoară aici munca vom constata cu bucurie că toți muncitorii, teh­nicienii și inginerii sînt antre­nați în întrecere socialistă, iar rezultatele sînt urmărite zi de zi. Astfel, în cinstea marii săr­bători a eliberării patriei noas­tre, au fost declarați fruntași în producție un număr de 302 tovarăși. Printre aceștia se a­­flă turnătorul Carol Kandó, care și-a depășit planul cu 25 la sută, Anton Leitner, strun­gar, care și-a realizat planul cu 12 zile mai devreme, Alexandru Olah, lăcătuș, care a dat pro­duse de bună calitate și alții. întrecerea socialistă continuă cu elan sporit în vederea rea­lizării cu succes a sarcinilor trasate de recenta plenară a C.C. al P.M.R. . Din 10 august, data cînd au fost mărite numărul de rate pentru cumpărarea mobilei, și pînă ieri, prin magazinul O.C.L. din Baia Mare au fost vîndute mobile în valoare de peste 215.000 lei. B Ieri, la orele 15.30 la Casa de cultură a sindicatelor, a avut loc adunarea generală a sala­riaților și lucrătorilor din ca­drul O.C.L. Alimentara. Cu a­­ceastă ocazie a fost prelucrată hotărîrea cu privire la majora­rea salariilor lucrătorilor din comerț.­­ Comitetul executiv al Sfa­tului popular raional Cărei ți­ne astăzi dimineață, la orele 8.30 o ședință în cadrul căreia analizează mersul lucrărilor pentru electrificarea comunelor din raion. Raportul în problemă de mai sus îl prezintă tov. A­­lexandru Doboș, directorul în­treprinderii comunale nr. 3.­­ In orașul Sighet a­ început acțiunea de reparare a străzilor laterale, pe o lungime de 3—4 km. Pînă ieri, cetățenii orașului au prestat 7.900 d­e muncă vo­luntară. IS Comitetul executiv al Sfa­tului popular al orașului Baia Mare analizează astăzi la ore­le 9 activitatea secției de arhi­tectură și sistematizare a orașu­lui cît și activitatea corpului de control intern.­­ La Comitetul raional de partid din Cehu Silvaniei a avut loc ieri o ședință de activ, la care au participat membrii co­mitetului raional, secretarii co­mitetelor comunale de partid, secretarii organizațiilor de bază de la sate, președinții sfaturilor populare comunale etc. Au fost discutate pe larg mă­surile ce trebuiesc luate pentru pregătirea în bune condițiuni a campaniei agricole de toamnă. Centrele și comisiile examenului de maturitate din sesiunea septembrie 1959 Printr-un ordin al Ministe­rului Invățămîntului și Cultu­rii s-au stabilit centrele și pre­ședinții comisiilor pentru exa­menele de maturitate de la șco­lile medii de în­vățămînt ge­neral și examenele de Stat de la școlile și institutele pedago­gice de învățători, din sesiunea septembrie 1959. Examenele încep în ziua de 3 septembrie 1959, orele 9 di­mineața, Școala medie nr. 1 din Ba­ia Mare — comisia nr. 1. Se prezintă candidații de la: Școa­la medie nr. 1 din Baia Mare, Școala medie din Tg. Lăpuș, Școala medie din Vișeu și Școala medie nr. 1 din Sighet (cursuri de zi, serale, fără frec­vență și restanțieri). Președin­te, conf. univ. Cuparenco Li­dia — Univ. „Babeș-Bolyai“ Cluj; Școala medie nr. 1 din Satu Mare — comisia nr. 2. Se prezintă candidații de la școlile nr. 1 și 2 din Satu Mare, Școala medie nr. din Cărei și Școala medie din 1 Negrești (cursuri de zi și res­tanțieri). Președinte, lector u­­niv. Cîmpean Eugen de la Uni­versitatea „Babeș-Bolyai“ Cluj; Școala medie nr. 3 din Sa­tu Mare — cu limba de pre­dare maghiară — comisia nr. 3. Se prezintă candidații de la: Școala medie nr. 3 din Satu Mare, Școala medie nr. 4 din Satu Mare, Școala medie nr. 2 din Baia Mare, Școala medie nr. 2 din Cărei și Școala me­die nr. 2 din Sighet (cursuri de zi, serale, fără frecvență și res­tanțieri). Președinte, lector u­­niv. Ujva­ri Iosif — Univ. „Ba­beș-Bolyai“ Cluj. EXPOZIȚIA „REGIUNEA BAI­A MARE IN ANII PUTERII POPULARE“ ESTE VIZITATA­­­­ ZILNIC DE MII DE PERSOANE. întrecerea continuă cu același elan Muncitorii din cadrul depo­zitului final de material lemnos al I.F.E.T. Vișeu de Sus con­tinuă cu însuflețire întrecerea socialistă pornită în cinstea zilei de 23 August. In primele 6 luni ale anului muncitorii au realizat economii în valoare de 39.000 lei. In ur­ma recentei hotărîri a C.C. al P.M.R. ei s-au angajat să fa­că economii de încă 50.000 lei pînă la sfîrșitul anului, din ca­re au și realizat pînă în pre­zent 20.000 lei. Atît în întrecerea socialistă pentru îndeplinirea și depășirea planului cît și în lupta pentru economii, rezultatele cele mai bune le-au obținut comuniștii Ciheorghe Tomoiagă, Vasile To­­moiagă și brigăzile conduse de Ludovic Roman, Ștefan Tomo­iagă, Adalbert Barați, Vasile Fi­­lip etc. Ștefan Valcovinschi și Ioan Chincișan corespondenți ^ I Anul X, nr. 1751­­ § SSI S 0 Marți, $ 6 1 septembrie 1959 S f ★ X 1 4 pag. — 20 bani | Premiera Ansamblului de cîntece și dansuri al Sfatului popular regional Baia Mare Duminică 30 august ”.”„ Ansamblul de cîn­­și dansuri al sfatului popular regional a pre­zentat în pre­mieră spectacolul muzical — co­regrafic „Baia Mare în cîntec și joc“. Sursa principală de inspirație a întregului spectacol prezentat de tînărul ansamblu o con­stituie folclorul din regiunea noastră. Libretul spectacolului este semnat de I. Capocean și Val. Munteanu, iar muzica aparține lui Vasiliu Recea. Spectacolul Ansamblului de cîntece și dan­­­suri al sfatului popular regional s-a bucurat de mult succes. ..................­­ . Scenă din spectacolul prezentat de Ansamblul de cîntece și dansuri al Sfatului popular regional Baia Mare. In laboratorul exploatării miniere ,,Jozsa Beta“, di­n orașul Ba­ia Sprie, laboranții Cosma Géza, Aurora Llorincz și Maria Za­­hetria, făcînd analizele probelor sosite de la flotație. însemnate producții de grîne După cum reiese din ultima situație centralizată la secția agricolă regională, producția medie de grîne realizată în a­­cest an este mult superioară celei din anul trecut. Astfel, gospodăriile agricole de stat din regiune au obținut în medie 1.971 kg.­grîu și 2.202 kg orz la hectar, cu 44 la sută, respec­tiv 35 la sută mai mult decit în anul trecut. In gospodăriile colective s-a realizat o medie de 1.624 kg grîu-secară și 1.939 kg orz-orzoaică la hectar, ceea ce reprezintă o depășire de 30, respectiv 45 la sută a produc­țiilor obținute anul trecut. Pe întreaga regiune, producția me­die de grîu la hectar este cu 28 la sută mai ridicată decît în anul trecut. Pentru ca în noul an agricol să fie sporite succesele de pî­nă acum, este necesar să fie a­­plicate cu mai multă hotărîre metodele agrotehnice înaintate. Recent, lucrătorii din gospodă­riile agricole de stat s-au an­gajat să producă anul viitor cu aproximativ 25—30 la sută mai mult grîu de pe fiecare hectar decît în acest an. Ei își vor realiza acest angajament,­­folosind semințe din soiurile ce­le mai productive și acordînd o atenție deosebită lucrării so­lului și îmbunătățirii fertilității lui. Plenara Comitetului regional al Crucii Roșii Acum cîteva zile, în sala de ședințe a Sfatului popular al orașului Baia Mare s-au desfă­șurat lucrările plenarei lărgite a Comitetului regional de Cru­ce Roșie Baia Mare. La primul punct de pe ordi­nea de zi, tovarășul Ioan Pop, președintele Comitetului regio­nal de Cruce Roșie Baia Ma­re, a vorbit despre: „învă­țămintele care se desprind din lucrările celui de-al IV-lea Congres al organizațiilor de Cruce Roșie și Semilună Ro­șie din Uniunea Sovietică din lucrările plenarei Comite­și­tului Central al Crucii Roșii din țara noastră“. După aceea a luat cuvîntul to­varășa Ana Grigor, secretară a comitetului regional de Cru­ce Roșie — care a prezentat planul de măsuri privind desfă­șurarea săptămînii Crucii Roșii. (21—27 septembrie a.c.) La discuții au participat mai mulți tovarăși. Rezultatele concursului „Pentru cea mai bună corespondență“ Intre 23 martie—23 August a.c., ziarul „Pentru Socia­lism“ a organizat un concurs „Pentru cea mai bună cores­pondență“. La concurs a participat un număr însemnat de corespondenți voluntari. La redacție s-au primit în cadrul concursului peste 3.000 de scrisori, dintre care circa 50 la sută au fost publicate. . . In urma analizei făcute au fost desemnați drept cîștigă­­tori ai concursului următorii participanți: Vasile Vetișanu — Cărei, Gheorghe Cornea —­ Baia Mare, Ioan Chișu — Vișeu de Sus, Alexandru Bistinschi — Tg. Lăpuș, Aurel Pop — Vișeu de Sus, Vasile Țîbîrnă — Satu Mare, Vasile Pop — Tiream (Căței), Vasile Olteanu — Baia Mare, Iuliu Ciorna­­ —• Negrești, Tom­a Horea — Baia Mare, Ioan Bîz — Baia Mare. Școlile din Cărășeu bine pregătite In comuna Cărășeu­, sfatul popular comunal a luat toate măsurile pentru asigurarea u­­nor condiții optime deschiderii noului an școlar. Astfel, din con­tribuția bănească a cetățenilor toate cele 4 școli au fost re­parate, spoite și curățate. S-au luat de asemenea măsuri pen­tru aprovizionarea școlilor cu se­mne de foc. Astăzi școlile din această comună sînt bine pre­­ gătite pentru a primi elevii. , j — Aș vrea să vă întreb ceva tovarășe Mandics — se adresă muncitoarea lako Io­­landa președintelui comitetu­lui sindical de la fabrica de mobilă curbată ,,Alexandru Tamaș“ din Sighet. Apoi își rosti întrebarea: — Cine va lucra la mașina cea nouă?... — O să vedem Soli­noni — ii răspunse președintele. Mii­­ne de-abia va fi instalată... și apoi eu cred că tot una din­tre grunduitoarele mai price­pute va lucra la mașină... Soh­­noni s-a declarat mul­țumită de răspuns și și-a con­tinuat lucrul mai avan. Voia să dovedească parcă, că mun­citoarea cea mai bună și cea mai veche la grunduitul șe­zuturilor de scaune tot ea ră­­mîne. Ileana Popovici, Ileana Fe­mei și Maria Oros, care auzi­seră și ele discuția, urmăreau cu coada ochiului cum mun­cește toli neni, cum strălucesc piesele grunduite de ea. Și s-au avuntat și ele in muncă. — In fond, dacă e vorba de cea mai bună, apoi să vedem — gindea fiecare. Că nu-i lucru mic să lucrezi doar la o mașină care va face HO la sută din munca pe care o facem fără ea... Dar despre ce fel de ma­șină o fi vorba? Președintele mi-o arătă: — Priviți-o! Aia e măslină... Deasupra, opt cercuri ase­menea ramei pentru șezutul scaunelor. Dedesupt, axe cu șaibe, tot opt la număr, gate între ele intr-un fel­ie­de lanț prin turele de transmisie trapezoidale. Iar intr-o mar­gine, prins prin niște rame de fier cornier, un motor elec­tric așezat vertical. Asta e mașina in jurul că­reia se discută mult de cîte­va zile încoace. — Ați primit-o de curin­d ? — O întreb pe președinte. — Am confecționat-o de cu­­rind — îmi răspunde el. — E o inovație a tovarășilor Wi­liam Linner, șeful producției, și Teodor Cristea, unul din­tre cei mai vechi și mai fe­cunzi inovatori din întreprin­dere. Ei au fost cu ideea, cu schița, cu proiectul. Executa­rea practică aparține munci­torilor Ioan Mandici — par­tea de timplărie, și Petru Rusneak partea metalică... I-am cunoscut pe cei doi inovatori. Sunt doi muncitori în salopete, cu mlini munci­te, doi gospodari din această întreprindere. — Au venit in ultima vre­me at­tea hotărîri și măsuri ale partidului, care toate ur­măresc creșterea nivelului de trai al celor ce muncesc — începu să se ,,justifice“ tova­rășul Teodor Cristea — nncit îți vine nu știu cum să stai și să nu faci nimic pentru îmbunătățirea procesului de producție.­­Asta mai ales la noi, unde în privința rezerve­lor interne am putea spune că avem un teren aproape virgin. Ne-am mai gîndit noi și înainte sa cite ceva. Dar ne izbeam mereu de spațiul de producție, de unele utilaje vechi, de rutină... In ultimul timp insă, pe muncitori a început să-i fră­­minte problema noului. To­varășii Wiliam Linner și Teo­dor Cristea au urmărit, de exemplu, de multe ori munca grea a grunduitoarelor. Și așa s-a născut ideea mașinii, din dorința de a ușura această muncă. Iar primul pas făcut pentru ușurarea muncii mun­citorilor este tocmai această mașină. Pe ea se fixează o dată opt funduri de scaune. Mașina pornind, rotește pie­sele respective, iar muncitoa­rea grunduitoare apasă doar tamponul cu care execută grunduirea și lustruirea, miș­carea executînd-o mașina. Succesul deplin în realiza­rea mașinii de grunduit fon­duri de scaune, a înaripat și mai mult imaginația inovato­rilor. Astfel, din ce în ce mai des se adună oamenii, în pau­zele de la prinz in biroul sin­dicatului, iar discuțiile se in­­vinl mereu in jurul a ce s-ar mai putea face. Și răspunsu­rile vin multe și foarte inte­resante. Intr-o astfel de con­sfătuire fulger — dacă o pu­tem numi așa —, de pildă, s-a pornit de la actuala ma­șină de grunduit și s-a ajuns la concluzia că ar fi posibilă mecanizarea grunduirii tutu­ror pieselor. In alta, s-a dis­cutat că n-ar fi rea o mași­nă de curbat arcuri, apoi că la șlefuirea ramelor de la șezutul scaunelor s-ar putea comasa două faze intr-una, că la curbătorie sînt încă multe rebuturi... S-a discutat cu altă ocazie despre fluxul tehnologic, care în unele locuri este nerațio­nal, despre posibilitatea insta­lării unor benzi rulante ae­riene care să transporte pie­sele de la o secție la alta etc. Despre multe s-a discutat. Și in sfîrșit, există aici la „Alexandru Tamaș“ o reali­zare minunată în domeniul mecanizării. Iar această reali­zare a stimulat preocupările pentru altele noi.­­ Grunduitoarele se frămîn­­tă: acre care dintre ele va trece la mașină? Iar munci­torii, inovatori vechi și alții in devenire,­­ se frămîntă ce s-ar mai putea face. Și așa se nasc idei valoroase, în­drăznețe. La 26 august la „Alexan­dru Tamaș“ din multele idei se realizase una. Peste o lu­nă două vom afla însă cu siguranță că alte idei au dat in floare. Se nasc idei îndrăznețe 3 . . ---- I. (viumlzku oqoooccvoo^oooovoqoqooooooooooocooooooooooooooooooooooo^ooooooooocoooooooooooooooooooooooooooo* T. MINDRU

Next