Pentru Socialism, noiembrie 1959 (Anul 10, nr. 1804-1828)

1959-11-01 / nr. 1804

Utemistul S IF RAB, 10- bo­binator la intre­­prinderea C. Frimu­" din Că­rei, se numără printre cei mai destoinici mun­citori. Este fruntaș in pro­ducție și își de­pășește lunar planul cu 20 la sută. m l­a nou record pe țară șa­ la înaintări în galerii In cinstea zilei de 7 noiem­brie, harnicii minerii din secto­rul I al întreprinderii de exploa­­tări miniere din Baia Mare au obținut cea mai frumoasă vic­torie din acest an: este vorba de săparea unei galerii direc­ționale­­ pe filon, cu care ocazie ei au realizat o înaintare de 225,6 metri liniari, metraj care constituie un nou record pe ța­ră la înaintări în galerii. Ve­chiul record de 218,9 m.l. l-au deținut pînă în prezent minerii din echipa condusă de Petru Cosma de la exploatarea „Józsa Béla“ Baia Sprie. Noul record pe țară este re­zultatul muncii însuflețite de­puse în cursul lunii octombrie de brigada condusă de minerul fruntaș Ioan Pomian. însemnate depășiri de plan Pînă­ în ziua de 29 a lunii Octombrie, muncitorii și tehni­cienii, din ramurile producției a­­limentare, metalurgice și cera­­­mică a întreprinderii­­„Cloș­ca“, nu numai că­­ și-au realizat . plan­ul­ de­ producție pe luna oc­tombrie, dar l-au și depășit. . Muncitorii din ramura ali­mentară, bunăoară, au îndepli­nit planul lunar în proporție de­ 1400 la sută, dînd peste pre­vederile planului 8.000 kg pre­parate de carne. Succese deose­bite . a obținut și colectivul de muncitori din ramura metalur­gică, care a dat peste planul lunii octombrie 300 bucăți cri­­­curi hidraulice și peste doua tone diferite piese turnate din fontă. Nu s-au lăsat prejos nici muncitorii din ramura cerami­că. Cu două zile mai devreme, ei au raportat că au dat în­semnate cantități de produse peste plan printre care se nu­mără și cele 1.500 bucăți plăci pentru sobe de teracotă. Cele mai bune rezultate în producție în decursul lunii oc­tombrie au fost obținute de me­zelarii Ioan Bob și Adalbert Kövendi, matrițerul Gheorghe Martin, strungarul Vasile Pop, modelatoarele Keszler Marga­reta și Maria Kis. Lucrări pentru modernizarea pieții orașului Sighet Față­ dle dezvoltarea impetu­oasă prin care a trecut orașul Sighet. în ultimii ani, piața din localitate a ajuns să nu mai corespundă din punct de vedere al arhitecturii urbanistice. A­­vînd în­ vedere acest fapt, acum cîteva zile Administrația piețe­lor din Baia Mare a pus la dis­poziția Comitetului executiv al Sfatului popular­ orășenesc Si­ghet 191.000 lei. Cu această sumă, care este destinată finanțării lucrărilor ce urmează a se executa pentru modernizarea pieții, gospodarii orașului îi vor da un aspect co­respunzător pieții unui centru de raion. Partea carosabilă a acesteia va fi în întregime as­faltată, iar vechile chioșcuri de desfacere înlocuite cu construc­ții durabile, special amenajate pentru desfacerea produselor. Bunăoară, pentru desfacerea legumelor, zarzavaturilor și a fructelor de către unitățile co­merțului de stat, se construiește un nou chioșc prevăzut cu piv­niță, magazie pentru depozita­rea mărfurilor și spațiu sufici­ent pentru deservirea populației. Se mai construiesc în incinta pieții încă două construcții ase­mănătoare, construcții în care vor funcționa un magazin pen­tru desfacerea cărnii de către O.C.L. Alimentara și unul în care vor desface carne produ­cătorii agricoli. In alte șase în­căperi, unitățile comerciale din localitate și cooperativele de producție meșteșugărești vor deschide magazine pentru des­facerea produselor, iar T.A.P.L.­­ul va înființa o ospătărie. Comunistul DUMITRU ENACHE, fruntaș în producție la fa­brica „Unic“ din Satu Mare, luc­ează la sudarea unor stîlpi metalici pentru construcții. El își depășește planul cu 10­ la sută in fiecare lună, . 1 Noul sector a răsărit ca din pămînt în luna mai. Pînă a­­tunci, n-a fost nimic aici. A­­bia dincolo de terenul acesta plin de gropi se întindea șan­tierul de construcții­ din cvar­talul Stalin din Baia Mare. Și acum, iată blocurile, blo­curi mari cu cîte 16—20 de apartamente. Cîtorva, ridi­cate numai în roșu, doar li se întrezărește forma definiti­vă. Dar alt­ele-s aproape ter­minale. Se află aici unul cu 16 apartamente, care are câte un balconaș mic la fiecare a­­partament. Acesta e deja ten­­cuit. Are o culoare roșiatică, plăcută. Cel de lângă el es­te de un verde pal. Are mai multe apartamente și un bal­con elegant care-l încinge pe toată lungimea de la un ca­păt la altul. Și mai sunt multe blocuri aproape pe ter­minate. Unul­ e gălbui, altul fumuriu, altul alb; fiecare contribuind cu forma sa spe­­­cifică la pitorescul imaginii de ansamblu. Trece Ludovic Progli, mais­trul­­ sectorului, pe lîngă blo­curile a căror construcție i-a fost încredințată. — Priviți în dreapta. Aces­ta roșu va fi terminat pina la 30 noiembrie. Pe ăstălart vrem să-l dăm gata pînă in decembrie, iar pe cel de lîngă el, în februarie. Oamenii noș­tri sînt hotărîți să realizeze lucrările în termenele prevă­zute. Și oam­enii tot în mai au împînzit sectorul. Pînă atunci lucraseră pe alte șantiere sau tot aici pe șantier, dar în al­te sectoare. Ridicaseră alte blocuri, construiseră locuințe pentru alte zeci de familii. Oameni sînt mulți. Peste 80. Unii-s bătrîni, alții tineri. Béla Kos are vreo 54 de ani, iar Orosz bácsi, 64. Andrei Zsigmond, loan Bobiță și Gheorghe Janski abia au ieșit de pe băncile școlii profesio­nale. Ei trebuiesc încă aju­tați, trebuie să ia exemplu de la destoinici zidari ca loan Halinda, de pildă, sau de la lăcătuși pricepuți ca Adalbert Czik, întregul sector îl conduce Ludovic Progli, maistrul. El dirijează munca celor ce în­că mai au de învățat din mese­rie, ca și zidarilor cu o prac­tică­ îndelungată. Ludovic Pro­­gli e cel mai tînăr maistru de pe Șantier. A împlinit 33 de ani. Dar ca maistru lucrează încă ele acum 7 ani de cînd a absolvit o școală tehnică la Cluj. Cîte construcții n-a condus el de atunci! A lucrat la Ba­ia Mare,­­apoi la Ulmeni și la Baia Sprie, ,a ridicat locuințe dar a muncit și la construi­rea secției de turnătorie de la atelier­ele centrale ..H­atira Dezideriu“. Ca maistru, Ludovic Progli are multe de rezolvat: termi­narea la timp a construcțiilor, calitatea lucrărilor, reducerea prețului de cost. E drept că evidența economiilor o ține biroul contabilității, care fa­ce calculele pe întreg șantie­rul. Dar așa ceva îi intere­sează pe toți muncitorii nu numai pe contabili. Fiecare vrea să cunoască cîte eco­nomii s-au realizat în secto­rul in care lucrează. Și mais­trul nostru cunoaște aceasta. Știe să aprecieze că în sec­torul lui s-au economisit pînă acum vreo 15.000 bucăți de cărămidă și peste 12—13 m.c. de material lemnos. Acesta e sectorul, cu viața lui tînără, cu ritmul viu în care se desfășoară munca, cu oamenii care înalță și zi­desc mîndrețe de case. M. SIRCA Constructori și construcții Azi se deschide sezonul de vînătoare Azi. 1 noiembrie 1959, se deschide sezonul de vînătoare. Acest eveniment este salutat cu mare bucurie de către cei 725 de vînători din regiunea noas­tră. Vînatul are o mare importan­ță pentru economia țării, pre­cum și în acțiunea de distruge­re a răpitoarelor. Vînătoarea constituie în același timp un sport de masă, la care partici­pă un mare număr­­ de oameni ai muncii, care găsesc în acest sport clipe plăcute de recreere du­pă munca lor în producție. De­ la data de 1 octombrie și pînă acum, în fruntea acțiunii de valorificare a vînatului află sub filiala de vînătoare se și pescuit sportiv din Tg. Lăpuș, ai cărei membrii au valorificat pînă acum trei mistreți și s- au împușcat doi lupi. De asemenea, membrii filialei din Satu Mare au împușcat doi lupi și alte ră­pitoare. Pentru buna organizare a valorificării vînatului, se evi­dențiază secretarul subfilialei din Tg. Lăpuș, tov. Gheorghe Vidican. Vînătorii regiunii noastre por­nesc, chiar in prima zi a sezo­nului, cu elan pentru îndeplini­rea sarcinilor ce le revin în ca­drul planului de stat. Un nou cinematograf In viața cartierului Gheorghe“ (Săsar) din „Petre orașul Baia Mare s-a petrecut un eve­niment deosebit. Este vorba de inaugurarea unui nou cinema­tograf cu denumirea de „Mine­rul Săsar“. Noul cinematograf cu ecran ,normal, este instalat I Anii X. Br. 1804 | î Duminici, 1 noiembrie 1959 | * t 4 pag. "» 20 bani x «000&SOOOOOOOOOOOOOO în orașul Baia Mare în sala noului club al întreprin­derii și are o capacitate de 400 locuri. Cu ocazia inaugurării noului cinematograf a rulat filmul „Taina lui Zemskov“, care fost vizionat de peste 300 de­­ persoane. Crește numărul colectiviștilor In ultima vreme, 45 de fa­­milii de țărani muncitori din­ comuna Ambud (Satu Mare), s-au alăturat marii familii colectiviștilor din localitate. Ce­­ î-a îndemnat pe ei să pășească pe calea agriculturii socialiste? In acest an, gospodăria colec­tivă de pe întinsele sale ogoare a obținut în medie 2.200 kg grîu, 4.000 kg porumb, 1.700 kg floarea-soarelui la hectar. In cursul anului a crescut efec­tivul de vaci, porci și oi al gos­podăriei, a sporit, de asemenea, producția de lapte, carne, lină, fapt care implicit a contribuit la sporirea veniturilor. Din pro­ducția realizată, gospodăria a repartizat drept avans la zi­­mnică, cîte 3,1 kg grîu, 3,5 kg cartofi și alte produse agrico­le,­ precum și bani. Acestea au constituit fapte concrete, care au­ îndemnat pe țăranii munci­tori Ștefan Kecskés, Alexandru Daraban, Ștefan Balog, Carol Dărăban, Daniel Boja și alții să ceară să fie primiți în gos­podăria agricolă colectivă. Utemista MARIA MARKER de la întreprinderea „U­fififitea" din Sighet, fruntașă în producție, își depășește întotdeauna planul. Totodată, ea dă numai produse de calitate superioară. * Tinerii din orașul Sighet, încadrați în brigăzile atemiste de muncă patriotică, participă activ în diferite acțiuni de inte­res obștesc. In cursul zilei de ieri, peste 200 de tineri din oraș au întreprins o acțiune de strin­gere­­ a ghindei în pădurile din apropierea orașului. Tinerii din oraș au strîns pînă acum peste 5.000 kg de ghindă. ★ Azi, după-amiază, pe sta­dionul „23 August“ din Baia Atare are loc­ întîlnirea de fot­bal dintre echipele din campio­natul­ regional C.S.M. N­ și U­­nio Meteorul Roșu Satu Mare. Tot azi după-masă, echipa Re­colta Cărei întîlnește pe teren propriu echipa A.S.R. din Si­biu. In comuna Doba, raionul Satu Mare, are loc azi un eve­niment deosebit de important: Un însemnat număr de țărani muncitori inaugurează o gos­podărie agricolă colectivă. ★ Cele trei brigăzi științifi­ce ale Casei raionale de cultură din Tg. Lăpuș se deplasează azi în satele Suciu de Jos, Ră­zoare și Rohia. Cu acest pri­lej, membrii brigăzilor răspund la diferite întrebări ale cetățe­nilor. ★ Consiliul regional A.R.L.U.S­­Baia Mare anunță pentru azi, la orele 11, în sala cinemato­grafului „Minerul“, simpozio­nul pe tema: „Aspecte actuale ale științei juridice sovietice în lumina Congresului al XXI-lea extraordinar al P­C.U.S.“ Cu această ocazie vor vorbi Ștefan Iosip, președintele­­­ tribunalu­lui regional, și Ioan Petruț, pro­curor, șef al regiunii. Simpozio­nul va fi urmat de un film ar­tistic. ★ Azi, la sediul Comitetului raional U.T.M. Căreia are loc „Ziua secretarilor“. Cu aceas­tă ocazie se analizează felul cum au fost traduse în viață angajamentele luate de către ti­neret pentru realizarea sarcini­lor trasate de Plenara C.C. al P.M.R. din noiembrie 1958 și Plenara din 13—14 iulie a.c. ★ Ieri după-masă a plecat la Cîmpia Turzii echipa de fot­bal C.S­ M. Baia Mare, unde va întîlni în cea de-a 10-a eta­pă a campionatului categoriei B, echipa Industria Sîrmei Cîm­pia Tur­zii. Pentru această întîl­­nire s-a deplasat următorul lot de jucători: Vlad II , Fejes, Mălăieru, Nagy, Isac, Gergely I, Vlad I, Gergely III, Sulyok, Horia, Papp, Rusu și Incze,­­an­?..iii . . Freamăt sărbătoresc La Racșa (De la subredacția noastră)1* Soarele și-a retras ultimele­­ra:. aurii după dealurile și co­­­linele ce străjuiesc sătul Racșa din Oaș. . •. La căminul cultural­­ din Racșa, construit în urmă cu doi ani,, e lumină, înăuntru, di­rectoarea căminului cultural, Maria Ghiriui își așteaptă oas­peții, artiștii amatori. In cin­­­stea zilei de 7 Noiembrie se pregătește un program artistic... Oare tinerii vor veni? Au muncit unii la arat și la semă­nat, alții la culesul porumbu­lui, cîte nu sînt de făcut toam­na! Dar iată că liniștea serii e „tulburată“ de undele sonore ale ceterelor. Vin cei doi tineri ceterași, Teodor Drăgan și Va­­sile Morar. Pe lîngă ei, cîțiva băieți țipurind, cum e obiceiul în Oaș. Intră în cămin. Iată că vin și cîteva fete: Ana Lup, Maria Feher și al­­tele... Curînd e mare forfotă la că­min. Tinerii sînt veseli, parcă nu ar fi man­uțt de joc. De fapt, da ce să fie supărați? Azi muncesc pentru ei, nu pentru bogătanii sătului. — Zi-i, !Toadere! Zi-i din­ ceteza­nia! Și dansurile locale au prins viață, tinerii jucau și nici n-au observat cum au trecut de la dansurile neorganizate la cele organizate, adică la acelea care constituie puncte din repertoriul formației de dans... După dansuri începură repe­tițiile la cor. Vocile tineretului oșan s-au unit în armonia pri­melor­­ cîntece de masă puse în repetiție: „Steagul partidului“, „Sirena lui Roaită“... și apoi alte cîntece patriotice și popu­lare. .. Voiam să aflu ce anume pre­gătesc în cinstea zilei de 7 No­iembrie și m-am adresat direc­toarei căminului cultural, care m-a informat că se pregătesc cu dansuri ca: Bătuta, Tarasé­iul, Ardeleanca și altele. Iar corul va interpreta cîntece pa­triotice și populare. Nu vor lip­si nici poeziile și nici unele momente vesele. De fapt, echipă culturală din Racșa este cunoscută în raion,­­a participat în fiecare an la di­ferite concursuri, a cîștigat și unele premii. Printre cei mai talentați ar­tiști amatori ai echipei cultura­le sînt: Ioan Avram, Ana Lup,­ Maria Feher și alții.*. Repetiția a continuat pînă tîrziu. Tinerilor parcă nu le ve­nea să se despartă pînă cînd nu vor stăpîni bine toate punc­tele­­ programului care-l vor­ prezenta la 7 Noiembrie, ca o manifestare a prieteniei față de marele popor sovietic. / Iuliu Ciarna corespondent Plenara comitetului regional al femeilor Zilele trecute în sala de fes­tivități a casei de cultură a sindicatelor din Baia Mare, a avut loc plenara comitetului re­gional al femeilor. Raportul prezentat în fața plenarei de către tovarășa Flo­­rica Oravetz, președinta comi­tetului regional al femeilor, a relevat că comisiile de femei din întreprinderi, îndrumate îndea­proape de organizațiile de par­tid, au sprijinit comitetele sindi­cale în antrenarea femeilor muncitoare la lupta pentru ri­dicarea reducerea productivității m­uncii, prețului de cost și realizarea de economii. Ca re­zultat, în întreprinderile din o­­rașul Sighet sînt antrenate în întrecerea socialistă mai mult de 1.000 femei. La întreprinde­rea „Partizanul“, bunăoară, din 310 muncitoare sînt antrenate în întrecerea socialistă 295. Cele 168.000 femei din regiu­ne, care au luat parte în acest an la acțiunile întreprinse pen­tru înfrumusețarea , orașelor și comunelor, la lucrări pe șantie­rele de hidroameliorații­ sau în alte acțiuni de folos obștesc, e­­fectuînd 472.000 d­e muncă­ vo­­luntară, au realizat­ o economie­ în valoare de 1.227.000 lei. A­­șa, de exemplu, în raionul Sa­tu Mare, cele 15.434 femei care au luat parte la astfel de lu­crări au realizat o economie de 186.000 lei. La obținerea de economii,­ o­ importantă contribuție au adu­s-o femeile din orașul Baia Ma­re, realizând lucrări la care s-au economisit peste 200­ 000 lei. In a doua parte a ordinei de zi, plenara a adoptat măsuri privind munca de culturalizare a maselor de femei în perioada de iarnă. Astfel, se vor organi­za 717 cursuri de îndrumare în care vor fi încadrate peste 20.000 femei. Totodată, în cir­cumscripțiile electorale se vor deschide 1.700 cercuri de citit, iar pentru pătrunderea cărții în rîndurile femeilor, numărul ce­lor 383 biblioteci de casă va fi mărit cu încă 50. De asemenea, în perioada de iarnă se organi­zează­ un­ ciclu de conferințe, cu tema: „Eroinele­ clasei, munci­toare în lupta pentru doborîrea regimului " burghezo-moșieresc", conferințe ce vor fi expuse­ în cadrul căminelor culturale. Acordînd atenția cuvenită e­­ducării și formării unui tineret cu trăsături morale noi, carac­teristice constructorilor socialis­mului, plenara a subliniat nece­sitatea întăririi legăturii dintre părinți și­ școală. In acest scop, comitetele raionale și orășenești, în colaborare cu secțiile de în­­vățămînt și cultură, vor organi­za întîlniri ale învățătorilor cu părinții. Măsurile adoptate de plenară prevăd totodată organizarea u­­n­or consfătuiri ale­­ tinerilor fe­te pe tema: „Cum să ne pur­tăm’în societate, la locul de muncă și în familie“. In încheierea lucrărilor plena­rei, a luat­­ cuvîntul tovarășul Alexandru Horváth, membru al biroului comitetului regional de partid, care, după ce a relevat pe larg importanta contribuție adusă de femeile din toate do­meniile de activitate la îndepli­­­nirea hotărîrilor partidului guvernului, s-a ocupat de sar­și­cinile ce stau în fața comisiilor de femei din regiune. Intre al­tele, vorbitorul a subliniat că succesele dobîndite pînă acum puteau fi mult mai bogate dacă s-ar fi acordat peste tot aten­ția cuvenită mobilizării maselor de femei în acțiunile întreprin­se pentru înfrumusețarea comu­nelor și orașelor. Rezultatele diferențiate arată că în orașul Baia Mare femeile au participat în masă la lucrările de moder­i­nizare, construcția Monumentum­lui ostașului român și amena­jarea expoziției „Regiunea­ Ba­­ia Mare în anii puterii popu­lare“, pe cînd în raionul Tășnad s-au obținut rezultate ce sînt sub nivelul posibilităților. Comitetele regional, raiona­­le și orășenești s-au ocupat în insuficientă măsură și de antre­narea maselor de femei la lu­­crările de îmbunătățiri funcia­re, mai cu seamă in raioanele Satu Mare și Cehu Silvaniei.­ A fost neglijată în mod ne­­permis activitatea colectivului economic, care, nefiin­d îndru­mat îndeaproape de către co­mitetul regional, n-a avut nici o activitate. R Lipsuri serioase s-au manifes­tat și în păstrarea fondului de locuințe. Deficiențele existente în acest domeniu sînt consecin­ța firească a neindeplinirii de către comitet a hotărîrii birou­lui regional de partid din luna mai a.c. Deși hotărîrea trasea­ză sarcini concrete în această­ direcție, în regiune s-au organi­zat doar 30 comitete de blocuri și aceasta în timpul cînd după cum se știe se construiesc cara­tiere întregi de blocuri munci­torești. . . , fi­e .Analizînd cauzele lipsurilor, vorbitorul a arătat că în mun­ca lor, comitetele și comisiile de femei, nu s-au îngrijit să a­ tragă în activele lor numeroa­sele femei care s-au evidențiat în acțiunile inițiate de partid. Subliniind necesitatea îmbu­nătățirii muncii in viitor, tov­ Alexandru Horváth a atras aten­ția asupra faptului că comitetul regional, comitetele raionale și orășenești trebuie să lupte cu mai multă hotărîre pentru în­deplinirea hotărîrii biroului co­mitetului regional de partid ela­borată în luna mai a.c. Sudorul GH­EORGHE PASCU lucrează la întreprinderea :,Fe­rometel“ din Baia Mare. El își îndeplinește cu multă conștiinci­ozitate toate sarcinile, reușind sa-și depășească planul lunar ~­­ cu 10, la suta. ‘^~~^~ ~~

Next