Pentru Socialism, decembrie 1959 (Anul 10, nr. 1829-1855)

1959-12-01 / nr. 1829

‘v/T**' | B I B L I O T C ir: CENTRALĂ tIM­VL-ISI. *M. EMINESCIP LaJi li PROLETARI QINTQAmARimUNWto •MII II COMITHUIBI REGI0AH IL MITIOVIVI MUNCITORESC ROBIM $l IL SFATULUI POPULIR RESIDUAL SAIA WIRE Tribuna experienței înaintate Cum muncește colectivul nostru de inovatori Plenara C.C. al P.M.R. din noiembrie anul trecut a trasat muncitorilor din industria chi­mică sarcini de mare răspunde­re în ceea ce privește sporirea producției de acid sulfuric, atît de necesar economiei naționale. Pe această linie întreg colecti­vul nostru a venit cu propuneri concrete în sprijinirea conduce­rii uzinei pentru ridicarea ran­damentului instalației. Ulterior, topitorii de la uzinele noastre au lansat o chemare: „Fiecare om al muncii să contribuie cu cel puțin o propunere la desco­perirea și valorificarea rezerve­lor interne în domeniul său de activitate“, chemare care în secția noastră a mobilizat în­treg colectivul de muncitori, ce­ea ce a făcut ca astăzi numărul propunerilor să fie mai mare decît­ cel al muncitorilor. _ ■ Mărirea randamentelor, re­ducerea cheltuielilor de fabri­cație, realizarea de economii, perfecționarea procesului de producție — iată principalele obiective puse în fața noastră, probleme la rezolvarea cărora partidul ne cheamă să ne adu­cem contribuția toți muncitorii. Desigur că în această situație noi, inovatorii din secție, ne-am întrebat: noi cu ce contribuim la rezolvarea acestor probleme? Discutînd și privind în per­spectivă posibilitățile noastre, a reieșit în primul rînd faptul că activitatea inovatorilor din sec­ție trebuie organizată, că nu­mai în acest fel vom putea re­zolva în mod organizat o serie de probleme care nu erau la nivelul noilor cerințe ale pro­ducției. Pe lîngă faptul că fie­care­­ inovator și-a fixat dinain­te­ obiective concrete, conduce­rea secției­ și în special tovară­șul inginer Ioan Stoianovici, tehnologul secției, tov. Pop, maistrul de instalație Liviu și alții au organizat cu colectivul nostru de inovatori convorbiri tehnice cu care ocazie au ară­tat inovatorilor problemele mai dificile ce trebuiesc rezolvate întocmind adică o tematică — fapt ce a dat posibilitatea lărgirii razei de activitate colectivului de inovatori prin a însăși faptul că au cunoscut amănunțit o serie de probleme care înainte nu formau obiectul unui­ studiu sau al observațiilor. Datorită acestui sistem de mun­că,­ colectivul nostru de inova­tori a trecut la rezolvarea cu succes a o serie de probleme, care, pe lângă faptul că aduc im­portante economii, au creat po­sibilități de creștere a produc­ției prin perfecționarea proce­sului de producție. Un singur exemplu în aceas­tă direcție este edificator. In secție s-a observat de multă vreme că avem pierderi de ga­ze din cauză că nu se făcea contactul normal. S-au încercat pentru remedierea acestor lip­suri diferite metode, s-au luat diferite măsuri. Văzînd că nu­ se ajunge la nici un rezul­tat, conducerea secției a cerut inovatorilor să se preocupe de această­­ problemă, iar după un studiu minuțios, tov. Liviu Pop, Ioan Boniș și ceilalți au consta­tat că pierderile se produc din cauza temperaturii prea mari a gazelor care ajung în faza de contact. Problema a fost rezol­vată prin montarea unui răci­­tor de gaze, ceea ce a făcut ca pierderile să fie eliminate, iar producția să crească cu 19—20 la sută. Tot colectivului de inovatori îi­­ aparține o nouă și importantă perfecționare, la realizarea că­reia și-au dat concursul atît conducerea secției, cît și munci­torii și maiștrii. Pînă nu de m­ult, instalația clor sulfonic dădea produse de proastă cali­tate și realiza o producție scă­zută. Colectivul de inovatori a studiat temeinic cauzele și în numai cîteva zile ei au constru­it dintr-un rezervor vechi o in­stalație cu ajutorul­­ căreia nu numai că s-a îmbunătățit ca­litatea, dar a crescut cu încă o dată producția. In acest an, în secția noastră au fost atrași în rîndul inovato­rilor noi muncitori. Tovarășii Gherasim Fănățean și Mihai Miron sînt la prima lor inova­ție. Ei s-au zbătut mult ca să aducă o îmbunătățire în proce­sul ■ tehnologic, iar în urma aju­torului primit din partea co­muniștilor, maiștrilor și condu­cerii secției, astăzi fac parte din rîndul inovatorilor. Dacă privim astăzi numărul inovatorilor vedem că el este din zi în zi mai mare. Munci­tori ca: Petru Roatiș, Dezideriu Szántó, Petru Kezedi, Nicolae Pop, Mihai Cărăușan și mulți alții, au la activul lor numai în acest an una, do­uă s­au mai multe inovații. Personal pot să spun că am contribuit și eu la perfecționarea producției prin cele 6 inovații ale mele. Un lucru cît se poate de efica­ce în activitatea noastră este faptul că în nenumărate rînduri conducerea secției și cabinetul tehnic lansează concursuri cu teme pentru rezolvare, care a­­trag și mai mult pe inovatori la rezolvarea unor probleme im­portante. Pe lîngă aceasta, es­te foarte important pentru noi ajutorul dat de conducerea sec­ției în ceea ce privește întoc­mirea documentației și­­ experi­mentarea inovațiilor noastre. Ia­tă, de pildă, luna noiembrie, de­clarată la noi în uzină „luna inovatorilor“, cu care ocazie pî­nă la 15 noiembrie din secția noastră au și plecat spre cabi­netul tehnic 6 noi propuneri cu documentația făcută și puse în experimentare. Muncindu-se în acest fel, nu e de mirare că în acest an nu­mărul propunerilor de inovații în secția noastră este de 44 și că majoritatea din ele sunt a­­plicate. Este o mîndrie a colec­tivului nostru și faptul că noi inovatorii am contribuit în a­­cest an la suma economiilor cu 34.000 lei. MIHAI BONIȘ operator la secția acid sulfuric, uzinele „Gh. Gheroghiu-Dej“ Baia Mare Anul X. Hr. 1829 * Marți, 1 decembrie 1959 O nouă gospodărie colectivă în Livada Folosind cele mai convingă­toare argumente, exemple din viața colectiviștilor din localita­te, agitatorii din Livada au re­ușit să convingă numeroase fa­milii de țărani muncitori să intre în noua gospodărie colec­tivă. Astfel, în ziua de 29 no­iembrie, în cadru festiv a fost inaugurată noua gospodărie co­lectivă cu denumirea „înainte“, care cuprinde un număr de 224 familii de țărani muncitori cu o suprafață de 654. Membrii ti­nerei gospodării au adus în co­lectivă un bogat inventar agri­col.Ca președinte al colectivei a fost ales comunistul Paul Mi­klósi, gospodar mult apreciat in comună. Primul sat complet colectivizat in raionul Oaș In satul Turulung s-a sărbă­torit în ziua de 28 noiembrie a.c. un mare eveniment: co­lectivizarea completă a satului. Veniseră la această sărbătoare și invitați din satele vecine, colecti­viști, întovărășiți din Livada, Drăgușeni, Halmeu. Din 1950, cînd luase ființă cu 46 familii, gospodăria colectivă a devenit un centru de atracție pentru ță­ranii muncitori din sat. După terminarea cooperativizării sa­tului, întovărășiții și-au dat seama că rezultatele colectiviș­tilor sînt cu mult superioare. La grîu, spre pildă, și în acest an producția colectiviștilor era mai mare cu 400—500 kg la hec­tar. Adevărul despre co­lectivă, faptele și argumentele puternice folosite de agitatori au convins rînd pe rînd tot mai mulți și apoi întreg satul, să intre în marea familie a colec­tiviștilor. 800 de familii numără azi gospodăria colectivă din Turulung. Pe 2.200 ha va crește belșugul așa cum nu crescuse niciodată. La completa colectivizare a satului o contribuție de seamă au avut agitatorii Ștefan Po­­povici, Alexandru Elek,­­ Ioan Lengyel, Petru Lazar, Ștefan Nagy, Ioan Bodor, Ștefan Czumbil și mulți alții. Turulung este primul sat com­plet colectivizat în raionul Oaș. IN REGIUNE Un spor lunar de 2.542.948 lei la pensii Una din prevederile Hotă­­rîrii plenarei C.C. al P.M.R. a fost aceea că, începînd cu da­ta de 1 august, pensiile se sta­­u'■­lese pe principii mai juste și toate­ categoriile de pensii se majorează. Recalcularea pensiilor a început în cele 9 oficii de prevederi sociale ale regiunii în ziua de 10 august. Cu sprijinul efectiv al Consiliu­lui sindical regional Baia Ma­re, al consiliilor sindicale raio­nale și al delegaților din în­treprinderi, oficiile respective au terminat operațiunea de recal­culare la 10 octombrie. De la această dată salariații oficiilor au trecut și lucrează operativ la rezolvarea contestațiilor și la noile dosare de pensionare. Un calcul ne arată că, înce­pînd cu ziua de 1 august 1959, după recalcularea pensiilor, cuantumul pensiilor de asigurări sociale și I.O.V.R., care sînt a­­chitate lunar pensionarilor din regiunea Baia Mare, a crescut cu 2.542.948 lei. Citiți in pagina 4-11 * * — SOSIREA LA BUDAPESTA A DELEGAȚIEI P.C.U.S. ÎN FRUNTE CU N. S. HRUȘ­­CIOV. - DESCHIDEREA CONGRE­SULUI P.M.S.U. — APLICAREA REFORMEI AGRARE IN CUBA - „IMPERIALIȘTI, CĂRAȚI­­VA DIN AFRICA“. ★ Ieri în centrul de raion Tg. Lăpuș a avut loc inaugurarea podului nou construit peste rîul Lăpuș. La construirea acestui pod o contribuție de seamă au adus-o cetățenii din comuna­­ Tg. Lăpuș și satele învecinate, care au­ participat într-un nu­măr mare zi de zi la transpor­tarea materialelor și la execu­tarea­ diferitelor lucrări. 1 ★ Orchestra filarmonică de­­ Stat „Glinka“ din Satu Mare prezintă azi, la orele 20, în sa­la Teatrului de Stat, pentru pu­blicul sătmărean un concert silmfonic, dirijat de Constantin Bugeanu din București. In pro­gram figurează, printre­­ altele, concert pentru pian și orchestră în La major de Mozart, Simfo­nia I-a de Bramhs etc. Solista concertului este Cecilia Miron. ★ Comitetul executiv al Sfa­tului popular raional Satu Ma­re s-a întrunit ieri într-o ședin­ță­­ de comitet. Membrii comite­tului au analizat activitatea sec­ției drumuri a sfatului popular raional și felul cum s-a realizat planul la contribuția în muncă pe anul acesta. De asemenea, cu prilejul acestei ședințe s-a mai analizat modul în care se desfășoară în raion adunările populare pentru votarea contri­buției voluntare pe anul 1960. ★ Casa de cultură a sindica­telor și Filiala S.R.S.C. din Ba­ia Mare anunță pentru mîine, la­ orele 18, conferința „Despre politețe și bunăcuviință“. Va vorbi profesoara Angela Bre­­ban. Conferința va avea loc în sala casei de cultură și va fi urmată de un film artistic. ★ Azi, biroul comitetului ra­ional de partid Vișeu, se întru­nește într-o ședință pentru a analiza felul cum se desfășoară in raion activitatea culturală și măsurile ce s-au luat în vede­rea culturalizării maselor în pe­rioada de iarna. * 4 pag. «* 20 bani Realizări importante la G.A.8. Cărei Zilele trecute gospodăria a­­gricolă de stat din Cărei a ra­portat îndeplinirea planului a­­nual la producția de lapte în proporție de 10,7 la sută. Para­lel cu aceasta a redus prețul de cost al laptelui cu 9 la sută față de plan. Au fost terminate arăturile adînci de toamnă pe toate su­prafețele destinate culturilor de primăvară. In urma realizării și depășirii sarcinilor de plan, reducerea cheltuielilor de producție, des­coperirea și valorificarea rezer­velor interne de producție, gos­podăria a realizat pînă acum un beneficiu de peste 2.800.000 lei. In baza succeselor obținute de gospodăria de stat stă munca comuniștilor, care au mobilizat pe toți muncitorii și teh­nician­i la folosirea din plin a tehnicii noi și a metodelor înaintate de muncă pentru sporirea produc­ției și a productivității muncii. Harnicul colectiv de lucrători de la G.A.S din Cărei este hotă­­rît ca pînă la sfîrșitul anului să livreze statului importante can­tități de produse agricole, peste prevederile planului, și să mă­rească, de asemenea, beneficiile peste plan. Orchestra „Barbul Lăutaru" la Baia Mare Sâmbătă seara. Orchestra de muzică popu­lară „Barbu Lă­daru­­ a Filarmonicii de Stat „George Enescu“ din București, în cadrul tur­neului pe care-l întreprinde prin țară, a pre­zentat pentru publicul băimărean două con­certe în sala Teatrului de Stat din localitate. Orchestra, ale cărei concerte s-au bucurat de un deosebit succes, a fost dirijată de Ionel Bu­­dișteanu, artist emerit, laureat al Premiului de Stat. Publicul, care a umplut pînă la refuz fa­la teatrului, a primit cu căldură orchestra și pe soliștii ei. S-au bucurat de un deosebit succes cânte­­cele „Balada voinicului“, „Pintea viteazul", „Cin­­tec oșenesc“, interpretate cu multă măiestrie de cunoscutul cîntăreț de muzică populară Emil Gavriș, și „Mi-a făcut mama frumoasă„La o­­glindă“, interpretate la un înalt nivel artistic de către Angela Moldovan, care au fost reche­mați de public în repetate rînduri. Publicul băimărean a răsplătit cu vii a­­plauze măiestria orchestrei și a soliștilor. Valoarea economiilor — 100 apartamente WWW. Anual, pe fiecare ramură a economiei naționale se orga­nizează întrecerea socialistă pentru cea mai bună secție. In etapa actuală a acestei în­treceri topitorii de la uzinele „1 Mai“ Ferneziu dețin locul întîi. Cele patru schimburi de aici au în carnetul lor de economii suma de 3.436.000 lei economii. Dintre acestea 227.000 lei au fost economi­siți în cursul lunii octom­brie. De asemenea, în prime­le 25 de zile , ale lunii no­iembrie au fost economisite 50 tone de cocs, 700 kg lem­ne de foc (ce se folosesc la încălzirea antecreuzetului) și 1.500 kg mangal de boxe. Din suma totală a econo­miilor realizate anul acesta de topitorii uzinelor ,.1 Mai“ Ferneziu se pot construi 100 apartamente muncitorești. *VVVVVVVVVVVVVVV­A/»/VVVVVN/VVVVV­/*VVVV Joi, 26 noiembrie, a avut loc la Satu Mare premiera piesei „Volpone“ de Ben Johnson prezentată de colectivul Teatrului maghiar de Stat din Satu Mare.Regia piesei este semnată de Farkas István, UN CLIȘEU: o scenă din piesă, Gabor József în rolul lui Volpone (strigă) și Kollo Beta în rolul lui Moșea. Cu renume de bun gospodar De la o vreme încoace, ate­lierul de turnătorie al Combi­natului „1 Mai“ Satu Mare este condus de comunistul Vasile Ziéder. Faima lui de gospodar priceput a trecut prin toate sectoarele și a ajuns pînă la conducerea întregului combinat. Temelia pe care a crescut aceas­tă faimă este lupta asiduă pen­tru rentabilizarea tuturor pro­duselor turnate prin aplica­rea de procedee noi și generali­zarea experienței înaintate fruntașilor în producție. Astfel, a organizînd munca în atelierul pe care-l conduce după exemplul unor echipe fruntașe, la turna­rea la cochile a cîtorva repere importante a crescut considerabil productivitatea muncii și în același timp s-au redus rebuturile cu peste 3 la sută. Totodată, piesele tur­nate pentru mașinile de gătit erau înainte cu pierderi. De cînd atelierul este condus de Vasile Ziéder și ele au devenit renta­bile. Iată doar cîțiva factori care au contribuit la realizarea de către sectorul metal, din care face parte și atelierul de tur­nătorie, a unei economii de 543.000 lei. PRIN REDUCEREA CONSUMURILOR SPECIFICE La sectorul alimentar din cadrul întreprinderii „Cloșca“ din Baia­ care lucrează un co­lectiv de oameni harnici. Comu­nistul Gheorghe Fuchs, maistru principal al sectorului,, se preo­cupă atît de bunul mers al pro­ducției, cit și de îndrumarea fie­cărui om în parte, împreună cu alți membri și candidați de par­tid, el militează permanent pen­tru îndeplinirea angajamentelor luate în urma Plenarei C.C­ al P.M.R. din iulie a. c. Lupta lor este îndreptată în direcția reducerii consumurilor specifice de materiale și a chel­tuielilor gospodărești. Nici un muncitor din cadrul sectorului nu a rămas în afara acestei ac­țiuni. Candidatul de partid Ga­­vril Griga s-a angajat să re­ducă consumul de combustibil, comunistul Ioan Bob să econo­misească lunar membrane în valoare de circa 1.000 de lei. Exemplul lor a fost urmat și de alți muncitori. Bunăoară, Paul Nagy, mecanic de întreți­nere, asigură bunul mers al in­stalațiilor din secții pentru a le lungi durata de funcționare. Muncind , în mod conștient pentru a da viață angajamen­telor luate în întrecerea socia­listă, muncitorii de aici au ob­ținut rezultate deosebite. Pînă nu de mult ei au reușit să în­cheie producția planificată pe anul curent. O dată cu aceasta colectivul sectorului de producție în contul alimentar anului 1960. Apoi, din evidența de con­sumuri și cheltuieli asupra pro­ducției realizate în semestrul II rezultă o economie la pre­țul de cost planificat de 113.728 lei. Numai prin reducerea chel­tuielilor de întreținere a secții­lor s-au economisit în luna tre­cută circa 8­000 lei, iar con­sumul de combustibil a fost redus în ultimele două luni cu peste 3.500 de kg, față de cel planificat. Pe baza rezultatelor de pînă acum, tov. Gheorghe Fuchs, maistru principal, împreună cu toți muncitorii și-a sporit anga­jamentele luate în întrecere. Ei vor ca pînă la sfîrșitul lunii decembrie să mai economiseas­că cel puțin încă 100.000 lei. Atelierul de tapițerie din Tășnad nu este cine știe ce ate­lier mare. Are numai două odăi și o magazie. Și nici prea mulți n-ai să vezi oameni în în­căperile acestea. Iată, maistrul Paul Kapusi îi dăscălește nu­mai el pe Vasile Marcu­ și pe Vasile Șandrovici, singurii uce­nici din atelier. Restul lucrăto­rilor, cei cîțiva oameni mai vîrstnici, nu se ocupă cu tre­buri de astea. Vezi bine că nu de mult i-a calificat, și pe ei în meserie Kapusi bacsi. Prin anul trecut, Ștefan Katona­ mai era încă­ un simplu tăbăcar, Gergely Gacsa, cizmar, iar cei­lalți trei, curelari sau croitori. Fiindcă, la drept vorbind, în­ Tășnad nici nu existase înainte vreme tapițeria­ * ca o ramură dezvoltată, însuși maistrul, care a trecut în a doua jumătate a vieții, fusese nevoit în tinerețe s-o profeseze în alte orașe, pe la București ori Cluj. Ei, dar acum tapițeria tre­buia dezvoltată și în Tășnad. Paul Kapusi a intrat în coope­­rație și a primit sarcina să în­jghebeze un mic atelier și să califice tapiseri. Numai că ate­lierul este mic și oamenii puțini la număr. Și apoi nu totdeauna se muncește cum trebuie. Nu totdeauna planul este realizat, nu totdeauna canapelele bine executate, ba încă au sînt și un preț destul de ridicat. Uite, așa e. Dar totuși, ce-i de făcut, ca să nu mai fie așa? se întrebau oamenii. De la un timp, Paul Kapusi se tot învîrtea prin atelier, prin­tre divanuri și sormere și clă­tina nemulțumit din cap.’ Exis­ta ceva ce nu mergea bine, asta era cert, dar ce anume? ...Pentru,a confecționa o ca­napea trebuie mai întîi să­-i faci un cadru din lemn. In acest ca­dru bați apoi­ scînduri orizon­tale. Prinse cu sfoară, de ele, se fixează arcurile. Maistrul îi învățase pe uce­nici să fixexe arcurile, dar înno­datul sforii nu-1 lăsa pe mîna lor. Cică, nodul e totul —, așa obișnuia el să spună. Dacă-1 legi prea strîns, plesnește sfoa­ra, iar dacă nu-1 stringi îndea­­juns, poți să nici nu-1 mai faci că tot un drac e! Și chiar de legi sfoara potrivit de întinsă, însă ai înnodat slab, iar n-ai fă­cut nimic deoarece : una-două se desface! Tot așa se cvit­a bă­trînul ucenicilor și lucrătorilor de curînd califi­cați. — Nodul, băieți, nodul. Ia în­­toarceți-vă cu toții spre mine să vedeți ce nod frumos i-am tras­aid! Abia după ce se termină le­gatul arcurilor cu sfoară, se în­toarce canapeaua pe partea cea­laltă, adică pe față, pentru a-i pune umplutura moale, pe care să te poți odihni. Treaba aceas­ta nu-i chiar așa de­­ grea și pot­­ s-o facă și ucenicii sin­guri. Dar cînd să umple cana­peaua cu iarbă de mare și cilii, băieții obișnuiau să-și­­ înfun­de mîinile adînc în material îl făceau ghemotoc și-l îndesau cît puteau în forma de lemn. ■ Din timp în timip, maistrul mai slăbea din ochhi lui și-și rotea privirea nodurile spre colțul­ unde­­ ședeau canapelele îiu mai bine de umplut. —- Măi, băieți, ați scărmănat bine cîiții înainte de-ai pune? — Scărmănat! •— răspun­deau ei pe foc.. I •­* No, dați-i zot atunci! — Păi, ce cresteți facem, îi dam. . i' j ■'i (Continuare in­ pag. S-a),

Next