Pentru Socialism, decembrie 1959 (Anul 10, nr. 1829-1855)
1959-12-01 / nr. 1829
i A A Iti Marti. 1 decembrie 1959 Din activitatea tineretului din raionul Satu Mare ★ ★ ★ Cluburile tineretului In ultimul timp comitetul raional U.T.M. se preocupă măsură tot mai mare de îndruprimarea organizațiilor de bază pentru ca acestea să organizeze timpul liber al tinerilor în mod plăcut și educativ. In această privință s-a propus ca pe lingă fiecare cămin cultural să ființă cîte un club al tineretulului. In multe sate ca: Ardud, Halmeu, Lazuri, Medieșu Aurit,Ambud, Peleșu Mare și altele, au și fost înființate astfel de cluburi. In cadrul acestora se desfășoară o vie și interesantă activitate de educare comunistă a tineretului. La Ardud, clubul tineretului își desfășoară activitatea zilnică pe baza unui plan. Ziua de luni, de pildă, este consacrată serilor literare în cadrul cărora se recenzează și discută diferite cărți de literatură beletristică. In alte zile se organizează seri de întrebări și răspunsuri, seri de ghicitoare, audiții colective la radio. In fiecare seară numeroși tineri joacă aici șah, tenis de masă etc. Nu de mult, la cererea tinerilor din comună, brigada științifică a casei raionale de cultură s-a prezentat în mijlocul acestora, răspunzînd tinerilor la diferite întrebări. La propunerea Comitetului comunal U.T.M. Lazuri, pe lingă clubul tineretului din sat a luat ființă un cerc de croitorie și broderie, frecventat de peste 20 de fete, printre care și colectivistele Rozalia Halmi, Elisabeta Bandula, Elisabeta Dorea și altele. Din activitatea cluburilor nu lipsesc nici „Joile tineretului“. In Halmeu, in urmă cu citeva zile, a fost organizată o ,,Joie a tineretului“, în cadrul căreia tov. Alexe Bressel, secretarul comitetului comunal U.T.M., a făcut o expunere în fața tinerilor în legătură cu comportarea lor în societate. Apoi a început dansul. La lucrările de hidroameliorații de la începutul anului și pînă în 21 noiembrie ax, tinerii din raion, sub îndrumarea organizațiilor de bază, au participat la săparea diferitelor canale pentru scurgerea apei pe șantierele de hidroameliorații, excavînd cantitatea de 27.391 m.c. pămînt. Cu deosebită însuflețire au muncit la lucrările de îmbunătățiri funciare tinerii din Halmeu, care au excavat peste 4.500 m.c. pămînt. Importante economii ale tractoriștilor La S.M.T. Mărtinești lucrează mulți tractoriști tineri. Majoritatea lor a raportat organizației U.T.M. că ei nu numai că și-au depășit planul anual de producție, dar au realizat și însemnate economii la reparații și carburanți. Am putea înșira aici multe nume de tractoriști în această direcție. Amintim doar pe cîțiva dintre ei: Mihai Duna a realizat la reparații economii în valoare de 12.598 lei, iar la consumul de motorină 656 kg, Vasile Crișan a dat stațiunii 13.128 lei economii provenite din reparații și 414 kg motorină. Deosebit de rodnică fost în această privință și activitatea brigăzii U.T.M. nr. 3, care a realizat la reparații economii în valoare de 17.919 lei și 5.230 kg motorină. chifa un atelier (Urmare din pag. la). Și-i dădeau mai departe cu îndesatul. Cînd sfîrșeau ei trebușoara asta, numai a cîlt scărmănat nu semăna materialul. Se apucau apoi să taie pînza de învelit. Bucăți întregi de resturi cădeau pe jos. — Iar ați ciopîrțit pînza?... .— Păî, dacă iar a luat-o foarfecă razna. — Nu-mi place, măi flăcăi, tare nu-mi place mie treaba făcută de mîntuială. M-ați și mințit. Uite că nici cîlții nu i-ați scărmănat ca lumea. Canapea este asta, așa înfundată, ori sac cu făină?! Și iacă așa mergea treaba. Iar cola pe la sfîrșitul lunii, cind se urmărea realizarea planului, se constata mult consum de material și treabă puțină. Toate acestea le știa și maistrul. Ce-ar fi să vedem de unde vine răul! — și-a zis el cu hotărîre acum cîteva luni. Și n-a mai răsucit sfoara în noduri in timp ce restul lucrătorilor munceau la umplut. S-a dus pe lingă ei și i-a supravegheat. A văzut atunci și de ce sînt tari canapelele și de ce se folosește material mult. Și cînd te gîndești eit e de simplu să lucrezi bine! Nu trebuie nimic altceva decît să nu îndeși atîta material înăuntru. Și apoi sfoara... Sfoara pe care se căznea el s-o înnoade cu mai exact! Sfoara asta tot se rupea la cîtva timp de folosire. Se freca de muchea de lemn a cadrului și se rodea încet-încet, fibră cu fibră. Dar e suficient să construiești marginea oblic ca să nu se mai roadă. Și iarăși est e de simplu! Ceea ce a realizat Paul Kapusi examinînd atent procesul de muncă a ieșit pînă la urmă un lucru bun. ... Azi întreprinderea raională „Progresul“ din Tășnad lucrează și clienților la comandă, și pentru magazinele din regiune, și pentru cele din București. Iar pe somierele livrate de către acest mic atelier vinzătorii din magazine au schimbat de curînd plăcuța pe care scria: „preț 509 lei“, cu una nouă, pe care stă scris: „preț 478 lei”. Uniunea raională a cooperativelor de consum Oașa Negrești oferă spre vînzare unităților din sectorul socialist ceară de albine naturală la prețuri curente. Ofertele se vor trimite pe adresa U.R.C.C. Negrești. CENTRUL MECANIC CĂREIA anunță că se găsesc în stoc la magazia unității: I —Piese de schimb tractor Lanei 35—25, I»Piese de schimb tractor IAR 22—23, I —Piese de schimb tractor KD 35 t —Piese de $dt?mk pompe de incendiu î manuale, precum și furtunul necesar. Piesele de mai sus se pot livra la comanda directă a clientului. piTM-rrm »**■• Pantilimon Cusco unul din muncitorii care luptă pentru reducerea pierderilor de metale la flotalia de la Baia Sprie. Creșterea randamentelor, reducerea pierderilor de metale — sarcini de bază ale maistrului de flotație Poate nicăieri nu se cere atîta atenție, îndrumare și control din partea unui maistru ca într-o instalație de preparare. De ce? Aici fiecare neatenție, fiecare deranjament aduc după sine pierderi importante de metale- Dacă oprești o instalație de preparare numai pentru un minut, ai nevoie de citeva ore pentru a readuce la normal fluxul tehnologic. De aceea, rolul, importanța maistrului care coordonează procesul tehnologic sunt aici tot așa de mari ca, de pildă, macazul în dirijarea trenurilor. La flotația întreprinderii miniere „Petre Gheorghe“ Săsar lucrează mai mulți maiștri printre care: Ștefan Csepregi, Iosif Chezan, Ilie Dochița și alții. Urmărindu-le activitatea, constați că preocuparea lor de căpetenie este aceea a reducerii pierderilor de metale, creșterea randamentelor de extracție, folosirea deplină a capacității de producție. Aceste preocupări, de altfel, le are și conducerea întreprinderii și instalațiilor de preparare, concret însă maiștrii sînt acei care mobilizează colectivul de muncitori la rezolvarea acestor probleme. Flotația de la „Petre Gheorghe“ este destul de nouă, deci greutățile fiecărui început sunt inerente, cu atît mai mult cu cit minereul prelucrat aici cerea o măcinare foarte înaintată, iar sarcinile de plan impuneau creșterea capacității de prelucrare. Utilajele aveau totuși o capacitate, iar pentru a le exploata tot ce puteau ele da, nu era un lucru mărunt. Iată însă că maiștrii nu au stat cu mîinile-n stat, ei s-au frămîntat, au studiat cu ce ar putea contribui la perfecționarea producției. La începutul anului, de pildă, s-a observat că se pierde o oarecare cantitate de metale, iar flotația are capacitatea redusă din cauză că orificiile de trecere dintr-o celulă în alta erau prea mici. Așa se construise fabrica. Din această cauză deseori în celule se produceau valuri, flotarea nu se făcea normal, iar o parte din metale se pierdea. Maistrul Vie Dochița, împreună cu Ștefan Csepregi au trecut la schimbarea orificiilor celulelor de la 3 țoli la 5 țoli, ceea ce, pe lângă că a eliminat pierderile în bună parte, a făcut posibilă mărirea capacității de flotare. Tot așa a procedat și maistrul Ștefan Csepregi. Cînd observat că nu funcționează binne celulele reflotatoare cu subaerație de la linia a 4-a de flotare, a trecut la modificarea acestei celule, astfel că în prezent celula reflotatoare lucrează cu maximum de randament. Rezultat: pierderile de metale in steril au scăzut simțitor. Preocupat de perfecționarea procesului de producție, maistrul Iosif Chezan a fost în mijlocul acțiunilor de construire a unui nou siloz, de înlocuirea benzilor de transport cu altele de capacitate mai mare, iar de curind el a trecut la executarea unui sistem de recondiționare a inelelor la valțuri, prin deplasarea lor laterală, ceea ce va duce la o sfărîmare mult mai înaintată a minereului, la mărirea capacității instalației. Tot ca un succes al maiștrilor preparatori de aici este și faptul că la moara nr. 4 s-a modificat sistemul de evacuare central prin aplicarea unui perete despărțitor, formînd deci o cameră de evacuare, ceea ce a dus la mărirea capacității de măcinare a morii cu 1Q la sută. Cu privește pierderile de metale, flotația are cele mai mici pierderi, fapt care a dus la creșterea randamentelor de extracție. Faptul că numai prin creșterea randamentelor de extracție și reducerea pierderilor de metale flotația a dat însemnate cantități de metal, ceea ce dovedește cu prisosință activitatea maiștrilor din această flotație. Ocolul Silvic Bixad raionul Oaș angajează : —inginer silvic cu specialitatea in silvicultura, —mecanic șef cu specializare In motoare cu combustie internă și mașini de aburi cu școala medie tehnică terminată și cu 3 ani vechime în cîmpul muncii, —și tehnicieni cu specialitatea în cultura pădurilor cu o vechime în producție de ______cel puțin 3 ani, ________ FOTBAL—„CUPA R. P. R.“ Stăruința Sighet- C.S. M. Rădăuți 2:0 (0:0) Evoluția celor două echipe în orașul Vișeu de Sus a stîrnit un viu interes. Peste 2.500 de spectatori au fost prezenți pe stadionul din localitate și au asistat la un meci viu disputat în care echipa din Sighet a avut mai mult inițiativa, prestind un joc mai legat și în plus toți jucătorii au luptat cu mult elan pentru obținerea victoriei. La numai patru minute de la începere, Mátyás este pe punctul de a înscrie, dar se pripește și numai de la 5 m șutează alături. Rădăuțenii răspund printr-un contraatac și Chirilă șutează puternic, balonul însă lovește în bară, revine în teren și Mereuță degajează, înlăturînd pericolul. C.S.M. mai are ocazie de a înscrie, dar portarul sighetean Simion splendid un șut periculos apără la colț al lui Valter. In minutul 25 toți erau siguri că rădăuțenii vor deschide scorul, Lavric driblează toată apărarea, rămînîndu-i doar să introducă balonul în plasă, dar Simion plonjează curajos în picioarele atacantului din Rădăuți, salvînd. Se joacă cu multă însuflețire, sighetenii ratînd mai multe ocazii. La reluare, Stăruința pare hotărită să cîștige și forțează jocul. Superioritatea este concretizată în minutul 55. Cics primește o pasă foarte bună de la Mátyás și de la 16 m înscrie imparabil la colț, 10. Zece minute mai tîrziu, Chirilă, scăpat singur, șutează în bară. La un atac al sighetenilor se produce învălmășeală în fața porții rădăuțenilor. Stoperul Biltz vrea să degajeze, dar imprecis, căci balonul ajunge la Kozier și acesta de la 20 m marchează. 2 0 (min. 75). C.S.M. are o ocazie de a reduce din scor, dar șutul lui Chirilă este respins în corner de portarul sighetean (min. 86). Prin această victorie Stăruința Sighet s-a calificat in etapa următoare a „Cupei R.P.R.“. Formațiile. Stăruința: Simion — Foldvary, Mereuță, Kovács — Leba, Kotier — Lupașcu, Mátyás, Cics, Konkos, Feher. C.S.M.: Corduban — Oltea- Biltz, Mirvald Urbanovschi, Tarău Valter, Risciue, Chirilă, Ciobotaru, Lavric. A condus cu competență Romulus Sabău (Cluj); Grigore Dăbal și corespondent Alte rezultate: Dinamo Galați — Rapid București 1:3 (0:1); Rulmentul Bîrlad — Dinamo Bacău 1:4 (0:2); C.F.R. Pașcani — Petrolul Ploești 0:2 (0:2); Dinamo Tecuci — Metalul Titanii București 1:8 (0:5; Poiana Cîmpina — C.C.A. 0:5 (0:1); Prahova Ploești — Farul Constanța 2:0 (2:0); C. S. Craiova — Progresul București 0:4 (0:1); A.S.A. Sibiu — U.T.A. 2:1 (0:1); Știința Timișoara — Jiul Petroșani 3:1 (1:1); Voința Tg. Mureș — A. S. Pompierul București 2:3 (1:1); C.F.R. Cluj — Minerul Lupeni 1:2 (0:0); C.F.R. Arad — Știința Cluj 1:3 (0:1); Parîngul Lonea — Olimpia Reșița 1:0 (0:0); Metalul Târgoviște — Dinamo București 3:4 (2:2); Raipid Cluj — Steagul Roșu Dr. Stalin 1:2 (0:0); Unic Meteorul Roșu Satu Mare — C. S. Oradea 2:4 (î:1) Duminică la Satu Mare avut loc o întilnire amicală de fotbal între echipele Unio Meteorul Roșu din localitate și C. S. Oradea din categoria B. După un joc disputat, oaspeții au obținut victoria cu 4:2. Sătmărenii au jucat bine în timp, au construit acțiuni frumoase, dar în fața sporții s-au dovedit impreciși. La numai 4 minute de la începerea partidei, oaspeții deșchid scorul prin Harșani, 0:1. Cu un minut înainte de sfîrșitul reprizei, gazdele egalează prin Dezsi, care transformă un penalti, 1:1. De menționat că penaltiul a fost acordat cu multă ușurință de către arbitrul Iosif Nagy (Satu Mare). In partea a doua a meciului, orădenii înscriu de două ori în decurs de 5 minute prin Ferenczi și Neagu, scorul devenind 1:3. In minutul 81 Savania reduce din handicap, marcînd cu capul, 2:3. Cu șase minute înainte de sfîrșitul meciului, Dulgheru stabilește scorul final: 2’4 «**?***’' Au jucat formațiile: Unio Meteorul Roșu, Cojocaru — Dezsi, Szenes, Molnár —Savaniu, Nemeth — Nagy, Vaida, Halasz, Szilaghi, Glodeanu, C. S. Oradea: Petrică — Toriac, Cuc, Rădulescu — Neagu, Iacob — Maior, Ferenczi, Ha i șani, Dulgheru, Blujdea. Din țară și de peste hotare . La Iași a avut loc o întîlnire amicală internațională între echipele de fotbal C.S.M.S. din localitate și „Moldova“ Chișinău, echipă ce activează in prima categorie a campionatului Uniunii Sovietice. Ieșenii au cîștigat cu 2:0 (0:Q). ★ In cadrul „Cupei dr. Gero“ s-au întîlnit la Florența echipele reprezentative de fotbal ale Italiei și R. P. Ungare. Meciul s-a terminat la egalitate, 1:1. In urma acestui rezultat, trofeul pus în joc a fost cîștigat de echipa R. Cehoslovace, care a totalizat 16 puncte, față de 15 ale R.P. U.★ Reprezentativa Iranului a întilnit la Teheran selecționata olimpică a Braziliei. Fotbaliștii iranieni au obținut victoria cu 4:1. ★ Echipa feminină de baschet Știința București, campioana țării noastre, a întîlnit la Sofia formația Lokomotiv. Meciul s-a disputat în cadrul „Cupei campionilor europeni“. Baschetbalistele bulgare au cîștigat cu 58:37. A apărut: Revista „FLACARA“ — Cunoașteți viitoarele condiții de existență a omului pe Lună. Citiți în revista „Flacăra“ reportajul de anticipație științifică „Șantier Luna" de Constantin Bratu, tratînd despre: Asigurarea minimului biologic — Palatele din subsolul lunar — Despre meniurile de pe Selene — Cîteva tone într-un degetar — Agricultura pe Lună — Electricitate, oxigen, apă și... cuptoare. In același număr al revistei „Flacăra“ mai găsiți: — „Bio-aripile“, povestire științifico-fantastică de O. Anfilov, seriitor sovietic. — „Pe munte“, schiță de Gagyi László. — Actualități albaneze — fotoreportaj. — „Vînătoare de porumbei în Piața San Marco“ — pamflet de Valentin Silvestru. Pe teme de artă citiți următoarele: — „Acasă la spectatori“ — reportaj despre spectacolele date de teatrele bucureștene în fabrici și la sate. — „De dimineață pînă seara“, reportaj cu fotografii despre micii pictori și interpreți de artă din Regiunea Autonomă Maghiară. — Anul Chopin. — „Programatismul și limbajul muzical contemporan“ de Viorel Cosma. — „Ursulică e turist, dar Vasilache și mai și..— de Viorica Filipoiu. — Opera budapestană împlinește 75 de ani. In revista „Flacăra“ găsiți răspunsuri la următoarele întrebări: — Știți de ce îngheață unele plante și altele nu? — Cunoașteți lacul așezat deasupra unei mări? — Dar vechea cetate romană din fundul mării? — Sînteți la curent cu progresele televiziunii? — Știți cum se face iernatul în casă al florilor? — Ați participat la vreun concurs de cîini de vînătoare? Citiți în revista „Flacăra“: „In jurul globului“ — Paginile de satiră și umor „Cu sare și piper“ Pagina de sport cu fotografii de la manifestările sportive ale săptămînii și o cronică de scriitorul A. Mirodan — Pagina de recenzii și actualități literare — O pagină de modă pe tema: „Cum să ne îmbrăcăm pe timpul iernii“ — Cuvinte încrucișate — Sfaturi practice. Ce chioșcurile revista „Flacăra“. Un tînăr maestru al sportului Oină este un sport național. In regimul burghezo-moșieresc el era subapreciat, ignorat chiar, nedîndu-i-se nici o importanță, lucru ce dovedește disprețul claselor exploatatoare față de acest sport național. Adevărata prețuire oină a găsit-o abia în anii regimului democrat-popular, creîndu-i-se condițiile necesare pentru practicarea ei pe scară largă. Astăzi oină se bucură de mare popularitate, atit în rîndul tinerilor de la orașe, cît și de la sate. Altă dovadă de prețuire este și faptul că mulți dintre cei care practică acest sport, au fost și sînt distinși cu titlul de „Maestru al sportului“. Rîndurile ce urmează se vor referi la un tînăr maestru al sportului din regiunea Baia Mare. Primii pași spre afirmare. Viorel Balin i-a făcut în Baia Mare, în anul 1951, cînd era elev la școala medie. Oină l-a pasionat de mic copil. Cunoștințe mai profunde a căpătat deja profesorul de educație fizică Vasile Pop, sub conducerea căruia echipa școlii a participat la toate competițiile școlare. In anul 1954 a devenit student. Dar n-a părăsit sportul, își găsea timp și pentru ei. Pe zi ce trecea se impunea cai un jucător talentat, fapt ce i-a adus promovarea în echipa Știiința București în postul de centru mijlocaș. A activat în aceasta echipă pînă în anul 1959. Formată din elemente talentate, Știința s-a impus, cu ocazia diferitelor competiții, ca una dintre cele mai bune echipe din țară. In această direcție rezultatele sînt concludente. In 1954 echipa în care activa și tînărul băimărean și-a înscris numele printre câștigătorii campionatului republican. Un an mai tîrziu, Știința câștigă din nou campionatul. A mai participat și la alte competiți ca, de pildă, Spartachiada sindicală din 1956, „Cupa regiunilor“, unde Bala a fost selecționat în reprezentativa Capitalei, în anul 1957, clasîndu-se pe locul întîi. Un nou succes obține echipa bucureșteană în 1958, cînd din nou este câștigătoarea campionatului republican. La toate aceste rezultate și-a adus din plin contribuția Viorel Bálin. Jocul său bun, plin de fantezie, comportarea lui, cît și performanțele obținute de echipă au făcut ca în 1959 acest îndrăgostit, de cină să obțină, ca răsplată pentru prodigioasa activitate, titlul de „Maestru al sportului“. După terminarea facultății a fost repartizat în regiunea Baia Mare, de unde de altfel și plecase, și este acum procuror la Cehu Silvaniei. Sarcina lui este, și el cunoaște bine acest lucru, de a ridica noi elemente talentate pentru practicarea oinei. Preocuparea lui se vădește în aceea că în momentul de față pregătește două echipe din satele Motiș și Oarța de Sus în vederea participării la spartachiadă._ M. STOICHIȚA