Pentru Socialism, martie 1960 (Anul 11, nr. 1905-1931)

1960-03-01 / nr. 1905

2 NOTA Pentru un bilet de tren Uff! Bine că am... scă­pat. De-abia ... îmi... mai trag... sufletul. String biletul de tren în palmă... Nici n-am timp să mă uit dacă nu cumva e pentru altă rută... Nici restul nu l-am numă­rat... L-aș număra, dar n-am timp. De la informații se a­­nunță prin difuzoare trenul accelerat nr. 402 că... cu direcția Satu Mare — Bucu­rești Nord, prin Oradea, plea­că peste cinci minute de pe linia a doua... Pun mina pe valize și-mi croiesc cu greu drum spre ieșire. In sfîrșit, ajung la tren. Urc, îmi caut tocul și mă așez. Sunt leoarcă de sudoare. Ce nebunie la casa de bile­te! O mulțime de oameni, adunați în ciorchine in fața casei. Țipete, strigăte, înju­rături... Mă privesc și ea, acum că am ajuns să-mi ocup locul. Pantofii-mi sunt striciți și doar au fost noi-nouți. Dau să-mi deschei paltonul, dar nu-i nevoie. Nu mi-a rămas nici un nasture. Mă privesc in oglindă. Cra­vata mi-a ajuns cu nodul la umăr, iar de pe cămașă mi-au zburat doi nasturi... Mă privesc și mă mir, în ce hal am ieșit din fața ca­sei de bilete. Și îmi vine nu știu cum, cind mă gîndesc ca ín halul acesta va trebui să apar în Capitală, să mă prezint la minister. Ce vor crede oare tovarășii de aco­lo despre un om dezmățat în așa hal ? V-am­ relatat toate aceste „pătimiri“ ale mele și ale cîtorva sute de călători care pornesc din stația Satu Ma­re zilnic în diferite direcții și mai ales ale acelora care că­lătoresc între orele 15,53 și 16,38. Le-am relatat pentru ca să le vadă și aceia care nu vor să deschidă ochii. In acest interval de mai puțin de o oră din gara Sa­tu Mare pleacă 5 trenuri, în direcțiile: București, Halmeu, Șomcuta Mare, Baia Mare și Valea lui Mihai. Și toate sunt destul de aglomerate. Cu toate acestea, între a­­ceste ore în gara Satu Mare funcționează o singură casă, restul de 3 rămînînd cu obloanele închise, așa cum conducerea gării rămîne me­reu cu ochii închiși în fața acestei situații. Cred că conducerea stației C.F.R. Satu Mare este obli­gată să ia măsuri urgente de îndreptare a acestei situa­ții. Conducătorii stației tre­buie să se preocupe cu mai mult simț de răspundere de nevoile oamenilor muncii, să dovedească respect față de publicul călător. Sau e atît de greu oare ca timp de o oră pe zi să func­ționeze două case de bilete? ION TURTURICA Au aprobat bugetul De curînd, deputații Sfatul­ popular al comunei Tiream, ra­­ionul Cărei, s-au întrunit în se­siune ordinară. Cu această oca­zie au luat în dezbatere execu­tarea bugetului pe anul expirat și au aprobat bugetul pe anul curent. Darea­ de seamă prezentată în fața sesiunii asupra execu­­tării bugetului a scos în eviden­ță faptul că în anul 1959 bu­getul a fost realizat în propor­ție de 115 la sută la venituri și 90 la sută la cheltuieli. In cursul anului trecut s-a dat o­­ mare atenție și încasărilor con­tribuției voluntare bănești, din care s-a terminat construcția noului cămin cultural. In acțiunile patriotice care au avut loc în cursul anului s-a au prestat peste 16.000 zile voluntară cu brațele și cu ate­lajele. Deputații ca­re au luat cuvîn­­tul pe marginea dării de seamă prezentată au venit cu valoroa­se propuneri pentru îmbunătă­țirea activității pe viitor. In încheierea sesiunii, depu­tații au aprobat bugetul de ve­nituri și cheltuieli pe anul 1960, buget care se cifrează atît la venituri, cît și la cheltuieli suma de 177.800 lei. De aseme­na­nea, sesiunea a adoptat hotărîri corespunzătoare care să asigu­re realizarea în bune condițiuni a noului buget. Vasile Pop colectivist La Leordina se în­carcă un nou vagon cu bușteni pentru sectorul de industri­alizare a lemnului de la întreprinderea fo­restieră Borșa. ți *» ».« *"* « " #%-* *"»*•-* Noi cîntece de masă pentru formațiile de amatori Ministerul Invățămîntului și Culturii, prin intermediul Casei centrale a creației populare, a editat de curînd o colecție spe­cială de „Noi cîntece de masă pentru formațiunile de ama­tori“. Noile cîntece de masă sînt destinate în primul rînd forma­țiunilor corale de amatori, sin­dicale, cit și ansamblurilor co­rale care ființează pe lingă căminele culturale. Lucrările se impun prin melodii de lar­gă accesibilitate, cu armonii simple, care, cu siguranță, vor­­*““-------------­găsi un larg e­­­cou în rîndurile­­ coriștilor și ale ____________ instructorilor de coruri. Seria celor 15 partituri se deschide cu „Mîndrie și cîntec ne ești, Romînie“ de compozi­torul I.D. Chirescu. Folosind un limbaj muzical simplu și o cantabilă linie melodică, lipsită de durități armonice, noua lu­crare a apreciatului nostru compozitor, care are la bază versurile poetului Eugen Frun­ză,­­este ușor de reținut, avînd în același timp și o puternică rezonanță în rîndurile auditoriu­lui. Două cîntece despre partid au compozitorii Matei Socor: „Iți mulțumim, partid iubit“ pe versuri de C. Teodori și Alfred Mendelsohn, „Așa te știu, partidul meu“ pe versurile poetului I. Socol. Cunoscut prin lucrările sale anterioare, compozitorul Jean Letoni, fi­gurează în această colecție cu lucrarea; „Din inimă-ți d­at țara mea“, aranjată pentru an­samblu coral pe patru voci. Avînd o mișcare în „Allegrettot", lucrarea lui Jean Letoni­te cap­tivează prin armoniile simple și orchestrația vocilor cu sub­tile efecte folclorice. Inspirîn­­du-se din munca harnicilor constructori de locuințe, regre­tatul compozitor și dirijor Gh. Danga a dedicat acestor „mîini de aur“ un ciclu de cîntece, din care în această colecție figurează lucrarea: „Constructori și cărămidari“ pe versuri de C. Miu-Lerca. Compozitorul a valorificat cu mult simț artistic frumusețea versurilor cărora le-a dăruit o haină armonică care te cucerește prin inspirată, aranja­mentul polifonic. Un „Cîntec pentru petro­­liști" dedică și RECENZIE­­ cfX%Zsc„.­­­ Autorul își în­soțește partitu­ra cu o reușită parte solistică pe care o încredințează bari­tonului. Colecția mai cuprinde și două lucrări care tratează în versuri și muzică, de o fină, inspirație, viața nouă a colec­tiviștilor: „Bucurie-ih colectivă“ de Gh. Bazavan și „Lârba co­lectiviștilor“ de Ludovic Pa­­ceag. Pigmentate cu efecte fol­clorice, ambele lucrări, care se desfășoară într-un ritm ceva mai viu decât celelalte compo­ziții amintite, lasă o impresie plăcută, nu atit prin sonoritate, cît mai ales prin perfecta sin­cronizare a textului cu muzica din care se degajă un bogat conținut de idei. Acestei cate­gorii de cîntece i se mai adau­gă și lucrarea compozitorului N. Valeria intitulată „Zi-i, lau­­tare, cu foc“, precum și lucra­rea lui Gh. Bazavan, „Hai în horă, măi feciori“ pe versuri de Vlaicu Bírna, „Soarelui noi sîntem scut“ de Vinicius Grefiens, „Străjeri ai păcii“ de Mircea D. Bădu­­lescu, „Cîntec pentru tinere­țea lumii“ de Ludovic Paceag și „Primăvara omenirii“ de Petre Brăncuș sînt patru lu­crări de mare actualitate prin tematica lor, care dau o pu­ternică replică aventurierilor politici care ar dori să aprin­dă focul unui nou război mon­dial. Prin nuanțe și efecte di­namice inteligent folosite, ci­ mai ales prin intonații maies­tuoase și hotărîte, autorii lu­crărilor au reușit să concreti­zeze in reușite imagini artisti­ce hotărirea de pace a popoa­relor. Colecția se încheie cu „Hora studențească“ de M. Cazacliu, o lucrare cu un ca­racter tineresc scrisă in ,.Tem­po de joc“ (giocosso). gat Noua colecție oferă un bo­st cuprinzător muzical formațiunilor material corale, prilejuind artiștilor amatori realizarea unor spectacole in­teresante a căror eficacitate va contribui la educarea în spiritul patriotismului socialist a oamenilor muncii. SANDU T. DUMITRU Evgheni Oneghin Incepind de mîine, la cine­matograful „Minerul“ din Baia Mare rulează filmul sovietic în culori „Evgheni Oneghin“, transpunere pe ecran a operei­­ cu același nume a lui P. I. Ceaikovski inspirată din roma­nul în versuri cu același titlu scris de marele poet Pușkin. Acțiunea filmului-operă „Ev­gheni Oneghin“ se petrece in Rusia de la începutul veacului al XIX-lea și are ca personaj central pe Tatiana, minunată fe­meie rusă, pasionată în dra­goste, dar neînduplecată atunci când e vorba să-și îndeplinească îndatoririle sale. Tatiana și sora ei Olga, două caractere cu totul deosebite, trăiesc cu mama lor la conacul lor de la țară. Intr-o seară so­sește în vizită poetul Vladi­mir Lenski, logodnicul Olgăi. El este însoțit de un prieten al său, Evgheni Oneghin. Tatiana se îndrăgostește de la prima intilnire de noul oaspete și cu­prinsă de dragoste îi scrie lui Oneghin, mărturisindu-i iubirea sa și dîndu-i o intilnire în pă­dure. La intilnire, Oneghin, în cuvinte pline de indiferență, îi spune Tatianei că nu-i poate răspunde cu aceleași sentimen­te. Ea suferă în tăcere. Cîteva luni mai tîrziu, cu prilejul unui bal dat cu ocazia zilei sale de naștere, Tatiana îl revede pe Oneghin. Fericită, dansează cu el. Intrucît lu­­ PE ECRANELE Cl­MOGRAFELOR mea începuse să vorbească pe socoteala lor, Oneghin, pentru a pune capăt șușotelilor îi face în glumă o curte asiduă Olgăi. Lenski nu-și dă seama că totul este un joc și, orbit de gelozie, îl provoacă la duel pe fostul său prieten. La primul foc, Lenski cade ucis de glonțul tras de Oneghin. După cîțiva ani, timp în care cuprins de rem­ișcări Evgheni Oneghin a călătorit mult, el se întoarce la Petersburg, unde la un bal o reîntîlnește pe Tatia­na, care între timp se căsăto­rise cu prințul Gremin. Anii ce au trecut au făcut din Tatiana o femeie matură, deosebit de frumoasă și încîntătoare. UnSi­ghin este cel care de data * a­­­ceasta este cuprins de fiorii dragostei și, întrucît Tatiana se poartă rece cu el, îi scrie ce­­rîndu-i permisiunea să o vadă la ea acasă. Scrisoarea o tul­bură pe Tatiana. Și tocmai rînd o termină de citit, în cameră intră Oneghin, omul pe care îl iubise pe vremuri. El îi măr­turisește dragostea sa și-i cere iertare pentru comportarea sa din trecut. Tatiana, înăbușin­­du-și sentimentul de dragoste care mai pispÎr ia încă fn ini­ma ei, îl res­pinge, hotărîtă să crea să fie credin­ioțului său. Filmul rea­lizat de regizo­rul A. Tihomi­­rov după un scenariu scris de el, în colabo­rare cu A. Iva­­novski, se bucu­ră de interpre­tarea unui grup de cunoscuți ac­tori sovietici: A. Seneghelaîa (Tatiana)', , Nemok­aieva S, (Olga)’, V. Med­vedev (One­ghin)', I. Oze­rov (Lenski), și I. Petrov (Gre­­min)'f" în fotografie . Scenă din film Cele­­ 11 cercuri miniere A.S.I.T. coordonate de secția mine din cadrul Filialei regiona­le A.S.I.T- Baia Mare au dez­bătut în adunările lor generale dările de seamă ale comitetelor în lumina Plenarei C.C. al P.M.R. din 3—5 decembrie 1959. Totodată, au ales noile comitete ale cercurilor A.S.I.T. Zilele trecute s-a ținut ulti­ma adunare generală din aceas­tă serie, și anume cea a cercului A.S.I.T. din cadrul direcției Trustului minier Baia Mare. Din darea de seamă a comi­tetului a reieșit că activitatea desfășurată de cercul A.S.I.T. din direcția trustului a fost­ a­­xată pe ridicarea tehnicității exploatărilor, organizarea mai rațională a producției, crește­rea continuă a productivității muncii și ridicarea calificării personalului tehnic și muncito­resc. Toate aceste acțiuni au avut drept rezultat reducerea în 1959 a prețului de cost al producției cu cca. 14 milioane lei, la exploatările Trustului minier. Paralel cu realizarea și depă­șirea planului, membrii cercu­lui A.S.I.T. din direcția trustu­lui au dat ajutor tehnic exploa­tărilor în problema îmbunătăți­rii randamentelor de extracție. Reducerea normelor de consum la extracția și prepararea mi­nereurilor a constituit, de ase­menea, o preocupare a membri­lor cercului. Ca urmare, s-a în­registrat reducerea unor consu­muri specifice, intre care amin­tim: în sectorul minier — la lem­nul de mină, cherestea, oțel de sfredele și carbid, iar la secto­rul preparării minereurilor sulfat de cupru, cianură de so­la­diu, xantat etilic de sodiu, flo­­tanol, bile de oțel, energie elec­trică etc. In privința ridicării nivelului tehnic al exploatărilor miniere se poate spune că membrii­­ cer­cului A.S.I.T. din direcția trus­tului au contribuit la extinderea metodelor avansate în produc­ție, mecanizarea muncilor grele în subteran, îmbunătățirea ac­tivității de proiectare și alte ac­țiuni. Astfel, gradul de mecanizare al transportului în abataj a crescut la 32 la sută în 1959, iar extracția din abataje prin me­tode cu productivitatea mai ri­dicată, bazate pe transportul gravitațional în abataje, s-a extins pînă la 31,2 la sută. In anul 1959 au fost obținute o serie de realizări bune pe li­nia introducerii tehnicii noi și a ridicării progresului tehnic, atît in domeniul extracției miniere, cît și în domeniul preparării minereurilor. La aceste reali­zări, aportul membrilor A.S.I.T. a fost substanțial. Amintim pe această linie in­troducerea cu bune rezultate a procesului tehnologic de flotare bistadială la separarea galenei și a celui de flotare colectiv-se­­lectivă pentru zinc și pirită, la instalația Burloaia. Cităm, de asemenea, majorarea producti­vității orare de măcinare la ma­joritatea morilor cu bile, creș­terea capacității de flotare pe unitatea de volum celular prin mărirea turației la rotare, in­troducerea hidrociclonurii, nu­meroase raționalizări ale circui­telor și ale rețetelor de reagenți etc. In domeniul minier s-a intro­dus transportul cu locomotive electrice cu acumulatori, pe traseele secundare, s-a extins pe o scară largă perforarea găii-Ing. GABRIEL POPESCU vicepreședintele secției mine a Filialei regionale A.S.I.T. Baia Mare filor de mină cu sfredele arma­te cu plăcuțe din aliaje dure, iar în ultima parte a anului s-a început experimentarea unor sondete sovietice. O altă contribuție impor­tantă a membrilor cercului A.S.I.T. din direcția trustului în domeniul ridicării nivelului tehnic al exploatărilor și per­sonalului tehnic o constituie lu­crările și studiile tehnico-eco­­nomice și tehnico-științifice ela­borate în cursul anului 1959. Intre acestea menționăm stu­diul privind aspectele tehnico­­economice ale centralizării pre­parării minereurilor la Baia Mare, elaborat de colectivul can­didatului în științe tehnice ing. Petru Vlad. De remarcat este faptul că acest studiu a fost a­­nalizat și apreciat pozitiv de forurile superioare, iar proble­ma construirii Rotației centrale la Baia Mare a fost amintită în expunerea tovarășului Gh. Gheorghiu-Dej la Plenara C.C. al P.M.R. din 3-5 decembrie 1959, urmînd să se înceapă con­struirea acesteia chiar din anul 1960. Un alt studiu, cu concluzii importante s-a referit la meca­nizarea complexă a operațiilor din subteran și suprafață în ba­zinul minier Baia Mare. In total, numărul studiilor elaborate numai în cadrul cer­cului A.S.I.T. al direcției trus­tului în 1959 trece de 20, fiind aproape de 3 ori mai mare ca în anul precedent. Una din acțiunile importante care aduce un aport concret în progresul tehnic, la creșterea productivității muncii și reduce­rea prețului de cost este și miș­carea de inovații. In această direcție, în cadrul Trustului minier au fost înregis­trate în anul trecut 451 propu­neri de inovații, din care s-a aplicat un număr de 233 ino­vații, care aduc anual economii de peste 2.800.000 lei. Cu toate că inginerii și teh­nicienii, membri ai cercului A.S.I.T., au avut rezultate cu mult mai bune ca în anii prece­denți, trebuie să arătăm că nu atît de bine organizată a fost studierea și soluționarea pro­blemelor de realizare de către fiecare membru A.S.I.T. a eco­nomiilor personale de 10.000— 15.000 lei, prin activitatea teh­­nico-științifică, ca răspuns la chemarea lansată de cercul A.S.I.T. de la uzinele „1 Mai“ Baia Mare. Din păcate, nu s-a ținut o evidență contabilă a a­­cestor realizări. Pe lîngă aspectele pozitive ale activității cercului A.S­ I.T. din direcția trustului, s-au con­statat însă și o serie de lipsuri, care au făcut să nu se poată îndeplini toate obiectivele pla­nului de muncă al cercului pe anul 1959. In activitatea viitoare a noului comitet va sta de sigur elimina­rea a o serie de lipsuri pe li­nia organizatorică, precum și coordonarea activității tehnico-științifice a membrilor săi pen­tru obținerea în continuare de noi succese. Prin planul de ac­tivitate pe anul 1960 vor trebui prevăzute obiectivele privind utilizarea mai rațională a su­prafețelor de producție existen­te, utilizarea creditelor bancare puse la dispoziție pentru intro­ducerea micii mecanizări, redu­cerea consumurilor specifice și îmbunătățirea ativității de pro­iectare. Totodată, va trebui utilizată metoda de muncă dovedită foar­te prețioasă a sesiunilor de re­ferate tehnico-științifice. In a­­ceastă privință e necesar să se prevadă prin planul de muncă al noului comitet organizarea, de exemplu, a unei sesiuni de referate cu probleme de preț de cost, creșterea rentabilității și aspectele tehnice ale indicilor economico-financiari, la redac­tarea cărora să fie atrase și ca­drele de economiști cu compe­tență din cadrul trustului. să­i Un obiectiv important trebuie constituie pentru cercul A.S.I.T. al direcției Trustului minier și realizarea elaborării monografiilor exploatărilor mi­niere, acțiune inițiată de con­ducerea trustului și care trebuie terminată în cinstea celui de-al III-lea Congres al P.M.R. In scopul aplicării directive­lor trasate de partid pentru in­troducerea cu hotărîre a meto­delor înaintate de muncă, rea­lizarea de economii cît mai mari și ridicarea tehnicității indus­triei noastre miniere, cercul A.S.I.T. din direcția Trustului minier trebuie să mobilizeze pe fiecare membru A.S.I.T. să de­vină un luptător activ pentru realizarea înaltelor țeluri ale socialismului, pentru introduce­rea progresului tehnic, pentru înălțarea patriei noastre în rîn­­dul țărilor cu economie dezvol­tată. Adunările de dări de seama și alegeri în cercurile A. S. I. T. ACTIVITATEA TEHNICO-ȘTIINȚIFICA IN SPRIJINUL CREȘTERII PRODUCȚIEI MINIERE MH Marti, 1­1-"­*^ <°*d. Contractează cereale De curînd, membrii celor 5 întovărășiri agricole existente în raza comunei Valea Vinu­lui, raionul Șomcuta Mare, s-au întrunit în adunări generale spre a dezbate problema con­tractărilor de cereale. Ținînd seama de faptul că munca în comun asigură obți­nerea unor producții sporite de cereale la hectar, ei au hotărit în aceste adunări să valorifice prin contractări 103 tone ce­reale sau cu 40 la sută mai mult decit calculul estimativ făcut de către conducerile înto­vărășirilor. In scopul îndeplini­­rii hotărîrii luate, îndată după adunări s-au format 5 echipe alcătuite din deputați și agita­tori. Ele desfășoară o intensă muncă de lămurire în rîn­dul întovărășiților pentru ca aceștia să-și valorifice surplusul de ce­reale, încheind contracte cu sta­tul. In numai 5 zile s-au înche­iat contracte pentru 49 tone ce­reale. Vaier Gavriș funcționat IN­GRIJIRE­A POMILOR Pomii fructiferi constituie o bogăție însemnată a regiunii noastre. Merele, în special din cele din soiurile Ionathan, Par­­men, Șovar și altele, sînt renu­mite atît în țară cît și peste ho­tare. Sfatul pomicultorului Multe gospodării de stat, gospodării colective și întovără­șiri pomicole, respectînd regulile agrotehnice pomicole, au obținut rezultate bune în dezvoltarea pomiculturii și au realizat veni­turi importante din valorifica­rea fructelor. Așa, de exemplu, G.A.S. Satulung a obținut în anul 1959 de pe o parcelă de 10 ha livadă peste 80 kg fruc­te de calitate de la fiecare pom. Bune rezultate obțin și gospo­dăriile colective din Coruieni, Văleni, Cîmpulung la Tisa și altele. In zilele acestea toate desprimăvărerii premergă­trebuie dată atenție îngrijirii pomilor. Frunzele uscate, ce atîrnă de ramuri printr-un fir mătăsos, trebuie culese și distruse, ele ne­­fiind altceva decît cuiburile de omizi. De pe pomi se culeg și fructele zbîrcite, care de ase­menea sînt gazda unor boli. Cuiburile, ramurile, fructele ce se string cu prilejul curățitu­lui pomilor trebuie să fie arse. In livezile pe rod trebuie să se treacă la tăiatul ramurilor uscate, la răritul coroanei acolo unde este prea deasă, la corec­tarea prin tăiere a coroanelor deformate, la tăierile de reînti­nerire ale pomilor bătrîni, care încă ar mai putea rodi. Trun­chiul și ramurile pomilor se cu­răță apoi de mușchi și licheni și se râzuiesc. In jurul trunchiu­lui fiecărui pom care se răzu­­iește se așterne o prelată, cer­gă etc. și tot materialul strîns în urma răzuirii se arde în foc. Trunchiul pomilor se răzuiește apoi cu lapte de var. In livezile tinere care n-au intrat pe rod se execută tăieri­le de formare a coroanei, cele de corecție și fructificare. Imediat după terminarea a­­cestor lucrări așa-zi­se de i­­gienă pomicolă se trece la stro­pirile pentru distrugerea pădu­chelui de San José. In perioada de iarnă și pînă în faza de dezmugurire, po­mii trebuie stropiți cu unul din următoarele produse: — ulei horticol de iarnă în doză de 5 la sută (adică în 95 1 apă se pun 5 1 de ulei horti­col); șelion (un praf galben). în doză­­ de 750 gr la­­ ICO 1 apă. Acestea se amestecă bine cu o lopățică sau o măturice de lemn în vasul în care se pre­­pară, după care se pun în ma­șinile de stropit. In fiecare zi se prepară numai atîta soluție cită poate fi consumată în ziua respectivă. Pînă în faza dez­mugurire trebuiesc făcute două stropiri cu aceste soluții. ★ Pomii fructiferi extrag din pămînt cantități mari de mate­rii hrănitoare. Fără a reda so­lului prin îngrășăminte aceste materii, nu se poate­­ aștepta o creștere normală a pomilor, for­marea de fructe multe și de ca­litate. Nevoia de îngrășăminte la pomi este cu atît mai mare cu cît, prin însuși specificul lor de viață, ei trăiesc și ocupă a­­ceeași suprafață de teren ci­îva zeci de ani. Cum trebuiesc aplicate corect îngrășămintele la pomi? La cei tineri, neintrați pe rod, dacă în toamnă nu li s-au aplicat în­grășăminte, atunci iarna, cind terenul se poate lucra, se îm­prăștie în jurul pomului 40— 60 kg îngrășăminte naturale bine putrezite și săpîndu-se cu hîrlețul se încorporează în sol. La pomii intrați pe rod admi­nistrarea îngrășămintelor se face corect, ținîndu-se cont de mai multe condiții și anume: Pomilor de mărime mijlocie, care vor rodi în cursul anului, li se dau 200—250 kg îngrășă­minte naturale, 5—6 kg îngră­șăminte azotoase, 3—4 kg su­­perfosfat și 4—5 kg sare po­­tasică. Pentru a-i aduce în condiții bune de fructificare, pomilor slăbiți li se fac tăieturi de reîn­tinerire și li se administrează 250 kg îngrășăminte naturale bine putrezite, 6—7 kg îngră­șăminte azotoase, 4 kg îngrășă­minte fosfatice și 5 kg potasice. Aplicînd lucrările de îngri­jire ale pomilor, vom putea ob­ține recolte bogate de fructe, a­­sigurînd o cît mai bună aprovi­zionare a oamenilor muncii cu fructe proaspete și de ca­li­ta­te buna.,

Next