Pentru Socialism, mai 1960 (Anul 11, nr. 1958-1982)

1960-05-04 / nr. 1959

Locatari și locuințe A locui în bine , a trăi în mijlocul unui colectiv Blocul nr. 1 de pe strada 6 Martie din Baia Mare es­te unul dintre cele mai mari din cartier. Aproape 80 de familii își au aici căminul. Unii locuiesc în bloc încă de acum 3—4 ani, de cînd s-a construit, alții s-au mutat mai tîrziu. Unii s-au împrietenit între ei și se vizitează proc, alții se cunosc doar reci­din vedere. Se întîlnesc însă cu toții la adunările generale, organi­zate de comitetul de bloc, ori la muncile voluntare pentru în­frumusețarea curții. Și pentru cei mai mulți dintre locatari legile conviețuirii socialiste au devenit of datorie împlinită cu sfințenie. Există totuși 2—3 persoane care strică armonia generală, care refuză să vadă blocul ca un colectiv de oameni cu drepturi, dar și cu datorii unul față de celălalt. Unul dintre aceștia este tovarășul Augustin Șutea. Tovarășul Șutea lucrează „Ferometal“, la atelierul de re­la­parații radio. In bloc ocupă îm­preună cu soția sa o cameră și o bucătărie. Locatarii nu-l văd niciodată decit plecînd diminea­ța la serviciu și întorcîndu-se după-amiază. La adunările ge­nerale pe bloc nîi-și aminteș­te nimeni să-l fi zărit vreoda­tă. Pentru neparticiparea sa, el are un singur argument: nu se simte obligat să­­ participe. Și, în consecință, nu vine. Nu vine și nu aude ce se discută în adunări, ce propuneri se fac, ce hotărîri se iau. Ca să fim sinceri, aceste hotărîri nici nu-1 interesează. De mai multă vreme în re­gulamentul blocului s-a intro­dus hotărîrea ca fiecare fami­lie să aibă periodic în grijă în­treținerea scării. Cînd le vine rîndul, majoritatea locatarilor spală scara, o mătură și se străduiesc ca ea să arate cit mai frumos. A spălat vreodată soția lui Augustin Șutea sca­ra? Nu, niciodată. Ceilalți facă ce-ar vrea, dar ea nu se simte obligată să se ocupe cu asta. Locatarii de la un etaj obiș­nuiesc să plătească în colectiv becul de pe scară. Costul unui bec nu-i nici așa mare, cumpă­rat în colectiv el este mic de tot: un leu de persoană. locatarii de la parter sînt toți ho­­tăriți să-și pună bec la scară, cu o singură excepție. Iar această excepție e chiar tova­rășul Șutea în persoană. leu e o sumă mare? Nici Un el nu zice asta. Dar se opune. Nu se simte obligat să se încadre­ze în hotărîrile luate de alții. Nu puțin au avut de muncit locatarii blocului nr. 1 la ame­najarea curții. In primul rind a trebuit să fie săpat pămîntul. In pămînt erau înfipte, din loc în loc, niște pietre mari. Oame­nii le-au cărat de o parte. Cînd a fost gata toată treaba, în curte a sosit un camion încăr­cat cu pămînt. Locatarii s-au vărsat pe jos și au nivelat te­renul. De atunci, în fiecare an pe acest pămînt înfloresc ron­duri de­­lori. Anul acesta co­mitetul de bloc a hotărît să se planteze puieți și trandafiri. Ideea a fost primită cu entu­ziasm de către toți. In cîteva după-amieze locatarii au ieșit la muncă voluntară. După cum era de așteptat, tovarășul Șu­tea n-a participat la muncă vo­luntară, cu toate că fondurile sunt și în fața apartamentului său. Insă, în timp ce ceilalți se străduiau să facă cu­ mai plă­cută curtea blocului în care trăia și el, Augustin Șutea fă­cea muncă voluntară... în folos propriu: Depozita lemnele. Și, ca să-i fie la îndemînă, le-a așe­zat chiar pe trotuar. Trec oa­menii pe lingă bloc. Sînt ne­voiți să ocolească trotuarul pe porțiunea transformată în de­pozit. Și, vrînd-nevrînd, pășesc pe alături pe pămîntul afinat al rondului, la săparea căruia tovarășul Șutea n-a luat parte. Tovarășul Șutea nu face zgo­mot, nu face nimic care să tul­bure liniștea celorlalți. Dar nepăsarea cu care privește chestiunile legate de întreține­rea blocului, dovedește că el ig­norează colectivul în care tră­iește, și a nu ține seama de ho­tărîrile lui înseamnă a încălca legile de conviețuire socialistă. pr­*'»TM« I <'""i " I » Din experiența gospodăriei colective din Cărășeu pentru sporirea producției de lapte In toiul iernii, organizația de bază de la gospodăria colectivă „Minerul“ din Cărășeu, împreu­nă cu consiliul de conducere al gospodăriei, a analizat situația fermei zootehnice și îndeosebi a producției de lapte. Părerea unanimă a fost aceea că pro­ducția de lapte este scăzută. In general, producția zilnică pe cap de vacă mulsă nu depășea 4 litri. Trebuie luate măsuri pentru îndreptarea situației, au spus comuniștii. Și oamenii au discutat și chibzuit îndelung ce s-ar putea face pentru a schim­ba starea de lucruri. Intrucît gospodăria dispunea de furaje suficiente și de bună calitate, s-a întocmit lista rațiilor de fu­rajare ce se vor administra zil­nic vacilor. Se prevedea ca va­cilor să li se dea zilnic 20—25 kg porumb siloz, socotit furaj de bază, apoi fin, paie, coceni de porumb, concentrate. Res­pectarea programului de fura­jare și de îngrijire a devenit obiectivul întrecerii socialiste intre cele trei brigăzi. Pe baza indicațiilor primite, brigadierii la rîndul lor au întocmit gra­fice de producție pe grajduri. Toți au fost mulgătorii și îngrijitorii antrenați să respecte întocmai rațiile, orele de hrăni­­re și muls, igiena corporală etc. ★ Preocuparea comuniștilor pentru a susține o atmosferă de întrecere continuă, controlul permanent asupra îndeplinirii propriilor hotărîri, analizele pe­riodice pe brigăzi au făcut ca această problemă să fie mereu în centrul atenției colectiviști­lor. Un stimulent puternic au fost și rezultatele întrecerii o­­glindite prin grafice. Oamenii au urmărit zi de zi graficul ca­re arăta că producția crește. La brigada II-a, condusă de candidatul de partid Paul Mo­roz, în cîteva zile producția a crescut pe grajd de la 103 la 128 litri, iar față de luna ia­nuarie, cînd producția era de 2.700 litri, în februarie s-a ri­dicat la 3.000, în martie,­­ la 3.700 litri pe brigadă. Graficul nu indica insă numai linii as­cendente. In cîteva zile, cu ger mare, cînd colectiviștii deschis silozul, producția n-au de lapte a scăzut brusc. Atunci, tî­­nărul Mihai Lorincz și ceilalți mulgători și-au dat și mai bine seama ce importanță are po­rumbul siloz. De un real folos au fost schimburile de experiență orga­si­cizate între brigăzi. Mulgăto­rii au fost duși de la brigadă la brigadă să vadă ce metode fo­losesc tovarășii lor. Aceste schimburi de experiență au fost foarte utile, adevărate școli a bunei gospodăriri a fu­rajelor. La un asemenea schimb de experiență s-a constatat că la brigada IH-a a lui Iosif Paku se gospodărește cel mai bine fu­rajul și că producția de lapte a crescut în medie la 7 litri de vacă mulsă și că această briga­dă se situează în fruntea între­cerii. In acest grajd sînt și vaci care dau cite 300 litri lapte lu­nar și altele care dau cîte 360 litri. ★ întrecerea între brigăzi conti­nuă și fine să se permanentize­ze. Producția medie pe gospo­dărie a ajuns la 7 litri lapte pe cap de vacă mulsă. Ea ar fi crescut și mai mult dacă po­rumbul siloz nu s-ar fi termi­nat. Finul bun de trifoi re­zervat nu înlocuiește cu a­­celeași rezultate acest fu­raj de bază. Totuși, oamenii continuă lupta­ pentru a men­ține producția la nivelul atins. Comuniștii și toți colectiviștii au avut de învățat multe din această experiență. A devenit și mai clar că omul este fac­torul hotărîtor, că de pricepe­rea și dragostea cu care se în­grijește avutul comun depind rezultatele în muncă, întrecerea pentru mărirea producției de lapte a scos la iveală și alte învățăminte. Ea a întărit mult cointeresarea materială a colectiviștilor pe baza retribuției în raport cu pro­ducția obținută. Colectiviștii au mai învățat că laptele tre­buie muls din ugerul vacii pînă la ultima picătură, alt­fel producția scade. Aplicîn­­du-se în mod consecvent prin­cipiul retribuției după pro­ducția realizată, în perioada de iarnă (cînd sînt mai puține munci) s-a repartizat un nu­măr mai mic de vaci pe om. Oamenii au mai învățat că necesar să studieze și să cu­e­noască fiecare vacă în parte, pentru a ști dacă e bună pen­tru lapte sau numai pentru carne. Vaci cu producții mici de lapte sînt și la G.A.C. Cărășeu. De aceea, se impune o selecțio­nare riguroasă a lor și înlocu­irea neîntîrziată a celor slab productive. Cel mai de seamă învățămînt l-au tras oamenii însă în pro­blema furajului. Ei au învățat să aprecieze porumbul siloz la jus­ta lui valoare. De aceea, în acest an în imediata apropiere a fermelor s-au însămînțat cîte 20 hectare porumb siloz. Prin obținerea unei producții de 35.000 kg masă verde la ha, se vor asigura peste 15 tone siloz pe cap de vacă, ceea ce va avea ca urmare o creștere producției de lapte și va asigu­a­ra dezvoltarea unui tineret bo­vin, care selecționat va duce la ameliorarea continuă a valorii zootehnice a efectivului de vaci. N. SZÖBÉL Au terminat semănatul porumbului Numeroase gospodării colec­tive din raionul Satu Mare, în­drumate de organizațiile de partid, au mobilizat toate forțe­le în zilele prielnice de lucru pentru terminarea la timp și în bune condițiuni a lucrărilor a­­gricole de primăvară. Astfel, gospodăriile colective din Oar, Micula, Halmeu, Odoron, Peteș și altele au raportat terminarea semănatului porumbului pentru boabe și porumbului pentru siloz. Gospodăriile colective din Mi­­cula și Peleș au mărit suprafe­țele cultivate cu porumb pen­tru siloz cu 20 ha, respectiv Î1 ha, iar colectiviștii din Oar și Sătmărel au semănat porumbul pent­ru boabe pe suprafețe mai mari față de cele planificate ini­țial la începutul anului. In bătălia campaniei de pri­măvară, harnicii colectiviști au fost sprijiniți de mecanizatorii din brigăzile de tractoare ale S.M.T., care nu au precupețit nici un efort pentru executa­rea lucrărilor de pregătire solului și semănatul culturilor a la un înalt nivel agrotehnic. --------------|T-5-Tyv ■eo=n--------------— Joi, 5 mai 1960 PROGRAMUL I 5.00 Calendar și radiojurnal. 5.10 Cîntece. 5.30 Secția de gimnastică. 5.40 Sfatul medicu­lui. 5.45 Program de mazurci. 6.00 Buletin de știri, sport, și buletin meteorologic. 6.10 Emi­siune pentru sate. 6.20 Jocuri populare romînești. 6.45 Salut voios de pionier. 7.00 Radiojur­nal și sumarul presei centrale. 7.15 Muzică ușoară. 7.45 Anun­țuri și muzică. 8.00 Din presa de astăzi. 8.30 Program de mu­zică populară. 8.51 „120 de ani de la nașterea lui Piotr Ilici Ceaikovski“. 9.40 „Te iubim ti­nerețe“ — emisiune de cîntece. 10.00 „Drumeții veseli“ (relua­re). 10.40 Muzică distractivă. 11.00 Buletin de știri. 11.03 Arii celebre din opere. 11.30 Reportaj. 11.40 Din muzica popoarelor sovietice. 12.10 „Prin marile orașe“. Program de muzică u­­șoară. 12.35 Piese instrumenta­­le de compozitori romîni. 13.00 Buletin de știri. 13.05 Cîntă Ansamblul secuiesc de stat de cîntece și dansuri din Tîrgu Mureș. 13.25 Cîntă Nicolae Al­­­bulescu — xilofon și­­ Costel Stîngaciu — acordeon. 13.45 Cotele apelor Dunării. 14.00 Concert de muzică populară ro­­mînească. 14.38 Fantezia pen­tru pian și orchestră „Călăto­rul“ de Schubert-Liszt. 15.00 Buletin de știri. 15.05 Recoman­dări din program. 15.10 Soliști de muzică populară din țări prietene. 15.30 Concert de mu­zică ușoară. 16.05 Cîntecul săp­­tămînii. 16.15 Vorbește Mosco­va. 16.45 Lieduri. 17.00 Radio­jurnal și buletin meteorologic. 17.15 Anunțuri și muzică. 17.30 „Tinerețea ne e dragă“. 17.50 Curs de inițiere muzicală. „Con­cert ghicitoare cu premii — pe temele Ghidului muzical“. 18.30 Almanah științific. 19.05 Tri­buna Radio. 19.20 Muzică ușoa­ră de Dunaevski și Blanter. 19.45 Transmisie din sala Ate­neului a concertului orchestrei simfonice și corului Radiodifu­ziunii. In pauză: Din antologia poeziei noastre contemporane. 22.30 Radiojurnal, buletin me­teorologic și sport. 22.45 Val­suri. 23.18 Cvintetul în Do ma­jor de Beethoven. 23.52—23.55 Buletin de știri.­ ­ PROGRAMUL II 14.00 Buletin de știri. 14.03 Recomandări din program. 14.07 Muzică romînească de estradă interpretată de soliști și formații din țări prietene. 14.30 Program emis de Studioul regional Timișoara. 15.00 „De toate pentru toți“ (reluare). 15.30 Cîntă orchestra „Lazăr Cernescu“ din Caransebeș. 16.00 Radiojurnal și buletin me­teorologic. 16.15 Concert de es­tradă. 17.00 Cîntece de briga­dieri. 17.15 „In excursie“ — în­semnări de G. Săcădat. 17.30 Sfatul medicului. 17.35 Muzică populară moldovenească. 18.00 Buletin de știri. 18.05 „Primă­vara prin grădinile Bucureștiu­­lui“. Program de muzică ușoa­ră. 18.20 Montajul „Călătorie muzicală prin R. P. Bulgaria“. 19.00 Să învățăm limba rusă cîntînd. 19.15 Cîntece. 19.30 „Gospodari, inițiative, realizări“. 19.45 Concert din muzica po­poarelor. 20.20 „Noapte bună, copil“. 20.30 Scriitori la mi­crofon: Traian Uba. 20.45 „Noi pace vrem“—emisiune de cîn­tece sovietice. 21.00 Radiojur­nal, sport și buletin meteorolo­gic. 21.15 „Pe unda clapelor“. Muzică ușoară. 21.45 „Părinți și copii“. Din cuprins. Convor­bire cu părinții despre frumos. 22.00 Vechi melodii populare romînești. 22.24 Concertul pen­tru vioară și orchestră în Re major de Constantin Bobescu. 23.00 Radiojurnal. 23.15—24.00 Muzică din opereta „Mazurca albastră“ de Lehar. împărțirea avansurilor bănești MADARAS Gospodăria colectivă din Măl­dăras a obținut în acest an im­portante venituri bănești. Din banii primiți drept avans pen­tru contractarea produselor a­­gricole și din veniturile bănești realizate din valorificarea pro­duselor animaliere s-a repar­tizat 18 la sută pentru comple­tarea fondului de bază, impor­tante sume pentru cheltuieli de producție și 40.000 lei au fost repartizați drept avans în con­tul zilelor-muncă efectuate membrii colectiviști. Pentru de o zi-muncă a revenit un avans de 4 lei. ARDUD Recent a avut loc la gospo­dăria colectivă din Ardud re­partizarea unui avans bănesc în contul zilelor-muncă efectua­te de membrii colectiviști. Cu acest prilej, din veniturile reali­zate gospodăria a repartizat cîte 4 lei la zi-muncă. Impor­tante sume au primit colectiviș­tii Ioan Iuhász, Gaspar Kocz, Iosif Weiszenbacher și alții, ca­re au efectuat în campania a­­gricolă de primăvară cele mai multe zile-muncă. Colectează fier vechi Colectivul de ceferiști din stația Ghilvaci, raionul Cărei, a hotărît ca prin muncă volun­tară să colecteze o cantitate cît mai mare de fier vechi. Astfel, în cinstea zilei de 1 Mai, fiecare ceferist s-a anga­jat să stringă o cantitate în­tre 100—150 kg fier vechi. Sprijiniți fiind de organizația de partid din localitate, cefe­riștii au pornit la acțiune: încă în primele două zile, ei au adunat o cantitate de aproxima­tiv 800—900 kg. In scurt timp ei vor expedia oțelăriilor din țară un vagon de 10 tone. In această acțiune se evidențiază tovarășii: Adrian Silaghi, Va­sile Iuhas, Alexandru Marian, Aurel Rivari, Ion Gopnar alții, care și-au depășit anga­­a­jamentul luat. I. Marian corespondent óaz Miercuri, 4 mai ÍJK50V Curând la cinematograful „Minerul" maghiar „De sîmbăta pînă luni" Acțiunea filmului ,,De sâmbă­­tă pînă luni", ce rulează la ci­nematograful „Minerul“ din Baia Mare, se petrece în zile­le noastre într-o mare unitate industrială din Budapesta. Aici muncesc, printre alții, și eroii principali ai filmului, Joii și Feri, între care există o dragos­te puternică, cunoscută și în­curajată de tovarășii lor de muncă. Feri este mutat in provincie și-i cere lui Joli să-l urmeze. Spre marea mirare a tuturor, aceasta, fără sa dea nici explicație, refuză să se căsăto­o­rească cu Feri și să-l urmeze. Intrucît toți știau că Joli îl iu­bește pe Feri, comportarea ei le este cu totul inexplicabilă. Pe de altă parte, Joii pleca în fiecare sîmbăta de la cămi­nul elegant al fabricii și se în­torcea doar luni dimineața, fără să destăinuie cuiva cum își pe­trece timpul la fiecare sfîrșit de săptămînă. Întreaga purtare a lui Joli se explică prin aceea că ea are un băiat de 6—7 ani, fapt ne­cunoscut de nici o prietenă de a ei. Deși îl iubește pe Feri, ea nu are curajul să-i mărturi­sească adevărul. Intr-o zi, la poarta fabricii, Feri îl întîlnește pe copilul lui Joli, cu care se împrietenește și petrec împreună o duminică. Copilul însă pleacă de la Feri în timp ce el lipsește de acasă și nu se mai duce nici acasă. Joli, disperată, cere ajutorul to­­varășilor săi să-l găsească. Feri se alătură celor care îl caută pe copil. El înțelege acum cau­zele pentru care l-a refuzat Jon­, își dă seama de întreg zbuciumul ei și de suferințele pe care le-a îndurat nevoind să-și mărturisească taina. Filmul, realizat după un sce­nariu al lui Zoltán Hegedűs, prezintă aspecte inedite din viața muncitorilor unguri din zilele noastre, cărora li s-au creat noi condiții de muncă și viață. Filmul ridică și o im­portantă problemă socială, pen­tru rezolvarea căreia luptă în­treg colectivul. In film spectatorii ii revăd pe artiștii Éva Vass, József Lányi, Manyi Kiss, József Bi­hari, Elma Bulla etc. Tinerii din raionul Șomcuta participă cu însuflețire la muncile patriotice Cîștîgînd întrecerea între brigăzile patriotice In cadrul G.A.S. Satulung, secția Șomcuta Mare, atemiștii participă cu însuflețire la mun­cile patriotice. De la începutul anului aici au avut loc între­ceri între brigăzile patriotice. Cîștigătorii întrecerii și ai dra­pelului de „Fruntaș pe secție“ au fost tinerii din brigada mais­trului Kelmambet Sundus. Ei și-au îndeplinit și chiar depășit orele de muncă patriotică fixa­te prin angajamentul atemiști­­lor. Participînd cu elan tineresc, ei au reușit ca pînă în prezent să realizeze economii în valoa­re de peste 5.000 lei. Atemiștii au participat la pichetatul tere­nului în vederea plantării, la săpatul gropilor, la plantatul pomilor. Pentru lucrările de în­frumusețare, în incinta brigăzi­lor s-au efectuat 2.800 d­e mun­că voluntară. S-au evidențiat Grigore Rațiu, Ștefan Domocoș, Nicolae Sumuducan, Filip Bo­­donea, loan Simon, Alexandru Rus, Todor Pop, Ioan Ardelean și alții. Elanul cu care s-au desfășurat acțiunile brigăzilor patriotice i-a însuflețit și pe ceilalți lucrători din cadrul gos­tatului. Astfel, zilele acestea, fierarul Alexandru Pop și aju­torul său, Alexandru Grad, au terminat prin muncă voluntară o poartă la intrarea în secție, iar comunistul Ludovic Dragoș va executa, tot prin muncă vo­luntară, un pod în fața secției, lucrare prin care se economi­sesc peste 1.200 lei. Marin Porumbelu corespondent Acțiuni de înfrumusețare și ameliorări de terenuri Recent, Comitetul executiv al Sfatului popular comunal din Pomi, a mobilizat țăranii mun­citori la noi acțiuni patriotice. Astfel, peste 100 de cetățeni din satul Pomi au construit un parc de odihnă în cadrul căruia au amenajat o alee, au instalat bănci, au sădit flori etc. In fruntea acțiunilor s-au a­­flat comuniștii Gavril Ardelean, Gheorghe Oșan și utemiștii Va­­sile Cîmpean și Ioan Oșan. Țăranii muncitori din satul Borlești­ au reparat toate pode­țele stricate și au construit altele două, au desfundat 1.200 metri liniari de șanțuri, au transportat și au împrăștiat pe drum 30 m.c. de piatră. Acțiuni asemănătoare s-au desfășurat și în satul Aciua. Totodată, aici s-a dat în folosin­­ță o nouă pășune, în urma cu­rățirii unui teren de mărăcini. : "fimmt. Octavian Grumeza 1 profesor ASPECTE DE LA DEMONSTRAȚIA DE 1 MAI Gurlescula ech­ipă de dansuri a satului Moara (Șomcuta)t a prezentat frumoase, dansuri r.----------------­­populare, locale. Parul alegoric al uzinelor „1 Mai“ Baia Mare, pur­tînd drapelul de fruntaș pe ramură și panoul fruntașilor în producție., Purtînd secera și ciocanul cei doi tineri au deschis manifes­tația sportivilor din Baia Mare, r V k V

Next