Pentru Socialism, mai 1960 (Anul 11, nr. 1958-1982)
1960-05-04 / nr. 1959
Locatari și locuințe A locui în bine , a trăi în mijlocul unui colectiv Blocul nr. 1 de pe strada 6 Martie din Baia Mare este unul dintre cele mai mari din cartier. Aproape 80 de familii își au aici căminul. Unii locuiesc în bloc încă de acum 3—4 ani, de cînd s-a construit, alții s-au mutat mai tîrziu. Unii s-au împrietenit între ei și se vizitează proc, alții se cunosc doar recidin vedere. Se întîlnesc însă cu toții la adunările generale, organizate de comitetul de bloc, ori la muncile voluntare pentru înfrumusețarea curții. Și pentru cei mai mulți dintre locatari legile conviețuirii socialiste au devenit of datorie împlinită cu sfințenie. Există totuși 2—3 persoane care strică armonia generală, care refuză să vadă blocul ca un colectiv de oameni cu drepturi, dar și cu datorii unul față de celălalt. Unul dintre aceștia este tovarășul Augustin Șutea. Tovarășul Șutea lucrează „Ferometal“, la atelierul de relaparații radio. In bloc ocupă împreună cu soția sa o cameră și o bucătărie. Locatarii nu-l văd niciodată decit plecînd dimineața la serviciu și întorcîndu-se după-amiază. La adunările generale pe bloc nîi-și amintește nimeni să-l fi zărit vreodată. Pentru neparticiparea sa, el are un singur argument: nu se simte obligat să participe. Și, în consecință, nu vine. Nu vine și nu aude ce se discută în adunări, ce propuneri se fac, ce hotărîri se iau. Ca să fim sinceri, aceste hotărîri nici nu-1 interesează. De mai multă vreme în regulamentul blocului s-a introdus hotărîrea ca fiecare familie să aibă periodic în grijă întreținerea scării. Cînd le vine rîndul, majoritatea locatarilor spală scara, o mătură și se străduiesc ca ea să arate cit mai frumos. A spălat vreodată soția lui Augustin Șutea scara? Nu, niciodată. Ceilalți facă ce-ar vrea, dar ea nu se simte obligată să se ocupe cu asta. Locatarii de la un etaj obișnuiesc să plătească în colectiv becul de pe scară. Costul unui bec nu-i nici așa mare, cumpărat în colectiv el este mic de tot: un leu de persoană. locatarii de la parter sînt toți hotăriți să-și pună bec la scară, cu o singură excepție. Iar această excepție e chiar tovarășul Șutea în persoană. leu e o sumă mare? Nici Un el nu zice asta. Dar se opune. Nu se simte obligat să se încadreze în hotărîrile luate de alții. Nu puțin au avut de muncit locatarii blocului nr. 1 la amenajarea curții. In primul rind a trebuit să fie săpat pămîntul. In pămînt erau înfipte, din loc în loc, niște pietre mari. Oamenii le-au cărat de o parte. Cînd a fost gata toată treaba, în curte a sosit un camion încărcat cu pămînt. Locatarii s-au vărsat pe jos și au nivelat terenul. De atunci, în fiecare an pe acest pămînt înfloresc ronduri delori. Anul acesta comitetul de bloc a hotărît să se planteze puieți și trandafiri. Ideea a fost primită cu entuziasm de către toți. In cîteva după-amieze locatarii au ieșit la muncă voluntară. După cum era de așteptat, tovarășul Șutea n-a participat la muncă voluntară, cu toate că fondurile sunt și în fața apartamentului său. Insă, în timp ce ceilalți se străduiau să facă cu mai plăcută curtea blocului în care trăia și el, Augustin Șutea făcea muncă voluntară... în folos propriu: Depozita lemnele. Și, ca să-i fie la îndemînă, le-a așezat chiar pe trotuar. Trec oamenii pe lingă bloc. Sînt nevoiți să ocolească trotuarul pe porțiunea transformată în depozit. Și, vrînd-nevrînd, pășesc pe alături pe pămîntul afinat al rondului, la săparea căruia tovarășul Șutea n-a luat parte. Tovarășul Șutea nu face zgomot, nu face nimic care să tulbure liniștea celorlalți. Dar nepăsarea cu care privește chestiunile legate de întreținerea blocului, dovedește că el ignorează colectivul în care trăiește, și a nu ține seama de hotărîrile lui înseamnă a încălca legile de conviețuire socialistă. pr*'»TM« I <'""i " I » Din experiența gospodăriei colective din Cărășeu pentru sporirea producției de lapte In toiul iernii, organizația de bază de la gospodăria colectivă „Minerul“ din Cărășeu, împreună cu consiliul de conducere al gospodăriei, a analizat situația fermei zootehnice și îndeosebi a producției de lapte. Părerea unanimă a fost aceea că producția de lapte este scăzută. In general, producția zilnică pe cap de vacă mulsă nu depășea 4 litri. Trebuie luate măsuri pentru îndreptarea situației, au spus comuniștii. Și oamenii au discutat și chibzuit îndelung ce s-ar putea face pentru a schimba starea de lucruri. Intrucît gospodăria dispunea de furaje suficiente și de bună calitate, s-a întocmit lista rațiilor de furajare ce se vor administra zilnic vacilor. Se prevedea ca vacilor să li se dea zilnic 20—25 kg porumb siloz, socotit furaj de bază, apoi fin, paie, coceni de porumb, concentrate. Respectarea programului de furajare și de îngrijire a devenit obiectivul întrecerii socialiste intre cele trei brigăzi. Pe baza indicațiilor primite, brigadierii la rîndul lor au întocmit grafice de producție pe grajduri. Toți au fost mulgătorii și îngrijitorii antrenați să respecte întocmai rațiile, orele de hrănire și muls, igiena corporală etc. ★ Preocuparea comuniștilor pentru a susține o atmosferă de întrecere continuă, controlul permanent asupra îndeplinirii propriilor hotărîri, analizele periodice pe brigăzi au făcut ca această problemă să fie mereu în centrul atenției colectiviștilor. Un stimulent puternic au fost și rezultatele întrecerii oglindite prin grafice. Oamenii au urmărit zi de zi graficul care arăta că producția crește. La brigada II-a, condusă de candidatul de partid Paul Moroz, în cîteva zile producția a crescut pe grajd de la 103 la 128 litri, iar față de luna ianuarie, cînd producția era de 2.700 litri, în februarie s-a ridicat la 3.000, în martie, la 3.700 litri pe brigadă. Graficul nu indica insă numai linii ascendente. In cîteva zile, cu ger mare, cînd colectiviștii deschis silozul, producția n-au de lapte a scăzut brusc. Atunci, tînărul Mihai Lorincz și ceilalți mulgători și-au dat și mai bine seama ce importanță are porumbul siloz. De un real folos au fost schimburile de experiență orgasicizate între brigăzi. Mulgătorii au fost duși de la brigadă la brigadă să vadă ce metode folosesc tovarășii lor. Aceste schimburi de experiență au fost foarte utile, adevărate școli a bunei gospodăriri a furajelor. La un asemenea schimb de experiență s-a constatat că la brigada IH-a a lui Iosif Paku se gospodărește cel mai bine furajul și că producția de lapte a crescut în medie la 7 litri de vacă mulsă și că această brigadă se situează în fruntea întrecerii. In acest grajd sînt și vaci care dau cite 300 litri lapte lunar și altele care dau cîte 360 litri. ★ întrecerea între brigăzi continuă și fine să se permanentizeze. Producția medie pe gospodărie a ajuns la 7 litri lapte pe cap de vacă mulsă. Ea ar fi crescut și mai mult dacă porumbul siloz nu s-ar fi terminat. Finul bun de trifoi rezervat nu înlocuiește cu aceleași rezultate acest furaj de bază. Totuși, oamenii continuă lupta pentru a menține producția la nivelul atins. Comuniștii și toți colectiviștii au avut de învățat multe din această experiență. A devenit și mai clar că omul este factorul hotărîtor, că de priceperea și dragostea cu care se îngrijește avutul comun depind rezultatele în muncă, întrecerea pentru mărirea producției de lapte a scos la iveală și alte învățăminte. Ea a întărit mult cointeresarea materială a colectiviștilor pe baza retribuției în raport cu producția obținută. Colectiviștii au mai învățat că laptele trebuie muls din ugerul vacii pînă la ultima picătură, altfel producția scade. Aplicîndu-se în mod consecvent principiul retribuției după producția realizată, în perioada de iarnă (cînd sînt mai puține munci) s-a repartizat un număr mai mic de vaci pe om. Oamenii au mai învățat că necesar să studieze și să cuenoască fiecare vacă în parte, pentru a ști dacă e bună pentru lapte sau numai pentru carne. Vaci cu producții mici de lapte sînt și la G.A.C. Cărășeu. De aceea, se impune o selecționare riguroasă a lor și înlocuirea neîntîrziată a celor slab productive. Cel mai de seamă învățămînt l-au tras oamenii însă în problema furajului. Ei au învățat să aprecieze porumbul siloz la justa lui valoare. De aceea, în acest an în imediata apropiere a fermelor s-au însămînțat cîte 20 hectare porumb siloz. Prin obținerea unei producții de 35.000 kg masă verde la ha, se vor asigura peste 15 tone siloz pe cap de vacă, ceea ce va avea ca urmare o creștere producției de lapte și va asiguara dezvoltarea unui tineret bovin, care selecționat va duce la ameliorarea continuă a valorii zootehnice a efectivului de vaci. N. SZÖBÉL Au terminat semănatul porumbului Numeroase gospodării colective din raionul Satu Mare, îndrumate de organizațiile de partid, au mobilizat toate forțele în zilele prielnice de lucru pentru terminarea la timp și în bune condițiuni a lucrărilor agricole de primăvară. Astfel, gospodăriile colective din Oar, Micula, Halmeu, Odoron, Peteș și altele au raportat terminarea semănatului porumbului pentru boabe și porumbului pentru siloz. Gospodăriile colective din Micula și Peleș au mărit suprafețele cultivate cu porumb pentru siloz cu 20 ha, respectiv Î1 ha, iar colectiviștii din Oar și Sătmărel au semănat porumbul pentru boabe pe suprafețe mai mari față de cele planificate inițial la începutul anului. In bătălia campaniei de primăvară, harnicii colectiviști au fost sprijiniți de mecanizatorii din brigăzile de tractoare ale S.M.T., care nu au precupețit nici un efort pentru executarea lucrărilor de pregătire solului și semănatul culturilor a la un înalt nivel agrotehnic. --------------|T-5-Tyv ■eo=n--------------— Joi, 5 mai 1960 PROGRAMUL I 5.00 Calendar și radiojurnal. 5.10 Cîntece. 5.30 Secția de gimnastică. 5.40 Sfatul medicului. 5.45 Program de mazurci. 6.00 Buletin de știri, sport, și buletin meteorologic. 6.10 Emisiune pentru sate. 6.20 Jocuri populare romînești. 6.45 Salut voios de pionier. 7.00 Radiojurnal și sumarul presei centrale. 7.15 Muzică ușoară. 7.45 Anunțuri și muzică. 8.00 Din presa de astăzi. 8.30 Program de muzică populară. 8.51 „120 de ani de la nașterea lui Piotr Ilici Ceaikovski“. 9.40 „Te iubim tinerețe“ — emisiune de cîntece. 10.00 „Drumeții veseli“ (reluare). 10.40 Muzică distractivă. 11.00 Buletin de știri. 11.03 Arii celebre din opere. 11.30 Reportaj. 11.40 Din muzica popoarelor sovietice. 12.10 „Prin marile orașe“. Program de muzică ușoară. 12.35 Piese instrumentale de compozitori romîni. 13.00 Buletin de știri. 13.05 Cîntă Ansamblul secuiesc de stat de cîntece și dansuri din Tîrgu Mureș. 13.25 Cîntă Nicolae Albulescu — xilofon și Costel Stîngaciu — acordeon. 13.45 Cotele apelor Dunării. 14.00 Concert de muzică populară romînească. 14.38 Fantezia pentru pian și orchestră „Călătorul“ de Schubert-Liszt. 15.00 Buletin de știri. 15.05 Recomandări din program. 15.10 Soliști de muzică populară din țări prietene. 15.30 Concert de muzică ușoară. 16.05 Cîntecul săptămînii. 16.15 Vorbește Moscova. 16.45 Lieduri. 17.00 Radiojurnal și buletin meteorologic. 17.15 Anunțuri și muzică. 17.30 „Tinerețea ne e dragă“. 17.50 Curs de inițiere muzicală. „Concert ghicitoare cu premii — pe temele Ghidului muzical“. 18.30 Almanah științific. 19.05 Tribuna Radio. 19.20 Muzică ușoară de Dunaevski și Blanter. 19.45 Transmisie din sala Ateneului a concertului orchestrei simfonice și corului Radiodifuziunii. In pauză: Din antologia poeziei noastre contemporane. 22.30 Radiojurnal, buletin meteorologic și sport. 22.45 Valsuri. 23.18 Cvintetul în Do major de Beethoven. 23.52—23.55 Buletin de știri. PROGRAMUL II 14.00 Buletin de știri. 14.03 Recomandări din program. 14.07 Muzică romînească de estradă interpretată de soliști și formații din țări prietene. 14.30 Program emis de Studioul regional Timișoara. 15.00 „De toate pentru toți“ (reluare). 15.30 Cîntă orchestra „Lazăr Cernescu“ din Caransebeș. 16.00 Radiojurnal și buletin meteorologic. 16.15 Concert de estradă. 17.00 Cîntece de brigadieri. 17.15 „In excursie“ — însemnări de G. Săcădat. 17.30 Sfatul medicului. 17.35 Muzică populară moldovenească. 18.00 Buletin de știri. 18.05 „Primăvara prin grădinile Bucureștiului“. Program de muzică ușoară. 18.20 Montajul „Călătorie muzicală prin R. P. Bulgaria“. 19.00 Să învățăm limba rusă cîntînd. 19.15 Cîntece. 19.30 „Gospodari, inițiative, realizări“. 19.45 Concert din muzica popoarelor. 20.20 „Noapte bună, copil“. 20.30 Scriitori la microfon: Traian Uba. 20.45 „Noi pace vrem“—emisiune de cîntece sovietice. 21.00 Radiojurnal, sport și buletin meteorologic. 21.15 „Pe unda clapelor“. Muzică ușoară. 21.45 „Părinți și copii“. Din cuprins. Convorbire cu părinții despre frumos. 22.00 Vechi melodii populare romînești. 22.24 Concertul pentru vioară și orchestră în Re major de Constantin Bobescu. 23.00 Radiojurnal. 23.15—24.00 Muzică din opereta „Mazurca albastră“ de Lehar. împărțirea avansurilor bănești MADARAS Gospodăria colectivă din Măldăras a obținut în acest an importante venituri bănești. Din banii primiți drept avans pentru contractarea produselor agricole și din veniturile bănești realizate din valorificarea produselor animaliere s-a repartizat 18 la sută pentru completarea fondului de bază, importante sume pentru cheltuieli de producție și 40.000 lei au fost repartizați drept avans în contul zilelor-muncă efectuate membrii colectiviști. Pentru de o zi-muncă a revenit un avans de 4 lei. ARDUD Recent a avut loc la gospodăria colectivă din Ardud repartizarea unui avans bănesc în contul zilelor-muncă efectuate de membrii colectiviști. Cu acest prilej, din veniturile realizate gospodăria a repartizat cîte 4 lei la zi-muncă. Importante sume au primit colectiviștii Ioan Iuhász, Gaspar Kocz, Iosif Weiszenbacher și alții, care au efectuat în campania agricolă de primăvară cele mai multe zile-muncă. Colectează fier vechi Colectivul de ceferiști din stația Ghilvaci, raionul Cărei, a hotărît ca prin muncă voluntară să colecteze o cantitate cît mai mare de fier vechi. Astfel, în cinstea zilei de 1 Mai, fiecare ceferist s-a angajat să stringă o cantitate între 100—150 kg fier vechi. Sprijiniți fiind de organizația de partid din localitate, ceferiștii au pornit la acțiune: încă în primele două zile, ei au adunat o cantitate de aproximativ 800—900 kg. In scurt timp ei vor expedia oțelăriilor din țară un vagon de 10 tone. In această acțiune se evidențiază tovarășii: Adrian Silaghi, Vasile Iuhas, Alexandru Marian, Aurel Rivari, Ion Gopnar alții, care și-au depășit angaajamentul luat. I. Marian corespondent óaz Miercuri, 4 mai ÍJK50V Curând la cinematograful „Minerul" maghiar „De sîmbăta pînă luni" Acțiunea filmului ,,De sâmbătă pînă luni", ce rulează la cinematograful „Minerul“ din Baia Mare, se petrece în zilele noastre într-o mare unitate industrială din Budapesta. Aici muncesc, printre alții, și eroii principali ai filmului, Joii și Feri, între care există o dragoste puternică, cunoscută și încurajată de tovarășii lor de muncă. Feri este mutat in provincie și-i cere lui Joli să-l urmeze. Spre marea mirare a tuturor, aceasta, fără sa dea nici explicație, refuză să se căsătoorească cu Feri și să-l urmeze. Intrucît toți știau că Joli îl iubește pe Feri, comportarea ei le este cu totul inexplicabilă. Pe de altă parte, Joii pleca în fiecare sîmbăta de la căminul elegant al fabricii și se întorcea doar luni dimineața, fără să destăinuie cuiva cum își petrece timpul la fiecare sfîrșit de săptămînă. Întreaga purtare a lui Joli se explică prin aceea că ea are un băiat de 6—7 ani, fapt necunoscut de nici o prietenă de a ei. Deși îl iubește pe Feri, ea nu are curajul să-i mărturisească adevărul. Intr-o zi, la poarta fabricii, Feri îl întîlnește pe copilul lui Joli, cu care se împrietenește și petrec împreună o duminică. Copilul însă pleacă de la Feri în timp ce el lipsește de acasă și nu se mai duce nici acasă. Joli, disperată, cere ajutorul tovarășilor săi să-l găsească. Feri se alătură celor care îl caută pe copil. El înțelege acum cauzele pentru care l-a refuzat Jon, își dă seama de întreg zbuciumul ei și de suferințele pe care le-a îndurat nevoind să-și mărturisească taina. Filmul, realizat după un scenariu al lui Zoltán Hegedűs, prezintă aspecte inedite din viața muncitorilor unguri din zilele noastre, cărora li s-au creat noi condiții de muncă și viață. Filmul ridică și o importantă problemă socială, pentru rezolvarea căreia luptă întreg colectivul. In film spectatorii ii revăd pe artiștii Éva Vass, József Lányi, Manyi Kiss, József Bihari, Elma Bulla etc. Tinerii din raionul Șomcuta participă cu însuflețire la muncile patriotice Cîștîgînd întrecerea între brigăzile patriotice In cadrul G.A.S. Satulung, secția Șomcuta Mare, atemiștii participă cu însuflețire la muncile patriotice. De la începutul anului aici au avut loc întreceri între brigăzile patriotice. Cîștigătorii întrecerii și ai drapelului de „Fruntaș pe secție“ au fost tinerii din brigada maistrului Kelmambet Sundus. Ei și-au îndeplinit și chiar depășit orele de muncă patriotică fixate prin angajamentul atemiștilor. Participînd cu elan tineresc, ei au reușit ca pînă în prezent să realizeze economii în valoare de peste 5.000 lei. Atemiștii au participat la pichetatul terenului în vederea plantării, la săpatul gropilor, la plantatul pomilor. Pentru lucrările de înfrumusețare, în incinta brigăzilor s-au efectuat 2.800 de muncă voluntară. S-au evidențiat Grigore Rațiu, Ștefan Domocoș, Nicolae Sumuducan, Filip Bodonea, loan Simon, Alexandru Rus, Todor Pop, Ioan Ardelean și alții. Elanul cu care s-au desfășurat acțiunile brigăzilor patriotice i-a însuflețit și pe ceilalți lucrători din cadrul gostatului. Astfel, zilele acestea, fierarul Alexandru Pop și ajutorul său, Alexandru Grad, au terminat prin muncă voluntară o poartă la intrarea în secție, iar comunistul Ludovic Dragoș va executa, tot prin muncă voluntară, un pod în fața secției, lucrare prin care se economisesc peste 1.200 lei. Marin Porumbelu corespondent Acțiuni de înfrumusețare și ameliorări de terenuri Recent, Comitetul executiv al Sfatului popular comunal din Pomi, a mobilizat țăranii muncitori la noi acțiuni patriotice. Astfel, peste 100 de cetățeni din satul Pomi au construit un parc de odihnă în cadrul căruia au amenajat o alee, au instalat bănci, au sădit flori etc. In fruntea acțiunilor s-au aflat comuniștii Gavril Ardelean, Gheorghe Oșan și utemiștii Vasile Cîmpean și Ioan Oșan. Țăranii muncitori din satul Borlești au reparat toate podețele stricate și au construit altele două, au desfundat 1.200 metri liniari de șanțuri, au transportat și au împrăștiat pe drum 30 m.c. de piatră. Acțiuni asemănătoare s-au desfășurat și în satul Aciua. Totodată, aici s-a dat în folosință o nouă pășune, în urma curățirii unui teren de mărăcini. : "fimmt. Octavian Grumeza 1 profesor ASPECTE DE LA DEMONSTRAȚIA DE 1 MAI Gurlescula echipă de dansuri a satului Moara (Șomcuta)t a prezentat frumoase, dansuri r.----------------populare, locale. Parul alegoric al uzinelor „1 Mai“ Baia Mare, purtînd drapelul de fruntaș pe ramură și panoul fruntașilor în producție., Purtînd secera și ciocanul cei doi tineri au deschis manifestația sportivilor din Baia Mare, r V k V