Pentru Socialism, mai 1960 (Anul 11, nr. 1958-1982)

1960-05-29 / nr. 1981

■A Să ridicăm pe o treaptă mai înaltă activitatea cultural-educativă de masă în întreprinderi Proiectul de Directive ale celui de-al 111-lea Congres al P.M.R. este primit cu deosebită căldură și entuziasm de către oamenii muncii din regiunea noastră. Acest document de însemnătate istorică deschide perspective luminoase de dezvoltare economiei în anii 1960—1965 pentru naționale desăn­vîrșirea construcției socialiste în patria noastră, pentru asigurarea bunăstării și a unui trai fericit întregului popor muncitor. In scopul rezolvării mărețului program elaborat de partid, sin­dicatelor le revin sarcini import­­ante cu privire la popularizarea obiectivelor planului pe 6­­ ani și­ la mobilizarea maselor de­­ munci­tori în întrecerea socialistă pentru îndeplinirea și depășirea acestor­ obiective. „ Activitatea cultural-ed­ucativă­­ de masă desfășurată de sindicate, sub conducerea partidului, a înregistrat în­­ ultima perioadă o serie de rea­lizări însemnate. întreaga muncă culturală a fost mai strîns legată de sarcinile de producție și de popularizarea angajamentelor lua­te de muncitori în cinstea Congre­sului partidului. In cursul primu­lui trimestru al acestui an s-au ținut peste 500 conferințe, din care o bună parte au fost confe­rințe politice, tehnice, economice și științifice. Așa, de pildă, la uzinele „1 Mai“ Baia Mare s-au tinut conferințe pe teme ca: „Pre­lucrarea mai economicoasă a con­centratelor plumboase“, „Ce în­seamnă rezervele interne“, „Meta­lele neferoase — o bogăție a so­lului regiunii Baia Mare“ și altele, care au ajutat pe muncitori să-și îmbogățească cunoștințele sionale și să­ se orienteze prote­mai ușor în rezolvarea sarcinilor de producție.­­ Agitația vizuală în întreprinderi a căpatat un caracter mai viu, mai concret, mai mobilizator. La exploatarea minieră „Josza Béla“ Baia Sprier la „Unio", „Mondia­l“,** Și la alte întreprinderi au fost confecționate grafice de urmărire al întrecerii socialiste, panouri și lozinci cu realizări, angajamente­­ AUREL FEȘTILA membru in biroul executiv al Consiliului sindical regional Baia Mare și chemări făcute în cinstea Con­gresului partidului. Datorită unei munci mai bine organizate de către sindicate, s-a îmbunătățit mult în unele între­prinderi conținutul activității bi­bliotecilor, a cluburilor și colțu­rilor roșii, a echipelor artistice de amatori și a celorlalte forme de activitate culturală. Programul grandios de dezvol­tare a economiei și culturii noas­tre socialiste pune în fața sindi­catelor sarcina de a-și îmbunătăți­­ continuu stilul și metodele de muncă pe linia activității cultural­­educative pentru a forma la oa­menii muncii o conștiință înainta­tă și o cultură multilaterală. Preo­­cupîndu-se de a lega și mai strîns munca culturală de sarcinile pla­nului de stat, de problemele ma­jore ale realizării indicilor de producție, de problemele și fră­­m­întările curente ale muncitorilor, sindicatele vor trebui să dezvolte și să perfecționeze metodele și formele de muncă cu oamenii, să găsească noi forme mobilizatoare și instructive pe linia muncii culturale de masă. Este necesar să fie dezvoltată activitatea prin conferințe printr-o mai judicioasă planificare a te­melor de conferințe și printr-o expunere mai interesantă, mai accesibilă a acestora. Colectivele de conferențiari din întreprinderi să-și axeze planul tematic de conferințe pe probleme privind popularizarea și explicarea politicii partidului nostru, a rea­lizărilor regimului democrat-popu­lar, a succeselor obținute în toa­te domeniile de lagărul socialist in frunte cu U.R.S.S. O deosebită atenție trebuie acor­dată organizării de conferințe tehnice, sesiuni științifice,, consul­tații tehnice, comunicări și refe­rate­ privind cele mai actuale pro­bleme ale tehnicii și științei în ramura respectivă. Sindicatele e bine să propună filialelor S.R.S.C. temele de conferințe, care să fie elaborate finind cont de cerințele muncitorilor și de neajunsurile ce se constată în pregătirea lor teh­­nico-profesională.. Comisiile muncii culturale din întreprinderi să lupte pentru a realiza la casa de cultură și în cluburi lozinca: „Cel puțin o ac­țiune cultural-educativă pe zi la club“, inițiind și organizînd acti­vități bogate și atractive în sco­pul educării socialiste a muncito­rilor, a lărgirii orizontului de cultură generală și a mobilizării lor în muncă și în întrecerea so­cialistă. Este indicat ca în întreprinderi, la cluburi și colțuri roșii să fie organizate mai des și mai temei­nic jurnale vorbite, prin care să se realizeze informarea operativă a muncitorilor asupra evenimentelor politice interne și internaționale mai importante. ■ (Continuare în pag. 3-a.) 40 apartamente noi date în folosință Harnicii constructori băîm­ăreni se străduiesc să dea cît mai multe blocuri, cît mai multe aparta­mente în folosința oamenilor muncii înainte de termen, de bună calitate și la un preț de cost cît mai scăzut. Vineri și sîmbătă au fost date în folosință în cartierul I. V. Stalin încă două noi blocuri, fiecare cu cîte 20 de apartamente. Acesta este un succes al construc­torilor de la Grupul de șantiere T.B.C. nr. 1 Baia Mare. Blocurile au cîte 16 apartamente compuse din­ doua camere, bucătărie, baie și cite A garsoniere. Blocurile au fost terminate cu 30 de zile îna­inte de termen. jipii&­l­e 3 -V-'-Xț tș l.' Pentru a asigura trans­portul în comun în bune condiții, întreprin­derea comunală din Sighet a fost cu două autobuze dotată de tip „Tudor Vladimi­rescu“, precum și auto­­taxiuri „MoskviciIU FOTOGRAFIE: Auto­buzele in una din sta­țiile de oprire. CONCURS „DRUMEȚII VE­SELI". Comitetul regional U.T.M. Baia Mare organizează azi un concurs „Drumeții veseli“ pe te­ma: „Drumul glorios de luptă al P.M.R. pentru bunăstarea și feri­cirea poporului nostru“. La con­curs participă tineri din toate ra­ioanele regiunii, precum și din o­­rașele Baia Mare și Satu Mare. Concursul are loc începînd cu o­­rele 11, în sala cinematografului „Minerul“, și se încheie cu un bogat program cultural, prezentat de­ formația artistică a Grupului școlar minier Baia Mare. SESIUNEA SFATULUI POPU­LAR ORĂȘENESC. M­inne, în ora­șul Cărei are loc sesiunea sfatu­lui popular orășenesc. Participan­ții la sesiune vor analiza situația pregătirii campaniei agricole de vară, precum și problema în legă­tură cu închiderea anului de în­­vățămînt pe anul 1959—1960. AU ANALIZAT ACTIVITATEA CULTURALĂ. Ieri, la casa raio­nală de cultură din Tg. Lăpuș a avut loc o consfătuire organizată de către consiliul local al sindi­catelor. Cu ocazia acestei consfă­tuiri s-a analizat felul cum se desfășoară munca culturală în în­treprinderile și instituțiile raionu­lui. Ca bază de discuții au servit referatele în legătură cu activita­tea cluburilor din Cavnic și Tg. Lăpuș. CONFERINȚĂ. Filiala S.R.S.C. Baia Mare, în colaborare cu con­siliul regional A.R.L.U.S., anunță pentru azi, la orele 11, conferința „Probleme ale situației internați­onale actuale“. Vorbește Constan­tin Oprică, ziarist din București. Conferința se va ține în sala ci­nematografului „Flacăra" și va fi urmată de un film artistic. SPECTACOLE PENTRU COPII. Secția de păpuși a Teatrului de Stat din Baia Mare a prezentat vineri și ieri mai multe spectaco­le pentru copiii din diferite locali­tăți din raionul Satu Mare, pre­cum și pentru cei din orașul Sa­tu Mare. Spectacolele cu piesele „Căsuța din cîmpie“ și „Clopo­țeii minciunilor“, s-au bucurat de mult succes. Aceleași piese vor fi prezentate azi la orele 11 și 16 pentru copiii din orașul Baia Ma­re, în sala Teatrului de Stat din localitate. COMPETIȚII SPORTIVE. Ieri, pe terenul din parcul „Dimitrov“ al orașului Baia Mare au început întrecerile din turul de handbal în 7 între echipele masculine se­lecționate ale orașului Baia Mare și orașului Cluj. Returul va avea loc azi, la orele 18, pe același teren. Pe terenul din strada Crișan, ieri de la orele 16 au început în­tîlnirile de volei dotate cu „Cupa Congresului“. Se întrec echipele masculine din orașul Satu Mare, Sighet, Cărei și Baia Mare, în­trecerile continuă și azi cu înce­pere de la orele 9. » In cinstea celui de-al 111-lea­­ Congres al P. M. R. 223.000 lei economii Harnicul colectiv de munci­­­­tori, tehnicieni și ingineri sectorul de industrializare din­­ lemnului din Tăuții de Sus se a­­flă în plină întrecere socia­listă în cinstea celui de-al III- lea Congres al P.M.R. Planul de producție pe sor­timente în primele 4 luni a fost depășit, iar printr-o mai judicioasă prelucrare a masei lemnoase, consumul specific la cherestea fag a fost redus cu 0,038 m. c., realizîndu-se o eco­nomie de 252 m. c. bușteni. Brigada condusă de comu­nistul Ioan Száraz și utemiatul Vasile Bonți a reușit să-și de­pășească angajamentul inițial cu 2,1 la sută, iar bracul teh­nic să-l reducă de la 9 la su­tă la 2,7 la sută. Efortul depus de muncitori în întrecerea socialistă a făcut posibil ca în patru luni să rile dați peste plan 516 m. c. che­restea fag. 3 m. c. traverse spe­ciale etc., iar economiile la pre­țul de cost realizate să se ri­dice la 223.000 lei. VASILE ILOC secretarul org. de bază U.T.M. In întrecerea socialistă desfășurată în cin­sea Congresului partidului, muncitorii forestieri obțin succese de seamă în exploatarea rațională a lemnului. Cantități însemnate de bușteni sosesc zilnic de la gurile de exploatare la depozitele fabricilor de prelucrare. IN FOTOGRAFIE: Vedere de an­samblu a depozitului de bușteni de la sectorul de industrializare a lemnului din Vișeu. Patru rabotori (De la subredacția din Satu Mare­). . La secția mecanică a fabricii „Unior1 din Satu Mare”, pe lângă celelalte mașini-unelte, mai sunt și patru ra­­boteze. In cadența al­ternanței cuțitelor, șpanul sare încontinuu după fiecare mușcătu­ră a cuțitului în pie­sa de oțel ce se află în prelucrare, înainta­rea cuțitului,, e urmă­rită cu încordare de cei patru rabotori ca­re minuiesc raboteze­­le. Cite­și patru se află în întrecere so­cialistă în cinstea Congresului partidu­lui, iar curba graficu­­lui de întrecere cu fiecare zi urcă tot mai sus. Sunt patru rabotori: Iosif Erdélyi, Iosif Mü­ller, Ștefan Buș și Gheorghe Pavel. Pa­tru­ nume, patru gra­fice și patru rezultate diferite: 102 la sută, 120 la sută, 130 140 la sută. I-am în­și trebat : — Cum merg ma­șinile ? — Cind sunt îngriji­te cum trebuie, apoi merg de fi­e mai ma­re dragul — spune Iosif Erdélyi. Sunt și ele ca noi, oamenii, cu pretenții. La raboteza , „înfră­țirea“ lucrează Gheor­ghe Pavel. El a spus: — Și înainte mași­na mea mergea bine. Dar de cinci lăcătușii Alexandru Tătar, Au­gustin Tom­uț și Va­sile Dragoș au repa­rat-o, nu mi-o mai recunosc. Așa , func­ționează nicit aș pu­tea să-mi iau angaja­mentul că-mi voi depă­și planul de producție cu 50 la sută. De altfel, nici pînă acum nu stau rău și asta ■mulțumită reparatori­lor. Aș dori­ ca repa­rațiile­­ făcute la rabo­­tezele vecinilor să fie tot atit de bine execu­tate, l-am lăsat să-și con­tinue lucrul. Se aflau doar în întrecere so­cialistă și fiecare minut­e prețios. Augustin Mureșan tehnician Roade ale întrecerii Analizind posibilitățile de valo­rificare a rezervelor interne, lu­crătorii cooperativei , „Pie­larul“ din Sighet și-au sporit angaja­mentul inițial în cinstea Congre­sului partidului cu încă 37.000 lei economii. Pentru realizarea an­­­­gajamentului, cooperatorii­ au ho­­tărît folosirea cu chibzuință fiecărui centimetru­­ de piele, a fie­a­cărui material. După 10 zile de la luarea acestui angajament au --------------- —au apărut și primele realizări: 2.200 lei economii la secția comandă, proveniți din­ confecționarea pan­tofilor din material economisit, e­­xecutați de cooperatorii Alexandru Sarkadi și Iosif Szebert; 820 lei economii la secția de ucenici prin confecționarea a 20­0 perechi în­­­călțăminte pentru copii etc.­Nicolae PapatTga Sighet întrețin culturile prășitoare cu mijloace mecanizate Intre membrii celor două bri­găzi de mecanizare completă de la gospodăria agricolă de stat din Satu Mare se desfășoară o vie întrecere socialistă pentru execu­tarea la timpul optim și la un înalt­ nivel agrotehnic a complexu­lui de lucrări agricole pe supra­fețele încredințate de la începu­tul anului agricol. Mecanizatorii cunosc felul și volumul lucrărilor ce trebuie executate în cursul a­­nului la culturile agricole și sînt pătrunși de simțul răspunderii personale pentru producția plani­ficată. Pînă în zilele trecute ei au executat prima prașilă cu sa­pa rotativă pe circa 400 ha însă­­mînțate cu porumb. Pe suprafețele unde porumbul a format deja pri­mele 2—3 frunze s-a trecut la prășitul acestora cu prășitoare mecanice suspendate. Fruntașă în întrecere la între­ținerea culturilor este brigada completă condusă de tovarășul Ioan Körösi, care, în urma utiliză­rii întregii capacități de lucru a agregatelor, reușește să depășeas­că norma de lucru cu 5—10 la sută. Pentru o producție sporită de porumb Anul trecut, gospodăria colecti­vă „Pentru socialism“ din Lipău a obținut producții ridicate la po­rumb boabe, fiind distinsă cu pre­miul III în cadrul întrecerii pe țară a gospodăriilor colective la cultura porumbului, însuflețiți de mărețele sarcini izvorîte din proiectul de Directive ale Congresului al IlI-lea al P.M.R. și bazîndu-se pe experien­ța dobîndită în anul trecut, har­nicii colectiviști sînt hotărîți să obțină în acest an recolte și mai sporite. In acest scop, în actuala perioadă a anului, ei acordă aten­ție cuvenită întreținerii porumbu­lui pentru a asigura creșterea, și dezvoltarea normală a acestei cul­turi. In acest an gospodăria cultivă porumb pentru boabe pe 120 ha și porumb destinat însilozării pe 39 ha. Pentru distrugerea buruie­nilor și afînarea solului, colecti­viștii, cu forțele proprii, au trecut la efectuarea primei prașile. Lu­crările se desfășoară din plin, ur­­mînd ca in zilele următoare să termine această lucrare. Pentru sporirea producției de porumb, colectiviștii au amenajat 30 ha pentru irigație, urmînd ca în anii următori să fie extinsă. O chestiune de onoare Unul, din sectoarele subterane fruntașe de la exploatarea „Józsa Béla“ Baia Sprie este­ sectorul IV de pe orizontul 13. Este cel mai tînăr orizont din exploatare, ca și oamenii care lucrează pe­­ el Coborînd cu colivia pînă la a­cest orizont, te surprinde curățe­nia ce domină începînd de la ram­pa­­ puțului. Pe galerie, becurile e­lectrice se călăuzesc pînă în drep­tul axei, unde filonul întretaie pri­ma galerie ce vine de la puț, des­părțindu-se în două părți, est ș vest. Aici, la axă,­ pe o arcadă, din beton, construită după profilul ga­leriei, străjuită pe ambele părți de insigna de miner, este săpat in beton salutul minerilor — Noroc bun — scris în trei limbi: romînă, maghiară și germană. Ori pe ca­re galerie ar merge,­ în est ori în vest, munca te întîmpină cu un elan tineresc, neîntrerupt. Brigada de transport nu are nici o clipă de răgaz. Vagonetele goale alear­gă pe șine pînă în dreptul rosto­golurilor, de unde vagonetarii în­carcă minereul, întorcîndu-se pli­ne spre rampa puțului. Utemiștii Ioan Latiș, Aurel Cră­ciun, Grigore Zai și Ioan Pop din brigada de transport lucrează cu mult entuziasm pentru a scoate cît mai multe vagonete cu mine­reu. Munca însuflețită a tinerilor a fost încununată cu succes. Intre sectoarele exploatării, orizontul pe care lucrează ei este fruntaș. . Ajutorul miner Octavian Vălea­­nu, secretarul organizației U.T.M. de pe acest orizont, împreună cu tehnicienii minieri Ludovic Barcs, Ene Țigu și inginerul Ioan Zetoiu, șeful sectorului, organizează și în­drumă munca în așa fel ca în nici o zi să nu existe fluctuații de muncitori, iar procesul de produc­ție să decurgă în cele mai bune condițiuni.. întrecerea socialistă organizată între echipele de mi­neri în cadrul sectorului și­ între sectoare pe exploatare în cinstea celui­­ de-al III-lea Congres P.M.R. și-a intensificat mult rit­al­mul. Numeroși mineri tineri,­prin­tre care­ și utemiștii, Dumitru­ Cea­ i pă, Gheorghe Căpraru, Marin Do­­garu, Cornel Berbecaru și alții, și-au depășit cu mult planul de producție, aflîndu-se în fruntea în­trecerii. Rezultatele deosebite obținute de echipele de mineri se datoresc și artificierului Gheorghe Culcer, ca­­­re pușcă fronturile de lucru cu atenție și răspundere pentru a da randamente cît mai mari. De ase­­­menea, atemistul Gheza Șurgher, care lucrează la screpere, este un tînăr destoinic, contribuind la realizarea planului de producție. In abatajele orizontului, în des­chideri și pregătiri, în suitori­ și susrupturi, munca e animată de avîntul întrecerii socialiste. , Tineretul de pe acest orizont, condus și îndrumat de comuniști, luptă cu hotărîre pentru depășirea planului de producție la toți in­dicii, pentru calitatea­ minereului și reducerea consumurilor speci­fice­ de materiale. , , Angajamentele luate de munci­­­­tori se realizează, aceasta consti­­­tuind o chestiune de onoare. Vom folosi și mai mult posibilitățile de dezvoltare a creșterii animalelor Colectiviștii noștri au cu mult entuziasm proiectul primit de Directive ale celui de-al III-lea Congres al partidului. Insuflețitoa­­rele prevederi ale acestui vast pro­gram de dezvoltare a patriei noastre îi însuflețesc pe membrii gos­podăriei în lupta pentru sporirea avuției obștești, pentru a produce cantități tot mai mari de cereale, lapte, carne și alte produse. Co­lectiviștii vin cu numeroase propu­neri mai cu seamă atunci cînd­ e vorba de dezvoltarea creșterii ani­malelor și despre folosirea rezer­velor mari pe care le mai avem­ în acest sector. Urmînd indicațiile partidului, noi ne-am străduit, în­­­deosebi în ulti­mii ani, să lărgim fermele de ani­male, să mărim productivitatea a­­nimalelor. Succese destul de fru­moase am obținut mai ales în dez­voltarea creșterii vacilor, avînd în prezent 81 capete vaci. Asigurînd cîte­­ 12­­ tone porumb­eiloz pentru fiecare vacă, am izbutit să­ obți­nem anul trecut peste 2.400 litri lapte pre cap de vacă furajată. In prezent producția zilnică de lapte, datorită vegetației abundente de pe pășunea gospodăriei, este și mai mare d­ecît în primăvara tre­cută. Producția medie zilnică este acum de 12 litri lapte pe cap de vacă mulsă, iar de la 13 vaci mulgem în medie peste 16 litri lapte. Pînă la sfîrșitul anului, gospo­dăria noastră va avea 105 vaci cu lapte, adică 12 capete la 100 de hectare teren agricol. O dată cu sporirea efectivului, ne îngrijim și de asigurarea unei puternice­ ba­ze furajere pentru perioada de sta­­bulație a vacilor. Am însămînțat într-un teren bun peste 40 hecta­re cu porumb siloz, pe care vom îngriji în așa fel ca să ob­îl­ținem la hectar cel puțin 45.000 kg masă verde și să putem deci însiloza peste 1.800 tone. Nu ne îndoim că în felul acesta vom ajunge în 1960 pînă la 3.000 litri lapte în medie pe cap de vacă, împreună cu veniturile de la cele 900 capete ovine și 48 scroafe de prăsilă, vom realiza în acest an din creșterea animalelor mai mult de 535.000 lei. Dar, însușindu-ne mărețele pre­vederi privind dezvoltarea­ agricul­turii, noi nu ne, vom opri la cele realizate pînă acum. Dacă în ul­timii doi ani am reușit să dublăm efectivul de animale proprietate obștească și să mărim mult pro­ductivitatea acestora, înseamnă că în viitor vom putea obține reali­zări și mai de seamă în acest do­meniu. Vom continua să sporim în special numărul vacilor cu lap­te din prăsilă proprie și să le asi­gurăm furaje verzi și porumb­ei­lor în cantități tot mai mari. Sun­tem­ Convinși că în acest fel ve­niturile gospodăriei și ale colec­tiviștilor vor crește tot mai mult. IOSIF HUTTON președintele G.A.C. „Petőfi Sándor" din Botiz Acțiuni patriotice Ceferiștii din stația Ghilvaci, raionul Cărei, au pornit o acțiune de muncă voluntară pentru înfru­musețarea stației. De curînd, ei au descărcat 3 vagoane pietriș pe ca­re l-au nivelat pe peron. De ase­menea, ceferiștii sînt antrenați și în acțiunea de colectare a fieru­lui­­ vechi. Tinerii­­ din această stație con­tribuie la înfrumusețarea satu­lui. încadrați în brigadă de mun­că patriotică, ei participă la dife­rite acțiuni de folos obștesc. Ei au reparat de curînd gardul școlii, au confecționat bănci pentru co­piii de la grădiniță, au amenajat un parc în fața școlii etc., tota­­lizînd fiecare peste 100 ore de muncă patriotică. Tinerii Ștefan Erdély, Ion Tulian, Gheorghe Să­­bău, Maria Zirna au efectuat pes­te 130 o­e muncă patriotică. A­­cești tineri vor deveni purtători ai insignei „Brigadier al muncii pa­triotice“. Ioan Marian coresp. voluntar

Next