Pentru Socialism, iulie 1960 (Anul 11, nr. 2009-2035)
1960-07-01 / nr. 2009
Însuflețiți de mărețul program elaborat de partid în Raportul C.C. al P.M.R. prezentat la al IlI-lea, Congres al Partidului Muncitoresc Român de către tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej se arată că pînă la sfîrșitul anului 1965 producția globală agricolă va crește cu 70—80 la sută față de 1959. Sporirea producției vegetale și animale se va realiza pe calea dezvoltării intensive și multilaterale a agriculturii, prin îmbinarea armonioasă a diferitelor ramuri de producție, ținînd seama de condițiile economice și pedoclimatice. In gospodăria noastră colectivă obținem de ani de zile recolte bogate, iar sectorul zootehnic cunoaște o continuă dezvoltare. Succesele ce le obținem, avînd ajutorul multilateral al statului, ne asigură un trai îmbelșugat. In acest an noi cultivăm 175 ha cu grîu, 169 ha cu porumb boabe, 65 ha cu porumb destinat însilozării, 42 ha cu floarea-soarelui, sfeclă de zahăr, cartofi, plante furajere. Pentru obținerea de recolte bogate, aplicăm la timpul optim și în condiții agrotehnice superioare complexul de lucrări agricole de sezon. Aceasta posibil deoarece noi folosim este pe scară largă mașinile și tractoarele de la S.M.T. Apa. Astfel, la cultura grîului lucrările agricole se fac numai cu mijloace mecanizate, iar la porumb pentru boabe și porumb destinat însilozării, lucrările de pregătire a solului, semănatul și întreținerea culturilor s-au făcut și se fac cu ajutorul brigăzii de tractoare permanente. Pentru fertilizarea solului, noi folosim importante cantități de îngrășăminte naturale și chimice. De aceea, avem toată încrederea că vom obține aproape 2.000 kg grîu, 2.900—3.000 kg porumb boabe, 40.000—42.000 kg porumb siloz la hectar. Din noua recoltă vom vinde statului 62 tone de grîu (cu 37 tone mai mult ca în anul trecut), 33 tone porumb boabe, 36 tone semințe de floarea-soarelui etc. In acest an, noi am obținut rezultate bune și în sectorul zootehnic. Astfel, în primele cinci luni a crescut efectivul de vaci cu aproape 50. In prezent dispunem de peste 70 vaci, revenind 13 vaci la 100 ha teren agricol. Noi obținem zilnic cîte 11—12 litri de lapte de la fiecare vacă furajată. Avem și 86 viței, care în anii viitori vor intra în categoria vacilor. Obținerea unor producții de lapte ridicate se datorește faptului că, pe lingă buna îngrijire a vacilor, se asigură în această perioadă nutreț verde din abundență de pe pășune. De altfel, pășunile gospodăriei sînt bine întreținute iar pentru asigurarea utilizării lor raționale se aplică pășunatul sistematic. Succese importante au fost obținute și la ferma de porci. In baza contractului încheiat cu statul, recent gospodăria a valorificat 80 porci grași. Dacă la începutul anului gospodăria noastră dispunea de 375 oi, în prezent numărul oilor a crescut la 796, iar pînă la sfîrșitul anului vom avea circa 1.000 oi cu lînă fină. Socotind valoarea producției agricole valorificate pînă acum și a celei care urmează să o vindem statului pe bază de contract, gospodăria noastră colectivă va realiza un venit bănesc de peste 1.000.000 lei. Colectiviștii din comuna Medieșu Aurit, în frunte cu comuniștii, însuflețiți de mărețele sarcini ce izvorăsc din documentele Congresului al Hl-lea al P.M.R., ne angajăm că ne vom înzeci eforturile pentru continua întărire economico-organizatorică a gospodăriei noastre, pentru sporirea considerabilă a producției de grîu, porumb, lapte, carne, lînă etc. Avem toate posibilitățile pentru a duce la îndeplinire sarcinile ce ne revin din hotărîrile luate de Congresul al III-lea. Astfel, în următorii ani vom mecaniza complexul de lucrări agricole la cereale păioase, iar la porumb, floarea-soarelui și sfecla de zahăr gradul de mecanizare a lucrărilor agricole va ajunge la 85—90 la sută. Pentru a asigura o puternică bază furajeră, în acest an vom însiloza 1.900 tone porumb masă verde și vom depozita mari cantități de nutrețuri concentrate și fibroase. In sectorul zootehnic în anii următori vom putea mări numărul vacilor de la 13 capete existente în prezent la 100 ha la 1.6—17 capete la 100 ha teren agricol, iar numărul oilor să crească 150—160 capete la 100 ha teleren agricol. Vom dezvolta și apicultura și avicultura — ramuri de producție care, în condițiile naturale ale gospodăriei, sînt rentabile și aducătoare de mari venituri bănești. Ținînd cont de efectivul de animale pe care-l vom avea pînă la sfîrșitul anului și de posibilitățile lui de creștere în anii următori, noi am prevăzut să ridicăm încă în acest an noi construcții gospodărești, printre care, un grajd pentru 100 vaci, cocine pentru 200 porci puși la îngrășat, saivan, silozuri din beton etc. Unele dintre aceste construcții sunt terminate, iar altele sunt în curs de construcție. Ne exprimăm dragostea față de partid și hotărîrea de a munci cu și mai mult spor pentru a duce la îndeplinire mărețele sarcini trasate de partid. IOAN DONGA președintele G.A.C. „Horia, Cloșca și Crișan" din Medieșu Aurit DIN SUCCESELE FEROVIARILOR SATU MARE la Întrecerea socialistă desfășurată în cinstea Congresului al III-lea al partidului, mecanicii și fochiștii de la Depoul de locomotive din Satu Mare au obținut un succes deosebit. Folosind întreaga forță de remorcare a garniturilor de tren și datorită întreținerii locomotivelor în perfectă stare de funcționare, consumurile specifice de combustibil au fost reduse cu peste 240 tone față de consumul planificat. In zilele de 20— 23 iunie a.c. ei au remorcat tredenuri cu o supraîncărcătură 2.041 tone. Printre fruntași în întrecere sînt mecanicii și fochiștii Valentin Socola și Paul Olaru (au remorcat o supraîncărcătură de 764 t), brigada de tineret condusă de Cornel Simonca și Paul Pop (a economisit 3,7 t) și brigăzile de mecanici și fochiști conduse de tovarășii Gheorghe Bran și Vasile Vereș, care au economisit 6 tone combustibil convențional. VIȘEU (De la subredacția noastră din Vișeu de Sus.) Ceferiștii din cadrul stației Vișeu de Sus au desfășurat larg întrecerea socialistă pentru a întîmpina Congresul partidului cu noi succese. Datorită acestui fapt, pînă la data de 23 iunie ei au încărcat peste planul lunii curente mai mult de 375 tone marfă. Paralel cu aceasta, ei obțin rezultate frumoase și în direcția reducerii continue a mediei de staționare a vagoanelor și a respectării sarcinii statice pe osie de vagon. Ca urmare media de staționare a fost redusă cu 2 la sută față de sarcina planificată, iar sarcina statică a vagoanelor a fost realizată în procent de 105 la sută. Pentru obținerea unor asemenea rezultate o contribuție de seamă au adus candidatul de partid Vasile Ștef, impiegatul de mișcare Ștefan Popovici și Vasile Tomoiagă, lucrător la magazie. BAIA MARE O zi frumoasă de iunie. In stația C.F.R. Baia Mare, e un adevărat furnicar. Ceferiștii sînt cu toții în întrecere. Și nici unul nu ar vrea să se dea bătut. Comunistul loan Nastureanu e unul dintre cei mai harnici impiegați de mișcare, împreună cu tovarășii loan Dănuț, Andrei Ciulan, Vasile Fagea II, Vasile Cionca, aplică cele mai avansate metode de muncă, care îi ajută să învingă timpul. Numai așa se pot explica succesele deosebite pe care le-a înregistrat întreg colectivul stației în întrecerea desfășurată în cinstea Congresului al III-lea al partidului. Prin compunerea simultană cu descompunerea trenurilor s-au realizat în ultima perioadă economii de 9.985 vagonate. Aceasta înseamnă că timpul de staționare a trenurilor în tranzit cu manevră a fost redus cu 4 la sută. In cursul zilei de 23 iunie, tura pe care o conduce tovarășul Năstureanu și tovarășul Andrei Ciulean a format o garnitură de tren cu o supraîncărcătură de 400 tone peste sarcina normală de tracțiune. Prin aceasta s-au economisit cel puțin 160 de ore sau, în limbajul ceferiștilor, staționarea vagoanelor a fost simțitor redusă sub norma de timp planificată,; ; * BAIA SPRIE Noaptea oamenii dorm, se odihnesc. Există însă sectoare unde trepidația vie a muncii nu încetează nici noaptea. In gări de exemplu. La Baia Sprie, în noaptea aceea, veghea impiegatul de mișcare Petru Fabian. Pe la miezul nopții primi anunțul că sosesc 11 vagoane de nisip." La rîndul său, impiegatuli de mișcare anunță pe șeful de echipă, iar acesta sculă oamenii. A sosit trenul. 15 oameni s-au apucat de descărcarea celor NI vagoane. Primul a început lucrul comunistul Vasile Aloraru, și alături de el , loan Kaszony, loan Morari, apoi alții. S-a lucrat cu atîta entuziasm încît nu i-a răbdat inima nici pe ceferiști să nu pună miîna. A venit întîi impiegatul, care avea un răgaz de cîteva minute libere, apoi șeful de tren, împreună cu personalul trenului. O ultimă lopată și toate vagoanele au fost descărcate. Munca a durat numai o oră și jumătate. Economiile realizate noaptea aceea se ridicacă la 3.000. Se își / Așa se petrec lucrurile în stația Baia Sprie, fie noapte sau zi. Dealtfel s-au și obținut rezultate bune în ultima vreme. De exemplu, vagoanele descărcate și care nu pot fi reîncărcate nu staționează în gară mai mult de 30—40 minute în loc de 5—6 ore admise. In acest timp, ele sînt expediate spre alte stații pentru reîncărcare. Numai acest timp cîștigat prezintă lunar economii de 10— 12.000 lei. V. Văsar c.prssp.nijt . PENTRU SOCIALISM^ Reduc consumul specific de combustibil La uzina electrică „Vasile Roaită“ din Baia Mare este un adevărat iureș al muncii. Fiecare instalator și electrician s-a angajat să obțină realizări de seamă în producție. Secția tineretului de la uzina nouă a pornit hotărîtă să realizeze un consum specific de combustibil cît mai mic la motoarele Diesel. La terminarea schimbului tinerii din această secție au constatat că fiecare motor a consumat cu 10 grame mai puțin combustibil convențional pe kwh decît consumul specific admis. Ei s-au angajat să mențină acest consum specific pe întreg anul prin care ei vor realiza economii la combustibilul convențional în valoare de 56.210 lei. Realizări de seamă au obținut și instalatorii liniei transformator de 5.000 kw pentru uzina din Herja și „23 August“. Antibiotice In hrana animalelor La sfîrșitul lunii trecute, în G.A.S. Satu Mare a început administrarea de antibiotice în hrana puilor și purceilor înțărcați, pentru a le stimula creșterea și puterea de asimilare și a preîntîmpina îmbolnăvirile de natură gastro-intestinală. Puii care în rația obișnuită au primit și antibiotice au crescut în greutate într-o lună cu aproximativ 80 grame mai mult fiecare, în comparație cu lotul martor. Practica întreținerii animalelor după metode științifice, avansate a fost extinsă și în alte ferme din gospodărie. De curînd au fost instalate boxe simple și ieftine pe lucerniere. Aici sînt întreținute scroafele cu purcei neînțărcați Pe lîngă faptul că purceii pot fita în aer liber și în soare, în însăși hrănirea animalelor se poate realiza o economie de 50 la sută de furaje concentrate. Vedere de la expoziția „Realizări între cele două Congrese ale partidului“, care continuă să fie deschisă la Baia Mare. )IWWWWWWWW«.^ Jfftt w Au «I nota Qtpatarm mrămi v v «^/•v'v'WWWW/ w Așa sînt eu cînd am o bucurie. Și în ziua de care vă vorbesc tocmai avusesem una, împreună cu trei prieteni am intrat la grădina de vară din Seini, veseli și bine dispuși. Ne-am așezat la o masă și am așteptat să fim serviți. După o jumătate de oră ne-a văzut și ospătarul. — Tovarășii doresc... r— Bere, patru sticle de bere. Ospătarul s-a dus și iar nu l-am văzut o jumătate de oră. Așa a trecut în rîs și glume un timp în care ar fi putut foarte bine să deservească tot restaurantul de cîte două ori. Mie unuia, drept să spun, îmi cam trecuse cheful de bere. cu Ia sfîrșit apăru și ospătarul berea. Văzînd că-i greu de prins, l-am oprit: — Stai, tovarășe, un pic să-mi faci și plata, că pe urmă iar n-am să te văd un ceas. Și i-am întins un douăzeci și cinci de lei, pe care i-a pus în buzunar, scoțînd de acolo 5,50 lei. —r Poftim. ^ Atît? ^ Păi, cît? I j^r’? — Cît costă... 19,50? Imposibil! Cît îi o sticlă? — 3,85. (Eu știam că 3,50 dar n-am zis minte.) — Și 4 sticle? — 15,40. — Ei, vezi? — Văd — și-a dat să plece. — Stai, omule, restul! — Care rest? De la 25. — Păi, nu l-am dat? — Nu. — Ia te uită ce client obraznic! La aceste vorbe m-am făcut foc. Am dat berea pe gît ca să mă răcoresc, am făcut apel la calmul necesar și am cerut grav condica de reclamații. La început m-a refuzat. Apoi a zis c-o să mi-o dea. A scos din buzunar caietul de socoteli și l-a pus pe masă. — Poftim „condica de reclamații“ — a adăugat el rîzînd. Așa a procedat ospătarul Ludovic Batori. (După o corespondență de la GHEORGHE BOGDAN din Seini.) Colectivul sectorului chimic al uzinelor „Gh. Gheorghiu-Dej“ din Baia Mare a obținut de la începutul anului și pînă în prezent rezultate deosebite în producție. Pînă la 20 iunie a. c. au fost date peste plan produse în valoare de aproape un milion de lei. In această perioadă a fost îmbunătățită serios și calitatea produselor. La produsul de bază, de pildă, a crescut procentul de produse de calitatea I cu 31 la sută față de plan, iar rebuturile au fost date în întregime.PlimiO preocupare de seamă a colectivului secției a fost și aceea a reducerii prețului de cost. La fabricarea litargei, de pildă, consumul specific a fost redus cu 0,8 la sută, așa că în anul acesta vom obține economii de peste 150.000 lei. Ioan Biz Colectiviști fruntași Rodnică activitate sportiva Din scrisorile corespu Produse mai multe, ieftine și de calitate superioară întreținerea culturilor este o lucrare agricolă căreia i se acordă o atenție deosebită în cuprinsul raionului Tășnad. Pînă ieri, doua prașilă a culturilor a fost a efectuată în proporție de 73 la sută. 23 gospodării agricole colective din raion au terminat prașila a doua la toate culturile. II, gospodăriile agricole colective din Săuca, Silvaș, Santău, Hotoan și în alte 8 gospodării colective s-a terminat și prașila a treia la sfecla de zahăr. I. Radu Recent în cadrul Sfatului popular raional Oaș a fost organizată o echipă masculină de volei. O dată cu înființarea ei echipa și-a amenajat și un teren de volei prin muncă voluntară. Au muncit aci numeroși tineri. S-a procurat echipamentul și materialul sportiv necesar (plasa, mingea etc.) De la terminarea terenului și de la procurarea materialului zi sportiv aproape în fiecare echipa se antrenează. O neobosită muncă în organizarea întregii activități au depus comuniștii Carol Bu, Gheorghe Șuta, Ștefan Haiduc și alții, iar din rîndul utemiștilor au răspuns conștiincios la toate chemările loan Balog, Alexandru Pop, loan Suceveanu, loan Huja și alții. Florica Tripon Corul Școlii de 7 ani nr. 4 din Baia Mare care a cîștigat locul I la faza pe oraș a concursului pionieresc de cîntece și dansuri. 15 hectare de teren irigat In vederea extinderii culturilor, irigate pentru o mai mare producție la hectar, G.A.C. din comuna Cărășeu a amenajat instalațiile pentru irigarea a 15 hectare de teren însămînțat, pompei și a jgheabului Instalarea a fost executată prin muncă voluntară de către comunistul Jenő Beșenyodi și de către atemiștii Ioan Nagy, Alexandru Kanya și Nicolae Maxim. Ludovic Bircs corespondent La orele șase, și fața minei s-au adunat cam o sută treizeci de oameni, înarmați cu sopeți, Urnăcoape, cazmale. După cîteva minute a sosit și tovarășul Ioan Petrescu ■ secretarul organizației de bază de la mina „9 Mai“ — exploatarea minieră „7 Noiembrie“ Nistru. — Tovarăși! Mergem în sus spre Valea Ciocîrlăului, a spus el. Coloana de oameni a pornit spre crestele munților, iar după două ore ajunse la locul unde trebuia executată lucrarea. — Ei! Să vedem dacă putem schimba sau nu cursul unei ape! zise minerul Leopold Dominin timp ce-și dezbrăca salopeta. Cei o sută treizeci de oameni se duseră în vîrf de munte să sape un canal ca să schimbe direcția Văii Ciocîrlăului, care coboară în partea opusă, și apa ei să fie captată în conducte. De mai mult timp se gîndeau muierii, și in special comuniștii de la mina „9 Mai“, să poată capta apele acestei văi și să le introducă prin cădere liberă în subteran ca să ajute minerilor la perforaj, la combaterea prafului de siliciu. In anul trecut, au propus chiar unor ingineri și tehnicieni să studieze această problemă și să ia măsuri de captare a rîului. Se susținea însă că lucrarea ar cere multă manoperă... Așa că în subteran se lucra cu o cantitate redusă de apă — și ea foarte scumpă — deoarece la orizonturile superioare trebuia urcată la o înălțime de cel puțin 150 metri cu ajutorul pompelor și al aerului comprimat. Pierderi de apă, pierderi de aer comprimat, lipsă de apă. Comuniștii nu s-au dat bătuți. Câțiva din biroul organizației de bază, în frunte cu tehnicianul Ioan Petrescu, secretarul organizației de partid, inginerul Iosif Vescan, minerul Gheorghe Tomșa și alții au studiat problema la fața locului, iar în timp ce se desfășurau lucrările Congresului partidului, comuniștii au hotărît să mobilizeze oamenii la săparea unui canal — de cca. 800 metri — și să capteze apa Văii Ciocîrlăului. In ziua de 23 iunie, oamenii au început săparea canalului... După ce s-au împărțit în echipe, s-au înșirat de-a lungul viitorului canal, ce trebuia săpat nu în pâmînt, ci în piatră dură. Cînd izbeau cu tîrnăcopul, săreau scîntei. Primii care au început lucrul au fost minerul Leopold Domin, dulgherul loan Anghiuș, artificierul loan Pop, Mihai Contra. S-a muncit din răsputeri. După vreo 5 ore, echipa care ajunsese mai aproape de locul unde era conducta în care intra apa a dat un semnal. — Gata! Cuvîntul s-a repetat de la echipă la echipă. Canalul a fost săpat! Dați drumul la apă! Cițiva oameni au astupat locul lăsat în barajul făcut tot atunci, iar apa a început să se oprească. întîi a făcut un ocol, apoi o băltoacă, iar la urmă, vijelioasă, s-a repezit pe noul ei drum. Cei de la cap așteptau să vadă primul val de apă, venind pe canal. Cîteva minute, o jumătate de oră, trei sferturi de ceas... și iată apa! Apa învolburată și rece a spălat canalul, iar pe urmă s-a liniștit și a intrat în conductă. De acum minerii au apă suficientă, iar costul ei va fi cu jumătate mai mic. Un nou succes al minerilor în zilele Congresului pe calea reducerii prețului de cost. Iată ce înseamnă puterea colectivă a unui mic și harnic, colectiv de mineri. T. TOHATAN noul .fiq.a.$J Vineri, 1 Iulie 1960 Au colectat 23.475 kg fier vechi Utemiștii de la I. M. „Petre Gheorghe“ din Baia Mare sînt antrenați într-o serie de acțiuni patriotice. Printre altele, tinerii și-au luat angajamentul de a dărui furnalelor patriei cît vechi. In zilele cînd mai mult fier a avut loc Congresul al III-lea al P.M.R, tinerii din secția de la suprafața minei au colectat 23.475 kg de fier vechi pe care l-au predat LC.M.-ului. Andrei Jelenschi Manifestări culturale Acum cîteva zile în centrul de raion Șomcuta Mare a fost prezentat un program cultural-sportiv. Au participat corul și fanfara întreprinderii „Józsa Béla“ Baia brigada artistică de agitație Spiie, echipa de dansuri de la G.A.S. și Seini, coruri ale căminelor culturale din Ardusat, Colțirea, Mudra, Finteușu Mare, formații de dansuri etc. Programul închinat celui de-al III-lea Congres al P.M.R. s-a bucurat de aplauzele a circa 1.000 de participanți. Traian Pop Produse lactate de calitate superioară comerțul socialist. Se știe că laptele este un aliment complex, că el constituie hrana unică pentru noii păscuți, iar mai tîrziu rămîne un aliment de bază, dat fiind conținutul lui bogat în grăsimi, albumine, zahăr, săruri minerale, vitamine etc. Pe lîngă calitățile lui alimentare, laptele însă poate prezenta și mari pericole pentru sănătatea consumatorilor. Mulți mai continuăm să consumăm lapte provenit direct din gospodăria țărănească. Asta, pentru că oamenii sînt „convinși“ că laptele adus de lăptar este mai bun. In gospodăria nu există instalații țărănească însă moderne de prelucrare a laptelui, nu există posibilitatea de a aplica tratamente speciale pentru a-1 feri de infecția microbiană. Or, privind la microscop o picătură de lapte provenit direct de la producător, găsești într-un centimetru cub de „lapte natural“ milioane de microbi. Desigur că nu toți sînt dăunători. O parte sînt chiar utili, ei ajută în procesul tehnologic de fabricare a produselor lactate. Printre aceștia însă, pot exista în număr mare și microbi ai diferitelor boli. Și nu rare sînt cazurile cînd asemenea boli se produc tocmai datorită faptului că se consumă lapte crud, netratat, nepasteurizat. Laptele tratate ca și produsele lactate obținute în fabrică, nu prezintă asemenea pericole. In industria laptelui, dotată cu utilaje moderne de tratare și prelucrare, laptele proaspăt, înainte de a fi dat în consum, se pasteurizează. Pasteurizarea este un tratament termic special, constînd din încălzirea laptelui la 85—95 de grade C și apoi răcirea lui bruscă la grade C. Prin pasteurizare sînt 2 distruși microbii transmițători de boli, precum și cei ce cauzează alterarea laptelui, el putîndu-se păstra în stare proaspătă, la rece, mai multă vreme. Asemenea lapte livrează I.C.I.L. Satu Mare la bidon sau în sticle capsulate. Să vedem care este situația derivatelor din lapte. Smîntîna în fabrică se obține, pe cale mecanică, din lapte proaspăt, care a fost pasteurizat în prealabil. Deci, smîntîna livrată de I.C.I.L. pentru consum nu conține microbi dăunători, putînd fi consumată în stare proaspătă. Conținutul de grăsime al smîntînii obținute prin separare mecanică este de 30 la sută. Păstrată mai multă vreme, ea nu face zer, iar gustul este plăcut, natural. Din laptele degresat, rămas după separare, se produce brinză dietetică, bogată în metionină, recomandată fiind în regimul alimentar pentru bolile de ficat. Tot din lapte pasteurizat în fabrică se produce brînză grasă, ce se livrează fie în putini, fie în cutii din carton parafinat, ermetic închise, ferită fiind astfel de infecția cu microbi. Același lucru se poate spune despre unt și despre celelalte produse. Rezultă deci că e mult preferat să se consume produse lactate ce se găsesc în comerțul socialist, ele fiind mai ieftine și preparate ținînd seama de cele mai exigente condiții igienice. In dorința de a satisface în măsură tot mai mare pretențiile, gusturile și cerințele consumatorilor, lucrătorii de la I.C.I.L. Satu Mare au trecut la fabricarea unor produse noi care se bucură de aprecierea consumatorilor. Printre acestea sînt: crema de iaurt, crema de iaurt cu gem de căpșuni, „fructula“ (laptele cu cacao și cafea), cremă de Moldova, brînzeturi fermentate „Rîșnov“ și „Postăvaru“, brînză proaspătă „Prejmer“ etc. Toate acestea sînt fabricate din lapte de calitate superioară, în condiții igienice excepționale și se desfac în ambalaje în general mici, de o formă plăcută și la prețuri accesibile, v Realizări ale cooperativei „MEȘTEȘUGARUL“ Sub îndrumarea organizației de partid, lucrătorii din cadrul cooperativei meșteșugărești din Vișeu de Sus și-au realizat planul global pe primul semestru al anului în proporție de 101 la sută pînă la data de 20 iunie a.c. Lupta pentru depășirea sarcinilor de plan a fost împletită cu grija pentru realizarea de cît mai multe economii prin reducerea continuă a prețului de cost al produselor. In urma acestui fapt, în cadrul cooperativei meșteșugărești au fost obținute economii de 21.623 lei peste sarcina planificată. La aceste realizări o contribuție de seamă a fost adusă de către secțiile tîmplărie, tapițerie, frizerie și foto. Aurel Pop coresnan dani.