Pentru Socialism, iulie 1960 (Anul 11, nr. 2009-2035)

1960-07-01 / nr. 2009

Însuflețiți de mărețul program elaborat de partid în Raportul C.C. al P.M.R. pre­zentat la al IlI-lea, Congres al Partidului Muncitoresc Român de către tovarășul Gheorghe Gheor­­ghiu-Dej se arată că pînă la sfîr­șitul anului 1965 producția glo­bală agricolă va crește cu 70—80 la sută față de 1959. Sporirea producției vegetale și animale se va realiza pe calea dezvoltării in­tensive și multilaterale a agricul­turii, prin îmbinarea armonioa­­­să a diferitelor ramuri de pro­­­ducție, ținînd seama de condiții­le economice și pedoclimatice. In gospodăria noastră colecti­vă obținem de ani de zile recol­te bogate, iar sectorul zootehnic cunoaște o continuă dezvoltare. Succesele ce le obținem, avînd a­­jutorul multilateral al statului, ne asigură un trai îmbelșugat. In acest an noi cultivăm 175 ha cu grîu, 169 ha cu porumb boabe, 65 ha cu porumb destinat însilozării, 42 ha cu floarea-soare­­lui, sfeclă de zahăr, cartofi, plan­te furajere. Pentru obținerea de recolte bogate, aplicăm la timpul optim și în condiții agrotehnice superioare complexul de lucrări agricole de sezon. Aceasta posibil deoarece noi folosim este pe scară largă mașinile și tractoare­le de la S.M.T. Apa. Astfel, la cultura grîului­­ lucrările agricole se fac numai cu mijloace meca­nizate, iar la porumb pentru boa­be și porumb destinat însilozării, lucrările de pregătire a solului, semănatul și întreținerea culturilor s-au făcut și se fac cu ajutorul brigăzii de tractoare permanente. Pentru fertilizarea solului, noi folosim importante cantități de îngrășăminte naturale și chimice. De aceea, avem toată încrederea că vom obține aproape 2.000 kg grîu, 2.900—3.000 kg porumb boa­be, 40.000—42.000 kg porumb si­loz la hectar. Din noua recoltă vom vinde statului 62 tone de grîu (cu 37 tone mai mult ca în anul trecut)­, 33 tone porumb boabe, 36 tone semințe de floarea-soarelui etc. In acest an, noi am obținut re­zultate bune și în sectorul zooteh­nic. Astfel, în primele cinci luni a crescut efectivul de vaci cu a­­proape 50. In prezent dispunem de peste 70 vaci, revenind 13 vaci la 100 ha teren agricol. Noi obți­nem zilnic cîte 11—12 litri de lapte de la fiecare vacă furajată. Avem și 86 viței, care în anii vii­tori vor intra în categoria vacilor. Obținerea unor producții de lapte ridicate se datorește faptului că, pe lingă buna îngrijire a vaci­lor, se asigură în această perioa­dă nutreț verde din abundență de pe pășune. De altfel, pășunile gospodăriei sînt bine întreținute iar pentru asigurarea utilizării lor raționale se aplică pășunatul sis­tematic. Succese importante au fost obți­nute și la ferma de porci. In ba­za contractului încheiat cu statul, recent gospodăria a valorificat 80 porci grași. Dacă la începutul anului gos­podăria noastră dispunea de 375 oi, în prezent numărul oilor a crescut la 796, iar pînă la sfîrși­­tul anului vom avea circa 1.000 oi cu lînă fină. Socotind valoarea producției a­­gricole valorificate pînă acum și a celei care urmează să o vindem statului pe bază de contract, gos­podăria noastră colectivă va rea­liza un venit bănesc de peste 1.000.000 lei. Colectiviștii din comuna Me­­dieșu Aurit, în frunte cu comu­niștii, însuflețiți de mărețele sar­cini ce izvorăsc din documen­tele Congresului al Hl-lea al P.M.R., ne angajăm că ne vom înzeci eforturile pentru con­tinua întărire economico-organiza­­torică a gospodăriei noastre, pen­tru sporirea considerabilă a pro­ducției de grîu, porumb, lapte, carne, lînă etc. Avem toate posibi­litățile pentru a duce la îndeplini­re sarcinile ce ne revin din hotă­­rîrile luate de Congresul al III-lea. Astfel, în următorii ani vom me­­caniza complexul de lucrări a­­gricole la cereale păioase, iar la porumb, floarea-soarelui și sfecla de zahăr gradul de mecanizare a lucrărilor agricole va ajunge la 85—90 la sută. Pentru a asigura o puternică bază furajeră, în acest an vom însiloza 1.900 tone po­rumb masă verde și vom depozita mari cantități de nutrețuri concen­trate și fibroase. In sectorul zootehnic în anii ur­mători vom putea mări numărul vacilor de la 13 capete existente în prezent la 100 ha la 1.6—17 ca­pete la 100 ha teren agricol, iar numărul oilor să crească 150—160 capete la 100 ha te­le­ren agricol. Vom dezvolta și a­­picultura și avicultura — ra­muri de producție care, în condi­țiile naturale ale gospodăriei, sînt rentabile și aducătoare de mari venituri bănești. Ținînd cont de efectivul de a­­nimale pe care-l vom avea pînă la sfîrșitul anului și de posibili­tățile lui de creștere în anii ur­mători, noi am prevăzut să ridi­căm încă în acest an noi con­strucții gospodărești, printre ca­re, un grajd pentru 100 vaci, co­­cine pentru 200 porci puși la în­grășat, saivan, silozuri din beton etc. Unele dintre aceste construc­ții sunt terminate, iar altele sunt în curs de construcție. Ne exprimăm dragostea față de partid și hotărîrea de a munci cu și mai mult spor pentru a duce la îndeplinire mărețele sarcini trasa­te de partid. IOAN DONGA președintele G.A.C. „Horia, Cloș­ca și Crișan" din Medieșu Aurit DIN SUCCESELE FEROVIARILOR SATU MARE la Întrecerea socialistă desfășu­rată în cinstea Congresului al III-lea al partidului, mecanicii și fochiștii de la Depoul de lo­comotive din Satu Mare au ob­ținut un succes deosebit. Folosind întreaga forță de remorcare a gar­niturilor de tren și datorită între­ținerii locomotivelor în perfectă stare de funcționare, consumurile specifice de combustibil au fost re­duse cu peste 240 tone față de con­sumul planificat. In zilele de 20— 23 iunie a.c. ei au remorcat tre­de­nuri cu o supraîncărcătură 2.041 tone. Printre fruntași în întrecere sînt mecanicii și fochiștii Valentin So­­cola și Paul Olaru (au remorcat o supraîncărcătură de 764 t), bri­gada de tineret condusă de Cornel Simonca și Paul Pop (a economisit 3,7 t) și brigăzile de mecanici și fochiști conduse de tovarășii Gheorghe Bran și Va­sile Vereș, care au economisit 6 tone combustibil convențional. V­I­Ș­E­U (De la subredacția noastră din Vișeu de Sus.) Ceferiștii din cadrul stației Vi­șeu de Sus au desfășurat larg în­trecerea socialistă pentru a în­­tîmpina Congresul partidului cu noi succese. Datorită acestui fapt, pînă la data de 23 iunie ei au încărcat peste planul lunii curen­te mai mult de 375 tone marfă. Paralel cu aceasta, ei obțin rezul­tate frumoase și în direcția redu­cerii continue a mediei de stațio­nare a vagoanelor și a respectă­rii sarcinii statice pe osie de va­gon. Ca urmare media de stațio­nare a fost redusă cu 2 la sută față de sarcina planificată, iar sarcina statică a vagoanelor a fost realizată în procent de 105 la sută. Pentru obținerea unor asemenea rezultate o contribuție de seamă au adus candidatul de partid Va­sile Ștef, impiegatul de mișcare Ștefan Popo­vici și Vasile Tomoia­­gă, lucrător la magazie. BAIA MARE O zi frumoasă de iunie. In sta­ția C.F.R. Baia Mare, e un ade­vărat furnicar. Ceferiștii sînt cu toții în întrecere. Și nici unul nu ar vrea să se dea bătut. Comu­nistul loan Nastureanu e unul dintre cei mai harnici impiegați de mișcare, împreună cu tovară­șii loan Dănuț, Andrei Ciulan, Vasile Fagea II, Vasile Cionca, a­­plică cele mai avansate metode de muncă, care îi ajută să în­vingă timpul. Numai așa se pot explica succesele deosebite pe care le-a înregistrat întreg colectivul stației în întrecerea desfășurată în cinstea Congresului al III-lea al partidului.­­ Prin compunerea simultană cu descompunerea trenurilor s-au rea­lizat în ultima perioadă economii de 9.985 vagon­ate. Aceasta în­seamnă că timpul de staționare a trenurilor în tranzit cu manevră a fost redus cu 4 la sută. In cursul zilei de 23 iunie, tura pe care o conduce tovarășul Năs­­tureanu și tovarășul Andrei Ciulean a format o gar­nitură de tren cu o supraîn­cărcătură de 400 tone peste sarci­na normală de tracțiune. Prin a­­ceasta s-au economisit cel puțin 160 de ore sau, în limbajul cefe­riștilor, staționarea vagoanelor a fost simțitor redusă sub norma de timp planificată,; ; * BAIA SPRIE Noaptea oamenii dorm, se odihnesc. E­­xistă însă sectoare un­de trepidația vie a muncii nu încetează nici noaptea.­ In gări de exemplu. La Baia Sprie, în­ noaptea aceea, veghea impiegatul de mișcare Petru Fabian. Pe la­ miezul nopții primi anunțul că sosesc 11­ vagoane de nisip." La rîndul său, impiegatul­­i de mișcare anunță pe șeful de echipă, iar acesta sculă oame­nii. A sosit trenul. 15 oameni s-au apucat de descărcarea celor NI­ vagoane. Primul a în­ceput lucrul comu­nistul Vasile Aloraru, și alături de el , lo­an Kaszony, loan Mo­rari, apoi alții. S-a lucrat cu atîta entuziasm încît nu i-a răbdat inima nici pe ceferiști să nu pună miîna. A venit întîi impiegatul­, care avea un răgaz de cîteva minute libere, apoi șe­­­­ful de tren, împreună cu personalul trenu­lui. O ultimă lopată și toate vagoanele au fost descărcate. Mun­ca a durat numai o oră și jumătate. Eco­nomiile realizate noaptea aceea se ridi­ca­că la 3.000. Se își /­ Așa se petrec lucru­rile în stația Baia Sprie, fie noapte sau zi. Dealtfel s-au și ob­ținut rezultate bune în ultima vreme. De e­­xemplu, vagoanele descărcate și care nu pot fi reîncărcate nu staționează în gară mai mult de 30—40 minute în loc de 5—6 ore admise. In acest timp, ele sînt expedi­ate spre alte stații pentru reîncărcare. Numai acest timp cîș­tigat prezintă lunar economii de 10— 12.000 lei. V. Văsar c.prssp.nij­t . PENTRU SOCIALISM^ Reduc consumul specific de combustibil La uzina electrică „Vasile Roai­­tă“ din Baia Mare este un ade­vărat iureș al muncii. Fiecare in­stalator și electrician s-a angajat să obțină realizări de seamă în producție. Secția tineretului de la uzina nouă a pornit hotărîtă să realizeze un consum specific de combustibil cît mai mic la motoa­rele Diesel. La terminarea schim­bului tinerii din această secție au constatat că fiecare motor a con­sumat cu 10 grame mai puțin combustibil convențional pe kwh decît consumul specific admis. Ei s-au angajat să mențină acest consum specific pe întreg anul prin care ei vor realiza economii la combustibilul convențional în valoare de 56.210 lei. Realizări de seamă au obținut și instalatorii liniei transformator de 5.000 kw pentru uzina din Herja și „23 August“. Antibiotice In hrana animalelor La sfîrșitul lunii trecute, în G.A.S. Satu Mare a început ad­ministrarea de antibiotice în hra­na puilor și purceilor înțărcați, pentru a le stimula creșterea și puterea de asimilare și a preîn­­tîmpina îmbolnăvirile de natură gastro-intestinală. Puii care în rația obișnuită au primit și antibiotice au crescut în greutate într-o lună cu apro­ximativ 80 grame mai mult fie­care, în comparație cu lotul mar­tor. Practica întreținerii animalelor după metode științifice, avansate a fost extinsă și în alte ferme din gospodărie. De curînd au fost in­stalate boxe simple și ieftine pe lucerniere. Aici sînt întreținute scroafele cu purcei neînțărcați Pe lîngă faptul că purceii pot fita în aer liber și în soare, în însăși hrănirea animalelor se poate rea­liza o economie de 50 la sută de furaje concentrate. Vedere de la expoziția „Realizări între cele două Congrese ale par­tidului“, care continuă să fie deschisă la Baia Mare. )IWWWWWWWW«.^ Jfftt­ w A­u «I nota Qtpatarm mrămi v v «^/•v'v'WWWW/ w Așa sînt eu cî­nd am o bucu­rie. Și în ziua de care vă vor­besc tocmai avusesem una, îm­preună cu trei prieteni am intrat la grădina de vară din Seini, veseli și bine dispuși. Ne-am așe­zat la o masă și am așteptat să fim serviți. După o jumătate de oră ne-a văzut și ospătarul. — Tovarășii doresc... r— Bere, patru sticle de bere. Ospătarul s-a dus și iar nu l-am văzut o jumătate de oră. Așa a trecut în rîs și glume un timp în care ar fi putut foarte bine să deservească tot restauran­tul de cîte două ori. Mie unuia, drept să spun, îmi cam trecuse cheful de bere. cu Ia sfîrșit apăru și ospătarul berea. Văzînd că-i greu de prins, l-am oprit: — Stai, tovarășe, un pic să-mi faci și plata, că pe urmă iar n-am să te văd un ceas. Și i-am întins un douăzeci și cinci de lei, pe care i-a pus în buzunar, scoțînd de acolo 5,50 lei. —r Poftim. ^ Atît? ^ Păi, cît? I j^r’? — Cît costă... 19,50? Imposibil! Cît îi o sticlă? — 3,85. (Eu știam că 3,50 dar n-am zis minte.) — Și 4 sticle? —­ 15,40. — Ei, vezi? — Văd — și-a dat să plece. — Stai, omule, restul! — Care rest? De la 25. — Păi, nu l-am dat? — Nu. — Ia te uită ce client obraz­nic! La aceste vorbe m-am făcut foc. Am dat berea pe gît ca să mă răcoresc, am făcut apel la calmul necesar și am cerut grav condi­ca de reclamații. La început m-a refuzat. Apoi a zis c-o să mi-o dea. A scos din buzunar caietul de socoteli și l-a pus pe masă. — Poftim „condica de reclama­ții“ — a adăugat el rîzînd. Așa a procedat ospătarul Ludo­vic Batori. (După o corespondență de la GHEORGHE BOGDAN din Seini.) Colectivul sectorului chimic al uzinelor „Gh. Gheorghiu-Dej“ din Baia Mare a ob­ținut de la începutul anului și pînă în pre­zent rezultate deose­bite în producție. Pî­nă la 20 iunie a. c. au fost date peste plan produse în va­loare de aproape un milion de lei. In această perioadă a fost îmbunătățită serios și calitatea pro­duselor. La produsul de bază, de pildă, a crescut procentul de produse de calitatea I cu 31 la sută fa­ță de plan, iar rebu­turile au fost date în întregime.Plimi­O preocupare de sea­mă a colectivului sec­ției a fost și aceea a reducerii prețului de cost. La fabricarea li­­targei, de pildă, con­sumul specific a fost redus cu 0,8 la sută, așa că în anul aces­ta vom obține econo­mii de peste 150.000 lei. Ioan Biz Colectiviști fruntași Rodnică activitate sportiva Din scrisorile corespu Produse mai multe, ieftine și de calitate superioară întreținerea culturilor este o lu­crare agricolă căreia i se acordă o atenție deosebită în cuprinsul raionului Tășnad. Pînă ieri, doua prașilă a culturilor a fost a efectuată în proporție de 73 la sută. 23 gospodării agricole co­lective din raion au terminat pra­­șila a doua la toate culturile. II, gospodăriile agricole colective din Săuca, Silvaș, Santău, Hotoan și în alte 8 gospodării colective s-a terminat și prașila a treia la sfe­cla de zahăr. I. Radu Recent în cadrul Sfatului popu­lar raional Oaș a fost organizată o echipă masculină de volei. O dată cu înființarea ei echipa și-a amenajat și un teren de volei prin muncă voluntară. Au muncit aci numeroși tineri. S-a procurat echipamentul și materialul spor­tiv necesar (plasa, mingea etc.) De la terminarea terenului și de la procurarea materialului zi sportiv aproape în fiecare echipa se antrenează. O neobosi­tă muncă în organizarea întregii activități au depus comuniștii Carol Bu, Gheorghe Șuta, Ștefan Haiduc și alții, iar din rîndul utemiștilor au răspuns conștiincios la toate chemările loan Balog, Alexandru Pop, loan Suceveanu, loan Huja și alții. Florica Tripon Corul Școlii de 7 ani nr. 4 din Baia Mare care a cîștigat locul I la faza pe oraș a con­cursului pionieresc de cîntece și dansuri. 15 hectare de teren irigat In vederea extinderii culturilor, irigate pentru o mai mare pro­ducție la hectar, G.A.C. din co­muna Cărășeu a amenajat instala­­­țiile pentru irigarea a 15 hectare de teren însămînțat, pompei și a jgheabului Instalarea a fost executată prin muncă voluntară de către comunistul Jenő Be­­șenyodi și de către atemiștii Ioan Nagy, Alexandru Kanya și Nico­­lae Maxim.­ Ludovic Bircs corespondent La orele șase, și fața minei s-au adunat cam o sută trei­­­zeci de oameni, înarmați cu so­­­peți, Urnăcoape, cazmale. După cîteva minute a sosit și tovarășul Ioan Petrescu ■ secretarul organizației de bază de la mina „9 Mai“ — exploa­tarea minieră „7 Noiembrie“ Nistru. — Tovarăși! Mergem în sus spre Valea Ciocîrlăului, a spus el. Coloana de oameni a pornit spre crestele munților, iar după două ore ajunse la locul unde trebuia executată lucrarea. — Ei! Să vedem dacă putem schimba sau nu cursul unei ape! zise minerul Leopold Domin­in timp ce-și dezbrăca salopeta. Cei o sută treizeci de oameni se duseră în vîrf de munte să sape un canal ca să schimbe direcția Văii Ciocîrlăului, care coboară în partea opusă, și apa ei să fie captată în conducte. De mai mult timp se gîndeau muierii, și in special comuniștii de la mina „9 Mai“, să poată capta apele acestei văi și să le introducă prin cădere liberă în subteran ca să ajute minerilor la per­foraj, la combaterea pra­fului de siliciu. In anul trecut, au pro­pus chiar unor ingineri și tehnicieni să studieze această problemă și să ia măsuri de captare a rîului. Se susținea în­să că lucrarea ar cere multă manoperă... Așa că în subteran se lucra cu o cantitate redusă de apă — și ea foarte scumpă — deoarece la orizonturile superioa­re trebuia urcată la o înălțime de cel puțin 150 metri cu aju­torul pompelor și al aerului com­primat. Pierderi de apă, pier­deri de aer comprimat, lipsă de apă. Comuniștii nu s-au dat bă­tuți. Câțiva din biroul organi­zației de bază, în frunte cu teh­nicianul Ioan Petrescu, secreta­rul organizației de partid, ingi­nerul Iosif Vescan, minerul Gheorghe Tomșa și alții au studiat problema la­­ fața locului, iar în timp ce se desfășurau lucrările Congresului partidu­lui, comuniștii au hotărît să mobilizeze oamenii la săparea unui canal — de cca. 800 metri — și să capteze apa Văii Cio­cîrlăului. In ziua de 23 iunie, oamenii au început săparea canalului... După ce s-au împărțit în echi­pe, s-au înșirat de-a lungul vii­torului canal, ce trebuia săpat nu în pâmînt, ci în piatră dură. Cînd izbeau cu tîrnăcopul, să­reau scîntei. Primii care au început lucrul au fost minerul Leopold Domin, dulgherul loan Anghiuș, artifi­cierul loan Pop, Mihai Contra. S-a muncit din răsputeri. După vreo 5 ore, echipa care ajunsese mai aproape de locul unde era conducta în care intra apa a dat un semnal. — Gata! Cuvîntul s-a repetat de la echipă la echipă.­­ Canalul a fost săpat! Dați drumul la apă! Cițiva oameni au astupat lo­cul lăsat în barajul făcut tot atunci, iar apa a început să se oprească. întîi a făcut un ocol, apoi o băltoacă, iar la urmă, vijelioasă, s-a repezit pe noul ei drum. Cei de la cap așteptau să va­dă primul val de apă, venind pe canal. Cîteva minute, o ju­mătate de oră, trei sferturi de ceas... și iată apa! Apa învol­burată și rece a spălat canalul, iar pe urmă s-a liniștit și a intrat în conductă. De acum minerii au apă su­ficientă, iar costul ei va fi cu jumătate mai mic. Un nou suc­ces al minerilor în zilele Con­gresului pe calea reducerii pre­țului de cost. Iată ce înseamnă puterea co­lectivă a unui mic și harnic, co­lectiv de mineri. T. TOHATAN noul .fiq.a.$J Vineri, 1 Iulie 1960 Au colectat 23.475 kg fier vechi Utemiștii de la I. M. „Petre Gheorghe“ din Baia Mare sînt an­trenați într-o serie de acțiuni pa­triotice. Printre altele, tinerii și-au luat angajamentul de a dărui fur­nalelor patriei cît vechi. In zilele cînd mai mult fier a avut loc Congresul al III-lea al P.M.R, ti­nerii din secția de la suprafața minei au colectat 23.475 kg de fier vechi pe care l-au predat LC.M.-u­lui. Andrei Jelenschi Manifestări culturale Acum cîteva zile în centrul de ra­ion Șomcuta Mare a fost prezentat un program cultural-sportiv. Au par­ticipat corul și fanfara întreprin­derii „Józsa Béla“ Baia brigada artistică de agitație Spiie, echipa de dansuri de la G.A.S. și Seini, coruri ale căminelor cultu­rale din Ardusat, Colțirea, Mud­ra, Finteușu Mare, formații de dansuri etc. Programul închinat celui de-al III-lea Congres al P.M.R. s-a bu­curat de aplauzele a circa 1.000 de participanți. Trai­an Pop Produse lactate de calitate superioară comerțul socialist. Se știe că laptele este un aliment complex, că el constituie hrana unică pentru noii păscuți, iar mai tîrz­iu rămîne un aliment de­ bază, dat fiind conținutul lui bogat în grăsimi, albumine, zahăr, săruri minerale, vitamine etc. Pe lîngă calitățile lui alimen­tare, laptele însă poate prezenta și mari pericole pentru sănătatea consumatorilor. Mulți mai conti­nuăm să consumăm lapte provenit direct din gospodăria țărănească. Asta, pentru că oamenii sînt „con­vinși“ că laptele adus de lăptar este mai bun. In gospodăria nu există instalații țărănească însă moderne de prelucrare a laptelui, nu există posibilitatea de a aplica tratamen­te speciale pentru a-1 feri de in­fecția microbiană. Or, privind la microscop o picătură de lapte provenit direct de la producător, găsești într-un centimetru cub de „lapte natural“ milioane de mi­crobi. Desigur că nu toți sînt dău­nători. O parte sînt chiar utili, ei ajută în procesul tehnologic de fabricare a produselor lactate. Printre aceștia însă, pot exista în număr mare și microbi ai di­feritelor boli. Și nu rare sînt ca­zurile cînd asemenea boli se pro­duc tocmai datorită faptului că se consumă lapte crud, netratat, ne­pasteurizat. Laptele tratate ca și produsele lac­tate obținute în fabrică, nu prezintă asemenea pericole. In industria laptelui, dotată cu utilaje moder­ne de tratare și prelucrare, lap­tele proaspăt, înainte de a fi dat în consum, se­ pasteurizează. Pas­­teurizarea este un tratament ter­mic special, constînd din încălzi­rea laptelui la 85—95 de grade C și apoi răcirea lui bruscă la grade C. Prin pasteurizare sînt 2 distruși microbii transmițători de boli, precum și cei ce cauzează alterarea laptelui, el putîndu-se păstra în stare proaspătă, la rece, mai multă vreme. Asemenea lapte livrează I.C.I.L. Satu Mare la bi­­­don sau în sticle capsulate. Să vedem care este situația de­­­­rivatelor din lapte. Smîntîna în fabrică se obține, pe cale mecani­­că, din lapte proaspăt, care a fost pasteurizat în prealabil. Deci, smîntîna livrată de I.C.I.L. pen­tru consum nu conține microbi dăunători, putînd fi consumată în stare proaspătă. Conținutul de grăsime al smîntînii obținute prin separare mecanică este de 30­­ la sută. Păstrată mai multă vreme, ea nu face zer, iar gustul este plăcut, natural. Din laptele degre­­sat, rămas după separare, se pro­duce brinză dietetică, bogată în metionină, recomandată fiind în regimul alimentar pentru bolile de ficat. Tot din lapte pasteurizat în fabrică se produce brînză grasă, ce se livrează fie în putini, fie în cutii din carton parafinat, ermetic închise, ferită fiind astfel de in­fecția cu microbi. Același lucru se poate spune despre unt și des­pre celelalte produse. Rezultă deci că e mult preferat să se consume produse lactate ce se găsesc în comerțul socialist, ele fiind mai ieftine și preparate ținînd seama de cele mai exigente condiții igie­nice. In dorința de a satisface în mă­sură tot mai mare pretențiile, gus­turile și cerințele consumatorilor, lucrătorii de la I.C.I.L. Satu Ma­re au trecut la fabricarea unor produse noi care se bucură de a­­precierea consumatorilor. Printre acestea sînt: crema de iaurt, cre­ma de iaurt cu gem de căpșuni, „fructula“ (laptele cu cacao și ca­fea), cremă de Moldova, brînze­­turi fermentate „Rîșnov“ și „Pos­­tăvaru“, brînză proaspătă „Prej­­mer“ etc. Toate acestea sînt fabri­­­cate din lapte de calitate superi­­­oară, în condiții igienice excepțio­nale și se desfac în ambalaje în general mici, de o formă plăcută și la prețuri accesibile, v Realizări ale cooperativei „MEȘTEȘUGARUL“ Sub îndrumarea organizației de partid, lucrătorii din cadrul coo­perativei meșteșugărești din Vișeu de Sus și-au realizat planul glo­bal pe primul semestru al anului în proporție de 101 la sută pînă la data de 20 iunie a.c. Lupta pentru depășirea sarcini­lor de plan a fost împletită cu grija pentru realizarea de cît mai multe economii prin reducerea continuă a prețului de cost al pro­duselor. In urma acestui fapt, în cadrul cooperativei meșteșugărești au fost obținute economii de 21.623 lei peste sarcina planificată. La aceste realizări o contribu­ție de seamă a fost adusă de că­­tre secțiile tîmplărie, tapițerie,­ frizerie și foto. Aurel Pop coresnan dani.

Next