Pentru Socialism, octombrie 1960 (Anul 11, nr. 2087-2112)

1960-10-01 / nr. 2087

* v QR8&N AL COMITETULUI REDIOHAL AL PARTIDULUI MU­NCITORESC ROMÂN ȘI AL «FATUM PGFBIM EDIQNAL BAIA ttTT Să ne ocupăm mai competent de problemele economice Pe măsură ce pășim înainte în etapa nouă, etapa desăvîrșirii construcției socialiste, crește tot mai mult rolul organizațiilor de partid în mobilizarea maselor la înfăptuirea mărețelor obiective trasate de istoricul Congres al III-lea al P.M.R. Organizațiile de partid sunt datoare să-și ridi­ce continuu nivelul muncii orga­nizatorice, să-și perfecționeze me­todele lor de muncă in vederea cunoașterii temeinice a situației concrete din unitățile unde lucrea­ză și a concentrării eforturilor întregului colectiv spre rezolvarea problemelor cheie de care depinde realizarea planului de producție la toți indicii. In activitatea organizațiilor de partid livadă desfășurată in ultima re­găsim numeroase exemple cînd, pe baza studierii și cunoaș­terii temeinice a mersului produc­ției, ele au reușit să orienteze just eforturile muncitorilor, ingi­nerilor și tehnicienilor. Un exem­plu bun îl prezintă în această direcție și comitetul de partid de la exploatarea minieră „Jozsa Bé­la“­ Baia Sprie. La începutul a­­nului, avînd un plan de produc­ție sporit, colectivul de conduce­re, sprijinit îndeaproape de orga­nizația de partid, a mobilizat echi­pele de mineri pentru creșterea producției de minereu în abataje, aplicînd cu succes metoda de ex­ploatare a zăcămîntului prin con­centrarea mai multor echipe de mineri la un singur panou. La un moment dat însă s-au ivit greu­tăți în asigurarea transportului la extracția minereului. Comitetul de partid a format deîndată un colectiv în frunte cu un membru de comitet care a studiat proble­ma îmbunătățirii transportului. Propunerile făcute de acest colec­tiv au fost larg dezbătute și dez­voltate în cadrul unei ședințe lăr­gite a comitetului de partid. Con­cluziile ce s-au desprins au fost consemnate într-un plan de mă­suri. Aplicarea acestor măsuri, printre care amintim concen­trarea minereului în colectoa­re centrale și introducerea vago­­netelor de mai mare capacitate, a dus la rezolvarea problemei ex­tracției de minereu, ceea ce asigu­ră îndeplinirea și depășirea lu­nară a planului de producție. Printre problemele ce au fost studiate și dezbătute temeinic în cadrul comitetului de partid și al organizațiilor de bază de la fa­brica „1 Septembrie“ din Satu Mare in ultimele 3—4 luni se re­marcă cele cu privire la reduce­rea continuă a prețului de cost, ridicarea calității produselor, in­troducerea progresului tehnic etc. Eficacitatea măsurilor luate in urma acestor analize se reflectă în rezultatele bune obținute pe linie de producție și în ultima instanță în realizarea de economii peste plan, care însumează în pri­mele 7 luni o valoare de peste 1.100.000 lei, cu 50.000 lei mai mult față de angajamentul luat pină la sfîrșitul anului. Preocupare competentă față de problemele economice se constată și în activitatea organizațiilor de partid de la uzinele „1 Alai" și ..Gheorghe Gheorghiu-Dej“ din Baia Mare, fabrica de mobilă „Alexandru Tămaș“ din Sighet și multe altele. Cu toate acestea, mai avem ca­zuri cînd unele organizații de partid nu pătrund încă în sufi­cientă măsură în conducerea ac­tivității economice. Există încă o practică greșită la unele organi­zații de bază de a se mulțumi cu analizarea trimestrială, sau fie chiar lunară a îndeplinirii glo­bale a planului de producție pe bază de date sumare, prezentate de conducerea administrativă. Se știe doar că organizațiile de bază nu pot fi indiferente de felul cum au fost realizate planurile de pro­ducție­ ce relații există între in­dicii de bază. Or, într-o astfel de analiză este aproape imposibil de a aprofunda toți acești indici. A­­ceasta face ca adunarea respecti­vă să se rezume doar la unele (Continuare în pag. 3-a.) Dineul oferit de tovarășul GHEORGHE GHEORGHIU-DEj în cinstea reprezentanților la O.N.U. ai noilor state independente NEW YORk 30. Corespondență specială. Joi seara tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej, șeful delegației R. P. Române la cea de-a XV-a se­siune a Adunării Generale a O.N.U., a oferit un dineu în cin­stea reprezentanților noilor state independente, care au devenit membre ale O.N.U. la actuala se­siune. La dineu au participat — Touragaba, ministrul Afacerilor Externe al Ciadului, Maurice De­­jean, ministrul Afacerilor Externe al Republicii Africa Centrală, Doudou Shian, ministrul Afaceri­lor Externe al Senegalului, Paulin Freitas, ministrul Afacerilor Ex­­­terne al Togoului, Francois A­­plogan, ministrul de Finanțe al Dahameyului, Mamadou An, mi­nistrul Economiei al Republicii Mali, Hagi Farah Ali Omar, mi­nistrul Economiei al Somaliei, Zé­non Rossides, ambasador al Re­publicii Cipru, Louis Rakotomala­­la, ambasador al Republicii Mal­­­gașe. De asemenea, au luat parte Fer­dinand Oyono, reprezentantul per­­manent al Camerunului la O.N.U., Mathieu Ekra, membru în parla­mentul Coastei de Fildeș, și Rl­bert Balima, director al Departa­mentului Politic din Ministerul Afacerilor Externe al Voltei Supe­rioare. La dineu au participat tovară­șii: Ștefan Voitec, Leonte Răutu, Eduard Mezincescu, Silviu Bru­­can, precum și tovarășii Bazil Șerban, Mihai Magheru, Mircea Malița și Stanciu Stoian. In timpul dineului s-a toastat pentru prietenia dintre poporul român și popoarele țarilor noi membre ale O.N.U., pentru dez­voltarea relațiilor multilaterale în­tre Republica Populară Romînă și aceste țări. Tovarășul Gheorghe Gheor­­ghiu-Dej a toastat, spunînd prin­tre altele: „Permiteți-mi, prieteni, ca în numele guvernului român și în numele meu personal să a­­dresez prin dv. guvernelor și po­poarelor dv. cele mai bune urări de prosperitate. întrebuințez cuvintul prieten pentru că noi considerăm că dv. sînteți mai mult decît invitații noștri, sînteți prietenii noștri. Țara noastră, poporul și gu­vernul român au urmărit cu multă simpatie și au sprijinit lupta po­poarelor dv. pentru libertate și (Continuare în pag. 4-a.) Noi instalații de mare productivitate îndeplinirea sarcinilor trasate de Hotărîrea C.C. al P.M.R. și a Consilului de Miniștri al R.P.R. privind progresul tehnic al pro­ducției constituie o preocupare permanentă a comitetului de partid și a conducerii tehnico-administra­­tive a uzinelor „Gheorghe Gheor­­­ghiu-Dej“. In urma hotărîrii s-au început lucrările de amplificare și de modernizare a secției de elec­­troliză din uzină. Au fost scoase din uz și înlocuite celulele vechi pentru electroliză , cu altele noi,­ de mare capacitate, ținîndu-se cont la instalarea lor de toate normele tehnice moderne. Căptușirea lor cu material plastic și izolarea per­fectă vor mări durata de funcțio­nare a instalațiilor și totodată vor reduce ,la minimum pierderile de energie electrică. Capacitatea mă­rită a noilor instalații va asigu­ra o creștere simțitoare a produc­ției. Datorită muncii însuflețite a e­­chipelor care au lucrat la instala­rea lor, toate cele 64 de celule de electroliză noi construite au înce­put să producă din plin incepînd din ziua de 24 septembrie a. c. S-au evidențiat în munca de construcție echipele de plumburi conduse de Dionisie Șanta, Du­mitru Cerneștean, Gherasim Ba­laj, echipa de dulgheri condusă de Zoltan Roatiș și alții. Alexandru Sălăjan muncitor Crunta­iele îniecțLti extern­ Iin ca­drul secției de sortare pe filtre a parch­elului­­ de la S.I.L. Satu Mare muncitoarele conduse de șe­fele de echipe Ghizela Gogora, Ida Both și Iuliana Buruja asigură alimentarea ritmică a mașinilor, depășindu-și lunar­ norma cu 15—18 la sută. EXPEDIAZĂ PRODUSE ALE FABRICII IN DIFERITE LOCA­LITAȚI DIN ȚARA. Colectivul fa­bricii „1 Septembrie“ din Satu Mare a expediat în cursul zilei de ieri 110 bucăți mașini aragaz pen­tru orașul Ploești, 30 bucăți ma­­șini aragaz și 40 mașini de gătit emailate la Oradea, iar alte 180­1 mașini aragaz pentru orașele Ti­mișoara și Botoșani. INSTRUCTAJ CU PROPA­GANDI­ȘTII. La Comitetul raional U.T.M. Oaș începe azi un instruc­taj de 4 zile cu propagandiștii de la învățămîntul politic U.T.M. Cu această ocazie se vor studia și se­minariza documentele celui de-al III-lea Congres al partidului. De asemenea, se vor preda două lecții intitulate „Unele probleme ale si­tuației internaționale actuale“ și „U.T. M. — organizația revolu­­tionară a tineretului din R.P.R.'L CREȘTE NUMĂRUL CITITO­RILOR LA BIBLIOTECA RE­GIONALA. Pe zi ce trece crește tot m­­ai mult numărul cititorilor biblio­tecii regionale. De la începutul anu­lui și pînă ieri biblioteca a fost frecventată de 6.427 de oameni ai muncii, care au împrumutat 70.962 cărți. In comparație cu aceeași pe­­­rioadă a anului trecut, numărul ci­titorilor bibliotecii a crescut cu 1.320. FAZA REGIONALA A FESTI­VALULUI BIENAL „I. L.­ CA­­RAGIALE“. Incepînd de mîine de la orele 9, sala cinematografului „I. C. Frimu“ din Baia Mare găz­­­duiește faza regională a festiva­­lului bienal „I. L. Caragiale“. Cu acest prilej se vor întrece echipele teatrale de artiști amatori ale caselor de cultură ,din Tg. Lăpuș și Cehu Silvaniei, ale căminelor culturale din Suciu de Jos, Nadișu Român, Mocira și echipa de teatru a sindicatelor din Ulm­eni. ȘEDINȚA CERCULUI LITE­­RAR „V. MAIAKOVSKI“. Mîine, in sala de lectură a bibliotecii re­gionale, are loc ședința cercului li­terar „V. Maiakovski“ din orașul Baia Mare. Cu această ocaziei se vor analiza mai multe creații ori­ginale ale membrilor cercului. MECI DE FOTBAL. Mîine, pa stadionul 1,23 August“ din Baia Mare, în cadrul celei de-a 5-a eta­pe a campionatului categoriei B. G.S.M. întîlnește echipa feroviari­­lor timișorenii Meciul va începi la orele 16* LOTO CENTRAL’. La tragerea de ieri pentru premiile de catego­ria x—VII și pentru premiile A. B. și C. au fost extrase din urna următoarele 9 numere: 27, 60, 33, 37, 25,­­ 24, 83, 20* 63,; La tragerea a doua, numerele:­ 10, 73,­­60, 89, 59, 87, 15, 33, 22. Premiul săptămânii: 40, 68, 36. Fond de premii: 945.634 lei. Timpul probabil de mîine. Vreme schimbătoare cu cerul va­riabil, temporar noros. Ploi loca­le. Vint slab pînă la potrivit din sectorul nord-vest. Temperatura va oscila noaptea între 2—7 grade, iar ziua între 13—17 grade. Anul XI, Nr. 2087 ★ Sîmbătă, 1 octombrie 1860 * 4 pag. — 20 bani 0<><xx><xx><><xx><xx><xx><x> Brigada artistică de agitație din Turț Brigada artistică de agitație din comuna Turț își desfășoară acti­vitatea de 3 ani, răstimp în care membrii formației au prezentat numeroase programe în fața țăra­nilor muncitori din localitate și în deplasare prin comune și sa­te învecinate. In cadrul programelor, briga­da a abordat teme variate și in­teresante, legate de viața de zi cu zi a meleagurilor noului Oaș. Un accent de seamă l-a pus bri­gada pe sprijinirea muncii de transformare socialistă a agricul­turii în comună. Printre cei mai activi membri ai brigăzii artistice de agitație se numără tinerii oșeni Maria Leș, Ana Gălea, Grigore Lucuț, Nicolae Dan, Maria Lucuț, Grațian Surducan corespondent Omenirea merge înainte spre socialism, spre pace Declarația tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej făcuta corespondenților ziarului „Izvestia“ NEW YORK 29 — corespon­dentul Agerpres transmite: In legătură cu editarea unei a doua cărți „O zi în lume“, co­respondenții din New York ai zia­rului „Izvestia“ s-au adresat con­ducătorilor unor delegații care par­ticipă la lucrările celei de-a 15-a sesiuni a Adunării Generale a O.N.U. cu rugămintea de a le îm­părtăși gîndurile și impresiile despre această zi. Prima ediție a acestei cărți apărut în urmă cu un sfert de a­veac din inițiativa lui Maxim Gor­ki și a cuprins relatări asupra e­­venimentelor și faptelor din viața oamenilor și a statelor petrecute in ziua de 27 septembrie 1935. In declarația făcută corespon­denților ziarului „Izvestia“, tova­rășul Gheorghe Gheorghiu-Dej a spus : Un sfert de veac constituie o epocă întreagă în viața omenirii. Aceasta a fost o perioadă fur­­tunoasă. In acest răstimp țara noastră și-a schimbat complet în­fățișarea: a fost lichidat regimul burghezo-moșieresc, s-a instaurat puterea populară, socialismul tri­umfă în toate sectoarele economiei și vieții sociale. Romînia anului 1935 a fost țară a înapoierii economice și cul­­­turale ; comuniștii și ceilalți lup­tători pentru democrație, pentru progres, pentru independență na­țională și prietenie cu Uniunea Sovietică erau supuși unor repre­siuni sălbatice. Pentru mine per­sonal anul acela este legat de a­­mintirea anilor îndelungi petrecuți la închisoare, împreună cu alți participanți la mișcarea muncito­rească. La 27 septembrie 1935 mă aflam între zidurile Doftanei, pe care poporul nostru o poreclise „Bastilia românească“. "Astăzi ruinele acestei închisori sunt prefăcute în muzeu, iar în îm­prejurimile Doftanei, ca și în în­treaga țară, clocotește munca crea­­toare a poporului nostru liber. La 27 septembrie 1960 noi ne aflăm la New York unde delegația Re­publicii Populare Române, alături de delegația Uniunii Sovietice și ale altor țări socialiste, face sa răsune chemarea la pace, la în­făptuirea dezarmării generale și totale, la abolirea rușinii secolului nostru — sistemul colonial. Acum un sfert de veac, U.R.S.S era singura țară socialistă. Azi în lume ființează puternicul lagăr­­ socialist, a cărui existență exerci­tă o înrîurire determinantă asupra evoluției contemporane. Omenirea nu stă pe loc, ea merge înainte, spre socialism, spre bunăstare, spre pace și nu există forță in lume care să poată opri acest mers irezistibil Înainte. Adeziune și aprecieare entuziastă Adunarea minerilor de la exploatarea minieră „7 Noiembrie 46 In sala cinematografului din Nistru s-au adunat pentru a-și ex­prima deplina adeziune față de poziția delegației romîne la Adu­narea Generală ,a O.N­­ U. peste 700 de muncitori, ingineri și tehnici­eni mineri aparținînd exploatării miniere „7 Noiembrie“ din Nis­tru.­Adunarea a fost deschisă de tovarășul Ioan Mihali, secretarul comitetului de partid al exploată­rii, după care a luat cuvântul to­varășul Ștefan Robert, secretar al Comitetului raional de partid Șom­­cuta Mare. El a făcut o scurtă in­formare asupra evenimentului care se află în centrul atenției întregii opinii publice mondiale, o sesiune a Adunării Generale 15-a a O.N.U. Printre altele, vorbitorul a sub­liniat importanța deosebită a pro­­­punerilor guvernului sovietic cu privire la dezarmarea generală și completă, a abolirii sistemului odios al colonialismului, propu­neri care in numele întregului po­por român au fost susținute la tri­buna O.N.U. de­­ tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej. Ne manifestăm din inimă aprobarea — a încheiat vorbitorul — față de propunerile de o deose­bită importanță făcute de tovară­șul Gheorghe Gheorghiu-Dej cu privire la încheierea unui tratat de înțelegere și securitate colectivă, avînd drept scop consolidarea pă­cii în regiunea balcano-adriatică și cu privire la promovarea în rîndurile tineretului a ideilor pă­cii. Au urmat la cuvînt mulți ingi­neri și mineri. In cuvinte simple pline de dragoste la adresa so­lului nostru ei și-au exprimat ade­ziunea deplină față de activitatea delegației noastre, a propunerilor făcute de conducătorul poporului nostru. Inimile tinerilor din exploata­rea noastră — a spus tînărul Ioan Șnep — sînt pline de bucurie și mîndrie față de propunerea făcu­tă de tovarășul Gheorghe Gheor­­­ghiu-Dej cu privire la „Măsuri pentru promovarea în rîndurile ti­neretului a ideilor păcii, respectului­­ reciproc și înțelegerii între po­poare“. Noi, tinerii din cadrul ex­ploatării miniere, alături de întreg tineretul din­ țara noastră, dorim să trăim în pace cu toți tinerii din­ lume. Dorim prietenia acestor ti­neri, pe care am vrea să-i cunoaș­tem mai bine, iar ei la rîndul lor, să ne cunoască pe noi și năzuin­ța noastră fierbinte de pace. Suntem­ tot timpul cu gîndul și cu inima alăturată de delegația ța­rii noastre condusă de cel mai iu­bit fiu al poporului român, tova­rășul Gheorghe Gheorghiu-Dej —i a spus inginerul Iosif Vescan. Noi, care lucrăm pentru a da patriei cit mai multe metale, înțelegem să sprijinim eforturile delegației prin eforturi în producție. De a­­ceea, în numele minerilor de la secția „9 Mai“ mă angajez să în­­deplinim planul anual la minereu extras la data de 15 noiembrie 1960, mai devreme cu, o lună și jumătate. Simion Marincescu, Traian Schiau, Ion Vijdeliuc, Valer­ Ungureanu,Va­sile Bogdan și alții care au luat cu­vintul în încheiere și­ au manifes­tat deplina aprobare față de po­­­ziția delegației țării noastre la O.N.U.­, urîndu-i spor la muncă și succes în apărarea cauzei păcii, în aplauzele entuziaste ale ce­lor prezenți a fost adoptată o mo­țiune care a fost trimisă Adu­nării Generale a Organizației Na­țiunilor Unite prin care colectivul exploatării își afirmă voința sa de pace și adeziunea deplină față de poziția delegației noastre, față de propunerile de importanță istorică făcute­­ de tovarășul N. S. Hruș­­­ciov. O.N.U. trebuie sa devină un instrument nepărtinitor și eficace Tovarășul Gheorghe Gheor­­ghiu-Dej, cel mai bun exponent al gîndurilor și năzuințelor de pace ale întregului nostru popor, a ex­­pus cu o deosebită claritate pozi­ția țării noastre în ce privește po­litica sa externă ghidată cu fide­litate după principiul leninist al Coexistenței pașnice. Această poziție este aprobată cu entuziasm de întregul popor. Pe bună dreptate a fost amin­tită în cuvintare problema re­structurării secretariatului general al Organizației Națiunilor Unite, care în momentul de față este subordonat în totalitate promovă­rii politicii statelor capitaliste și in special a S.U.A. Lucrul acesta s-a reflectat cu putere în ultimul timp în special în Congo, unde secretarul general al O.N.U., Day­a iM 4§­i pozițiile puterilor colonialiste. Orice om cu judecată își dă sea­ma că în felul acesta hotărîrile O.N.U. nu pot fi aplicate cu o­­biectivitate. De aceea îmi exprim părerea că încrederea tuturor sta­telor membre ale O.N.U. în apara­tul executiv al O.N.U. va putea fi deplină numai dacă se va ac­cepta propunerea U.R.S.S. cu pri­vire la constituirea comitetului executiv din trei reprezentanți ai grupelor de state care compun as­tăzi O.N.U. îmi exprim prevederea și spe­ranța ca popoarelor lumii, care își pun m­ari nădejdi în actuala sesiune a Adunării Generale a O.N.U., le va fi satisfăcută do­rința milenară de a trăi într-o lume fără arme și fără războaie. Vasile Marcu inginer G.A.S. Seini Adunarea de la fabrica „Unitatea“ din Sighet Sala fabricii „Unitatea“ din Si­ghet devenise neîncăpătoare pen­tru sutele de participanți care s-au adunat pentru a-și exprima apro­barea față de rodnica activitate a delegației romîne la cea de-a 15-a sesiune a Adunării Generale a O.N.U. „ Tovarășul Ioan Fîrtea, se­cretar al comitetului raional de partid, care a luat cuvântul, a scos în evidență deosebita însem­nătate pentru cauza păcii a pro­punerilor de dezarmare generală și completă și de desființare colonialismului făcute la sesiunea a Adunării Generale a O.N.U. de către tovarășul N. S. Hrușciov. Cuvîntarea rostită de Gheorghe Gheorghiu-Dej tovarășul în fața reprezentanților a 96 de state — a spus vorbitorul — exprimă în­­trutotul năzuințele întregului po­por român. Inginerul Vasile Oceanu, care a luat apoi cuvintul, după ce și-a exprimat deplina aprobare față de propunerile guvernului român cu privire la înțelegerile regionale și cu privire la „Măsuri pentru promovarea în rîndurile tine­retului a ideilor păcii, respectului reciproc și înțelegerii între po­poare“, s-a referit la acea parte a cuvîntării tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej care evidențiază succesele repurtate de țara noas­tră în dezvoltarea economiei na­ționale și ridicarea bunăstării ma­teriale a poporului. El a spus: Dacă în trecut Romînia era cu­noscută ca o țară înapoiată în Europa, aceasta s-a dato­rat faptului că bogățiile crunt exploatate de burghezia țării, și moșierimea română, în cîrdășie cu marile monopoluri americane, en­gleze, franceze și germane, luau drumul marilor metropole. Astăzi însă, țara noastră este cunoscută ca una din țările înaintate Europa care are o industrie din și agricultură dezvoltată și în care poporul, stăpîn pe soarta și pe munca sa, are un nivel de trai cum nu a avut niciodată în timpul bur­gheziei. Toate acestea se datoresc tocmai faptului că am scăpat de exploatatori și că astăzi, sub con­am ascultat la radio și după aceea am citit amănunțit din zia­re cuvîntarea rostită de tovară­șul Gheorghe Gheorghiu-Dej la A­­­dunarea Generală a O.N.U., prin care a făcut să răsune puternic glasul și năzuințele de pace ale poporului romîn. In fața reprezentanților a aproa­­­pe 100 de state tovarășul Gheor­­­ghe Gheorghiu-Dej a expus con­­­vingător, cu o mare claritate, pozi­­­ția țării noastre iubitoare­­ de pace* politica guvernului român de pro­­­movare a principiilor coexistenței pașnice, de demascare a uneltirilor cercurilor agresive, de rezolvară prin tratative a problemelor; 1i­­­tigioase și de micșorare a incogs­dării internaționale. In inima mea a stîrnit un deo­sebit sentiment de patriotism a­­cea parte a cuvîntării unde t­ra­ducerea partidului, desăvîrșim construirea societății socialiste. ■ Au mai luat cuvintul numeroși muncitori și muncitoare din fa­brică, printre care Vera Reisz, Ti­­­beriu Blaj și Elena Izrael. Toți și-au exprimat în cuvinte calde și pline de dragoste atașamentul față de poziția delegației țării noastre la Organizația Națiunilor Unite. In încheierea adunării a fost a­­doptată o moțiune adresată Adu­nării Generale a O.N.U. In a­­ceastă moțiune, tricolorii de la fa­brica „Unitatea“ își­­ exprimă spe­ranța că actuala sesiune va depu­ne toate eforturile, pentru a scoate problema dezarmării generale și complete din impas, va adopta mă­suri pentru abolirea colonialis­mului și va întrona în lume adevărata pace, la care omenirea speră de veacuri. Iăsul Gheorghe Gh­eorghită-Dej făcut cunoscute lumii întregi uria­­­șele realizări pe care poporul nos­tru le-a obținut și le obține zi de zi sub­ conducerea partidului. De sigur că un rol însemnat în a­­ceasta îl­ are frățeasca colaborare și ajutorul ce există între țările socialiste și îndeosebi sprijinul continuu pe care îl primim din­­ par­tea­­ Uniunii Sovietice în toate ra­murile de activitate. Alături­­ de ceilalți oameni ai muncii care­­ doresc ca aceste rea­lizări să­­ fie din ce în ce mai fru­moase, voi folosi toate puterile mele de muncă pentru a-mi face cu prisosință datoria la locul meu de producție. Crez delegațiilor țărilor socia­liste succes în apărarea păcii. Petre Bugnăriuc muncitor în I.R.E/ Baia Mare Un sentiment de patriotism adrieși mi

Next