Pentru Socialism, decembrie 1960 (Anul 11, nr. 2139-2165)

1960-12-01 / nr. 2139

Dezbaterea cifrelor de plan pe anul 1961 Propuneri deosebit de prețioase­ ­' Dezbaterea cifrelor d­e plan pe 1961 la instalația de preparare a întreprinderii miniere „Petre Gheor­ghe“ a constituit pentru colectivul de muncitori, ingineri și tehnicieni un prilej de temeinică analiză felului cum a fost îndeplinit pla­­­nul pe primele 10 luni din acest an, de trecere în revistă a reali­zările obținute, de analiză a de­­­ficiențelor tehnice și organizatori­ce semnalate la unele locuri de muncă și în același timp de dez­batere a obiectivelor mărețe ce trebuie înfăptuite în anul viitor. Sarcina primită de a spori pla­­­nul de producție a întreprinderii cu­ circa 43 la sută și de a prelu­­­cra o cantitate mai mare de mi­nereu extras a îndemnat, pe mun­citori sa facă însemnate propuneri pentru completarea planului de măsuri tehnico-organizatorice, pen­tru folosirea mai completă a ca­pacităților de producție și o mai bună organizare a muncii. Apreciind că cifrele de plan pe 1961 sînt mobilizatoare și posibi­­­le de realizat în condițiile capa­cității de producție existente la întreprinderea „Petre Gheorghe“, tovarășul Alexandru Florica propus ca muncitorii care lucrează­­ la noul flux tehnologic ce se apli­că pentru prima dată în țara noastră la această întreprindere să fie instruiți să cunoască factorii și condițiile de realizare a unui randament de extracție ridicat. Tot în legătură cu asigurarea creșterii producției Rotației tova­rășul Florică a arătat că flotanolul ce se primește nu este întotdeauna de aceeași calitate, fapt ce face ca minereul prelucrat în aceleași condiții să dea rezultate diferite. El a criticat conducerea întreprin­derii că nu se îngrijește să asigure piese d­e schimb și de uzură pentru a executa la timp unele reparații și pentru a scurta durata de oprire a agregatelor defecte. Inginerul Ilie Mitran a arătat că , pentru a realiza sarcinile spori­te de plan trebuie să crească ca­pacitatea de prelucrare a instala­țiilor de măcinare cu circa 300 tone pe zi. Acest lucru se poate realiza atît prin mărirea încărcă­turii de bile în moară cît și prin mărirea turației la mori de la 70 la 85 la sută. Există încă întreruperi la flotație din lipsă de minereu ori din cau­za unor defecțiuni mecanice sau electrice. Aceste neajunsuri pot fi înlăturate printr-o bună întreți­nere a instalațiilor și printr-o mai judicioasă organizare a muncii. Tovarășul Dumitru Săsăran II, muncitor la moară, a arătat că el a aplicat în mod­­ experimental o încărcătură mai mare de bile în moară și a obținut rezultate bune, dar trebuie făcute unele amena­jări la jgheaburile de alimentare a morilor pentru a înlătura risipa de minereu. Tovarășul Vasile Chira, direc­torul întreprinderii, a subliniat necesitatea de a îmbunătăți condi­țiile de muncă, de a asigura mă­suri de protecție a muncii și de a instrui permanent și cu grijă pe muncitori, în special pe cei noi angajați, pentru a preveni și înlătura toate cauzele ce provoacă accidente și a realiza un ran­dament mai ridicat în producție,­­ Muncitorul Vasile Părău a cri­ticat cabinetul tehnic că nu se ocupă de extinderea inovațiilor și raționalizărilor în întreprindere și nu aplică la unele locuri de mun­că mecanizări cu care să înlocuias­că munca grea și eforturile mun­citorilor. El a propus ca scîn­­durile ce acoperă agitatoarele să fie înlocuite pentru că sunt uzate. De asemenea, a propus ca maiștri să facă regulat instructaje la lo­cul de muncă, iar muncitorii noi să fie ajutați și calificați de este un tovarăș cu vechime în muncă. Propuneri prețioase privind mai buna organizare a muncii, folosi­rea deplină a utilajelor și agrega­telor, creșterea randamentului de extracție, mecanizarea unor lucrări, asigurarea măsurilor de protec­ție a muncii etc. au făcut și tova­rășii Liviu Dorolți, Tom­a Horea, Luiza Feher, Ioan Tămaș și alții. Toți tovarășii care au luat cu­­­vîntul și-au exprimat convingerea că sarcinile de plan pe 1961, deși sînt mai mari, avînd la bază cal­cule reale, pot fi realizate. ADRIAN FULGA coresp. voluntar Numai lucrări de calitate Imediat după încetarea lucrului, muncitorii de la secția topitorie a uzinelor „Hutila Dezideriu“ din Baia Mare s-au îndreptat spre sala de ședințe ca să ia parte la dezbaterea cifrelor de plan pe a­­­nul 1961. După ce au fost trecute în revistă realizările pe primele zece luni ale anului în curs, s-au prelucrat sarcinile planului pe a­­­nul viitor. Pe fețele tuturor se pu­­­tea citi hotărîrea să dea viață ci­frelor de plan. Producția globală de piese turnate va crește cu 29 la sută, producția de piese turna­te din fontă va fi mai mare cu 78 la sută, iar cea de piese tur­nate din oțel cu 1,98 la sută. Discuțiile purtate au dovedit că în­­­­­tregul colectiv de muncă este animat de hotărîrea de a realiza aceste sarcini importante. In cuvinte sim­­­ple, pornite din inimă, Ioan Șt. Mureșan s-a angajat, în numele e­­chipei sale, să dea oțel de calitate și să depășească lună de lună pla­nul cu 3 la sută. Vicențiu Dobran­­schi și-a exprimat încrederea că noile sarcini vor fi îndeplinite și a propus să se introducă mica me­canizare și să se instaleze bătă­toare pneumatice. Același optimism l-a caracterizat și pe Vasile Sza­bó, care, după ce a propus o se­rie de măsuri menite să contri­buie la realizarea sarcinilor, s-a angajat ca împreună cu echipa sa să reducă rebuturile cu 10 la su­tă. In numele brigăzii atemiste de formatori a vorbit Gheorghe Fi­lip, care și-a luat angajamentul de a depăși lună de lună planul de producție cu 8 la sută, de a re­duce rebuturile cu 2 la sută și de a îmbunătăți calitatea. Au urmat la cuvînt alți munci­tori. Dorința lor a fost una aceeași: realizarea cu succes a pla­șt­cului pe anul 1961 și paralel cu aceasta îmbunătățirea simțitoare a pieselor fumate. Confecțiile de calările ce siunt executate "­de către membrii brigăzii „8 Martie“, fruntașă pe fabrica de confecții­ „Mondiala“ Satu Mare, sunt împachetate cu multă grijă de către Erica Bandula spre­ a fi expediate organizațiilor comerciale din regiune și din țară. nilor muncii cît mai multe apar­, A 484-a CASĂ ELECTRIFICA­TA IN COMUNA GROȘI. Comi­tetul executiv al Sfatului popular comunal Groși, raionul Șomcuta Mare, acordă multă atenție pro­blemei electrificării. Ieri curentul s-a introdus și în casa văduvei Marta Rohian din Groși. In toa­tă comuna pînă ieri au fost elec­trificate 484 case ale țăranilor muncitori. IN CADRUL „LUNII DRUMU­RILOR". Incepînd de la 1 noiem­brie și pînă ieri în raionul Lăpuș s-a desfășurat „Luna drumurilor". In această perioadă în toate lo­calitățile din raion a fost extras și transportat pe drumuri peste 2.000 m. c. pietriș, din care s-a așternut aproape 1.500 m. c. De asemenea au fost desfundate în­semnate porțiuni de șanțuri. Cele­­ mai bune rezultate în cadrul „Lu­nii drumurilor“ au fost obținute în comun­ele Coruieni, Tg. Lăpuș și Vim­a Mică. EXECUTA ULTIMELE LU­CRĂRI DE FINISAJ. Constructo­rii de locuințe băimăreni se stră­duiesc sa dea în folosință carno­­­tamente. La blocul cu 40 de apar­­­tamente din cvartalul I. V. Sta­lin, care urmează să fie dat în folosință săptămâna viitoare, au fost terminate ieri ultimele lucră­ri de finisaj. Ele sunt pe termina­te și la blocul cu 48 de aparta­mente din Piața Victoriei. PENTRU BUNA DESFĂȘURA­RE A MUNCII CULTURALE. La Casa raională de cultură din Sighet a avut loc ieri un seminar raional la care au luat parte di­­­rectorii și bibliotecarii din între­gul raion. Cu această ocazie au fost prezentate două referate, s-au purtat discuții și au fost luate măsuri care să ducă la intensifi­carea muncii cultural-educative din raion în perioada de iarnă. ANALIZEAZĂ INVATAMENTUL PREȘCOLAR. Azi în Tg. Lăpuș are loc o consfătuire a educatoa­relor din raion. Cu acest prilej se analizează felul cum s-a desfășu­rat anul de învățămînt preșcolar. De asemenea, se discută probleme în legătură cu recondiționarea mobilierului, repararea sălilor în vederea începerii noului an al în­vățămîntului preșcolar. MECI DE CUPA­ Seri pe sta­dionul „7 Noiembrie“ din Mare s-a disputat întîlnirea Sata de fotbal din cadrul „Cupei R.P.R.“ între echipele Meteorul roșu U­­nio Satu Mare și Recolta Cărei. Victoria a revenit fotbaliștilor de la Meteorul roșu cu scorul de 2:0 (0:0). PRONOEXPRES. . La tragerea de ieri au fost extrase din urnă următoarele 6 numere: 35, 18, 26, 37, 12, 23. Numere de rezervă: 34, 2. Fond de premii: 538.094 lei. BÎILETI^O* ffletwroCrf&le TIMPUL PROBABIL DE MI­­NE. Vremea devine frumoasă, cu cerul variabil, mai Temperatura în ușoară mult senin, scădere, minimile vor oscila între minus 3 și plus 4 grade, iar maximile intre 6—8 grade. Noaptea îngheț, iar dimineața ceață. * ® E5S»5eE*53tíJ035*53e^55aíi I Anul XI Nr. 2139 ji I­ 11 11 * 11 n 11 8­ Jel 11 11 8 ii 1 decembrie 1960 a ii ^ I ii * ■ ii I ii ii i 4 pagini — 20 bani n 1 11 IN FRUNTE CU COMUNIȘTII Colectivul de muncitori, ingi­neri și tehnicieni de la secția acid sulfuric a uzinelor „Gheor­ghe Gheorghiu-Dej" din Baia Mare muncește cu perseveren­ță pentru traducerea în viață a sarcinilor trasate de Directivele celui de-al II-lea Congres al P.M.R. Sub îndrumarea perma­nentă a organizației de bază (secretar Liviu Pop), comuniș­tii au reușit să mobilizeze toa­te forțele pentru realizarea și depășirea planului de produc­ție, dînd totodată produse de bună calitate. La­ 28 noiembrie a.c. colectivul și-a realizat pla­nul anual și la acid sulfuric contact dind astfel peste plan 28 tone de acid sulfuric. In obținerea acestor succese se remarcă munca conștiincioa­să depusă de echipele conduse de tovarășii Gheorghe Creștin, Ioan Șandor, Ioan Oșan de la cuptoarele de prăjire „Schram" și Gheorghe Horincar, Alexan­dru Bonea și Elisabeta Tulici de la camere. O contribuție de seamă au dat-o și echipele de întreținere a secției care au a­­sigurat funcționarea instalații­lor în cele mai bune condițiuni. Comuniștii și cei fără de par­tid sunt hotărîți să îndepli­nească și să depășească planul pentru anul 1961, cu toate că este simțitor mărit față de cel din anul curent. ȘTEFAN SMETAN coresp. voluntar Solidari cu cauza dreaptă a poporului algerian Ieri, în sala de ședințe a Casei de cultură a sindicatelor din Baia Mare ,a avut loc o adunare a ac­tivului sindical din întreprinde­rile și instituțiile băimărene. Cu acest prilej, a luat cuvîntul tova­rășul Petru Sigheartău, președin­tele consiliului local al sindicate­lor Baia Mare, care a vorbit în fața celor prezenți despre lupta de eliberare a eroicului popor al­gerian. Vorbitorul a spus printre altele: „De peste 6 ani se desfășoară războiul murdar din Algeria pus la cale de imperialiștii francezi în cîrdășie cu cercurile militariste din cadrul N.A.T.O. în frunte cu S.U.A. Acest război provoacă imense distrugeri și suferințe po­­­porului algerian și continuă să tul­bure liniștea și pacea în lume. Aventura imperialiștilor francezi în Algeria duce la înrăutățirea si­tuației internaționale și la răspân­direa psihozei războinice în lume. Dar nici tunurile, nici tancurile, nici sălbatica teroare nu au pu­tut înăbuși mișcarea de eliberare națională a poporului algerian. Lupta poporului algerian face parte din mărețul proces istoric și ireversibil de destrămare totală și definitivă a colonialismului. Cauza dreaptă a Algeriei va în­vinge. Omenirea progresistă sprijină lupta dreaptă a poporului alge­rian. Uniunea Sovietică și celelal­te țări socialiste, printre care și R.P. Romînă, își ridică cu con­­­secvență glasul în apărarea cau­zei drepte a eliberării tuturor po­poarelor care mai suferă sub ju­gul colonialist. . Oamenii muncii din orașul Baia Mare, alături de forțele dem­ocra­­tice și progresiste din întreaga lume, își exprimă solidaritatea și sprijinul față de cauza dreaptă a poporului Algeriei și înfierează acțiunile războinice ale colonia­liștilor". Apoi au luat cuvîntul numeroși oameni ai muncii, printre Gheorghe David, muncitor la care uzi­nele „Gh. Gheorghiu-Dej“, Ște­fan Bud de la I.C. R.A C. Baia Mare, Viorica Fehér, activistă la casa de cultură a sindicatelor, și alții, care și-au exprimat hotărî­rea de a sprijini din toată inima lupta curajoasă a poporului alge­rian pentru eliberarea sa de sub dominația colonială. Cei peste 200 participanți la adunare au adoptat o telegramă adresată Uniunii Generale a Mun­citorilor Algerieni în care își ex­­­primă convingerea fermă că eroi­­­cul popor algerian va învinge în lupta sa pentru libertatea Algeriei. Candidului Tie partid torni Negrecinu Tie ia secția cu­relărie a Taine­lor „1 Mai“ Baia Mare etie deosebit de conștiincios in muncă. Totodată el este elev in clasa a IX-a la cursul seral. ...........—■­ — ii.pi I ........... J In raionul Cărei Mai multă grijă pregătirii cursurilor agrozootehnice E deja înrădăcinat în viața co­lectiviștilor și a celorlalți lucră­tori­­ din­ agricultură ca perioada de iarnă să o folosească în bună parte pentru ridicarea nivelului cu­noștințelor lor profesionale, însuși­rea experienței fruntașilor recolte­lor bogate și a crescătorilor frun­tași de animale etc. Această vastă acțiune de răspîndire a cuceririlor științei și practicii agricole în rîn­­dul lucrătorilor de pe ogoare îndrumată și sprijinită mereu de organele și organizațiile de par­tid — se realizează cel mai bine prin atragerea colectiviștilor și celorlalți țărani muncitori la acti­­­vitățile cercurilor învățămîntului agrozootehnice de masă. Incredin­­țîndu-li-se conducerea cercurilor agrozootehnice de­ masă, specialiș­tii cu pregătire superioară și me­die din agricultură au datoria să dezbată cu cursanții principalele căi și metode care pot asigura în­deplinirea sarcinilor trasate agri­­­culturii de recenta plenară a C.C. al P.M.R. Ne aflăm în zilele cînd­­ cercurile agrozootehnice de masă își încep din nou activitatea. E nimerit deci să ne oprim, cu acest prilej la unele aspecte ale activității cer­curilor din anul trecut, precum și asupra pregătirilor făcute pentru deschiderea învățămîntului agro­zootehnic de masă în raionul­­ Că­rți, bunăoară. Se impune în pri­mul rînd constatarea că în iarna trecută cercurile agrozootehnice au fost urmate de un număr sporit de colectiviști și întovărășiți față de anii anteriori. Lecțiile predate la cele 24 cercuri de învățămînt gospodăriile agricole colective din au fost frecventate de 1.287 cursanți. Sute de cursanți au frecventat­ a­­poi lecțiile predate la cercurile din întovărășiri și ciclurile de lecții de la căminele culturale. Majoritatea cercurilor și-au desfășurat acti­vitatea pe baza unor tematici care răspundeau problemelor specifice ale fiecărei gospodării, fapt ce a sporit interesul cursanților. In aten­ția cercurilor au stat în primul rînd problemele întăririi economi­co-organizatorice a gospodăriilor colective. Inginerul agronom Ște­fan Vilăngi, lector la cercul agro­zootehnic din G.A.C. Petrești, a dezbătut temeinic cu cursanții pro­blemele organizării muncii în gos­podărie modul de calculare a zilelor-muncă, felul cum se aplică retribuția suplimenta­ră etc. Toate acestea erau cerute de faptul că gospodăria se lărgise în iarnă cu sute de noii familii. In cadrul cercului agrozootehnic de la G.A.C. Urziceni, s-au studiat cu mult in­teres căile rentabilizării creșterii animalelor de producție. Consta­­tînd că mulți colectiviști nu erau convinși de necesitatea folosirii în­grășămintelor complexe, ing. Zol­tán Szigeti de la G.A.C. Ghenci a insistat în cadrul cursului agro­zootehnic asupra utilității aplicării îngrășămintelor fosfatice concomi­tent cu cele azotoase și naturale. Atenția dată răspândirii avantaje­lor semințelor hibride de mare productivitate în cadrul cercurilor de la gospodăriile colective din (Continuare in pag. a 2-a.) i­ npoccoooczca-6c<x>o o » V' V' V' V' V V V V V V Să facem mai vie și mai atractivă activitatea culturală în rîndurile muncitorilor Lupta pentru culturalizarea mun­citorilor și pentru ridicarea conti­nuă a conștiinței lor socialiste es­te o sarcină directă a fiecărei or­ganizații de partid din întreprin­deri și instituții, iar un loc impor­tant pe frontul acestei nobile bătă­lii îl ocupă cluburile muncitorești și colțurile roșii din unitățile pro­ductive. In majoritatea întreprinderilor din regiune organizațiile de partid au înțeles că munca culturală bine orientată influențează în mod po­zitiv și asupra producției. Tocmai de aceea, o seamă de organizații de partid au folosit cluburile și col­țurile roșii drept un important mijloc de înarmare a muncitorilor cu cunoștințe utile muncii lor și le-au transformat în adevărate lă­cașuri­­ de cultivare a patriotismu­­­lui socialist. La colțul roșu al T.B.C. din Ba­ia Mare, ca rod al îndrumării și controlului activității culturale de către organizația de partid, se re­marcă un continuu progres n­u nu­mai în creșterea cantitativă a ac­tivității culturale și artistice, ci și în privința calității ei. Propaganda prin conferințe, informarea politică a muncitorilor și alte activități in­­structiv-educative se desfășoară cu continuitate, iar în rîndul artiști­lor amatori au fost cuprinși peste 120 muncitori și salariați. Colțul roșu a reușit să stabilească o le­gătură strînsă între munca cultu­rală și producție, cultivând prin a­­ceastă prismă patriotismul socia­list, dragostea pentru muncă și pentru meleagurile care înfloresc ca rod al muncii constructorilor. Iată, de pildă, un fragment dintr-un recent program al brigăzii artistice de agitație de la T.B.C. Baia Mare: Drag ne ești, orașul nostru, Care crești, te-nalți mereu, Îmbrăcat în zid și schele, Drag îmi ești, orașul meu. Prin această cărămidă, Prin cofraj, beton și fier, Te înalță și te chită Bravii noștri brigadieri. In centrul activității colțului ro­șu stă și popularizarea experienței înaintate, a eroismului în muncă, creșterea conștiinței față de pro­prietatea socialistă, satirizarea nă­ravurilor care mai aduc prejudicii harnicilor constructori. Cele 30 programe artistice — prezentate pe șantiere, la sediu, la stațiunea de odihnă Cărbunari și în părți — au fost fixate tocmai alte pe obiectivele de mai sus. La clubul uzinelor „Gh. Gheor­­gh­iu-Dej“ din Baia Mare se țin conferințe care urmăresc ridicarea pregătirii profesionale a­­ muncito­rilor, se recenzează reviste și cărți tehnice legate de specificul uzinei, sînt organizate biblioteci volante în clilirî pii* La clubul „I. C. Frimu“ din Satu Aâare s-au desfășurat cicluri de conferințe pe teme de produc­ție, se organizează „foi aie tine­retului“ dedicate muncitorilor frun­tași, se țin concursuri „Drumeții veseli" etc. Numeroase colțuri roșii organi­zează întîlniri ale muncitorilor cu vechi militanți ai mișcării comu­niste, întîlniri cu fruntașii din al­te întreprinderi, concursuri „Cine știe, câștigă“ pe teme de producție etc. Prin astfel de activități, mun­citorilor le sînt create nu numai plăcute clipe de destindere, ci momente mobilizatoare spre obține­și rea de noi succese în muncă, în­­armîndu-i cu experiența înaintată și cu o serie de cunoștințe folosi­toare. Astfel de rezultate presupun în­să o muncă asiduă, muncă ce — din păcate — în unele unități pro­ductive nu e coordonată mulțumi­tor de comitetele de sindicat și nu e controlată suficient de organiza­țiile de partid. re La uzina „An­io“ din Satu Ma­ncțiunile cultural-educative sunt sărace față de cerințele acestui mare colectiv de muncitori, iar munca artistică are un caracter de campanie, serbările fiind­ orga­nizate doar la anumite evenimente sau concursuri. La fabrica „Unita­tea“ din Sighet se observă o ten­dință de îndepărtare a muncii cul­turale de specificul producției. Astfel, în loc să se pună în scenă o piesă legată de viața muncitori­lor, formația de teatru a colțului roșu a ales piesa „Cei care rămîn singuri", piesă destinată exclusiv satelor, în timp ce nici o piesă legată de viața muncitorilor nu e­­xistă în repertoriul formației. Lipsuri asemănătoare sînt pre­zente și la clubul „Minerul“, a­­parținător , întreprinderii „Petre Gheorghe“ din Baia Mare. Din (Continuare in pag. a 2-a.). % <. Reduc consumurile specifice (De la subredacția noastră vo­luntară din Cavnic.) Colectivul exploatării „Steaua roșie" Cavnic, conștient de marea importanță pe care o are reduce­­­rea prețului de cost, desfășoară o activitate vie în vederea reducerii consumului specific la materiale.. Cîteva exemple scot în evidență­ preocuparea zilnică a comitetului de partid și a organizațiilor de ba­­­ză pentru obținerea de economii.­­Consumul de exploziv, bunăoară,­ a fost redus în cursul acestui an cu 17 la sută față de planificat. A­­­ceasta a fost posibilă prin plasa­­­rea mai rațională a găurilor, daptarea unei scheme de pușcare al cărei randament a fost maxim. . La lemn de mină, consumul spe­­­cific este mai redus cu 7 la su­­­tă față de trimestrul II a. c., iar cel de cherestea cu 21,5 la sută.­­| La secția flotație au fost înlo­­­­­cuiți o serie de reactivi scumpi cu reactivi ieftini (ulei mediu în loc de phrotocrezol), iar economiile sec­u­­ției se ridică la 985.370 lei. In­ același timp calitatea produselor a fost îmbunătățită, iar pierderile de metale au fost reduse. I­­n total, pe exploatare s-a ob­ i­ținut o economie de peste 2.826.000 lei față de 8?o­o­o jej cjt a fost angajamentul inițial. Alexandru Bistrischi ■ —­e====*t==^------­ Citiți în pag. a 4-a: - LUCRĂRILE COMITETULUI POLITIC. - RAPORTUL­ LUI EUGENIE COTTON LA , SESIUNEA’ F.D.I.F. - REAL­ITATI ENGLEZE. - ÎMPOTRIVA REPRESIUNILOR DEZLĂNȚUITE DE GUVER­­NUL FRANCHIST. © Instantanee Si tot miale. Ta­berele gospodăriei agricole de stat Seini, aflate la marginea orașului Baia Mare, e o atmo­sferă plăcută de primăvară. In­­trind aici scapi de zilele moho­­rite de sfirșit de toamnă. Ai impresia că ești intr-o lume a basmelor: verdeață, plante în­florite, altele încărcate cu rod bogat. O priveliște fermecătoare ce te face să uiți de anotimpul in care te afli. Tovarășul Stefan Sugar, gră­dinarul șef, se conduce prin toa­te compartimentele serei și-ți explică cu de-amănuntul. E pa­sionat în meseria tui. li place să vorbească despre culturile care, pe baza științei noi, sub mina omului harnic, sînt forța­te să producă și în anotimpurile reci. Roșiile, șase mii de fire din soiuri speciale, au fost plantate aici in seră pe la sfîrșitu­l lunii august, chia noii gospodari au preluat serele de la întreprin­derea „Cloșca“. Intr-un alt com­partiment sînt roșii plantate la 20 septembrie. Firele înalte le­gate de spaliere ajung aproape pînă la acoperișul serei. Ele au pornit de mult pe rod. Acum se fac pregătiri pentru recoltarea primelor 700—800 kg roșii. Și graficul de livrări e deja în­tocmit, lor Curind în vitrinele magazine­de prezentare a produselor Trustului gostat din Baia Mare și Satu Mare vor apare roșii frumoase, proaspăt recoltate. Și atunci mulți consumatori se vor întreba: De unde sînt acestea? Din Arad? Din serele regiunii Stalin? Nu! Sînt primele roșii produse în cultură forțată in re­giunea noastră. Producția și coacerea dirijată prin metode agrotehnice avansate vor face ca în tot timpul iernii oamenii muncii, copiii lor să poată con­suma roșii proaspete. Deocamdată roșiile sînt prin­cipalul produs cărora li se dă o atenție deosebită. Coacerea lor este favorizată de o temperatură constantă de 22 grade, iar pentru completarea și înlocuirea lu­minii, a razelor solare necesare plantelor se folosesc reflectoare puternice care radiază o­­ canti­tate mare de lumină. Cînd afară temperatura va cobo­ri sub zero grade, stropirile se vor face cu apă călduță. Aceasta va contri­bui și la încălzirea solului. Va fi o marfă foarte frumoa­să — spune și tovarășul inginer Gheorghe Tămăian, șeful secției, care manifestă de asemenea multă grijă și atenție pentru producția serei. El explică cum în coridorul serelor se vor in­stala curind calorifere și cum în ghivece nutritive se vor planta butași de roșii, butași înfloriți, care plantați mai tîrziu în seră, un sol fertilizat cu azotat de amoniu, prin luna februarie și martie vor da deja a doua pro­ducție din iarna aceasta. Și poa­te nu numai pentru noi, ci chiar și pentru alte regiuni. Dar nu e vorba numai de roșii. Acum între rînduri s-a plantat ceapă. Peste trei săptă­­mini în oraș vor apare mii de legături de ceapă verde, salată, iar cîteva mii de bucăți de ar­dei iuți sînt deja gata pentru recoltare. E plăcut ca in timpul toamnei tirzii și în iarnă să privești tulpinile înalte încărcate cu rod, cum sub ochii tăi fructele verzi își schimbă culoarea în roșu, chemîndu-te parcă să le culegi. E plăcut să vizitezi această seră care abia acum va da prima producție, s-o privești și în perspectiva viitorului. Tovarășii de aici vorbesc cu optimism des­pre planurile lor, despre faptul că vor produce vagoane de roșii și alte trufanda­le pe acești 1.200 m.p. seră. Și apoi pe lingă seră se vor extin­de pe cîteva hectare grădini in tîmp liber, unde primăvara și vara se vor produce legume și zarzavaturi care vor ajunge proaspete la consumatorii din oraș și din centrele muncitorești din regiune, înlaturîndu-se com­plet aducerea de trufandale din alte regiuni ale țării. Oamenii harnici, entuziasmul și pasiunea lor, bucuria primelor rezultate sînt o garanție că aceste planuri vor deveni o realitate. N. SZÓBÉL

Next