Pentru Socialism, martie 1961 (Anul 12, nr. 2215-2242)

1961-03-01 / nr. 2215

2 Sn căutarea de noi metode pentru utilizarea mai rațională a lemnului Directivele Congresului al ÎII-lea al P.M.R. cu privire la planul de dezvoltare a economiei naționale pe anii 1960—1965 pre­văd ca cel puțin 50—60 la sută din reducerea totală a prețului de cost să se realizeze pe calea micșorării cheltuielilor materiale pe unitate de produs, adică prin reducerea consumurilor specifice. In acest scop și sectorului eco­nomiei forestiere îi revine sar­cina ca utilizarea lemnului în scopuri industriale să crească cu aproape 17 la sută, iar valoarea produselor prelucrate ce se vor obține în 1965 dintr-un m.c. de masă lemnoasă să fie mai mare cu 80 la silită decît în anul 1959. Pe baza acestor indicații, nu­meroși muncitori, tehnicieni și ingineri din cadrul întreprinderii „Alexandru Tamaș“ din Sighet se preocupă de găsirea unor me­tode și procedee care să fie a­­plicate cu cît mai multă eficaci­tate în procesul de producție. Numai cele 21 de inovații înain­tate în anul 1960 la cabinetul tehnic au adus după ele o efi­ciență economică antecalculată ce se ridică la suma de 430.000 lei, iar în cursul anului curent s-au mai înregistrat încă 6 pro­puneri de inovații. Deosebit de interesantă este propunerea de inovație a unui grup de­­ muncitori care prevede: „Croirea­­ direct conică a picioa­relor anterioare ale scaunelor tapisate“, care va contribui economisirea anuală a unei can­la­tități de 20­­ m.c. cherestea de fag. Tot atît de­­ prețioasă e și mașina de lustruit­ picioarele anterioare ale scaunelor, concepută de to­varășul Wiliam Lindner; ea în­locuiește munca manuală și cos­tisitoare, asigurînd o creștere considerabilă a productivității muncii și o reducere simțitoare a prețului de cost la această fază de lucru. Dar colectivul acestei întreprin­deri, cunoscând succesele remarca­bile care s-au înregistrat în ul­timii ani pe linia fabricării mo­bilei corp, unde materia primă de valoare își cu multiple între­buințări a putut fi înlocuită prin plăci aglomerate din lemn și alte­­ materiale, a reușit să vină cu o prețioasă propunere. Este vorba de înl­ocuirea cherestelei de fag de calitatea I cu buș­teni de calita­tea a III-a, pentru fabricarea lețțurilor de mobilă curbată.­­ In­ vederea experimentării a­­cestei­ propuneri, Ministerul Eco­nomiei Forestiere a dat posibili­tatea inițiatorilor ca să-și con­cretizeze propunerea sub aspec­tul tehnic și economic la C.I.L. Tîrgu Jiu , unde au avut pusă la dispoziție o linie tehnologică modernă. In urma experimentării a rezultat că produsul rezultat este de bună calitate, ba fiind superior celui realizat din che­restea prin faptul că debitarea s-a făcut cu respectarea direcției fibrelor. Ca să ne dăm mai bine seama de eficiența economică care re­zultă din propunerea făcută, este suficient să arătăm că pentru fabricarea unui m. c. de lețuri din cherestea este necesar un vo­lum de 3,5 m.c. bușteni gater fag și în majoritate de calitate supe­rioară, pe cînd după propunerea făcută de acest colectiv nu e ne­cesar decît un volum de 2,2 m.c. bușteni gater fag calitatea II-a și a III-a. Făcînd un mic a calcul, rezultă că la fiecare m.c. lei de mobilă se economisește un volum de 1,3 m.c. bușteni gater fag. Avantajele pe care le prezintă această inovație nu se rezumă numai la economisirea unei can­tități de masă lemnoasă, ele se reflectă în mod deosebit și în creșterea sporită a productivi­tății fizice, iar din analiza eco­nomică rezultă că prețul de cost poate fi redus substanțial. Nu­mai cu ocazia experimentării la C.I.L. Tîrgu Jiu a rezultat că la fiecare metru cub de lei se poa­te realiza o economie de circa 200 lei, economii care pot fi și mai mari cînd întreprinderea va avea asigurat un proces tehnolo­gic continuu și specializat pentru producerea acestor leturi de mo­bilă curbată. Deci, analizîndu-se posibilită­țile de aplicare în producție a acestei metode, rezultă că ea prezintă o serie de avantaje față de sistemul actual de prelucrare a acestui produs. Printr-o sor­tare judicioasă a buștenilor de gater fag clasa a III-a, se poate ușor asigura toată materia pri­mă necesară producerii leturilor de mobilă curbată. Toate aceste propuneri consti­tuie o dovadă grăitoare a spiri­tului inovator, creator al munci­torilor, tehnicienilor și ingineri­lor noștri preocupați de găsirea de noi căi în vederea îmbunătă­țirii proceselor tehnologice, a re­ducerii consumurilor de materii prime și materiale și a îmbunătă­țirii calității produselor. :ÎÎÎ?= Propagandă prin conferințe .Lectorii­­,filialei f.și ai subfilia­lelor S.R.skl. din­­ regiune parti­cipă activ la acțiunile inițiate în cadrul campaniei electorale. Pen­tru popularizarea realizărilor re­gimului nostru­ democrat popular, a mărețelor perspective ce se deschid dezvoltării economiei patriei noastre, pentru a face cunoscut profidul democratism al sistemului rbistru electoral, s-a elaborat un cicp de conferințe, printre care: *,Regiunea Maramu­reș în plină dezvo­ltare economică și culturală“, „Sfaturile popu­lare, organe locale ale puterii de stat“, „Profundul democratism al sistemului nostru­­ electoral“ etc. II In cluburi, întreprinderi, in­stituții, la casele alegătorului și căminele culturale de la sate, lectorii S.R.S.C. au ținut peste 750 de conferințe ce au fost ur­mărite cu mult interes de apro­ximativ 90.000 de persoane. Sub auspiciile subfilialei S.R.S.C. Cehu Silvaniei, bunăoară, au fost ținute 6 conferințe în reșe­dința de raion, 8 conferințe în întreprinderi și 106 conferințe la căminele culturale. Conferința „Profundul demo­cratism al sistemului nostru elec­toral“ expusă de tovarășul Alex. Pop la clasa de cultură a sindica­telor din Baia Mare, de tovară­șul Alpizîtu Nemecz pentru fe­meile din cartierul Valea Roșie, etc. a fost urmată de discuții in­structive. * i PENTRU SOCIALISM Aspect din farmacia comunei Strîmtura, raionul Sighet. Farma­cista Livia Kroll eliberează medicamentele prescrise de către me­dicul de circumscripție. Luna trecută s-au eliberat medicamente în mod gratuit pentru 411 rețete. Pentru o producție sporită de porumb Culturii porumbului — locul cel mai bun în asolament Dacă la începutul înființării gospodăriei noastre din Dindeș­­tiu Mic colectiviștii n-au avut avere prea multă și nici supra­față prea mare pentru că nu aveau de unde s-o aducă, în schimb în colectiva noastră au intrat oameni harnici, dornici de muncă. Colectiviștii îndrumați de comuniști au pornit cu dra­goste la treabă, hotărîți să nu precupețească nici pricepere și nici strădanie pentru a obține recolte tot mai mari, pentru a dezvolta necontenit gospodăria. In cadrul gospodăriei noastre colective dăm atenția cuvenită atît culturii griului, cît mai ales porumbului, precum și plantelor tehnice. Anul trecut producția de porumb a fost de peste 2.000 kg boabe la hectar. Producția n-a fost mică, dar colectiviștii noș­tri și-au dat seama cu toții că putem obține o recoltă și mai mare. In anul acesta vom obține desigur o recoltă și mai bogată. Noi știm bine că sporuri de pro­ducție se obțin dacă ținem sea­ma de mai multe lucruri cred că pentru gospodăria noas­șt­tră este foarte importantă ale­gerea locului culturii porumbu­lui în asolament. Este adevărat că încă nu avem experiență prea mare în organizarea terito­riului gospodăriei, dar am avut de multe ori ocazia să atît din broșuri, precum și aflăm cercul agrozootehnic, că porum­b­­bul cere bune plante premergă­toare și îndeosebi culturile le­guminoase și griul. De aceea, în gospodăria noastră porumbul va fi însămînțat în anul acesta pe suprafețe cultivate în anul tre­cut cu grîu și trifoi. Cea mai mare parte din acest teren a fost arat din vară, precum și în toam­nă. Pe locurile cu o fertilitate mai scăzută s-au transportat în­grășăminte naturale, iar însămi­n­­țatul îl vom face la timpul op­tim și cu semințe de porumb dublu hibrid. Tot în legătură cu felul de a folosi terenul țin să arăt că în gospodăria noastră se metoda culturilor duble, practică îndeo­sebi după recoltarea cartofilor timpurii același teren se ară și se însămînțează cu porumb fu­rajer, mohor și mei sau chiar cu sfeclă de zahăr. In acest fel putem obține de la același hec­tar pînă la 7.000 kg. cartofi timpurii, 20.000-30.000 kg po­rumb masă verde sau 25—30.000 kg sfeclă de zahăr. Iosif Stier colectivist din Dindeștiu Mic raionul Cărei Ar fi­­ tine ...conducerea cooperativei „Gu­­tinul“ din Baia Mare ar lua mă­suri pentru înzestrarea frizeriei din Cavnic, care îi aparține, cu mobilier și materialele necesare. Totodată, ar fi bine dacă s-ar asigura ca la frizerie să fie și o condică de sugestii și reclamații. (De la I. Tarța) ★ ...conducerea O.C.L. Alimentara s-ar îngriji ca și magazinele din cartierul Valea Roșie Baia Ma­re (cele din strada Victoriei, Ilie Pintilie și Valea Roșie) ar fi con­tinuu aprovizionate cu ulei, mar­garine, ape minerale și alte pro­duse alimentare ce se găsesc din abundență și în permanență în alte unități de desfacere. (De la G. Bran — muncitor) în ... în centrul de raion Tg. Lă­­puș s-ar deschide un chioșc de desfacere a ziarelor, revistelor, țigărilor și chibritelor. (N. Luca, mecanic minier Băiuț.) Miercuri, î martie 1961. Nici un în afara muncii culturale la sate Cu ani în urmă greu s-a pu­tut înjgheba o echipă artistică în Hodod. Cît despre conferințe, jurnale vorbite nu prea se orga­nizau. Astăzi la căminul cultural din centrul de comună manifes­tările cultural-artistice se orga­nizează săptămînal și cercurile de citit duc o activitate mulțumi­toare. Vorbind despre gradul de pă­trundere a culturii în Hodod, nu putem să trecem cu vederea pes­te cei care s-au angajat în fron­tul muncii culturale , ca­drele de intelectuali din comu­nă. Neobosit muncește pentru cul­turalizarea maselor profesorul Gligor Bereczki, responsabilul cercului agrotehnic și al cercu­lui științific din centrul de co­mună, ambele ținute cu regula­ritate o dată pe săptămînă. In afară de aceasta, profesorul își găsește timp și pentru a conduce un cerc de citit. Alături de cer­cul de citit de care răspunde Viorica Varga, al tovarășului Bereczki este fruntaș pe comu­nă. Un alt cadru didactic activ căruia frumoasă Hododul îi datorează o reușită la concursul artistic este Ioan Retter, învăță­tor la secția cu limba de pre­dare germană. Intr-un timp re­lativ scurt tovarășul Retter reușit să întemeieze o echipă de­­ dansuri și o formație de teatru, care au fost apreciate cu ocazia fazei intercomunale a celui de-al VI-lea concurs artistic. In cali­tatea sa de bibliotecară, Elena Rigan a organizat de multe ori la căminul cultural recenzii și prezentări de cărți, a depus efor­turi pentru ridicarea numărului de cititori și indicelui de citire, iar în calitate de secretară U.T.M. pe comună a căutat să atragă tineretul la cămin. De un prețios ajutor le-au fost săteni­lor și numeroasele conferințe pe teme sanitare, ținute la cămin de către doctorița pediatră Irina Malai. Mai activează pe tărîm cultural și tovarășii: Ludovic Bogdandi, Magdalena Bara, Ber­ta Filipovici și alți intelectuali. In afară de bibliotecară și di­rector de cămin, există încă în comună 14 cadre didactice. Co­muna stă bine și din punct de vedere sanitar, dispunînd de 3 medici umani și un veterinar. Dacă ținem cont de tehnicianul agronom și de restul salariaților de la stat, rezultă că avem în Hodod un număr apreciabil de intelectuali. Și dacă toți aceștia ar privi munca pe tărîm cultu­ral ca pe o sarcină nobilă și de onoare, dacă fiecare ar dărui oamenilor din cunoștințele lor, atunci atît în centrul de comună cît și în satele oamenii ar ține o aparținătoare strînsă cu căminul legătură mai cultural și ar avea de învățat mult mai mul­te lucruri folositoare. In consiliul de conducere al căminului cultural (director Ștefan Bara) au fost alese 11 persoane din diferite sectoare de activitate. Ședințele de con­siliu se țin cu destulă regulari­tate și majoritatea membrilor participă la ele. Dar cînd vine vorba de muncă concretă, atunci nu-i prea mare înghesuială. To­varășul Laurențiu Zimmermann, Irina Miszay și Erna Kreck pare-se că au uitat că munca culturală este una din sarcinile lor permanente în calitatea lor de cadre didactice. Tehnicianului agronom, pe nu­me Ioan Pop, i s-au repartizat la începutul anului sarcini concretei să conducă un cerc agrotehnic și un cerc de citit în satul Jurtelec. Iată însă că cercul de citit al tovarășului Pop nu funcționează în bune condițiuni, iar la careul agrotehnic s-au ținut doar patru secții. Un mare ajutor pentru organizarea de manifestări inte­resante la cămin s-ar putea dă medicul veterinar, Sergiu Filip.­ Sectorul zootehnic este destul de dezvoltat în raza comunei Ho­r­dod (135 ovine la întovărășirea­ din Jurtelec, 144 la Lelei și 45 în centrul de comună). Un mic sondaj printre săteni ne arată­ că oamenii ar participa cu plă­cere la conferințe sau seri de] întrebări și răspunsuri pe temei veterinare, dar la cămin medicul­* nu a ținut în perioada de iar­­­­nă decît o conferință. [ In ceea ce privește munca cul­­­turală din comună, tot mai mult­ se pune astăzi problema uneli­ simțitoare îmbunătățiri. In sate­­­le Lelei și Jurtelec. trebuie pă­­răsit sistemul de a organiza ma­­nifestări culturale numai la zi­le mari și să se treacă la o­ activitate continuă. In vederea acestor scopuri, organizația de­ partid trebuie să atragă în mun­ca culturală cadrele didactice, per medici și pe agronomi etc., pe­ toți intelectualii. O dată cu preluarea puterii­ politice din mîinile bur­gheziei și moșierimii, po­­poporul nostru muncitor sub con­ducerea înțeleaptă a partidului a trecut la înfăptuirea prefacerilor revoluționare cu adevărat demo­cratice în viața economică și po­litică a țării noastre. Regimul democrat-popular, cea mai im­portantă cucerire revoluționară a clasei muncitoare și a țărănimii, a creat pentru prima oară în is­toria țării condiții necesare ca poporul muncitor, stăpîn al mun­cii sale libere, al tuturor bogă­țiilor patriei, să-și exercite drep­tul efectiv, să participe la con­ducerea economică și politică țării, la administrarea și gospo­a­dărirea orașelor și satelor noas­tre prin reprezentanții săi aleși în organele de stat. Toate aceste drepturi profund democratice ale poporului mun­citor sunt asigurate prin sistemul nostru electoral înscris în Con­stituția Republicii Populare Ro­mîne — legea fundamentală a statului nostru democrat-popular. Sistemul nostru electoral, regle­mentat în spiritul adevăratului democratism, asigură exercitarea votului universal, egal, direct și secret. U­niversalitatea votului este unul din principiile fun­damentale ale dreptului nostru electoral, în virtutea că­ruia toți oamenii muncii, cetă­țeni ai Republicii Populare Româ­ne care au împlinit vîrsta de 18 ani, fără deosebire de rasă sau naționalitate, sex, religie, grad de cultură, profesie sau durata do­­micilierii, au dreptul de a lua parte la alegerea deputaților, cu excepția celor lipsiți de facultăți mintale și a persoanelor condam­nate prin hotărîre judecătorească la pierderea dreptului electoral. Alegătorii mai vîrstnici își a­­mintesc prea bine despre legile electorale ale regimului burghe­­zo-moșieresc din țara noastră, care răpeau maselor dreptul la vot. Femeile, tineretul, militarii nu aveau dreptul de a alege și de a fi aleși. Mecanismul electo­ral al acelor legi făceau cu pu­tință ca cei bănuiți de convin­geri democratice și „cei fără do­miciliu stabil“ să nu primească cărți de alegători, în schimb, con­form „democrației“ burgheze, vo­tau morții prin agenții electorali ai guvernului. Pe lângă formele multiple ale ciuntirii dreptului electoral, bur­ghezia a mai recurs la diferite fărădelegi, fraude, abuzuri, co­rupție pentru a falsifica voin­ța alegătorilor. In monitorul o­­ficial din iunie—iulie 1926 se a­­rată, spre pildă, că la validarea alegerilor din județul Satu Mare, deputatul Ion Florea dă în vileag că guvernanții văzînd că în sate curentul este împotriva așa-zisu­­lui „partid al poporului“ prezi­dat de generalul Averescu au în­ceput să declare plăși și sate — printre care și plasa Oaș — con­taminate de tifos exantematic. Iată adevărata față a sistemului electoral burghez: Farsa alegerilor din trecut cînd drepturile cetățenilor erau bat­jocorite și călcate în picioare a rămas doar ca o tristă amintire. Astăzi evenimentul alegerilor s-a transformat într-o adevărată săr­bătoare, în care oamenii mun­cii fac bilanțul realizărilor obți­nute sub conducerea înțeleaptă a partidului, el se împletește cu munca însuflețită a poporului muncitor pentru a îndeplini la u­n nivel înalt sarcinile trasate de partid și guvern. Expunîn­­du-și liber votul pentru candi­dații Frontului Democrației Populare, cei mai autentici re­prezentanți ai maselor, poporul muncitor își exprimă încrederea nemărginită față de partid și po­litica sa, față de remarcabilele realizări obținute în anii regi­mului democrat-popular și față de grandioasele perspective des­chise de cel de-al III-lea Con­gres al partidului. C­aracterul profund demo­cratic al sistemului nostru electoral este exprimat și prin faptul că la organizarea și desfășurarea alegerilor participă înseși masele largi de oameni ai muncii. In consiliile F.D.P. și co­misiile electorale sunt atrași sute de mii de oameni ai muncii: muncitori, țărani, intelectuali, membri de partid, membri ai organizațiilor sindicale și de U. T. M., ai comitetelor și comisiilor de femei și ai altor organizații de masă. Numai în regiunea noastră numărul oame­nilor muncii încadrați în aceste consilii și comisii se cifrează la peste 23.740, fără să mai soco­tim zecile de mii de agitatori antrenați în campania electorală. Or, în trecut, pe vremea regi­mului burghezo-moșieresc eveni­mentul alegerilor era o adevăra­tă plagă a maselor de oameni ai muncii care erau hărțuiți, șanta­jați și de multe ori bătuți de ciomăgașii partidelor burgheze sub oblăduirea jandarme­riei și poliției chemate să asigu­re „ordinea“. Cei care aveau mi­siuni să se ocupe de organizarea și desfășurarea alegerilor erau re­crutați dintre elemente speciali­zate în falsificarea voinței alegă­torilor. O statistică a alegerilor generale din Romînia pentru a­­dunarea deputaților din 1937 a­­rată că numărul alegătorilor care nu s-au prezentat la vot a fost de 33,9 la sută. E­sența democratică a legii noastre electorale se re­flectă cu deosebită vigoa­re și în componența deputaților care intră în alcătuirea organe­lor alese. Astfel, în actuala le­gislatură a Marii Adunări Nați­onale 74,1 la sută din deputați sînt muncitori și țărani, iar 25,9 la sută sînt intelectuali legați de popor. In sfaturile populare din­tre cei 137.000 deputați aproape 100.000 sînt muncitori și țărani. Aruncînd o privire asupra componenței deputaților din le­gislatura 1934—1937 de pe timpul regimului burghezo-moșieresc re­iese că în adunarea deputaților nu era nici un muncitor și nici un țăran muncitor deputat. In același timp erau instalați 173 de avocați (reprezentanți ai diferi­telor cercuri de afaceri), 37 „a­­gricultori“ (a se citi moșieri), 23 „proprietari“ plus alte categorii de industriași, comercianți, direc­tori de bănci etc. Cît privește a­­dunarea senatorilor, acolo bur­ghezia și moșierimea s-au îngri­jit să fie o selecție și mai „pu­ră“. Profundul democratism al le­gii noastre electorale se reflectă puternic și în deplina egalitate în drepturi a minorităților naționa­le cu poporul româ­)* Deplina egalitate în drepturi a­ minorităților naționale cu a po­o­porului român iese în evidență­­ și prin faptul că în actuala le­­­gislatură peste 17.000 de depu­­­­tați din sfaturile populare și 67 ° de deputați din Marea Adunare­­ Națională sînt oameni ai mun­­­­cii din rîndurile minorităților­­ naționale. ° P­­unind capăt pentru totdea­ o­una umilitoarei inegalități ° în drepturi a femeii, sta­­­­tul nostru democrat-popular, prin­ sistemul său electoral, asigură fe­­­meilor nu numai dreptul de a’ alege, ci și de a fi alese în ori­­­­care organ de stat. In actuala? legislatură, spre pildă, numărul ® femeilor deputate în sfaturile p populare trece de 35.000, iar în ? Marea Adunare Națională este ® de 71. ? Toate acestea demonstrează ca­­­racterul profund democratic al­ sistemului nostru electoral, parte­a integrantă din democrația socia­­­­listă, cucerirea revoluționară cea­­ mai de seamă a poporului nostru­­ muncitor. ® A­legerile pentru Marea A­­­dunăre Națională și sfa­­­turile populare, care vor­ avea loc la 5 martie 1961, găsesc­­ poporul nostru muncitor an­­­­gaj­at în lupta eroică pentru în­­­făptuirea Directivelor celui de-al­ III-lea Congres al Partidului Muncitoresc Român. Masele de alegători beneficiare ale celor “­ mai largi drepturi electorale cu­­ adevărat democratice se vor pre­­zenta în fața urnelor, dovedind­­ prin votul lor încă o dată unita­­­­tea de monolit între popor, par­is­tid și guvern, caracteristică nu­­­mai unui popor cu adevărat li­­­­ber și pe deplin stăpîn pe soar­­­a­ta sa. IO­AN FETRUȚ 3 procur­or- șef al regiunii Mara­­­ mur­eș, cu y înaltul democratism al sistemului nostru electoral (Drumul­­ flăcăului din­­ Babcăț).)ii Urmară cîteva momente de tă­cere. — Numai dacă ar fi durabilă sudura cu electrozii ăștia, murmură ca pentru sine ingine­­­rul Ursan, șeful secției întreține­re. Apoi spuse tare: Merită, să încercăm. Au plecat toți trei spre forjă. Vasile trecu prin atelierul său și-și luă sculele necesare. Ciocanul era tot ca în ajun. In jur se făcuse loc liber, iar oa­menii așteptau să răstoarne co­losul de metal. Cînd au auzit că ciocanul nu va mai fi răsturnat, s-au privit neîncrezători: „Cum, doar așa s-a procedat de fiecare dată!“j Vasile s-a apucat liniștit de lucru. Cei din jur îi urmăreau mișcările sigure. Văzînd pricepe­rea și siguranța cu care lucra Vasile, unii dădeau din cap murmurînd: „S-ar putea să reu­șească“. A lucrat toată ziua. A doua zi a început din nou de dimi­neață. Din cînd în cînd mai tre­cea cîte unul pe acolo și pleca mai departe, convins că Vasile va reuși. In cea de-a 28-a oră de la începerea sudării cilindrului Va­sile puse ultima picătură de su­dură. In jur erau mulți. — Am terminat — spuse Vasile și se așeză istovit pe un butuc. In momentul cînd pistonul ciocanului se puse în mișcare, cei din jur zimbeau fericiți. De atunci au mai trecut cîteva luni. Ciocanul merge foarte bine. Aceasta a fost prima mare bu­curie a lui Vasile Lauran, de la venirea lui în uzină. Nu peste mult timp i s-a mai adăugat una: a fost primit în rîndurile membrilor de partid. Și în cu­­rînd va mai avea încă una, Va­sile se pregătește să urmeze școala de maiștri. Și, cu siguranță, pe fostul slu­gă din Băbășești, pe constructo­rul din Hunedoara, pe mecani­cul din Ferneziu, pe sudorul de la „Hutira Dezideriu“, pe viito­rul maistru îl așteaptă noi bucu­­riii (Urmare din pag. 1.) Se lăsase noaptea și Vasile tot ci­tea. Intr-un tîrziu a găsit. A ci­tit atent o dată, de două ori, iar cînd a terminat sări în sus, spu­­nîndu-și bucuros: „Asta e!“. A mai recitit textul subliniindu-l pe alocuri, și-a notat ceva pe o hîrtie și apoi s-a culcat. Dimineața a fost primul care a intrat pe poarta uzinei. S-a dus în atelierul său, iar cînd au venit tovarășii lui l-au găsit tă­ind niște țevi subțiri de alamă. A introdus în ele electrozi de sudu­ră și apă de sticlă. După ce și-a pregătit cîteva bucăți, s-a dus la șeful secției. — Și în cit timp l-ai putea termina? — întrebă mecanicul șef, ing. Leca. — Cred că în cel mult 40 de ore — răspunse Vasile. Printre utilajele cu care a fost dotată fabrica de ulei „Ardealul“ din Cărei se nu­mără și cîntarul automat pro­­dus de „Balanța“ Sibiu, cu­­ care se cîntăresc semințele că, intră la uscare. IN FOTOGRA­FIE: Ștefan Bran înscrie can­­­titățile de semințe ce au in­­­­­trat la uscător. BELETRISTICA G. CATANA — Povești poporale din Banat culese din gura­ poporului. Ediția a II-a în­­grijită și prefațată de Ma­­rin Bucur. 192 pag. — 2,90 lei. Ed. tineretului^ ★ ■A A­A — Balade oltenești.­ Culese de C.S. Nicolăescu-­ Plopșor. Prefață de Corneliu Bărbulescu. Colecția „Mio­­ rița“, 188 pag. — 4,95 lei. Ed. tineretului. A­GH. ASACHI­­ Scrieri alese. E­­diție îngrijită și prefațată de N.A. Ursu. Colecția „Biblio­­teca școlarului“ nr. 2. 248 pag. — 4,25 lei. Ed. tineretului. Decada cadourilor pentru femei Din inițiativa Ministerului Co­merțului, pînă la 8 martie se or­ganizează în întreaga țară „De­cada cadourilor pentru femei“. In acest scop și magazinele din regiune au fost aprovizionate cu mari cantități de articole textile, îmbrăcăminte, bibelouri, articole de parfumerie etc. în sortimente variate, punînd astfel la dispo­ziția consumatorilor cele mai diverse articole pentru femei. A v

Next