Pentru Socialism, martie 1961 (Anul 12, nr. 2215-2242)
1961-03-01 / nr. 2215
2 Sn căutarea de noi metode pentru utilizarea mai rațională a lemnului Directivele Congresului al ÎII-lea al P.M.R. cu privire la planul de dezvoltare a economiei naționale pe anii 1960—1965 prevăd ca cel puțin 50—60 la sută din reducerea totală a prețului de cost să se realizeze pe calea micșorării cheltuielilor materiale pe unitate de produs, adică prin reducerea consumurilor specifice. In acest scop și sectorului economiei forestiere îi revine sarcina ca utilizarea lemnului în scopuri industriale să crească cu aproape 17 la sută, iar valoarea produselor prelucrate ce se vor obține în 1965 dintr-un m.c. de masă lemnoasă să fie mai mare cu 80 la silită decît în anul 1959. Pe baza acestor indicații, numeroși muncitori, tehnicieni și ingineri din cadrul întreprinderii „Alexandru Tamaș“ din Sighet se preocupă de găsirea unor metode și procedee care să fie aplicate cu cît mai multă eficacitate în procesul de producție. Numai cele 21 de inovații înaintate în anul 1960 la cabinetul tehnic au adus după ele o eficiență economică antecalculată ce se ridică la suma de 430.000 lei, iar în cursul anului curent s-au mai înregistrat încă 6 propuneri de inovații. Deosebit de interesantă este propunerea de inovație a unui grup de muncitori care prevede: „Croirea direct conică a picioarelor anterioare ale scaunelor tapisate“, care va contribui economisirea anuală a unei canlatități de 20 m.c. cherestea de fag. Tot atît de prețioasă e și mașina de lustruit picioarele anterioare ale scaunelor, concepută de tovarășul Wiliam Lindner; ea înlocuiește munca manuală și costisitoare, asigurînd o creștere considerabilă a productivității muncii și o reducere simțitoare a prețului de cost la această fază de lucru. Dar colectivul acestei întreprinderi, cunoscând succesele remarcabile care s-au înregistrat în ultimii ani pe linia fabricării mobilei corp, unde materia primă de valoare își cu multiple întrebuințări a putut fi înlocuită prin plăci aglomerate din lemn și alte materiale, a reușit să vină cu o prețioasă propunere. Este vorba de înlocuirea cherestelei de fag de calitatea I cu bușteni de calitatea a III-a, pentru fabricarea lețțurilor de mobilă curbată. In vederea experimentării acestei propuneri, Ministerul Economiei Forestiere a dat posibilitatea inițiatorilor ca să-și concretizeze propunerea sub aspectul tehnic și economic la C.I.L. Tîrgu Jiu , unde au avut pusă la dispoziție o linie tehnologică modernă. In urma experimentării a rezultat că produsul rezultat este de bună calitate, ba fiind superior celui realizat din cherestea prin faptul că debitarea s-a făcut cu respectarea direcției fibrelor. Ca să ne dăm mai bine seama de eficiența economică care rezultă din propunerea făcută, este suficient să arătăm că pentru fabricarea unui m. c. de lețuri din cherestea este necesar un volum de 3,5 m.c. bușteni gater fag și în majoritate de calitate superioară, pe cînd după propunerea făcută de acest colectiv nu e necesar decît un volum de 2,2 m.c. bușteni gater fag calitatea II-a și a III-a. Făcînd un mic a calcul, rezultă că la fiecare m.c. lei de mobilă se economisește un volum de 1,3 m.c. bușteni gater fag. Avantajele pe care le prezintă această inovație nu se rezumă numai la economisirea unei cantități de masă lemnoasă, ele se reflectă în mod deosebit și în creșterea sporită a productivității fizice, iar din analiza economică rezultă că prețul de cost poate fi redus substanțial. Numai cu ocazia experimentării la C.I.L. Tîrgu Jiu a rezultat că la fiecare metru cub de lei se poate realiza o economie de circa 200 lei, economii care pot fi și mai mari cînd întreprinderea va avea asigurat un proces tehnologic continuu și specializat pentru producerea acestor leturi de mobilă curbată. Deci, analizîndu-se posibilitățile de aplicare în producție a acestei metode, rezultă că ea prezintă o serie de avantaje față de sistemul actual de prelucrare a acestui produs. Printr-o sortare judicioasă a buștenilor de gater fag clasa a III-a, se poate ușor asigura toată materia primă necesară producerii leturilor de mobilă curbată. Toate aceste propuneri constituie o dovadă grăitoare a spiritului inovator, creator al muncitorilor, tehnicienilor și inginerilor noștri preocupați de găsirea de noi căi în vederea îmbunătățirii proceselor tehnologice, a reducerii consumurilor de materii prime și materiale și a îmbunătățirii calității produselor. :ÎÎÎ?= Propagandă prin conferințe .Lectorii,filialei f.și ai subfilialelor S.R.skl. din regiune participă activ la acțiunile inițiate în cadrul campaniei electorale. Pentru popularizarea realizărilor regimului nostru democrat popular, a mărețelor perspective ce se deschid dezvoltării economiei patriei noastre, pentru a face cunoscut profidul democratism al sistemului rbistru electoral, s-a elaborat un cicp de conferințe, printre care: *,Regiunea Maramureș în plină dezvoltare economică și culturală“, „Sfaturile populare, organe locale ale puterii de stat“, „Profundul democratism al sistemului nostru electoral“ etc. II In cluburi, întreprinderi, instituții, la casele alegătorului și căminele culturale de la sate, lectorii S.R.S.C. au ținut peste 750 de conferințe ce au fost urmărite cu mult interes de aproximativ 90.000 de persoane. Sub auspiciile subfilialei S.R.S.C. Cehu Silvaniei, bunăoară, au fost ținute 6 conferințe în reședința de raion, 8 conferințe în întreprinderi și 106 conferințe la căminele culturale. Conferința „Profundul democratism al sistemului nostru electoral“ expusă de tovarășul Alex. Pop la clasa de cultură a sindicatelor din Baia Mare, de tovarășul Alpizîtu Nemecz pentru femeile din cartierul Valea Roșie, etc. a fost urmată de discuții instructive. * i PENTRU SOCIALISM Aspect din farmacia comunei Strîmtura, raionul Sighet. Farmacista Livia Kroll eliberează medicamentele prescrise de către medicul de circumscripție. Luna trecută s-au eliberat medicamente în mod gratuit pentru 411 rețete. Pentru o producție sporită de porumb Culturii porumbului — locul cel mai bun în asolament Dacă la începutul înființării gospodăriei noastre din Dindeștiu Mic colectiviștii n-au avut avere prea multă și nici suprafață prea mare pentru că nu aveau de unde s-o aducă, în schimb în colectiva noastră au intrat oameni harnici, dornici de muncă. Colectiviștii îndrumați de comuniști au pornit cu dragoste la treabă, hotărîți să nu precupețească nici pricepere și nici strădanie pentru a obține recolte tot mai mari, pentru a dezvolta necontenit gospodăria. In cadrul gospodăriei noastre colective dăm atenția cuvenită atît culturii griului, cît mai ales porumbului, precum și plantelor tehnice. Anul trecut producția de porumb a fost de peste 2.000 kg boabe la hectar. Producția n-a fost mică, dar colectiviștii noștri și-au dat seama cu toții că putem obține o recoltă și mai mare. In anul acesta vom obține desigur o recoltă și mai bogată. Noi știm bine că sporuri de producție se obțin dacă ținem seama de mai multe lucruri cred că pentru gospodăria noasșttră este foarte importantă alegerea locului culturii porumbului în asolament. Este adevărat că încă nu avem experiență prea mare în organizarea teritoriului gospodăriei, dar am avut de multe ori ocazia să atît din broșuri, precum și aflăm cercul agrozootehnic, că porumbbul cere bune plante premergătoare și îndeosebi culturile leguminoase și griul. De aceea, în gospodăria noastră porumbul va fi însămînțat în anul acesta pe suprafețe cultivate în anul trecut cu grîu și trifoi. Cea mai mare parte din acest teren a fost arat din vară, precum și în toamnă. Pe locurile cu o fertilitate mai scăzută s-au transportat îngrășăminte naturale, iar însămințatul îl vom face la timpul optim și cu semințe de porumb dublu hibrid. Tot în legătură cu felul de a folosi terenul țin să arăt că în gospodăria noastră se metoda culturilor duble, practică îndeosebi după recoltarea cartofilor timpurii același teren se ară și se însămînțează cu porumb furajer, mohor și mei sau chiar cu sfeclă de zahăr. In acest fel putem obține de la același hectar pînă la 7.000 kg. cartofi timpurii, 20.000-30.000 kg porumb masă verde sau 25—30.000 kg sfeclă de zahăr. Iosif Stier colectivist din Dindeștiu Mic raionul Cărei Ar fi tine ...conducerea cooperativei „Gutinul“ din Baia Mare ar lua măsuri pentru înzestrarea frizeriei din Cavnic, care îi aparține, cu mobilier și materialele necesare. Totodată, ar fi bine dacă s-ar asigura ca la frizerie să fie și o condică de sugestii și reclamații. (De la I. Tarța) ★ ...conducerea O.C.L. Alimentara s-ar îngriji ca și magazinele din cartierul Valea Roșie Baia Mare (cele din strada Victoriei, Ilie Pintilie și Valea Roșie) ar fi continuu aprovizionate cu ulei, margarine, ape minerale și alte produse alimentare ce se găsesc din abundență și în permanență în alte unități de desfacere. (De la G. Bran — muncitor) în ... în centrul de raion Tg. Lăpuș s-ar deschide un chioșc de desfacere a ziarelor, revistelor, țigărilor și chibritelor. (N. Luca, mecanic minier Băiuț.) Miercuri, î martie 1961. Nici un în afara muncii culturale la sate Cu ani în urmă greu s-a putut înjgheba o echipă artistică în Hodod. Cît despre conferințe, jurnale vorbite nu prea se organizau. Astăzi la căminul cultural din centrul de comună manifestările cultural-artistice se organizează săptămînal și cercurile de citit duc o activitate mulțumitoare. Vorbind despre gradul de pătrundere a culturii în Hodod, nu putem să trecem cu vederea peste cei care s-au angajat în frontul muncii culturale , cadrele de intelectuali din comună. Neobosit muncește pentru culturalizarea maselor profesorul Gligor Bereczki, responsabilul cercului agrotehnic și al cercului științific din centrul de comună, ambele ținute cu regularitate o dată pe săptămînă. In afară de aceasta, profesorul își găsește timp și pentru a conduce un cerc de citit. Alături de cercul de citit de care răspunde Viorica Varga, al tovarășului Bereczki este fruntaș pe comună. Un alt cadru didactic activ căruia frumoasă Hododul îi datorează o reușită la concursul artistic este Ioan Retter, învățător la secția cu limba de predare germană. Intr-un timp relativ scurt tovarășul Retter reușit să întemeieze o echipă de dansuri și o formație de teatru, care au fost apreciate cu ocazia fazei intercomunale a celui de-al VI-lea concurs artistic. In calitatea sa de bibliotecară, Elena Rigan a organizat de multe ori la căminul cultural recenzii și prezentări de cărți, a depus eforturi pentru ridicarea numărului de cititori și indicelui de citire, iar în calitate de secretară U.T.M. pe comună a căutat să atragă tineretul la cămin. De un prețios ajutor le-au fost sătenilor și numeroasele conferințe pe teme sanitare, ținute la cămin de către doctorița pediatră Irina Malai. Mai activează pe tărîm cultural și tovarășii: Ludovic Bogdandi, Magdalena Bara, Berta Filipovici și alți intelectuali. In afară de bibliotecară și director de cămin, există încă în comună 14 cadre didactice. Comuna stă bine și din punct de vedere sanitar, dispunînd de 3 medici umani și un veterinar. Dacă ținem cont de tehnicianul agronom și de restul salariaților de la stat, rezultă că avem în Hodod un număr apreciabil de intelectuali. Și dacă toți aceștia ar privi munca pe tărîm cultural ca pe o sarcină nobilă și de onoare, dacă fiecare ar dărui oamenilor din cunoștințele lor, atunci atît în centrul de comună cît și în satele oamenii ar ține o aparținătoare strînsă cu căminul legătură mai cultural și ar avea de învățat mult mai multe lucruri folositoare. In consiliul de conducere al căminului cultural (director Ștefan Bara) au fost alese 11 persoane din diferite sectoare de activitate. Ședințele de consiliu se țin cu destulă regularitate și majoritatea membrilor participă la ele. Dar cînd vine vorba de muncă concretă, atunci nu-i prea mare înghesuială. Tovarășul Laurențiu Zimmermann, Irina Miszay și Erna Kreck pare-se că au uitat că munca culturală este una din sarcinile lor permanente în calitatea lor de cadre didactice. Tehnicianului agronom, pe nume Ioan Pop, i s-au repartizat la începutul anului sarcini concretei să conducă un cerc agrotehnic și un cerc de citit în satul Jurtelec. Iată însă că cercul de citit al tovarășului Pop nu funcționează în bune condițiuni, iar la careul agrotehnic s-au ținut doar patru secții. Un mare ajutor pentru organizarea de manifestări interesante la cămin s-ar putea dă medicul veterinar, Sergiu Filip. Sectorul zootehnic este destul de dezvoltat în raza comunei Hordod (135 ovine la întovărășirea din Jurtelec, 144 la Lelei și 45 în centrul de comună). Un mic sondaj printre săteni ne arată că oamenii ar participa cu plăcere la conferințe sau seri de] întrebări și răspunsuri pe temei veterinare, dar la cămin medicul* nu a ținut în perioada de iarnă decît o conferință. [ In ceea ce privește munca culturală din comună, tot mai mult se pune astăzi problema uneli simțitoare îmbunătățiri. In satele Lelei și Jurtelec. trebuie părăsit sistemul de a organiza manifestări culturale numai la zile mari și să se treacă la o activitate continuă. In vederea acestor scopuri, organizația de partid trebuie să atragă în munca culturală cadrele didactice, per medici și pe agronomi etc., pe toți intelectualii. O dată cu preluarea puterii politice din mîinile burgheziei și moșierimii, popoporul nostru muncitor sub conducerea înțeleaptă a partidului a trecut la înfăptuirea prefacerilor revoluționare cu adevărat democratice în viața economică și politică a țării noastre. Regimul democrat-popular, cea mai importantă cucerire revoluționară a clasei muncitoare și a țărănimii, a creat pentru prima oară în istoria țării condiții necesare ca poporul muncitor, stăpîn al muncii sale libere, al tuturor bogățiilor patriei, să-și exercite dreptul efectiv, să participe la conducerea economică și politică țării, la administrarea și gospoadărirea orașelor și satelor noastre prin reprezentanții săi aleși în organele de stat. Toate aceste drepturi profund democratice ale poporului muncitor sunt asigurate prin sistemul nostru electoral înscris în Constituția Republicii Populare Romîne — legea fundamentală a statului nostru democrat-popular. Sistemul nostru electoral, reglementat în spiritul adevăratului democratism, asigură exercitarea votului universal, egal, direct și secret. Universalitatea votului este unul din principiile fundamentale ale dreptului nostru electoral, în virtutea căruia toți oamenii muncii, cetățeni ai Republicii Populare Române care au împlinit vîrsta de 18 ani, fără deosebire de rasă sau naționalitate, sex, religie, grad de cultură, profesie sau durata domicilierii, au dreptul de a lua parte la alegerea deputaților, cu excepția celor lipsiți de facultăți mintale și a persoanelor condamnate prin hotărîre judecătorească la pierderea dreptului electoral. Alegătorii mai vîrstnici își amintesc prea bine despre legile electorale ale regimului burghezo-moșieresc din țara noastră, care răpeau maselor dreptul la vot. Femeile, tineretul, militarii nu aveau dreptul de a alege și de a fi aleși. Mecanismul electoral al acelor legi făceau cu putință ca cei bănuiți de convingeri democratice și „cei fără domiciliu stabil“ să nu primească cărți de alegători, în schimb, conform „democrației“ burgheze, votau morții prin agenții electorali ai guvernului. Pe lângă formele multiple ale ciuntirii dreptului electoral, burghezia a mai recurs la diferite fărădelegi, fraude, abuzuri, corupție pentru a falsifica voința alegătorilor. In monitorul oficial din iunie—iulie 1926 se arată, spre pildă, că la validarea alegerilor din județul Satu Mare, deputatul Ion Florea dă în vileag că guvernanții văzînd că în sate curentul este împotriva așa-zisului „partid al poporului“ prezidat de generalul Averescu au început să declare plăși și sate — printre care și plasa Oaș — contaminate de tifos exantematic. Iată adevărata față a sistemului electoral burghez: Farsa alegerilor din trecut cînd drepturile cetățenilor erau batjocorite și călcate în picioare a rămas doar ca o tristă amintire. Astăzi evenimentul alegerilor s-a transformat într-o adevărată sărbătoare, în care oamenii muncii fac bilanțul realizărilor obținute sub conducerea înțeleaptă a partidului, el se împletește cu munca însuflețită a poporului muncitor pentru a îndeplini la un nivel înalt sarcinile trasate de partid și guvern. Expunîndu-și liber votul pentru candidații Frontului Democrației Populare, cei mai autentici reprezentanți ai maselor, poporul muncitor își exprimă încrederea nemărginită față de partid și politica sa, față de remarcabilele realizări obținute în anii regimului democrat-popular și față de grandioasele perspective deschise de cel de-al III-lea Congres al partidului. Caracterul profund democratic al sistemului nostru electoral este exprimat și prin faptul că la organizarea și desfășurarea alegerilor participă înseși masele largi de oameni ai muncii. In consiliile F.D.P. și comisiile electorale sunt atrași sute de mii de oameni ai muncii: muncitori, țărani, intelectuali, membri de partid, membri ai organizațiilor sindicale și de U. T. M., ai comitetelor și comisiilor de femei și ai altor organizații de masă. Numai în regiunea noastră numărul oamenilor muncii încadrați în aceste consilii și comisii se cifrează la peste 23.740, fără să mai socotim zecile de mii de agitatori antrenați în campania electorală. Or, în trecut, pe vremea regimului burghezo-moșieresc evenimentul alegerilor era o adevărată plagă a maselor de oameni ai muncii care erau hărțuiți, șantajați și de multe ori bătuți de ciomăgașii partidelor burgheze sub oblăduirea jandarmeriei și poliției chemate să asigure „ordinea“. Cei care aveau misiuni să se ocupe de organizarea și desfășurarea alegerilor erau recrutați dintre elemente specializate în falsificarea voinței alegătorilor. O statistică a alegerilor generale din Romînia pentru adunarea deputaților din 1937 arată că numărul alegătorilor care nu s-au prezentat la vot a fost de 33,9 la sută. Esența democratică a legii noastre electorale se reflectă cu deosebită vigoare și în componența deputaților care intră în alcătuirea organelor alese. Astfel, în actuala legislatură a Marii Adunări Naționale 74,1 la sută din deputați sînt muncitori și țărani, iar 25,9 la sută sînt intelectuali legați de popor. In sfaturile populare dintre cei 137.000 deputați aproape 100.000 sînt muncitori și țărani. Aruncînd o privire asupra componenței deputaților din legislatura 1934—1937 de pe timpul regimului burghezo-moșieresc reiese că în adunarea deputaților nu era nici un muncitor și nici un țăran muncitor deputat. In același timp erau instalați 173 de avocați (reprezentanți ai diferitelor cercuri de afaceri), 37 „agricultori“ (a se citi moșieri), 23 „proprietari“ plus alte categorii de industriași, comercianți, directori de bănci etc. Cît privește adunarea senatorilor, acolo burghezia și moșierimea s-au îngrijit să fie o selecție și mai „pură“. Profundul democratism al legii noastre electorale se reflectă puternic și în deplina egalitate în drepturi a minorităților naționale cu poporul româ)* Deplina egalitate în drepturi a minorităților naționale cu a pooporului român iese în evidență și prin faptul că în actuala legislatură peste 17.000 de deputați din sfaturile populare și 67 ° de deputați din Marea Adunare Națională sînt oameni ai muncii din rîndurile minorităților naționale. ° Punind capăt pentru totdea ouna umilitoarei inegalități ° în drepturi a femeii, statul nostru democrat-popular, prin sistemul său electoral, asigură femeilor nu numai dreptul de a’ alege, ci și de a fi alese în oricare organ de stat. In actuala? legislatură, spre pildă, numărul ® femeilor deputate în sfaturile p populare trece de 35.000, iar în ? Marea Adunare Națională este ® de 71. ? Toate acestea demonstrează caracterul profund democratic al sistemului nostru electoral, partea integrantă din democrația socialistă, cucerirea revoluționară cea mai de seamă a poporului nostru muncitor. ® Alegerile pentru Marea Adunăre Națională și sfaturile populare, care vor avea loc la 5 martie 1961, găsesc poporul nostru muncitor angajat în lupta eroică pentru înfăptuirea Directivelor celui de-al III-lea Congres al Partidului Muncitoresc Român. Masele de alegători beneficiare ale celor “ mai largi drepturi electorale cu adevărat democratice se vor prezenta în fața urnelor, dovedind prin votul lor încă o dată unitatea de monolit între popor, paristid și guvern, caracteristică numai unui popor cu adevărat liber și pe deplin stăpîn pe soarata sa. IOAN FETRUȚ 3 procuror- șef al regiunii Mara mureș, cu y înaltul democratism al sistemului nostru electoral (Drumul flăcăului din Babcăț).)ii Urmară cîteva momente de tăcere. — Numai dacă ar fi durabilă sudura cu electrozii ăștia, murmură ca pentru sine inginerul Ursan, șeful secției întreținere. Apoi spuse tare: Merită, să încercăm. Au plecat toți trei spre forjă. Vasile trecu prin atelierul său și-și luă sculele necesare. Ciocanul era tot ca în ajun. In jur se făcuse loc liber, iar oamenii așteptau să răstoarne colosul de metal. Cînd au auzit că ciocanul nu va mai fi răsturnat, s-au privit neîncrezători: „Cum, doar așa s-a procedat de fiecare dată!“j Vasile s-a apucat liniștit de lucru. Cei din jur îi urmăreau mișcările sigure. Văzînd priceperea și siguranța cu care lucra Vasile, unii dădeau din cap murmurînd: „S-ar putea să reușească“. A lucrat toată ziua. A doua zi a început din nou de dimineață. Din cînd în cînd mai trecea cîte unul pe acolo și pleca mai departe, convins că Vasile va reuși. In cea de-a 28-a oră de la începerea sudării cilindrului Vasile puse ultima picătură de sudură. In jur erau mulți. — Am terminat — spuse Vasile și se așeză istovit pe un butuc. In momentul cînd pistonul ciocanului se puse în mișcare, cei din jur zimbeau fericiți. De atunci au mai trecut cîteva luni. Ciocanul merge foarte bine. Aceasta a fost prima mare bucurie a lui Vasile Lauran, de la venirea lui în uzină. Nu peste mult timp i s-a mai adăugat una: a fost primit în rîndurile membrilor de partid. Și în curînd va mai avea încă una, Vasile se pregătește să urmeze școala de maiștri. Și, cu siguranță, pe fostul slugă din Băbășești, pe constructorul din Hunedoara, pe mecanicul din Ferneziu, pe sudorul de la „Hutira Dezideriu“, pe viitorul maistru îl așteaptă noi bucuriii (Urmare din pag. 1.) Se lăsase noaptea și Vasile tot citea. Intr-un tîrziu a găsit. A citit atent o dată, de două ori, iar cînd a terminat sări în sus, spunîndu-și bucuros: „Asta e!“. A mai recitit textul subliniindu-l pe alocuri, și-a notat ceva pe o hîrtie și apoi s-a culcat. Dimineața a fost primul care a intrat pe poarta uzinei. S-a dus în atelierul său, iar cînd au venit tovarășii lui l-au găsit tăind niște țevi subțiri de alamă. A introdus în ele electrozi de sudură și apă de sticlă. După ce și-a pregătit cîteva bucăți, s-a dus la șeful secției. — Și în cit timp l-ai putea termina? — întrebă mecanicul șef, ing. Leca. — Cred că în cel mult 40 de ore — răspunse Vasile. Printre utilajele cu care a fost dotată fabrica de ulei „Ardealul“ din Cărei se numără și cîntarul automat produs de „Balanța“ Sibiu, cu care se cîntăresc semințele că, intră la uscare. IN FOTOGRAFIE: Ștefan Bran înscrie cantitățile de semințe ce au intrat la uscător. BELETRISTICA G. CATANA — Povești poporale din Banat culese din gura poporului. Ediția a II-a îngrijită și prefațată de Marin Bucur. 192 pag. — 2,90 lei. Ed. tineretului^ ★ ■A AA — Balade oltenești. Culese de C.S. Nicolăescu- Plopșor. Prefață de Corneliu Bărbulescu. Colecția „Mio rița“, 188 pag. — 4,95 lei. Ed. tineretului. AGH. ASACHI Scrieri alese. Ediție îngrijită și prefațată de N.A. Ursu. Colecția „Biblioteca școlarului“ nr. 2. 248 pag. — 4,25 lei. Ed. tineretului. Decada cadourilor pentru femei Din inițiativa Ministerului Comerțului, pînă la 8 martie se organizează în întreaga țară „Decada cadourilor pentru femei“. In acest scop și magazinele din regiune au fost aprovizionate cu mari cantități de articole textile, îmbrăcăminte, bibelouri, articole de parfumerie etc. în sortimente variate, punînd astfel la dispoziția consumatorilor cele mai diverse articole pentru femei. A v