Pentru Socialism, aprilie 1961 (Anul 12, nr. 2243-2268)

1961-04-23 / nr. 2262

í CRESC INDICII DE MECANIZARE Cu altă trudă trebuia să muncească buzunarul de altă­dată pentru a dobori, secționa și manipula arborii seculari din pădurile noastre! Toporul și joagărul erau unelte nelipsite din mina lui. Poate nicioda­tă n-a crezut că­­ va veni vre­mea cind aceste unelte rudi­mentare să fie puse la o par­te. Și iată că astăzi, în pădu­rile noastre, alături de metode­le noi, pătrund pe o scară tot mai largă mecanismele și u­­tilajele specifice acestui sector. In anul 1957 și-au croit drum in pădurile maramureșene pri­mele ferăstraie mecanice care să înlocuiască toporul și joagă­rul și, o dată cu ele, și mun­ca istovitoare a omului. De a­­tunci s-au doborît și secționat sute de mii de metri cubi de lemn. Azi indicele de mecani­zare la această fază a ajuns să crească la aproape 30 la su­tă din totalul masei lemnoase dată pentru exploatare. Ce în­seamnă pentru sectorul fores­tier acest lucru? O creștere a productivității muncii cu a­­proape 200 la sută față de cea manuală și o reducere a pre­țului de cost cu 2 lei la fie­care metru cub de lemn. Iar în locul instalațiilor pasagere care consumau însemnate can­tități de material lemnos au venit funicularele — instalații cu cablu a căror fire pot fi întinse pe distanțe ce pot ajun­ge pînă*■ la 4 km și care trans­portă pe calea aerului lem­nul, indiferent de anotimp și timp. Totodată, ele asigură scădere considerabilă a pierde­­­rilor de masă lemnoasă la fa­za respectivă, reducîndu-se substanțial folosirea lemnului rotund prin eliminarea con­struirii de drumuri traversate, canale de apă, sisipuri etc., iar productivitatea muncii a­­ crescut față de cea realizată . de atelaje cu 55 la sută. Indi­­­­cele de mecanizare a crescut­­ în acest an cu aproape 100 la 1 sută față de 1960.­­ La încărcatul și descărcatul lemnului — fază de lucru care reclamă multă forță de mun­că și energie din partea mun­­­­citorilor — s-au introdus in­­­­stalații mecanice cu ajutorul­­ cărora se încarcă și descarcă lemnul cu multă ușurință în diferite mijloace de transport. Prin buna întreținere a me­canismelor și utilajelor, precum și prin folosirea lor la capa­citatea normală, muncitorii din sectorul forestier întîmpină cea de-a 40-a aniversare a par­tidului cu noi succese în mun­că. Ei și-au realizat și chiar depășit planul trimestrului I. La doborîtul și secționatul lemnului s-au dat peste plan 38.000 m. c. lemn, iar la res­tul fazelor de lucru toate uti­lajele au realizat o producti­vitate de peste 120 la sută. Asa am obtinut 3.000 kg , * • porumb boabe la hectar In august 1959, cînd a luat ființă gospodăria noastră, cultu­rile de cereale păioase erau deja recoltate și treierate, așa că pri­mul nostru gînd a fost să lucrăm cit mai bine terenul pentru ca recoltele ce le vom obține anul următor să fie cît mai fru­în moase, să fim cît mai mulțumiți de rodul muncii noastre. Tere­nul care urma să fie însămînțat cu porumb a fost arat din vară la adîncimea de 7—8 cm., iar 100 ha, din cele 300 pe care le-am cultivat cu porumb, au fost îngrășate cu cîte 20.000 kg gunoi de grajd la hectar. Toam­na, întreaga suprafață a fost din nou arată la adîncimea de 26 cm. Primăvara devreme terenul a fost grăpat, peste 4 săptămîni s-a trecut cu cultivatoarele și pe urmă s-a mai dat o grăpare, iar înainte de însămînțare s-au dat la hectar cîte 150 kg super­­fosfat și 10 kg azotat de amo­niu. Insămînțatul I-am început la 10 aprilie, folosind sămînță de porumb dublu hibrid linia 105, pe care am semănat-o în așa fel încît să asigurăm cîte 35.000 —40.000 plante la hectar. între­ținerea culturii porumbului fost asigurată prin aplicarea a a patru prașile mecanice și trei prașile manuale. Anul trecut nu am aplicat polenizarea suplimen­tară artificială, care desigur ar fi contribuit la obținerea unei recolte și mai mari de porumb. Totuși, noi am obținut o pro­ducție medie de 5.100 kg porumb știuleți la hectar, adică peste 3.000 kg porumb boabe, iar pe o suprafață de 12 ha am cules cîte 9.200 kg porumb știuleți la hectar. Anul acesta sîntem hotărîți să obținem o producție și mai mare de porumb. In afară de pregă­tirea terenului pe care am fă­cut-o la fel ca și anul trecut — de data aceasta semănatul se face cu mașinile S.M.T.-ului. O dată cu semănatul se face și îngrășatul pămîntului cu super­­fosfat. De asemenea, pe întrea­ga suprafață cultivată cu po­rumb aplicăm îngrășăminte bac­teriene — nitragin și fosforo­­bacteriu, cîte două doze din fie­care la hectar. In anul noi folosim două soiuri de acesta, po­rumb dublu hibrid și anume H.D. 201, care este mai timpuriu, precum și H.D. 205, care are o perioadă mai lungă de vegeta­ție, iar pentru porumbul siloz vom folosi semințe de porumb din producția proprie, convinși că prin aplicarea Sîntem co­rectă a lucrărilor de întreține­re producția de porumb pe care o vom obține în acest an va fi mai mare decît anul trecut. FRANCISC OROSZ președintele gospodăriei agrico­le colective din Foeni Cofetărie originală Ceaiul și cafeaua se știe că nu cresc pe la noi. In schimb se importă în cantități importante și pot fi găsite în orice magazin. In orice oraș, la cofetării ți se prepară cîte un ceai sau cafea cu care să-ți astîmperi foamea, încearcă însă să faci acest lucru la cofetăria din Borșa. Dacă ai ceva în desagă mănînci, dacă nu, rămîi flămînd. De nenumărate ori în cofetăria din Borșa nu se servește dimineața nici ceai, nici cafea. Poate găsești ouă? Dar de unde! Te întrebi pe drept cuvînt. Oare ce cred tovarășii de la co­fetăria din Borșa că mînîncă oamenii dimineața? N-ar strica să se ia măsuri ca și aici să se servească ceai, cafea, jumări și o­­chiuri. Este oare aceasta o imposibilitate? Nicidecum! Faptele vor dovedi în ce măsură tovarășii de la cofetăria din Borșa țin seama de satisfacerea doleanțelor consumatorilor. E. R. O vădită neglijență La cinematograful I.I. C. Frimu“ din Baia Mare în holul de la intrare pere­ții sunt pestriți de spărturi și pete de noroi, iar pe la col­țuri atîrnă prize de păianjeni. O vădită neglijență față de curățenie se remar­că și în sala de spec­tacole. Dușumeaua n-a fost spălată și dată cu motorină, praful amestecat cu coji de semințe de floarea-soarelui s-a depus intr-un s­trat destul de gros. Aceeași neglijență se manifestă și pen­tru ventilația sălii de spectacole și evi­tarea unor încurcă­turi în locurilor în ocuparea sală. Conducerea casei de cultură a sindi­catelor ar trebui să ia măsuri pentru a pune lucrurile la punct. A. P, ■I PENTRU­ SOGIAUSM prima brigada de inovatori a fabricii „i septemorie a in cam mare, am ea fac pane muralu­­rii de­ la secția sculărie. De la înființarea ei, brigada a realizat 8 inovații, dintre care 3 au fost discutate și introduse in procesul de producție. Una dintre ele — modificarea semicochilei pentru arzătoare aragaz­e aduce economii anuale în valoare de 21.000 lei. IN FOTOGRAFIE (de la stingă la dreapta): Alexandru Bucsko, Alexandru Katocz, Iosif Szolomajer, Iuliu Tankoczi și Ale­xandru Kuritan. Teme de inovații Natural că mișcarea de ino­vații nu trebuie să se desfășoa­re la întîmplare, ci pe baza unui plan concret, orientînd activitatea creatoare a muncitorilor, ingine­rilor spre rezolvarea probleme­lor de bază ale producției. Cabinetul tehnic al fabricii „1 Septembrie" a întocmit un ase­menea plan tematic. Unele teme au și fost rezolvate, iar econo­miile antecalculate prin aplicarea inovațiilor se ridică la peste 130.000 lei. Iată ce cuprinde printre altele acest plan . — Eliminarea ondulării piese­lor emailate plate de la mașini­le de gătit cu gaze, prin crearea unui dispozitiv de îndreptare a piesei după ardere. — înlocuirea galeriilor din fon­tă de la reșoul aragaz cu gale­rii din tablă. Se pune sarcina confecționării acestor galerii. — Realizarea și adaptarea unui termoregulator la mașinile de gătit cu gaze. Să fie simplu, rea­lizabil din materiale disponibile și să corespundă din punct de vedere calitativ celor mai supe­rioare dispozitive similare exis­tente pe piața mondială. — Dispozitiv complex pentru găurirea balamalelor la ușa ma­șinii de gătit emailată și a sobei de încălzit, dispozitivul să­mită o găurire uniformă și per­cu o productivitate ridicată. — Dispozitiv universal pentru îndoit țevi cu o rază de încovo­iere ușor variabilă și să permi­tă mecanizarea acestei operații. LA I. C. I. L. SATU MARE Cursuri de calificare pentru muncitori Unul dintre criteriile princi­pale ale întrecerii socialiste în cinstea aniversării a 40 de ani de la înființarea Partidului Comu­nist din Romînia este îmbunătă­țirea permanentă a calității pro­duselor. In acest scop, cunoscînd că o calificare mai înaltă a muncitori­lor asigură o mai bună calitate a produselor, conducerea întrep­rinderii I.C.I.L. Satu Mare a tre­cut la organizarea unui curs de calificare cepționeri pentru muncitorii re­­și smîntînitori, cu o durată de trei săptămîni, începînd de la 3 aprilie a.c. Cursanții, în număr de 20, au fost selecționați de pe toată raza de activitate a întreprinderii. In vederea unei temeinice în­sușiri a proceselor tehnologice de către cursanți, lectorii care pr­edau sînt inginerii și tehni­cienii cei mai bine pregătiți din întreprindere. Cursanților li s-au­ asigurat condiții favorabile și anume: cazare gratuită, masă la cantină, rechizite școlare, cărți și manuale tehnice de speciali­tate, sală de lectură etc. In cadrul lecțiilor de speciali­tate — care sunt teoretice și practice — s-au prevăzut subiec­te ca: condițiile unui lapte să­nătos, igienic și de calitate; de­fectele laptelui; tehnica rel­a­țio­­nării și transportării lant­­ui și produselor lactate; prelucrarea laptelui smîntînit; cunoașterea STAS-urilor și normelor interne de consum specific; cunoașterea și manipularea diferitelor utilaje și a aparaturii de specialitate etc. Lecțiile sunt pregătite pe baza unei bibliografii tehnice bogate și cu ocazia pregătirilor se îm­bină în mod armonios problemele teoretice cu cele practice. Trebuie să remarcăm în special activitatea rodnică depusă de in­ginerul Leontin Silaghi, Ion Miclea, Alexandru Keresztesi și Grigore Fetcaș, care — în calitate de lec­tori — prin aportul și sprijinul lor concret și­­ eficace au contri­buit în mare măsură la îmbogă­țirea cunoștințelor de specialitate ale cursanților. Este important faptul că și din partea cursanților s-a observat un interes deosebit în însușirea conștiincioasă și temeinică a cu­noștințelor predate. Se eviden­țiază în mod deosebit tovarășii Ion Timiș de la centrul de lapte din Rozavlea, loan Iacob din Mireșu Mare, loan Mureșan de la fabr­ica din Satu Mare, Alexandru Pallay din Vetiș, Augustin Hordo din Copalnic-Mănăștur, Gheorghe Jorj din Lăpușu Romînesc, și alții. Ioan Kruzlics coresp. voluntar Una din bogățiile colectiviștilor din Ar­du­sat o constituie și sunia de oi, Întrețin pășunile In raionul Cărei se acordă multă atenție lucrărilor de în­treținere a pășunilor. In comuna Vezendiu, bunăoară, s-au făcut defrișări, curățindu-se de mără­cini 4 hectare teren. La Ghilvaci au fost curățite de spini și sca­ieți 156 hectare pășune. Elena Nagy coresp. voluntară Ce să citim: * i COSTACHE ANTON . Colegi de clasă - schițe și povestiri. Cape­lă și ilustrații de Geor­­geta Năpăruș. 88 pag. — 2,50 lei. Ed.­­tineretului. Duminică, 23 aprilie 1961 Creația folclorică în dans la al VI-lea concurs al formațiilor artistice de amatori din raionul Cehu Silvaniei De-a lungul celui de-al VI-lea concurs al formațiilor artistice de amatori (fazele inter­comunală, ra­ională) organizat in cinstea ce­lei de-a 40-a aniversări a înteme­ierii partidului, s-a făcut o ade­vărată inm­isiune în folclorul ra­ionului nostru. Adunînd florile cele mai frumoase, la sfîrșitul fazei raionale a concursului am format un buchet bogat de for­mații care exprimă autentic va­lorile neprețuite ale creației noas­tre populare. Ne vom opri asupra fazei ra­ionale desfășurată pe scena Ca­sei raionale de cultură din Cehu Silvaniei. Dintre formațiile artis­tice numeroase care și-au dat concursul am ales ca subiect de discuție formațiile de dansuri — cele mai autentice forme de ex­primare ale creației folclorice. Formațiile de dansuri au ex­primat prin coloritul local mun­ca entuziastă a tineretului pen­tru clădirea vieții noi. Astfel, formația de la Băița s-a impus prin hotărîre, disciplină, bărbă­ție. Dansul local din Corund a cîștigat prin disciplină fermă, bătaie hotărită, unitate deplină între execuție și hotărîre interi­oară. El exprimă dîrzenia omu­lui — locuitor al plaiurilor de sub munții Codrului în lupta neînduplecată cu natura. Dansul acesta dispune de o mare inspi­rație specifică, Fericita combina­ție a elementului folcloric cu in­terpretarea avîntată a tinerei for­mații a închegat un dans local cu valori incontestabile. Formația de dans din Bicaz s-a afirmat prin voiciune, dina­mism, fermitate. Dansatorii au demonstrat dansul local de pură autenticitate — dansul codrenesc, nu prea cunoscut publicului. El se remarcă prin bogăția elemen­telor constitutive, puternicul co­lorit local, caracterul ritmic și dinamic. Arhitectonica dansului cuprinde o gamă întinsă de miș­cări și ritmuri vii și precise. Miș­cările sunt atît de armonioase și distinse incit dansul este de o rară plasticitate. E greu să nu-ți dai seama că ele sunt alese și calculate cu iscusință, meticulo­zitate, ctntărite și meșteșugite de marele artist anonim. Valoarea autenticului intr-un dans constă în ponderea elementului specific. In aceasta rezidă explicația fap­tului că un dans este reținut de memorie, iar altul prea puțin. Dansul codrenesc menține aten­ția permanent încordată, iar pe alocuri o fascinează de-a dreptul (gradația săltărilor și săriturilor, inclusiv executarea faimoasei roa­te codrenești). Frumusețea dan­sului crește prin sunetul limpe­de al clarinetului stăpînit temei­nic de țăranul muncitor Vasile Negrea. Bicăzenii înșiși erau pă­trunși de frumusețea dansului lor și ca atare toți au articulat cu mare forță și energie fiecare mișcare. După interpretarea dansului, în memorie îmi dominau multe din mișcări tocmai din cauza gingășiei și ineditului. Talenta­tul dansator Vasile Seras,­­ in­structorul dansului, a exercitat o vie impresie. Dansul acesta de înaltă ținu­tă artistică și care exprimă intu­t­­ea încununată de succes a locui­torilor de la poalele Codrului trebuie să-și găsească un loc de frunte in folclorul nostru cu­noscut. In actualul concurs problema centrală a constituit-o lupta pentri­tru calitatea muncii artistice. Su­perioritatea netă a concursului din 1961 față­­ concursul al V-lea este indis­ibilă. De aceea, concursul al VI-lea al formațiilor artistice de ama­tori constituie un prețios oma­giu închinat glorioasei aniversări a întemeierii partidului nostru. E. Gh. Borca profesor (De la subredacția din Satu Mare). In jurul unei mici mașini de­­ rectificat stăteau aplecați, exa­­minînd cu art­­­’­e fiecare ro­tiță — axul cu o piatră de po­lizor cît un degetar — comu­niștii Zoltán Nemeth, șeful secției mecanică de la uzina „Unio“, și Ștefan Murányi, se­cretarul organizației de bază. încordarea cu care priveau a­­cest obiect, i-a făcut să nu ne­ observe că îi priveam de la cîțiva pași. Apropiindu-ne, i-am auzit vorbind : — In locul acestei roți dința­te va trebui să confecționăm una mai mare; întregul corp al lagărului va trebui să-l ridicăm mai sus pentru a face posi­bilă rectificarea roților dințate și de diametre peste 150—300 mm. .Mașina trebuie consolida­tă și modernizată în așa fel ca să asigure o mare precizie de rectificare a dinților. Apropiindu-ne mai mult, cei doi începură să ne lămurească că se preocupă cu moderniza­rea unei mașini de rectificat roți dințate care pînă în pre­zent nu era prea folosită din cauza diametrului prea mic de roți ce se puteau rectifica cu ea. Este o problemă foarte im­portantă în privința asigurării unei danturi uniforme la ro­țile dințate pentru troliile de mină și pentru alte produse.­ ­­ Din cauza neuniformității din­ților, roțile produc zgomot în timpul funcționării și se de­fectează foarte repede. Pînă a­­cum roțile dințate cu dinți in­teriori nu puteau fi centrate cu precizie nici la strungirea concentrică a părților de fixare. Prin dispozitivul nostru, recent construit, se asigură o cen­trare perfectă, iar prin recti­ficarea dinților pe care intenți­onăm să o efectuăm cu aju­torul acestei mașinuțe vom e­­limina cu desăvîrșire trepida­țiile și zgomotul care în trecut se produceau la troliile Mell. Primele încercări au dat re­zultate mulțumitoare." La aceste inovații și moder­nizări lucrează cu multă pri­cepere lăcătușul Vasile Oprea și rectificatorul Ștefan Mandi. De la tovarășul Ștefan Pink, tehnicianul principal al secției, am aflat și alte lucruri intere­sante: secția mecanică a avut realizări importante în înde­plinirea angajamentelor în cin­stea celei de-a 40-a aniver­sări a Partidului Comunist din România. Planul de producție pe primul trimestru a fost în­deplinit cu două zile înainte de termen. In acest răstimp rebuturile au fost reduse cu 50 la sută față de coeficientul admis. Este natural ca să fie obținute asemenea cu astfel de muncitori rezultate știenți, care se preocupă con­tod organizat de crearea con­un­dițiilor optime de muncă, de perfecționarea utilajului și a procesului tehnologic. Secția mecanică se situtează pe locul I în întrecerea socia­listă pe primul trimestru. Augustin Mureșan­u»* A - g V VJLQQQ fl SL9JLSJ12JISLSLS.SL2.2- SLQ.2 1 PJLQ .19 9JL2.SLP.SLSL2JLȘL2JLILSL2JIJLSLAJUULB. 8 ^JUULIiJLJULSJiJLSUiiULSLJL^ QJiA2JLSL2JLSLSLSL2JL2JLSLJL!JLSLí2 ft ft Mai multă atenție lucrărilor de refacere a pădurilor La Ocolul silvic din Livada, deși campania de împăduriri început la data de 4 martie, ea a nu s-a desfășurat peste tot la înălțimea cerințelor actuale. A­­cest lucru se datorește faptului că nu s-au asigurat din timp toate condițiile de ordin tehnic și organizatoric, ele fiind inclu­se în planul de măsuri, însă neur­mărite și rezolvate la timpul oportun. Spre pildă, Ocolul sil­vic Satu Mare avea sarcina de­ a scoate puieți din pepiniera de la Ardud pentru șantierele din Livada. Insă datorită neatenției cu care s-a lucrat, majoritatea puieților au fost scoși cu rădă­cini scurte și zdrelite, iar sorta­rea, numărarea și legarea s-au făcut sub toată critica. Cele două camioane au transportat de la pepinieră la șantier puieți într-un mod cu totul inadmisi­bil. Astfel, ajunși la ghețărie, au trebuit să fie din nou sortați și legați, ca apoi să treacă la de­pozitare. înființarea ghețăriei în apro­pierea șantierelor de împăduriri a fost o măsură lăudabilă, fiind­că prin aceasta se pot asigura condiții optime de păstrare puieților. Totuși, se poate obiec­a­ta că ușa acestei ghețării a fost amplasată spre sud — fapt ce permite pătrunderea luminii cînd se lucrează în interior. Apoi, prezența unei cantități nate de apă îngreunează însem­buna desfășurare a muncii și păstrarea normală a plantelor. Aici s-au depozitat o parte din puieți prea tîrziu, cînd ei deja au început să înmugurească și astfel la ora actuală există circa C0.000 puieți carpen și 70.000 de arțar, este nu numai că au înmugurit, dar au și înfrunzit. Nu mai vorbim de dezordinea care domnește la intrarea în ghețărie. Zeci de mii de puieți sunt împrăștiați și căl­cați în picioare de către mun­citorii care vin după ei să-i ducă la șantiere. Dacă parcurgi șantierele de împădurire și aici lucrurile nu stau tocmai bine. In primul rînd, serviciul aprovizionare din I.F. Satu Mare — de care aparține Ocolul silvic Livada — n-a rezol­vat problema asigurării șantie­relor cu găleți pentru purtatul puieților, deși a avut sarcina ca pînă la data de 15 martie să expedieze la Livada 200 bucăți. Prin faptul că aceste găleți n-au fost trimise la timp și în număr suficient, plantatorii sînt nevoiți să poarte puieți în mină. Or, în acest fel sînt veșnic expuși vîntului și razelor solare, care contribuie la uscarea sistemului radicelar și astfel reușita planta­țiilor rămîne sub semn de între­bare. Și serviciul investiții se face vinovat prin faptul că n-a terminat și dat în folosință la timp cabanele pentru cazarea muncitorilor. Conducerea S.F. a știut că la Livada este volumul cel mai mare de împăduriri și că aici sunt condiții diferite de muncă— unde se cere multă competență în conducerea tehnică a lucră­rilor. Cu toate acestea, n-a con­trolat la timp felul cum servi­ciile in cauză s-au achitat de sarcinile ce le-au avut pentru campania de împăduriri. Ea se face înno­­ âtă prin faptul că n-a asigurat șantierele cu personal competent decît pe hîrtie. La data de 17 aprilie am găsit la fiecare șantier doar cite un pă­durar care conducea și indruma munca unui număr de 120-150 muncitori. Iar din partea perso­nalului tehnic pentru cei 700 de muncitori exista numai mais­trul Nicolae Bota, care în pri­mul rînd nu putea să parcurgă toate șantierele și în al doilea rînd nu este încă în măsură să dea îndrumările tehnice sare la această importantă nece­lu­crare. Oamenii nefiind îndru­mați îndeaproape, execută lu­crări de slabă calitate. Spre pil­dă, la șantierul condus de pădu­rarul Gheorghe Libotean, plan­tatorii poartă puieții în mină, multe gropi nu se fac 40/40/40 cm, așa cum prevăd normele tehnice (unele sînt de 20/17/20), nu se respectă distanțele între puieți și rînduri. Solul scos din gropi nu se afinează, mulți pu­­ieți sunt plantați strimb și peste ei se pun bulgări de pămint. Aceleași deficiențe s-au consta­tat și la șantierul condus de pă­durarul Radu Kratcsik. Nerespectarea tuturor regulilor de executare a plantațiilor are consecințe grave asupra tinere­lor plantule. Dacă ele n-au asi­gurate din timp toate condițiile de hrană, aerisire, căldură nu pot să se dezvolte și etc. lu­crarea poate ajunge până la com­promitere completă. Ocolul silvic Livada n-a ținut cont de faptul că în acest an condițiile de împăduriri au deve­nit favorabile destul de timpu­riu și nu a asigurat dinamica forțelor de muncă în funcție de urgența lucrărilor și astfel cam­pania a întîrziat. Lucrările tre­buiau deja terni­­ate, însă aici mai sunt circa 50 hectare nealan­­tate. Se remarcă o slabă preocupare din partea biroului silvic de la I.F. Satu Mare în ce privește buna organizare a desfășurării campaniei de împăduriri. El se face vinovat prin faptul că n-a asigurat asistența tehnică, iar conducerea întreprinderii prin faptul că n-a controlat și tras la răspundere toți factorii care erau însărcinați cu aceste lu­crări. Oare se poate ca pe un șantier așa de important să nu existe într-o zi nici un inginer? Aici e vorba de investirea unei sume de peste un milion de lei și trebuie ca acești bani să fie folosiți cu multă chibzuință. Directivele C.C. al P.M.R. cu privire la criteriile principale ale întrecerii socialiste în cinstea aniversării a 40 de ani de la în­ființarea Partidului Comunist din România au arătat căile princi­pale de îmbunătățire a calită­ții produselor și lucrărilor din sectorul economiei forestiere. De aceea se impune ca imediat să se treacă la remedierea lipsu­rilor care frmnează buna desfă­șurare a lucrărilor de pe șantie­rele Ocolului silvic din Livada. Să se aibă grijă ca recepția aces­tor plantații să se facă cu mult simț de răspundere, iar condu­cerea D.R.E.F. Maramureș să a­­nalizeze de urgență felul cum serviciul silvic a ajutat, îndru­mat și coordonat munca pe șan­tiere nu numai la Livada, ci și la restul ocoalelor silvice. Acum au început împăduririle la munte și este necesar ca aici să se asigure o îndrumare con­cretă. To­t inginerii și tehnicienii să fie tot timpul pe teren, fiind­că rolul lor este de a lua parte activă la această importantă ac­țiune, care nu trebuie să fie lăsată numai pe seama pădurari­lor și brigadierilor. Ing. ION RETEGEN La Ocolul silvic din Livada

Next