Pentru Socialism, aprilie 1961 (Anul 12, nr. 2243-2268)
1961-04-23 / nr. 2262
í CRESC INDICII DE MECANIZARE Cu altă trudă trebuia să muncească buzunarul de altădată pentru a dobori, secționa și manipula arborii seculari din pădurile noastre! Toporul și joagărul erau unelte nelipsite din mina lui. Poate niciodată n-a crezut că va veni vremea cind aceste unelte rudimentare să fie puse la o parte. Și iată că astăzi, în pădurile noastre, alături de metodele noi, pătrund pe o scară tot mai largă mecanismele și utilajele specifice acestui sector. In anul 1957 și-au croit drum in pădurile maramureșene primele ferăstraie mecanice care să înlocuiască toporul și joagărul și, o dată cu ele, și munca istovitoare a omului. De atunci s-au doborît și secționat sute de mii de metri cubi de lemn. Azi indicele de mecanizare la această fază a ajuns să crească la aproape 30 la sută din totalul masei lemnoase dată pentru exploatare. Ce înseamnă pentru sectorul forestier acest lucru? O creștere a productivității muncii cu aproape 200 la sută față de cea manuală și o reducere a prețului de cost cu 2 lei la fiecare metru cub de lemn. Iar în locul instalațiilor pasagere care consumau însemnate cantități de material lemnos au venit funicularele — instalații cu cablu a căror fire pot fi întinse pe distanțe ce pot ajunge pînă*■ la 4 km și care transportă pe calea aerului lemnul, indiferent de anotimp și timp. Totodată, ele asigură scădere considerabilă a pierderilor de masă lemnoasă la faza respectivă, reducîndu-se substanțial folosirea lemnului rotund prin eliminarea construirii de drumuri traversate, canale de apă, sisipuri etc., iar productivitatea muncii a crescut față de cea realizată . de atelaje cu 55 la sută. Indicele de mecanizare a crescut în acest an cu aproape 100 la 1 sută față de 1960. La încărcatul și descărcatul lemnului — fază de lucru care reclamă multă forță de muncă și energie din partea muncitorilor — s-au introdus instalații mecanice cu ajutorul cărora se încarcă și descarcă lemnul cu multă ușurință în diferite mijloace de transport. Prin buna întreținere a mecanismelor și utilajelor, precum și prin folosirea lor la capacitatea normală, muncitorii din sectorul forestier întîmpină cea de-a 40-a aniversare a partidului cu noi succese în muncă. Ei și-au realizat și chiar depășit planul trimestrului I. La doborîtul și secționatul lemnului s-au dat peste plan 38.000 m. c. lemn, iar la restul fazelor de lucru toate utilajele au realizat o productivitate de peste 120 la sută. Asa am obtinut 3.000 kg , * • porumb boabe la hectar In august 1959, cînd a luat ființă gospodăria noastră, culturile de cereale păioase erau deja recoltate și treierate, așa că primul nostru gînd a fost să lucrăm cit mai bine terenul pentru ca recoltele ce le vom obține anul următor să fie cît mai fruîn moase, să fim cît mai mulțumiți de rodul muncii noastre. Terenul care urma să fie însămînțat cu porumb a fost arat din vară la adîncimea de 7—8 cm., iar 100 ha, din cele 300 pe care le-am cultivat cu porumb, au fost îngrășate cu cîte 20.000 kg gunoi de grajd la hectar. Toamna, întreaga suprafață a fost din nou arată la adîncimea de 26 cm. Primăvara devreme terenul a fost grăpat, peste 4 săptămîni s-a trecut cu cultivatoarele și pe urmă s-a mai dat o grăpare, iar înainte de însămînțare s-au dat la hectar cîte 150 kg superfosfat și 10 kg azotat de amoniu. Insămînțatul I-am început la 10 aprilie, folosind sămînță de porumb dublu hibrid linia 105, pe care am semănat-o în așa fel încît să asigurăm cîte 35.000 —40.000 plante la hectar. întreținerea culturii porumbului fost asigurată prin aplicarea a a patru prașile mecanice și trei prașile manuale. Anul trecut nu am aplicat polenizarea suplimentară artificială, care desigur ar fi contribuit la obținerea unei recolte și mai mari de porumb. Totuși, noi am obținut o producție medie de 5.100 kg porumb știuleți la hectar, adică peste 3.000 kg porumb boabe, iar pe o suprafață de 12 ha am cules cîte 9.200 kg porumb știuleți la hectar. Anul acesta sîntem hotărîți să obținem o producție și mai mare de porumb. In afară de pregătirea terenului pe care am făcut-o la fel ca și anul trecut — de data aceasta semănatul se face cu mașinile S.M.T.-ului. O dată cu semănatul se face și îngrășatul pămîntului cu superfosfat. De asemenea, pe întreaga suprafață cultivată cu porumb aplicăm îngrășăminte bacteriene — nitragin și fosforobacteriu, cîte două doze din fiecare la hectar. In anul noi folosim două soiuri de acesta, porumb dublu hibrid și anume H.D. 201, care este mai timpuriu, precum și H.D. 205, care are o perioadă mai lungă de vegetație, iar pentru porumbul siloz vom folosi semințe de porumb din producția proprie, convinși că prin aplicarea Sîntem corectă a lucrărilor de întreținere producția de porumb pe care o vom obține în acest an va fi mai mare decît anul trecut. FRANCISC OROSZ președintele gospodăriei agricole colective din Foeni Cofetărie originală Ceaiul și cafeaua se știe că nu cresc pe la noi. In schimb se importă în cantități importante și pot fi găsite în orice magazin. In orice oraș, la cofetării ți se prepară cîte un ceai sau cafea cu care să-ți astîmperi foamea, încearcă însă să faci acest lucru la cofetăria din Borșa. Dacă ai ceva în desagă mănînci, dacă nu, rămîi flămînd. De nenumărate ori în cofetăria din Borșa nu se servește dimineața nici ceai, nici cafea. Poate găsești ouă? Dar de unde! Te întrebi pe drept cuvînt. Oare ce cred tovarășii de la cofetăria din Borșa că mînîncă oamenii dimineața? N-ar strica să se ia măsuri ca și aici să se servească ceai, cafea, jumări și ochiuri. Este oare aceasta o imposibilitate? Nicidecum! Faptele vor dovedi în ce măsură tovarășii de la cofetăria din Borșa țin seama de satisfacerea doleanțelor consumatorilor. E. R. O vădită neglijență La cinematograful I.I. C. Frimu“ din Baia Mare în holul de la intrare pereții sunt pestriți de spărturi și pete de noroi, iar pe la colțuri atîrnă prize de păianjeni. O vădită neglijență față de curățenie se remarcă și în sala de spectacole. Dușumeaua n-a fost spălată și dată cu motorină, praful amestecat cu coji de semințe de floarea-soarelui s-a depus intr-un strat destul de gros. Aceeași neglijență se manifestă și pentru ventilația sălii de spectacole și evitarea unor încurcături în locurilor în ocuparea sală. Conducerea casei de cultură a sindicatelor ar trebui să ia măsuri pentru a pune lucrurile la punct. A. P, ■I PENTRU SOGIAUSM prima brigada de inovatori a fabricii „i septemorie a in cam mare, am ea fac pane muralurii de la secția sculărie. De la înființarea ei, brigada a realizat 8 inovații, dintre care 3 au fost discutate și introduse in procesul de producție. Una dintre ele — modificarea semicochilei pentru arzătoare aragaze aduce economii anuale în valoare de 21.000 lei. IN FOTOGRAFIE (de la stingă la dreapta): Alexandru Bucsko, Alexandru Katocz, Iosif Szolomajer, Iuliu Tankoczi și Alexandru Kuritan. Teme de inovații Natural că mișcarea de inovații nu trebuie să se desfășoare la întîmplare, ci pe baza unui plan concret, orientînd activitatea creatoare a muncitorilor, inginerilor spre rezolvarea problemelor de bază ale producției. Cabinetul tehnic al fabricii „1 Septembrie" a întocmit un asemenea plan tematic. Unele teme au și fost rezolvate, iar economiile antecalculate prin aplicarea inovațiilor se ridică la peste 130.000 lei. Iată ce cuprinde printre altele acest plan . — Eliminarea ondulării pieselor emailate plate de la mașinile de gătit cu gaze, prin crearea unui dispozitiv de îndreptare a piesei după ardere. — înlocuirea galeriilor din fontă de la reșoul aragaz cu galerii din tablă. Se pune sarcina confecționării acestor galerii. — Realizarea și adaptarea unui termoregulator la mașinile de gătit cu gaze. Să fie simplu, realizabil din materiale disponibile și să corespundă din punct de vedere calitativ celor mai superioare dispozitive similare existente pe piața mondială. — Dispozitiv complex pentru găurirea balamalelor la ușa mașinii de gătit emailată și a sobei de încălzit, dispozitivul sămită o găurire uniformă și percu o productivitate ridicată. — Dispozitiv universal pentru îndoit țevi cu o rază de încovoiere ușor variabilă și să permită mecanizarea acestei operații. LA I. C. I. L. SATU MARE Cursuri de calificare pentru muncitori Unul dintre criteriile principale ale întrecerii socialiste în cinstea aniversării a 40 de ani de la înființarea Partidului Comunist din Romînia este îmbunătățirea permanentă a calității produselor. In acest scop, cunoscînd că o calificare mai înaltă a muncitorilor asigură o mai bună calitate a produselor, conducerea întreprinderii I.C.I.L. Satu Mare a trecut la organizarea unui curs de calificare cepționeri pentru muncitorii reși smîntînitori, cu o durată de trei săptămîni, începînd de la 3 aprilie a.c. Cursanții, în număr de 20, au fost selecționați de pe toată raza de activitate a întreprinderii. In vederea unei temeinice însușiri a proceselor tehnologice de către cursanți, lectorii care predau sînt inginerii și tehnicienii cei mai bine pregătiți din întreprindere. Cursanților li s-au asigurat condiții favorabile și anume: cazare gratuită, masă la cantină, rechizite școlare, cărți și manuale tehnice de specialitate, sală de lectură etc. In cadrul lecțiilor de specialitate — care sunt teoretice și practice — s-au prevăzut subiecte ca: condițiile unui lapte sănătos, igienic și de calitate; defectele laptelui; tehnica relaționării și transportării lantui și produselor lactate; prelucrarea laptelui smîntînit; cunoașterea STAS-urilor și normelor interne de consum specific; cunoașterea și manipularea diferitelor utilaje și a aparaturii de specialitate etc. Lecțiile sunt pregătite pe baza unei bibliografii tehnice bogate și cu ocazia pregătirilor se îmbină în mod armonios problemele teoretice cu cele practice. Trebuie să remarcăm în special activitatea rodnică depusă de inginerul Leontin Silaghi, Ion Miclea, Alexandru Keresztesi și Grigore Fetcaș, care — în calitate de lectori — prin aportul și sprijinul lor concret și eficace au contribuit în mare măsură la îmbogățirea cunoștințelor de specialitate ale cursanților. Este important faptul că și din partea cursanților s-a observat un interes deosebit în însușirea conștiincioasă și temeinică a cunoștințelor predate. Se evidențiază în mod deosebit tovarășii Ion Timiș de la centrul de lapte din Rozavlea, loan Iacob din Mireșu Mare, loan Mureșan de la fabrica din Satu Mare, Alexandru Pallay din Vetiș, Augustin Hordo din Copalnic-Mănăștur, Gheorghe Jorj din Lăpușu Romînesc, și alții. Ioan Kruzlics coresp. voluntar Una din bogățiile colectiviștilor din Ardusat o constituie și sunia de oi, Întrețin pășunile In raionul Cărei se acordă multă atenție lucrărilor de întreținere a pășunilor. In comuna Vezendiu, bunăoară, s-au făcut defrișări, curățindu-se de mărăcini 4 hectare teren. La Ghilvaci au fost curățite de spini și scaieți 156 hectare pășune. Elena Nagy coresp. voluntară Ce să citim: * i COSTACHE ANTON . Colegi de clasă - schițe și povestiri. Capelă și ilustrații de Georgeta Năpăruș. 88 pag. — 2,50 lei. Ed.tineretului. Duminică, 23 aprilie 1961 Creația folclorică în dans la al VI-lea concurs al formațiilor artistice de amatori din raionul Cehu Silvaniei De-a lungul celui de-al VI-lea concurs al formațiilor artistice de amatori (fazele intercomunală, raională) organizat in cinstea celei de-a 40-a aniversări a întemeierii partidului, s-a făcut o adevărată inmisiune în folclorul raionului nostru. Adunînd florile cele mai frumoase, la sfîrșitul fazei raionale a concursului am format un buchet bogat de formații care exprimă autentic valorile neprețuite ale creației noastre populare. Ne vom opri asupra fazei raionale desfășurată pe scena Casei raionale de cultură din Cehu Silvaniei. Dintre formațiile artistice numeroase care și-au dat concursul am ales ca subiect de discuție formațiile de dansuri — cele mai autentice forme de exprimare ale creației folclorice. Formațiile de dansuri au exprimat prin coloritul local munca entuziastă a tineretului pentru clădirea vieții noi. Astfel, formația de la Băița s-a impus prin hotărîre, disciplină, bărbăție. Dansul local din Corund a cîștigat prin disciplină fermă, bătaie hotărită, unitate deplină între execuție și hotărîre interioară. El exprimă dîrzenia omului — locuitor al plaiurilor de sub munții Codrului în lupta neînduplecată cu natura. Dansul acesta dispune de o mare inspirație specifică, Fericita combinație a elementului folcloric cu interpretarea avîntată a tinerei formații a închegat un dans local cu valori incontestabile. Formația de dans din Bicaz s-a afirmat prin voiciune, dinamism, fermitate. Dansatorii au demonstrat dansul local de pură autenticitate — dansul codrenesc, nu prea cunoscut publicului. El se remarcă prin bogăția elementelor constitutive, puternicul colorit local, caracterul ritmic și dinamic. Arhitectonica dansului cuprinde o gamă întinsă de mișcări și ritmuri vii și precise. Mișcările sunt atît de armonioase și distinse incit dansul este de o rară plasticitate. E greu să nu-ți dai seama că ele sunt alese și calculate cu iscusință, meticulozitate, ctntărite și meșteșugite de marele artist anonim. Valoarea autenticului intr-un dans constă în ponderea elementului specific. In aceasta rezidă explicația faptului că un dans este reținut de memorie, iar altul prea puțin. Dansul codrenesc menține atenția permanent încordată, iar pe alocuri o fascinează de-a dreptul (gradația săltărilor și săriturilor, inclusiv executarea faimoasei roate codrenești). Frumusețea dansului crește prin sunetul limpede al clarinetului stăpînit temeinic de țăranul muncitor Vasile Negrea. Bicăzenii înșiși erau pătrunși de frumusețea dansului lor și ca atare toți au articulat cu mare forță și energie fiecare mișcare. După interpretarea dansului, în memorie îmi dominau multe din mișcări tocmai din cauza gingășiei și ineditului. Talentatul dansator Vasile Seras, instructorul dansului, a exercitat o vie impresie. Dansul acesta de înaltă ținută artistică și care exprimă intutea încununată de succes a locuitorilor de la poalele Codrului trebuie să-și găsească un loc de frunte in folclorul nostru cunoscut. In actualul concurs problema centrală a constituit-o lupta pentritru calitatea muncii artistice. Superioritatea netă a concursului din 1961 față concursul al V-lea este indisibilă. De aceea, concursul al VI-lea al formațiilor artistice de amatori constituie un prețios omagiu închinat glorioasei aniversări a întemeierii partidului nostru. E. Gh. Borca profesor (De la subredacția din Satu Mare). In jurul unei mici mașini de rectificat stăteau aplecați, examinînd cu art’e fiecare rotiță — axul cu o piatră de polizor cît un degetar — comuniștii Zoltán Nemeth, șeful secției mecanică de la uzina „Unio“, și Ștefan Murányi, secretarul organizației de bază. încordarea cu care priveau acest obiect, i-a făcut să nu ne observe că îi priveam de la cîțiva pași. Apropiindu-ne, i-am auzit vorbind : — In locul acestei roți dințate va trebui să confecționăm una mai mare; întregul corp al lagărului va trebui să-l ridicăm mai sus pentru a face posibilă rectificarea roților dințate și de diametre peste 150—300 mm. .Mașina trebuie consolidată și modernizată în așa fel ca să asigure o mare precizie de rectificare a dinților. Apropiindu-ne mai mult, cei doi începură să ne lămurească că se preocupă cu modernizarea unei mașini de rectificat roți dințate care pînă în prezent nu era prea folosită din cauza diametrului prea mic de roți ce se puteau rectifica cu ea. Este o problemă foarte importantă în privința asigurării unei danturi uniforme la roțile dințate pentru troliile de mină și pentru alte produse. Din cauza neuniformității dinților, roțile produc zgomot în timpul funcționării și se defectează foarte repede. Pînă acum roțile dințate cu dinți interiori nu puteau fi centrate cu precizie nici la strungirea concentrică a părților de fixare. Prin dispozitivul nostru, recent construit, se asigură o centrare perfectă, iar prin rectificarea dinților pe care intenționăm să o efectuăm cu ajutorul acestei mașinuțe vom elimina cu desăvîrșire trepidațiile și zgomotul care în trecut se produceau la troliile Mell. Primele încercări au dat rezultate mulțumitoare." La aceste inovații și modernizări lucrează cu multă pricepere lăcătușul Vasile Oprea și rectificatorul Ștefan Mandi. De la tovarășul Ștefan Pink, tehnicianul principal al secției, am aflat și alte lucruri interesante: secția mecanică a avut realizări importante în îndeplinirea angajamentelor în cinstea celei de-a 40-a aniversări a Partidului Comunist din România. Planul de producție pe primul trimestru a fost îndeplinit cu două zile înainte de termen. In acest răstimp rebuturile au fost reduse cu 50 la sută față de coeficientul admis. Este natural ca să fie obținute asemenea cu astfel de muncitori rezultate știenți, care se preocupă contod organizat de crearea conundițiilor optime de muncă, de perfecționarea utilajului și a procesului tehnologic. Secția mecanică se situtează pe locul I în întrecerea socialistă pe primul trimestru. Augustin Mureșanu»* A - g V VJLQQQ fl SL9JLSJ12JISLSLS.SL2.2- SLQ.2 1 PJLQ .19 9JL2.SLP.SLSL2JLȘL2JLILSL2JIJLSLAJUULB. 8 ^JUULIiJLJULSJiJLSUiiULSLJL^ QJiA2JLSL2JLSLSLSL2JL2JLSLJL!JLSLí2 ft ft Mai multă atenție lucrărilor de refacere a pădurilor La Ocolul silvic din Livada, deși campania de împăduriri început la data de 4 martie, ea a nu s-a desfășurat peste tot la înălțimea cerințelor actuale. Acest lucru se datorește faptului că nu s-au asigurat din timp toate condițiile de ordin tehnic și organizatoric, ele fiind incluse în planul de măsuri, însă neurmărite și rezolvate la timpul oportun. Spre pildă, Ocolul silvic Satu Mare avea sarcina de a scoate puieți din pepiniera de la Ardud pentru șantierele din Livada. Insă datorită neatenției cu care s-a lucrat, majoritatea puieților au fost scoși cu rădăcini scurte și zdrelite, iar sortarea, numărarea și legarea s-au făcut sub toată critica. Cele două camioane au transportat de la pepinieră la șantier puieți într-un mod cu totul inadmisibil. Astfel, ajunși la ghețărie, au trebuit să fie din nou sortați și legați, ca apoi să treacă la depozitare. înființarea ghețăriei în apropierea șantierelor de împăduriri a fost o măsură lăudabilă, fiindcă prin aceasta se pot asigura condiții optime de păstrare puieților. Totuși, se poate obiecata că ușa acestei ghețării a fost amplasată spre sud — fapt ce permite pătrunderea luminii cînd se lucrează în interior. Apoi, prezența unei cantități nate de apă îngreunează însembuna desfășurare a muncii și păstrarea normală a plantelor. Aici s-au depozitat o parte din puieți prea tîrziu, cînd ei deja au început să înmugurească și astfel la ora actuală există circa C0.000 puieți carpen și 70.000 de arțar, este nu numai că au înmugurit, dar au și înfrunzit. Nu mai vorbim de dezordinea care domnește la intrarea în ghețărie. Zeci de mii de puieți sunt împrăștiați și călcați în picioare de către muncitorii care vin după ei să-i ducă la șantiere. Dacă parcurgi șantierele de împădurire și aici lucrurile nu stau tocmai bine. In primul rînd, serviciul aprovizionare din I.F. Satu Mare — de care aparține Ocolul silvic Livada — n-a rezolvat problema asigurării șantierelor cu găleți pentru purtatul puieților, deși a avut sarcina ca pînă la data de 15 martie să expedieze la Livada 200 bucăți. Prin faptul că aceste găleți n-au fost trimise la timp și în număr suficient, plantatorii sînt nevoiți să poarte puieți în mină. Or, în acest fel sînt veșnic expuși vîntului și razelor solare, care contribuie la uscarea sistemului radicelar și astfel reușita plantațiilor rămîne sub semn de întrebare. Și serviciul investiții se face vinovat prin faptul că n-a terminat și dat în folosință la timp cabanele pentru cazarea muncitorilor. Conducerea S.F. a știut că la Livada este volumul cel mai mare de împăduriri și că aici sunt condiții diferite de muncă— unde se cere multă competență în conducerea tehnică a lucrărilor. Cu toate acestea, n-a controlat la timp felul cum serviciile in cauză s-au achitat de sarcinile ce le-au avut pentru campania de împăduriri. Ea se face înno âtă prin faptul că n-a asigurat șantierele cu personal competent decît pe hîrtie. La data de 17 aprilie am găsit la fiecare șantier doar cite un pădurar care conducea și indruma munca unui număr de 120-150 muncitori. Iar din partea personalului tehnic pentru cei 700 de muncitori exista numai maistrul Nicolae Bota, care în primul rînd nu putea să parcurgă toate șantierele și în al doilea rînd nu este încă în măsură să dea îndrumările tehnice sare la această importantă necelucrare. Oamenii nefiind îndrumați îndeaproape, execută lucrări de slabă calitate. Spre pildă, la șantierul condus de pădurarul Gheorghe Libotean, plantatorii poartă puieții în mină, multe gropi nu se fac 40/40/40 cm, așa cum prevăd normele tehnice (unele sînt de 20/17/20), nu se respectă distanțele între puieți și rînduri. Solul scos din gropi nu se afinează, mulți puieți sunt plantați strimb și peste ei se pun bulgări de pămint. Aceleași deficiențe s-au constatat și la șantierul condus de pădurarul Radu Kratcsik. Nerespectarea tuturor regulilor de executare a plantațiilor are consecințe grave asupra tinerelor plantule. Dacă ele n-au asigurate din timp toate condițiile de hrană, aerisire, căldură nu pot să se dezvolte și etc. lucrarea poate ajunge până la compromitere completă. Ocolul silvic Livada n-a ținut cont de faptul că în acest an condițiile de împăduriri au devenit favorabile destul de timpuriu și nu a asigurat dinamica forțelor de muncă în funcție de urgența lucrărilor și astfel campania a întîrziat. Lucrările trebuiau deja terniate, însă aici mai sunt circa 50 hectare nealantate. Se remarcă o slabă preocupare din partea biroului silvic de la I.F. Satu Mare în ce privește buna organizare a desfășurării campaniei de împăduriri. El se face vinovat prin faptul că n-a asigurat asistența tehnică, iar conducerea întreprinderii prin faptul că n-a controlat și tras la răspundere toți factorii care erau însărcinați cu aceste lucrări. Oare se poate ca pe un șantier așa de important să nu existe într-o zi nici un inginer? Aici e vorba de investirea unei sume de peste un milion de lei și trebuie ca acești bani să fie folosiți cu multă chibzuință. Directivele C.C. al P.M.R. cu privire la criteriile principale ale întrecerii socialiste în cinstea aniversării a 40 de ani de la înființarea Partidului Comunist din România au arătat căile principale de îmbunătățire a calității produselor și lucrărilor din sectorul economiei forestiere. De aceea se impune ca imediat să se treacă la remedierea lipsurilor care frmnează buna desfășurare a lucrărilor de pe șantierele Ocolului silvic din Livada. Să se aibă grijă ca recepția acestor plantații să se facă cu mult simț de răspundere, iar conducerea D.R.E.F. Maramureș să analizeze de urgență felul cum serviciul silvic a ajutat, îndrumat și coordonat munca pe șantiere nu numai la Livada, ci și la restul ocoalelor silvice. Acum au început împăduririle la munte și este necesar ca aici să se asigure o îndrumare concretă. Tot inginerii și tehnicienii să fie tot timpul pe teren, fiindcă rolul lor este de a lua parte activă la această importantă acțiune, care nu trebuie să fie lăsată numai pe seama pădurarilor și brigadierilor. Ing. ION RETEGEN La Ocolul silvic din Livada