Pentru Socialism, iunie 1961 (Anul 12, nr. 2295-2319)

1961-06-01 / nr. 2295

ZIUA INTERNAȚIONALĂ A COPILULUI In fiecare an, de ziua de 1 Iunie — Ziua internațională a copilu­lui — privesc în jur și, amintindu-mi de ce a fost, parcă nu-mi vine a crede cale ce văd. Ce uriașă deosebire între condițiile în care au crescut copiii din țara­ noastră în anii regimului burghezo-mo­­șieresc și condițiile ce le sunt asigurate azi în patria noastră dra­gă, datorită grijii ce le-o poartă partidul și guvernul, datorită dragostei fără margini de care sunt înconjurați la fiecare pas, încă înainte de a se fi născut, copiilor li se poartă o gri­jă deosebită. Mamelor gravide li se acordă înainte și după naș­tere concedii plătite, femeile nasc în maternități și case de naș­tere, bucurîndu-se de o calificată asistență medicală. Din vîrstă fragedă, copiii sînt crescuți și educați în creșe și cămine de zi. Pentru nici un copil din patria noastră frecventarea școlii nu este o problemă. Copiilor li se deschid cele mai largi perspec­tive de dezvoltare. Viitorul este al lor ! Să nu uităm însă că aceleași condiții grele pe care le-au cunoscut copiii în Romînia burghezo-moșierească le au de îndu­rat și azi copiii din țările capitaliste. In S.U.A. încă de mici ei cunosc ororile discriminării rasiale. încă de la vîrsta în care copiii din țara noastră sînt preocupați să acumuleze cît mai multe cu­noștințe în școli, copiii din țările capitaliste sînt siliți să mun­cească din greu în fabrici pentru a cîștiga un ban cu care să ajute familia să învingă greutățile cu care au de luptat. Viața nouă a copiilor noștri, fericirea lor, un viitor lipsit de griji este strîns legat de condițiile de dezvoltare pașnică. De a­­ceea, oamenii muncii din patria noastră sprijină cu hotărîre po­litica de pace și coexistență pașnică dusă de partidul nostru și de popoarele iubitoare de pace din lumea întreagă, în frunte cu Uniunea Sovietică. Pacea înseamnă apărarea vieții copiilor noștri, ferirea lor de ororile unor noi războaie. .w- W Vr —. . v.vrw - dimineața de iunie Hulubii săgetează a­ naltului tărie Și zorii își revarsă belșugul de lumină. Salcîmii, nin­și de floare, au prins in zori­i să-ngîne o nouă simfonie, de sărbătoare plină. Cu rîs și veselie, cu glasuri cristaline Copiii umplu astăzi văzduhul însorit Și valuri, valuri cîntul se-nalță către zare, E-un cint de mulțumire din inimi izvorît. In ochi li se răsfrînge al natriei cer liber Și raze li se-ngînă pe fața-mbujorată, La gît cravate roșii le ard ca macii-n floare Și pasul li-e mai sigur, mai demn ca altădată. E-o dimineață clară, mai clară c-alte ori Și bolta mi se pare o uriașă­ arcadă Sub care trec în cîntec vlăstarele ce mîine Vor ști să se avînte pe-a muncii baricadă. Să creșteți fără grijă, voi, flori ale­ omenirii. Ca suflul rece­ al iernii să nu vă fie teamă Că brațul nostru tare, ce l-a călit furtuna. Oricînd va ști să-I curme, va ști să-i ceară o seamă! ȘTEFAN BELLU Printre copiii din cartierul minerilor Mi-amintesc de o discuție purtată cu vreo șase-șapte ani în urmă cu un mi­ner băimărean mai vîrstnic. Luase cer­tificatul de absolvi­re a cursurilor de alfabetizare și mi-a destăinuit de ce a­­bia la o vîrstă îna­intată a putut pă­trunde în tainele slovelor. Fiii minerilor erau sortiți în acele vre­muri sărăciei, mei, inculturii, foa­mei care totuși urmau clasele elementare urcau scările școlii gălbejiți la fete, cu straie rupte, flă­­mînzi. Am poposit recent — în preajma săr­bătorii internațio­nale a celor mici — printre copiii de la Școala de 7 ani nr. 6 din Baia Ma­re, situată în car­tierul minerilor de la întreprinderea „Petre Gheorghe“. Copii cu fețe îm­bujorate, cu priviri de cer senin, cu por­niri nestăvilite spre rîs, spre joc, spre voioșie. Fac și cîte­­va cunoștințe: Pe­trică Tășcan, Du­mitru Bledea, Ani­­șoara Checicheș... — Scrieți ceva despre ei în ziar — — mă îndeamnă în­vățătoarea clasei, Aurora Pop. Și-i ca­racterizează sumar: sîrguincioși la învă­țătură, cuminți, or­donați... Rețin un amănunt semnifi­cativ: cele trei o­­drasle de mineri vin la școală îmbrăcate drăgălaș, cu gust. Din discuții, mai aflu că cei mai mici elevi ai școlii vor contribui la serba­rea „Ziua copilu­lui“ cu două poezii învățate în cursul anului. Mi-e dat să cu­nosc și alte amă­nunte grăitoare des­pre copilăria fii­­lor oamenilor mun­cii din acest car­tier. Iată, unul din „echipa“ de violo­niști a clasei a IV-a: Vasile Moș, fiul unui muncitor de la minieră întreprinderea „Petre Gheorghe“. In tim­pul liber, acasă, în­vață vioara. Nu e un lux. Cîți fii de mineri nu azi muzica, studiază litera­tura, arta plastică sau alte îndeletni­ciri plăcute?! Alte pionierul cunoștințe : Nagy dintr-a Vasile V-a, Livia Filip dintr-a Vl-a, Ioan Checi­cheș din clasa a IlI-a... Pentru sîr­­guința lor la învă­țătură au fost pro­puși pentru tabăra pionierească de la Gîrdani (primii doi) și pentru cea de la Izvoare (ultimul). Nu numai ei pleca în tabere, vor alții. Nu e o nou­­i­tate ca fiii de mi­neri să fie întîlniți vara prin cele mai pitorești colțuri ale regiunii sau ale ță­rii. Am notat, ca re­zumat al popasului făcut în școala fii­lor de mineri, multe impresii. Iar toate acestea la un loc nu sunt altceva de­cit minunatele li­tere de aur ce în­scriu în istoria vre­mii noastre. Parti­dul a asigurat ce­lor mici o copilărie plină de lumină și de fericire. M. FRUNZARU La Policlinica de copii din Baia Mare: „Nu mă doare ni­­mic, dar mămica mă aduce să mă vadă tanti doctor j­ in slujba celor mici s-ați gîndit vreodată ce est­e în fond o școală ? O institu­ție în slujba fiilor noștri, copii sau adolescenți. Clădire, mobilier școlar, manuale, profesori, totul, totul pus la dispoziția lor. Dar școala nu este unica instituție în slujba celor mici. In anii re­gimului nostru democrat-popular grija statului pentru creșterea tinerei generații se manifestă și prin înființarea unor noi insti­tuții care să-i deservească. Vă vom prezenta azi cîteva din aces­tea, creații ale regimului în regiunea Maramureș. Grădinița uzinei Pe strada Floria, nu departe de uzinele „Gheorghe Gheor­­ghiu-Dej“ din Baia Mare, se află o clădire în formă de vi­lă, înconjurată de o curte ma­re, din belșug dăruită cu iarbă. Aici se adăpostește de vreo 10 ani căminul de zid al uzinei. In fiecare, dimineață­­ 40 de co­pii sosesc aici însoțiți de pă­rinți ori — cei mai mari — ve­nind singuri și în fiecare du­­pă-amiază pe la ora 5 se îna­poiază acasă în familie. De fie­care dată, cu fiecare zi care se scurge, ei adună noi de­prinderi, noi cunoștințe și noi impresii. Pentru a-i educa a-i îngriji în bune condiții, uzi­și­na le-a pus la dispoziție un personal relativ numeros: 4 e­­ducatoare, o soră, o infirmieră, 1 administratoare și încă 3 per­soane pe linie administrativă. 1 In dulăpioarele căminului stau orînduite tot felul de jucă­rii pentru copiii de trei, de pa­­­­t­tru sau de cinci anișori. La cămin micuții servesc trei mese. Au aici tacîmuri, farfu­rii, șervețele, totul pe măsura­­ lor. Cînd vizitezi dormitorul, pătuțurile albe frumos aliniate îți trezesc în suflet un senti­ment de duioșie. Aici se odih­nesc ei, în orele de după-amia­­ză, cînd se simt osteniți de a­­tîta alergătură prin curte. Conducerea căminului ține o strînsă legătură cu familiile copiilor. Se organizează perio­dic ședințe cu părinții, s-a for­mat un comitet de sprijin pe lingă cămin. Din comitet fac parte muncitori destoinici, ca lăcătușul Nicolae Mathus sau Elisabeta Pop, muncitoare la cupru electrolitic. Ei participă cu interes la rezolvarea pro­blemelor pe care le ridici în­grijirea celor mici. Casa de naștere din Lăpușel In 1951, cînd pe una din u­­șile clădirii rezervate circum­scripției sanitare din Lăpușel a fost așezată o placă pe care scria „Casa de naștere“, feme­ile au privit-o cu neîncredere. Pentru ele practicile și super­stițiile moștenite din bătrîni reprezentau încă autoritate în acest domeniu. De atunci și pînă astăzi personalul sani­tar, pe lingă îngrijirea acorda­tă pacientelor, a luptat neîn­cetat și cu mentalitățile în­vechite. Și e mare lucru, ca pediatra circumscripției să poată declara: — Nu prea avem astăzi ca­zuri de refuz de a se inter­na la casa de naștere. Femeile l-au învățat să vină cu încre­dere aici. Nici despre supersti­ții în ceea ce privește îngriji­rea noului născut nu se poate vorbi și nici despre nașteri pre­mature. In ultim­ul an s-au năs­cut numai copii sănătoși, cu greutate normală. Cel mai slă­buț dintre ei a fost o fetiță pe numele de Eva Almași și totuși avea la naștere 2,950 kg. I-am administrat vitamine­le K și C și am reținut-o a­­tîta pînă a dobîndit o greu­tate normală. De ce vezi astăzi în Lăpușel copii mai sănătoși ca înainte vreme? E de ajuns să dăm un singur exemplu. Mai demult exista obiceiul ca lehuza să bea țuică ca să se „întăreas­că“ — așa ziceau bătrinele. Nu se gîndeau însă că alcoolul ajunge în shige și de acolo în lapte. Or, pentru organismul fraged al sugarului­ un aseme­nea lucru e cît se poate de dăunător. Astăzi fc:::șiÎ2 care trebuie să nască urmează cursul de „Școala mamei“. Va­leria Pop, de pildă, care nu peste mult va dărui vieții un copil, știe de la acest curs tot ce este necesar să cunoască o mamă: teatru de păpuși Timp de 5 ani, de cînd func­ționează în Baia Mare un teatru de păpuși, numele lui a străbă­tut întreaga regiune. Din Bi­­xad și pînă în Tășnad, copiii știu despre el și-l așteaptă cu nerăbdare atunci cînd la școa­lă sosește înștiințarea că va veni și în comuna lor. 12 păpușari formează colec­tivul celor care dau viață pe scenă ursuleților, iepurașilor și altor făpturi din lumea bas­mului. Nevăzuți, în dosul dra­periilor, ei au mînuit apariția pe scenă a lui Pintea Vitea­zul, din povestea cu același nu­me, a macului din basmul „De ce a avut macul supărări“ și a atîtor altor personaje din piese ca „Aventură în Cosmos“, „Îm­părăteasa Perie de dinți“ etc. Anul acesta teatrul de păpuși a prezentat peste 25 de spec­tacole in deplasare și cîteva la sediu. Păpușile băimărene au jucat pe scenele căminelor cul­turale din Tăuții Măgherăuș, Băița, Șomcuta Mare, Apa, Halmeu, Livada, Turulung, Vi­­șeu, și-a făcut apariția și în fața fiilor de mineri din Să­sar și Ferneziu, au mers în Va­lea Borcutului, la școala din cartier, pentru copiii din aceas­tă margine a orașului. La a­­proximativ 8.000 se cifrează numărul micuților spectatori din anul acesta. Colectivul teatrului de pă­puși se interesează neîncetat de ridicarea măiestriei artisti­ce. Vrem să dăm copiilor în aceste ore de delectare câ­ mai mult: și amuzament și învăță­minte frumoase și un joc de calitate — obișnuiesc să spună păpușarii. Magazine speciale In 1959, cu prilejul Zilei copi­lului, în centrul orașului Baia Mare s-a deschis un magazin specializat „Lumea copiilor“. Era darul organizației comer­ciale pentru cei mici. Și darul acesta a fost primit cu bucurie. Deși în oraș mai existau două magazine cu articole pentru copii, „Pionierul“ și „Jucării“, lumea sosea plină de curiozi­tate în fața noii unități. De atunci și pînă astăzi „Lumea copiilor“ a cunoscut o neîntre­ruptă afluență de cumpărători. Pe un singur trimestru din a­­nul acesta s-au desfăcut măr­furi în valoare de 1.240.000 lei. Bunul renume al magazinului îl formează rafturile totdeau­na pline cu de toate. Respon­sabilul se îngrijește să asigure existența mărfurilor pentru cumpărătorii de toate vîrstele. A devenit deja o tradiție ca în cinstea Zilei internaționale a copilului să se organizeze de­cade ale articolelor de îmbră­căminte, încălțăminte și ju­cării pentru cei mici. Și anul acesta depozitele I.C.R.T.I. au fost aprovizionate cu mărfuri noi: costume de catifea, ragla­ne, impermeabile, noi modele de rochițe și de încălțăminte etc. Pregătiri însuflețite Așteptînd Ziua internațională a copilului, n-am putut să fiu ne abatem și pe la Casa pionierilor din Baia Mare. Cele nouă cercuri pe specialități: de științele natu­rii, fizică, tîmplărie, foto, radio etc. își au adepții lor frecvenți. Dar în aceste zile numărul voci­lor care răsunau în această clă­dire era parcă și mai mare. A­­veau loc ultimele pregătiri pen­tru serbarea în cinstea Zilei co­pilului. Cu ocazia acestui eveniment 100 de elevi de la casa pionieri­lor se vor prezenta pe scenă. Coriștii au învățat patru cîntece noi: „Partid, soare de mai“, „Steagul păcii“, „Aceasta e pa­tria mea“­­ și „Vine vacanța“. E­­chipa de dansuri a pregătit cî­teva jocuri populare și un balet, iar cercul dramatic a înscris în repertoriu două piese noi de teatru. Iuliana Marieș, elevă în clasa a V-a la școala de 7 ani nr. 4, Iuditha Erdoși și Doină Breban din clasa a VlI-a de la aceeași școală, sînt nelipsite de la repetiții. Pentru serbarea în cinstea Zi­lei copilului, cercul „Mîini înde­­mînatice“ pregătește o paradă a modei. Vor fi prezentate cele mai noi modele, cele mai originale și Pătruț Gligor, copil din valea Izei. Și-n satul lui există as­tăzi școală, mai frumos executate creații ale fetițelor care lucrează în cadrul cercului. Părinții Leontinei Hau­­și, ai Doinei Ciucu, muncitori la întreprinderile din oraș, sunt foarte fericiți că la cerc fiicele lor au învățat să croiască cu mult meșteșug și gust artistic. In una din sălile casei pionie­rilor există o expoziție cu lucră­rile copiilor. Poți vedea aici fel și fel de obiecte, operă a înde­­mînării lor. Sub supravegherea competentă a unui profesor de fizică, băieții învață să descifre­ze tainele electrotehnicii. Au construit bobine, aparate de radio cu galenă, iar în pr­ezent îi in­teresează transistorii. In vila din parc, care de ani și ani de zile poartă înscrisă­­ pe frontispiciu denumirea de Casă a pionierilor, ei se simt intr-adevăr ca acasă. DIN MUNCA COMISIILOR DE FEMEI 4.000 de eleve la „Școala mamei“ și la orașe, dar mai ales în mediul rural, comisiile de femei organizează, în colaborare cu sec­­țiile sanitare, cursuri de „Școala mamei“. Se predau cunoștințe de igienă a locuinței, creșterea și alimentarea copilului, prevenirea bolilor etc. Anul acesta au func­ționat în regiune 159 de aseme­nea cursuri care au fost frecven­tate de aproximativ 4.000 de fe­mei. Cele mai frumoase rezulta­te s-au obținut la Livada, Lăpușu Romînesc și Bixad. Comitetele de sprijin pe lângă unitățile sanitare de Maria Soreanu, învățătoar­e ieșită la pensie, o poți zări mereu pe coridoarele maternității din Baia Mare. Medicii secției, suro­rile și chiar pacientele o cunosc bine. Ei i se datoresc zeci de ini­țiative prețioase în ceea ce pri­vește amenajările în saloane. Ma­ria Soreanu vizitează maternitatea în calitate de membră a comite­tului de sprijin de pe lingă spi­tal. In regiune există în total 113 comitete de sprijin pe lingă spitale, case de naștere, interna­te sau școli. O bună activitate desfășoară și comitetul de sprijin de pe lingă dispensarul din Ro­­zavlea, ale cărui membre s-au angajat să repare lenjeria prin muncă voluntară. De serviciu la casa de naștere In Tarna Mare, Moisei și în alte comune comisiile de femei au luat o inițiativă prețioasă: or­ganizarea de schimburi cu ziua la casele de naștere. Se știe că lehuzele sunt foarte des vizitate de rudele doritoare să afle cume­ se simte noul născut în primele zile de viață. Or, mamele încă nu sunt în stare să primească vizite,­­întreaga legătură cu cei din afa­ră o realizează însă prin inter­mediul comisiei de femei, Caré asigură persoane de serviciu cu schimbul. Spații verzi O grădiniță înverzită, presăra­tă cu ronduri de flori și — dacă se poate — prevăzută cu dinte și capre de foc, iată visul tuturor mamelor. La sate, multe com­isii de femei au propus sfaturilor populare să amenajeze mici spa­ții verzi, promițînd tot sprijinul la organizarea muncilor volunta­re. In raionul Lăpuș, în trei co­mune s-a și hotărît deja crearea acestor terenuri de joc. CHIUIE ÎNCRUCIȘATE ORIZONTAL: 1. Instituție de învățămînt pe care o urmează toți copiii din patria noastră — Epitet pentru copii. 2. Crîmpei din steagul partidului, purtat cu mîndrie de pionieri (2 cuv.). 3. Comună în raionul Sighet... — Leagă brațul de trunchi! 4. Pic­tor român, autorul lucrării „Tană­­ră torcînd“ — Dă plecarea deta­șamentului de pionieri. 5. Iarna pe uliță! — Obraz fraged! — Primele cunoștințe. 6. Părin­tești. 7. Are urechi dar nu aude! — A face să crească — Șeic de­capitat! 8. Transmite emisiunea „Noapte bună, copii“ — Epocă. 9. Luceafărul poeziei romînești, numele său este purtat de o școală din orașul Satu Mare — Comună în raionul Bistrița sau loc de „vilegiatură“ pentru Dă­­nilă Prepeleac! 10. . .de copil“ de Edmondo D'Amicis — Pră­jină pescărească. 11. Prefix în­­semnînd „înainte“ — Pionier din grupul de asistență medicală. 12. Zînă — „Salut voios de pio­nier“ sau „Somnoroase păsă­rele“. VERTICAL : Duce vești lui Ion Poștașul — Notă... întoarsă! 2. Aici sînt îngrijiți peste zi cei mai mici cetățeni ai republicii! — Instituții create de regimul de­mocrat-popular unde sînt îngri­jiți copiii oamenilor muncii. 3. Copiii... mîine! — Vine și plea­că cu dureri! 4. Odoare! — Tavă pentru copt prăjituri. 5. Așa spune Coșbuc că e pămîntul! — „Copiii Atenei“ sau „Zoia“. 6. Caracteristic Aticei antice — Rîu italian — Notă nu prea strălucită! 7. Scăunaș la capă­tul luntrii de pescuit — Aurel Cosașu. 8. Copii... veselii A mișca din loc. 9. „Tînăra Gar­­­dă“ de Fadeev sau „Toate pîn­­zele sus“ de R. Tudoran (pl.) — Dat cu usturoi. 10. Jucător de fotbal — „Luminița“ sau „Arici- Pogonici“. 11. Localitate în regiunea Baia Mare cu o tabără pentru copii — Lucrează la ga­ră. 12. Cămașă cu flori și flu­turi — Cartea primului an de școală (pl.). 7. SINGER r -X < A

Next