Pentru Socialism, februarie 1962 (Anul 13, nr. 2502-2525)

1962-02-01 / nr. 2502

2 LUCRĂRILE CONFERINȚEI EfIlONALE U. T­M. Cuvîntul tovarășului Gavril Bar­ab­aș secretar al Comitetului regional U.T.M. Maramureș Sub conducerea comitetului re­­gion­al de partid, organizația re­gională U.T.M. a acordat o aten­ție deosebită educării comuniste a tineretului, folosind în acest sens variate forme indicate de C.C. al U.T.M. Mă voi referi mai mult la munca noastră pentru organiza­­rea plăcută, utilă a timpului liber, pentru găsirea metodelor mai atractive și specifice diferi­telor categorii de tineri. Printre formele mult apreciate de tineret sunt „foile și duminicile tinere­tului” care, bine organizate, își aduc aportul la educarea în spi­ritul moralei socialiste privind comportarea justă la locul de muncă și în societate. In marea lor majoritate în programele „Joilor Sunt trecute activități tineretului“ cultural­­artistice bine orientate, informări politice scurte, întîlniri între tineri fruntași, jocuri distractive, cum ar fi și concursurile „Cine știe cîștigă“ pe teme interesante, educative și altele. Bine activează în această direcție organizațiile de bază U.T.M. de la fabricile „U­­nitatea“ din Sighet și „1 Sep­tembrie“ Satu Mare, exploatarea minieră „Bela Breiner“ Băiuț, gospodăria colectivă din comuna Turulung și altele. Avem însă și cazuri cînd or­ganizațiile U.T.M. nu se îngrijesc suficient de conținutul acestor programe, lăsînd ca totul să se rezume doar la dans. Nu în toa­te comunele sfaturile populare asigură condițiile materiale în cadrul căminului cultural pentru organizarea unor activități cultu­rale plăcute și utile, iar organi­zațiile U.T.M. se complac cu a­­ceste lipsuri. Legată de folosirea plăcută a timpului liber este și activitatea organizațiilor de bază privind organizarea concursului „Iubiți cartea“ pentru ca toți tinerii să devină cititori pasionați ai lite­raturii. In această direcție slab este încă sprijinul dat de orga­nizațiile U.T.M. bibliotecarilor. Acest lucru este demonstrat de faptul că în semestrul II al anu­lui 1961 pe regiune numai 1.800 de tineri au obținut insigna de „Prieten al cărții“. Noul organ va trebui să mili­teze ca în programele activității tineretului să se includă mai frecvent organizarea de recenzii, seri literare, procese și montaje literare, seri de întrebări și răs­punsuri etc. Tot în legătură cu organizarea plăcută a timpului liber trebuie menționat faptul că se poate face mai mult și în privința or­ganizării de excursii în colectiv, vizionări colective de filme și spectacole de teatru etc. Vor trebui folosite mai bine formele și metodele cele mai a­­decvate pentru a cultiva în rîn­­durile tineretului o înaltă con­știință cetățenească, cinstea, cu­rajul, respectul față de vîrstnici, eroismul în muncă, dragostea și prietenia față de tovarășii de muncă, îndrumate și conduse cu grijă părintească de către organizații­le de partid, organele și organi­zațiile U.T.M., învățînd din lip­surile avute în muncă, nu vor precupeți nici un efort pentru a contribui din plin la formarea și călirea tinerei generații în spiritul înaltei răspunderi față de sarcinile de partid, pentru a de­veni un continuator demn al tra­dițiilor celor mai nobile ale or­ganizației revoluționare de tine­ret din patria noastră. In acest fel vom reuși să în­deplinim cu cinste măreața sar­cină de a constitui un ajutor credincios și de nădejde al parti­dului în munca de educație co­munistă a tineretului. Cuvîntul tovarășului Eronim Trifu președintele Consiliului regional U.C.F.S. Maramureș Sub îndrumarea comitetului regional de partid, in colabora­re cu comitetul regional U.T.M., Consiliul regional U.C.F.S. Ma­ramureș și-a îndreptat activita­tea spre mobilizarea unui măr tot mai mare de tineri nu­la activitatea sportivă de masă. Astfel, numărul tinerilor cuprinși în U.C.F.S. a crescut de la 85.000 cîți erau la conferința din 1960, la 124.000, din care 65.000 sunt Atemiști Cuprinși în 426 asociații Sportive, uin club și 8 consilii ra­ionale. S-a dezvoltat mult în această perioadă sportul de performan­ță, care a dat posibilitate ridi­cării calității un­or ramuri spor­tive, iar printr-o bună pregătire fizică și tehnică s-a ajuns ca mulți sportivi fruntași din gim­ea noastră să participe­ze­la fazele republicane și în loturile internaționale. Ajutorul acordat de către or­ganele și organizațiile de partid raionale consiliilor și asociații­lor sportive a făcut posibil ca organizarea unor competiții de masă să fie mai bine pregătite, iar numărul de Competiții spor­tive să crească în anul 1961, fa­ță de anii precedenți, Cu peste 50 la sută. Așa, de exemplu, la spartachiadele tineretului orga­nizate în colaborare cu comitetul regional și comitetele raionale U.T.M. au participat peste 120.000 de tineri. O sarcină importantă a asocia­țiilor sportive, în colaborare cu organizațiile U.T.M., este aceea de a mobiliza tineretul pentru tre­cerea normelor complexu­lui Spor­tiv G.M.A. Pînă în prezent avem un număr de 47.545 de purtători ai insignei G.M.A., din care în anul 1961 au trecut normele un număr de 2.362 de tineri, iar 5.186 sânt purtători ai insignei F.G.M.A. Cifra realizată în anul 1961 este mică față de posibili­tățile existente, iar pentru vii­tor ne-am propus să luăm toate măsurile pentru mobilizarea ti­nerilor utemiști și utemiste, pionierilor pentru obținerea m­­a­signei G.M.A. și F.G.M.A. Față de aceste realizări consi­derăm că sportul de performan­ță nu este pe deplin dezvoltat în regiunea noastră, iar unele ra­muri sportive care au menirea să antreneze masa largă de ti­neret, așa cum ar fi atletismul, gimnastica, natația, tenisul de masă, au fost neglijate. Consiliul regional U.C.F.S. s-a preocupat prea puțin de proble­ma selecționării, creșterii și pro­movării de cadre pentru diferite ramuri sportive. S-a dat atenție uneori fotbalului, dar nici aces­ta n-a ajuns la nivelul dorit. Principala lipsă a organelor noastre este că nu au reușit să imprime o educație sănătoasă ti­nerilor sportivi și în special ace­lora care fac sport de perfor­manță, în fața noastră stau sarcini deosebit de însemnate care cer ca consiliile regional și raionale U.C.F.S., organizațiile U.T.M. să-și­­ îmbunătățească mai mult activitatea instructiv-educativă în rândurile maselor de sportivi. Organele și organizațiile U.T.M., împreună cu asociațiile sportive, trebuie să pregătez ă și să îngrijească mai bine mij­loacele care sunt puse la dispo­ziția lor, să organizeze munci patriotice pentru a construi noi baze sportive, iar cele existente să fie utilizate la maximum. Asigurăm conferința regională U.T.M. că consiliul regional U.C.F.S. și comitetul regional U.T.M. vor colabora și mai strîns în vederea îndeplinirii cu cinste a obiectivelor și sarcinilor puse de partid în fața mișcării spor­tive, pentru creșterea unui ti­neret sănătos, capabil de a con­­tribui la înflorirea scumpei noas­tre patrii, Republica Populară Romînă. Cuvîntul tovarășului Grațian Piț prim-secretar al Comitetului raional U. T. M. Lăpuș Dat*öa de Seamă prezentată în fața conferinței regionale U.T.M. a reușit să scoată în evidență în mare măsură realizările obținute de către organizațiile U.T.M. din întreprinderi, gospodării agricole de stat și Colective, S.M.T., insti­tuții și școli care, sub conducerea organelor și organizațiilor de partid din regiunea Maramureș, au reușit să mobilizeze tineretul la traducerea în viață a sarcini­lor trasate de Congresul al III-lea al P.M.R. Succesul îndeplinirii sarcinilor puse în­ fața noastră de către par­tid depinde în primul rînd de fe­lul cum organizația U.T.M. reu­șește să îndrume și să mobilizeze tineretul la aceste acțiuni. Sub conducerea permanentă a birou­lui comitetului raional de partid, comitetul raional U.T.M. și-a îm­bunătățit metodele sale de mun­că. Ca urmare, s-au obținut re­zultate bune în munca de edu­care comunistă a tineretului, ceea ce se reflectă în participarea în­suflețită a tinerilor la îndeplini­rea sarcinilor de producție. Făcînd comparație cu activi­tatea dinainte­a biroului Comite­tului raional Lăpuș, pot arăta în fața conferinței regionale U.T.M. că în ultimul timp, cu ajutorul co­mitetului raional de partid, s-a făcut un pas însemnat spre îm­bunătățirea stilului Dacă înainte membrii de muncă­ biroului porneau pe teren la voia întîmplă­­rii, acum se stabilește concret la ce organizație de bază se vor de­plasa avînd în vedere acele unități unde munca tineretului trebuie intensificată. S-a reușit astfel să se întărească simțitor activitatea unor comitete comunale și or­ganizații de bază U.T.M., ca acele din Făurești, Berința și altele. Lunar obișnuim să analizăm cum membrii biroului îndrumă orga­nizațiile U.T.M., cum se achită de sarcinile cu care pleacă pe teren. Aceasta a dus și la îmbun­tățirea vieții interne de orga­nizație. Adunările generale sunt orga­nizate în mai bune condițiuni, se discută probleme legate de activitatea tineretului, numărul tinerilor care cer să intre în or­ganizațiile de bază crește mereu. Se țin cu regularitate instruc­tajele organizate la comitetul raional, atît cu apăratul Cit și cu secretarii, propagandiștii instructorii de pionieri, în mun­și ca noastră avem și unele lipsuri. Membrii biroului comitetului ra­ional încă nu participă cu des­tulă regularitate la adunările generale din organizațiile U.T.M. Controlul desfășurat de membrii biroului regional U.T.M., de apa­ratul său este încă slab. Depla­sările sunt de scurtă durată. Pe linie de școli și pionieri am fost ajutați foarte puțin. Lucrurile au început sâ se îndrepte numai în ultimul timp. Noul organ ce va fi ales de către conferința regională vă tre­bui sa aibă în centrul atenției sale îmbunătățirea stilului de muncă pentru a da un ajutor mai concret comitetelor raionale U.T.M. și organizațiilor de bază în aplicarea hotărîrilor partidului și ale celor proprii. Cuvîntul tovarășului Livîu Pop­ elev la Centrul școlar agricol din Satu Atare Din darea de seamă prezenta", a conferinței organizați­ii­­ igionare U.T.M. s­a desprins printre altele și preocuparea pe care a av­ut-o comitetul regional U.T.M. față de organizațiile U.T.M. din școli, formele tinerești de educare co­munistă a tineretului. Această preocupare s-a făcut simțită și în organizațiile U.T.M. de la Centrul școlar agricol din Satu Mare. Organizația de bază se ocupă de educarea elevilor nou sosiți în școală, ca și ei să îm­brățișeze cu dragoste meseria pe care și-au ales-o. In fața elevilor s au prezentat mai multe expuneri cu caracter politic-educativ, iar în adunările generale U.T.M. se țin expuneri pe aceste teme. O astfel de expunere a fost aceea cu titlul . Mîndria de a fi ute­­mist“, arătîndu-se realizările ob­ținute de tinerii utemiști în ac­tivitatea școlară, cit și în munca de organizație. De asemenea, a intrat în tradiția școlii organizarea concursului noastre meții veseli“ cu tema: „Să „Dau­ne cunoaștem meseria“, desfășurat între elevii diferitelor clase, con­tribuind astfel la aprofundarea cunoștințelor predate. Cele 6 organizații U.T.M. din școală se preocupă în permanen­tă de combaterea mediocrității la învățătură, de ridicarea fiecărui elev la nivelul fruntașelor, iar pentru ca practica elevilor să se desfășoare în bune condițiuni organizația U.T.M. s­a ocupat cu mult simț de răspundere de or­ganizarea acesteia. Un ajutor prețios în realizarea problemelor de organizație l-am primit din partea comitetului re­gional U.T.M., însă vreau să arăt că tovarășul secretar din partea biroului comitetului re­gional U.T.M., care răspunde de munca tineretului din școli, nu prea s-a deplasat pe la noi pen­tru a ne îndruma mai concret în ducerea la îndeplinire a tu­turor sarcinilor pe linie de în­vățământ și de organizație. In numele utemiștilor, al tutu­ror elevilor din școală conferința regională U.T.M. asigur că­­ elevii Centrului școlar agricol din Satu Mare vor munci mai mult și mai bine, astfel ca activitatea noastră să re vină mai bogată și mai rodnică. PENTRU SOCIALISM Hotârîți sa obțină noi succese Sufla un vînt subțire, dar tăios ca lama unui brici. Fetele oamenilor, bărbați, femei de di­ferite vîrste, erau viu colorate în roșu aprins. Nimeni însă nu lua în seamă ascuțișul vîntului. Sînt grăbiți. Merg cu pași hotărîți toți în aceeași direcție, la cămi­nul cultural... E vreun spectacol sau film bun? Nu. Azi are loc adunarea generală a membrilor G.A.C. „1 Mai“ din comuna Apa, unde vor dezbate activitatea con­ducerii colectivei și a lor perso­nală pe anul ce s-a scurs, vor stabili totodată noi sarcini și obiective pentru anul curent. Sala e plină. In privirile tutu­ror colectiviștilor se poate citi hotărîre, năzuință și gînduri de Viitor... Darea de seamă pre­zentată de tovarășul Mihai Rou­­jan, președintele colectivei, de la un cap la altul a fost axată pe principalele obiective și sar­cini concrete ce au stat în fața colectivei. Faptele sunt edificatoare: veni­turile gospodăriei pe anul ce s-a scurs au fost de peste 220.000 lei, producția de cereale la ha a fost mulțumitoare, cu toate greutăți­le întîmpinate din cauza timpu­lui nefavorabil. Gospodăria are în prezent 61 vaci cu lapte, 108 capete porcine, aproape 300 oi etc. S-a terminat de curînd un grajd modern cu o capacitate pentru 120 bovine. Este, de ase­menea, în curs de terminare o maternitate pentru scroafe... Meritul acestor realizări fru­moase este al întregului colectiv, al tuturor colectiviștilor. Dar în mod deosebit, aceste succese fac cinste colectiviștilor, ca: Vasile Cădar, Vasile Tătăran, Emilia Guiaș, Vasile Am­țaș, Gavrilă Coaci, Gheorghe Dîrlea și alții, care tot anul au depus mult su­flet, multă dragoste în muncă, pentru înflorirea și propășirea colectivei. .. Nu există o temeinică dis­ciplină a muncii din partea unor colectiviști — se arată în darea de seamă. Nu toți tovarășii la locul lor de muncă au depus in­teres ca pămîntul pe care l-au lucrat să dea maximum de ran­dament. Au fost și cazuri cînd colectiviști ca: Vasile Sava, Ilea­na Oniga, Iuliu Ilieș și alții dacă au vrut au venit la muncă, iar dacă nu au vrut nu au venit... Tovarășul Adalbert Botoș arătat că neajunsurile se dato­­a­resc și brigadierilor și șefilor de echipă care de multe ori au ma­nifestat delăsare, dezinteres față de muncă. Discuțiile au durat aproape 3 ore. Toți vorbitorii au arătat că dacă fiecare la locul său de muncă va munci cu tragere de inimă atunci și gospodăria co­lectivă Va deveni peste puțin timp o gospodărie fruntașă, iar traiul va fi din ce în ce mai îmbelșugat și mai fericit. CORNEL STOICA coresp. voluntar La sectorul poligrafic al în­treprinderii „I .C. Frimu“ din Cărei lucrează și tipograful Ștefan Negele. In noul an de producție a obținut succese însemnate în muncă. Zilele acestea se desfășoară la sate felurite acțiuni de populari­zare a cărții în cadrul „Lunii cărții la sate“: recenzii, prezen­tări de cărți, expoziții, seri lite­rare, procese literare, montaje literare; difuzorii voluntari duc o muncă susținută formării și îmbogățirii în vederea bibliote­cilor personale ale țăranilor muncitori. Bineînțeles că aseme­nea acțiuni se întreprind și în raionul Lăpuș. De pildă, la Lu­­ciu de Sus într-o singură zi s-au vîndut cărți în valoare de 350 lei, la Cotuleni bibliotecile per­sonale ale colectiviștilor au fost îmbogățite cu cărți în valoare de peste 750 lei, la Copalnic-Mă­­năștur s-au organizat vitrine cu cărți, standuri, prezentări de cărți. Manifestări de masă pen­tru popularizarea cărții în rân­­dul țăranilor muncitori au loc și la Rohia, Rogoz, Libotin, Lăpuș și în alte localități din raion. Un aport deosebit în această direcție îl aduc bibliotecile comu­nale și sătești, care organizează biblioteci volante, biblioteci de Există în Moftinu Mic, ce-i drept nu de mult timp, un apa­rat de proiecție. Un mijloc pen­tru răspîndirea culturii deosebit de important pentru care țăranii muncitori din sat au rîvnit ani la rînd. Au bătut de nenumăra­te ori la ușa secției de învăță­­mînt și cultură a sfatului popu­lar raional, au făcut noi și noi demersuri, pînă ce în sfirșit au reușit să-l vadă instalat în că­minul cultural. Și oamenii s-au bucurat. Păcat însă că numai pen­tru un timp foarte scurt. Apara­tul n-a avut operator proiecțio­­nist. El a fost mînuit cind de unul, cinci de altul, pînă ce săr­manul aparat s-a stricat. In aceas­tă stare stă mai bine de un an. Despre starea aparatului de proiectare au aflat și tovarășii de la secția raională de învăță­ casă pe circumscripții și alte ac­­țiuni. Un factor important în această perioadă trebuie să-l constituie bibliotecile raionale. Ce a făcut pînă în prezent biblioteca raio­nală din Tg. Lăpuș direcție? O ședință cu în această bibliote­carii, unde s-au prelucrat ins­­trucțiunile cu privire la desfă­­șurarea „Lunii cărții la sate“și... cam atît. Ușa bibliotecii a fost în­chisă și a fost lipită o fîșie albă de hîrtie cu inscripția: „Închis pentru inventar. Suntem­ de acord cu importan­ța pe care o are reinventarierea cărților bibliotecii, mai ales la predare și preluare, cum e ca­zul aici, însă nu-i mai puțin adevărat că aceasta putea fi efectuată înainte de Începerea acțiunii „Luna cărții la sate” sau să se fi »­minat după aceasta, pentru ca prezența bibliotecii raionale să se simtă in această lună în raion. Se poate oare mîndri o bibliotecă raională af­ră nici un cititor în această lună? Noi credem că nu­ mint și cultură. Dar măsuri n-au luat. Se spune că el a fost readus la starea de funcționare cu aju­torul șoferului gospodăriei colec­tive din sat, care de altfel a de­venit și operator proiecționist. In fiecare săptămînă el prezintă trei filme, la care din păcate asistă doar cite 10—20 cetățeni din co­mună. De ce această situație ciud numărul locuitorilor comunei are citeva mii? Simplu ca bună dimi­­neața. Fiindcă cei care răspund de munca culturală, în frunte cu directorul căminului cultural, nu mișcă nici un deget și nu între­prind­ nici un fel de acțiune pentru popularizarea filmului. Comitetul comunal de partid va trebui să analizeze activitatea ce se depune în această direcție Și să ia măsuri în consecință. P. CRISTIAN Unde tint spectatorii Pentru o folosire judicioasă a concediului de studii de către muncitorii-elevi importanța învățămîntului se­ral pentru oamenii muncii care lucrează direct în producție este un fapt binecunoscut. Eficacita­tea lui este demonstrată cu pri­sosință de numărul mereu cres­­cînd de cadre tehnice și ingineri ridicate din rîndul acestora. Pen­tru ca aceștia să facă față cu succes sarcinilor pe care le au, pentru a se înarma temeinic cu cunoștințele primite în orele de cursuri, muncitorilor­ elevi li s-au creat condiții optime de pregătire pe întreaga perioadă de școlarizare. Printre altele, în afară de concediu de odihnă, elevii cursurilor serale­giază de un concediu de benefi­studii plătit. Pentru obținerea de re­zultate bune la învățătură, pe lângă ceilalți factori — ca frec­ventarea cu regularitate a cursu­rilor, însușirea materialului lec­ție de lecție — un rol important îl joacă și justa planificare a concediului de studii. In acest sens diriginții claselor de la școlile medii serale din Baia Mare au îndrumat elevii să-și planifice concediul în pe­rioada tezelor și a săptămînilor premergătoare sfîrșitului de se­mestru, pentru ca acestea să fie încheiate cu succes. Un concediu de studii astfel planificat aduce după Sine și rezultate. Semnifi­cativ din acest punct de vedere este cazul elevului Matei Carol, zidar la grupul de șantiere nr. 1, care, deși avea greutăți la învățătură, planificîndu-și judi­cios concediul de studii, a reușit să promoveze semestrul I toate materiile și în majoritate la cu note bune. Cazurile de cereri de concediu la timpul optim și cazurile de rezultate bune în ur­ma lor sînt din cele mai frec­vente. Cu toate că majoritatea mun­­citorilor elevi știu să-și planifice bine concediul de studii, mai sînt cazuri cînd unii și-l cer pentru cu totul alte scopuri decit cel pentru care este acordat. Se observă la unii tendința de a nu l cere în momentul potrivit, chiar cu riscul de a rămîne cori­genți, ci atunci cînd are vreo altă treabă, cu totul străină de în­vățătură. Astfel este cazul elevului Francisc Balaș, zidar, grupul de șantiere nr. 1. Alții și-au cerut concediul de studii în perioada vacanței. Așa e cazul elevilor Ioan Banyai (clasa a VIII-a Tg. Lăpuș), Marin Ceașcoi (clasa a X-a, Cavnic) și alții din cadrul T.B.C. Conducerea acestei între­prinderi a vegheat cu destulă atenție la folosirea judicioasă a concediului de studii. Cei care au cerut concedii de studiu în pe­rioada vacanței cu intenția vă­dită de a-l folosi cu alt scop au fost îndrumați cînd anume să și-l ia. Nu peste tot și în toate cazu­rile însă conducerile întreprinde­rilor au vegheat la planificarea judicioasă a concediului de stu­dii. Astfel, cînd muncitorul-elev Horia Cristea de la uzinele chi­mice și-a cerut un concediu de studii de 15 zile începînd cu data de 26­­ a.c., conducerea l-a apro­bat și sus-numitul a plecat înce­pînd cu data de 29 I a.c. Moti­varea cererii? .. .avînd în ve­dere că în timpul tezelor secția (e vorba de atelierul electric de întreținere) nu a putut, să-mi aprobe concediul de studii din motive obiective“. Căutînd aces­te „motive obiective“ am con­statat că în realitate acestea n-au existat. Ci, dimpotrivă, munci­­torii-elevi de-aici se bucură de toate condițiile. Scopul acestui „concediu de studii“ e clar, mai ales că unul dintre tovarășii lui de muncă relatează că e și plecat din localitate. Un caz, de altă natură, am întîlnit la U.M.M.U.M. Strungarul Gheorghe Homorodan, elev în clasa a X-a B, își depune cererea de concediu pe 10 zile la data de 3 / 1962, cu motivarea clară: „Am nevoie de acesta pen­tru a mă pregăti pentru tezele semestriale“. Cei trei aprobatori ai cererii sînt de acord, începînd cu data de... 1 februarie. Tîlcul acestui concediu de „studii“ îl pricep doar ei. Iată doar cîteva spicuirii din planificarea primei părți a con­cediului de studii pe anul școlar 1961—1962: Am ținut să prezen­tăm aceste aspecte ca pe viitor, atît din partea muncitorilor-elevi, cit și din partea întreprinderii, să existe o preocupare mai aten­tă în ce privește justa planificare a concediilor de studiu, pentru ca intr-adevăr acesta să consti­tuie un ajutor pentru cei ce ur­mează cursurile serale ale școli­lor medii. B. ȘTEFAN Joi, 1 februarie 1962 Noi promoții de muncitori calificați „Preocuparea pentru calificarea permanentă și promo­varea muncitorilor la locurile de muncă unde se cere o pre­gătire mai superioară, mi-a spus tovarășul Iuliu Feteș, se­cretarul organizației de bază de la fabrica de mobile „Ale­xandru Tamaș“ din Sighet, a fost și este una din sarcinile principale ale organizației noastre de bază“. Consultînd situațiile cu pri­vire la rezultatele cursurilor de calificare organizate în cadrul tóoco<x><íxxx>ooooo<xxx>^oo<x^ fabricii am aflat că cele rela­tate de tovarășul Feteș cores­pund întrutotul. Cu ocazia examenelor care s-au ținut in a doua jumătate a lunii ianua­rie 1962 numărul muncitorilor calificați a crescut cu încă 45. Printre aceștia figurează: Mihai Vaida, Maria Dăncuș, Iosif Harihovschi, Ileana Țiplea și alții. Majoritatea participanților la cursurile de calificare au fost muncitori auxiliari. Dar, odată cu primirea certificatului de calificare, ei au fost reparti­zați la locuri de muncă cu mult mai pretențioase. Așa a fost, de pildă, utemista Ileana Țiplea, care înainte a muncit la sortarea loturilor. Azi mun­cește cu multă pricepere la mașina mecanică de șlefuit, Iosif Harihovschi și Mihai Vida din muncitori auxiliari după ab­solvirea cursurilor de califi­care au devenit tapițeri. Dacă-i întrebi cum le place noua muncă la care au fost repartizați noii calificați îți răspund cu bucurie și mulțu­mire. Ei sînt hotărîți să facă față cu cinste sarcinilor de producție și în același timp sâ nu dezmintă pregătirea și Ca­lificarea primită. Toți maiștrii de secții din fabrică pe care i-am întîlnit, printre care Andrei Nagy de la secția de șlefuit, Gheorghe Negrea de la secția lustruit, tapiserie și montaj au păreri bune despre noii muncitori calificați. Pentru a desăvîrși pregătirea lor și pentru a se specializa în noile meserii maiștrii continuă să suprave­gheze cu atenție munca ce o depun și tot atunci să le dea îndrumările necesare. Pentru o dată apropiată co­mitetul sindical al fabricii, îm­preună cu comisia de exami­nare pregătesc dosarele la încă un număr de 36 muncitori care nu peste mult timp vor trece și ei examenele de ca­lificare. I. BRATEȘAN -ÎOCOOOOOOCOOOOOOOOOOOOO® - La centrala termică a întreprinderii ,­Cometa­* din Seini lucrează fochistul Vasile Pomîan, me­canicii Ștefan Chiș și Laurentiu Tompa, pe d­o.-i vedeți în foto ft ca fie. Datorită atenției cu care fu­ asigurat funcționarea neîntreruptă a utilajelor*

Next