Pentru Socialism, august 1963 (Anul 13, nr. 2966-2991)

1963-08-01 / nr. 2966

@ eiidniețUU imlat (Urmare din pag. 1.) n-a acordat ajutor. Există piatră, e­­xistă 10 tone de ciment, dar cei din­tîi zic că nu pot începe școala pînă n­ au și... țiglă. La fel în raionul Cărei, la Seuca și Cean, din negli­jența tovarășilor de la sfat s-a­u tă­răgănat Înaintarea comenzilor pentru material. Reparații și lucrări de întreținere Fiecare școală trebuie să-și pri­mească la toamnă elevii intr-un lo­cal reîmprospătat. De aceea chiar și acolo unde nu se construiește nimic sînt în toi lucrările de recondiționare, reparare, procurarea de combustibil și material didactic. încă de la 15 iulie scoala de 8 ani nr. 3 din Sighet, a raportat că e gata cu sportul clădi­rii, cu procurarea și stivuirea lemne­lor de foc. In raionul Cărei am vi­zitat comunele Ghenci și Căuaș din acest raion, școala proaspăt vopsită te îmbia înăuntru. Ambii directori ne-au arătat cu mîndrie sălile de la­borator cu noile ierbare și animale în spirt pregătite în vacanță de către profesorii de științele naturale. La Livada am­ întîlnit o căruță ieșind din curtea școlii încărcată cu sticlă pentru geamuri. Am terminat aici acum mă duc în satul Adrian, să re­și par ferestrele școlii — ne-a spus că­ruțașul. Nu peste tot însă au început re­parațiile. Există comune în care sfa­turile populare neglijează aceste pro­bleme, iar în alte cazuri întîrzierile le cauzează meșterii angajați. De pil­dă, unei comenzi înaintate la I.O.R.A.C. pentru introducerea rețe­lei electrice în școala din Merișor nici măcar nu i s-a răspuns, deși normele stabilesc răspunsul obligatoriu în ter­men de 15 zile. ,fE CONCLUZII Față de anii trecuți s-a dezvoltat mult baza materială a învăță­­mântului și aceasta are o mare importanță pentru buna desfășurare a orelor de curs. Celor 2.989 săli de clasă existente li se vor adăuga in apropiatul an școlar alte 207, dintre care 56 se construiesc din fonduri centralizate și 151 din contribuția voluntară a populației și credite ram­bursabile. Pentru terminarea la timp și în bune condiții a noilor construcții și reparațiilor se pune în primul rând problema materiale­lor. Se ivesc greutăți în special la materialele de construcție repartizate prin O.R.A.D. Întreprinderea furnizoare de ciment obișnuiește să intrr­­sja livrările, încâlcind clauzele contractuale. De pildă, pentru unele conctruații n-au sosit până acum nici cantitățile de ciment repartizate de trimestrul 11. In felul acesta multe clădiri din raionul Satu Mare nu inaim­eaea. In raionul Cehu Silvaniei există stocări la zidărie tot din lipiță de ciment, la Jurtelecu și Nadîșu Hododului, Sat și Corond. Ca­lp e părerea tovarășilor de la O.R.A.D . . In afară de aceasta există comune in care comitetele executive ale sfaturilor populare privesc construcțiile școlare și reparațiile ca pe o problemă secundară, așa cum se retrec lucrurile la Gherța Mică și la Turul Oașului. La Tur, fundația Începută încă de anul trecut a înver­zit, iar materialele care sunt de mult aduse la fața locului prind muce­gai, fără ca sfatul popular să ia vreo măsură. Este necesar ca, sub îndrumarea comitetelor comunale de partid, comitetele executive ale Sfaturilor populare să asigure brațe de muncă necalificate și transpor­tul materialelor pe șantier. Să existe un plan de lucrări pe etape pînă la ultimele finisări. E necesar ca și directorii de școli să fie în perma­nență pe șantier și să se intereseze de ritmul construcțiilor. O importantă sarcină revine tovarășilor de la O.R.A.C., de la între­prinderile constructoare I.O.R.A.C., „Ardudeana“ etc., și gospodăriilor colective care asigură cu meșteri z­ilari construcțiile școlare. Numai cu sprijinul lor, prin intensificarea lucrărilor și asigurarea materialelor, școlile se pot termina in bune condiții. Fără întârziere vor trebui grăbite lucrările acolo unde ritmul a Încetinit. Să nu ne găsească luna septembrie cu clădiri nefinisate/ Uzina mecanică de mașini și utilaj minier din Baia Mare Str. Baia Sprie nr. 170 angajează imediat­­ INGINERI MECANICI - TEHNICIENI MECANICI - ECONOMIȘTI cu respectarea condițiilor precizute in iispozițiile legale in mgoa­t. Informati suplimentare se pot ob­ține iUrut la servvinul personal al u­­zinei, tel. 1076 int. 2, l.O.R.A.C. Baia Mare oferă spre vînzare întreprinderilor, institu­țiilor și unităților cooperatiste din stocuri supranormative următoarele materiale de construcții, instalații electrice și sanitare : — BITUM INDUSTRIAL, — GARD PREFABRICAT DE BETON, — CĂRĂMIDĂ ȘAMOT, — FITINGARII DIFERITE, — TUBURI DE FONTA DE PRESIUNE, — TAPET LAVABIL, — LĂMPI FLUORESCENTE TIP „BANAN", — BATERII AMESTECATOARE CU DUȘ FLEXIBIL. — BATERII PERETE, — DIFERITE VOPSELE, — VOPSEA VERDE DIRECT ȘI SULF. — PLACI P. V. C., — BUTON] SONERIE Lista completă a stocurilor supranormative poate fi consultată la ser­viciul desfaceri al întreprinderii FRUMOASE, REZISTENTE, ECONOMICOASE! Cumpărați cu încredere PERDELELE DE BUMBAC CU FRANJURI, confeci­onate de 1.1. S. „Solidaritatea“ a;» PENTRU SOCIALI­SM Ne-am pregătit pentru însilozarea furajelor Șeptelul nostru de animale e in continuă creștere. Numărul bovinelor a ajuns aproape la 900 ca­pete. O­­dată cu dezvoltarea sectorului zoo­tehnic — ramură care ne aduce ve­nituri mari — crește și grija noastră pentru asigurarea unor cantități de furaje îndestulătoare. Nimeni nu con­testă acum că nutrețurile însilozate constituie furajul de bază al tauri­nelor și ovinelor. De aceea acordăm o mare importanță acestor furaje. Acum, după ce am asigurat fibroa­sele necesare pentru perioada de sta­­bulație, ne pregătim intens pentru însilozări. Am însilozat deja 100 tone masă verde, iarbă de Sudan în a­­mestec cu borceag și mazăre. Acest furaj bogat în albumină digestibilă va fi rezervat tineretului bovin. Pentru asigurarea materialului însilozat am semănat 80 ha cu po­de­rumb pentru siloz. Iar acum, după recoltarea păioaselor am însămînțat alte 127 ha cu floarea-soarelui în cultură pură, porumb în cultura pură și amestecat cu floarea-soarelui și mei. Pe primele 50 ha, care le-am semănat devreme, culturile au răsă­rit frumos. Cele două mașini de tocat au fost reparate, am curățat și dezinfectat gropile, iar acum am început însilo­­zatul florii-soarelui cultivate în acest scop. Aceasta dă o mare cantitate de masă­ verde și e consumată cu mul­tă poftă de vaci. Experiența din anul trecut a dovedit că acest nutreț a­­duce sporuri însemnate la lapte și la creșterea in greutate a tineretului bovin. După terminarea florii-soarelui vom începe însilozatul porumbului de pe unele tarlale, unde acesta se a­­propie de coacerea în lapte-ceară. Munca la însilozări va fi organizată în două schimburi, ziua și noaptea. Au și fost numite echipele de lucră­tori, cîte 5 oameni la o tocătoare. Vom da o mare atenție organizării transportului și tocării masei verzi. După terminarea transportului grîne­­lor la arie, majoritatea atelajelor le vom dirija la această muncă. Vrem să însilozăm în acest an peste 4,300 tone masă verde. In acest scop pe lingă porumb vom insiloza capitulele de floarea-soarelui, coletele și frun­zele sfeclei de zahăr de pe 120 ha în amestec cu cocenii de porumb și multe alte resturi vegetale. Prin însilozarea unor mari canti­tăți de nutrețuri vom asigura baza furajeră necesară pentru sporirea continuă a producției animaliere. ALEXA VADON președintele G.A.C. din Ghenci La centrala telefonică din Vișeu Colectivul centralei telefonice din Vișeu acordă o deosebită atenție deservirii publicului în bune condi­ții. Acest fapt a făcut ca planul de prestații și venituri al centralei telefonice pe luna în curs să fie de­pășit. Multe dintre telefonistele cen­tralei au reușit ca să-și îndeplineas­că sarcinile de prestații și venituri cu depășiri însemnate. Printre aces­tea se numără telefonistele Ana Bocioc, Niculina Purnavel, Nita Danci și Ioana Mlejnita. L?. G.A.S. din Carei , secția Comănești se recoltează floarea-soarelui în amestec cu borceag. Masa verde tocată, bogată în substanțe nutritive, constituie un bun furaj pentru vacile gospodăriei. Printre ciobani era spre seară. Crepusculul arun­ca semicercuri singerii pe coroanele molizilor, schimbind pînă și colori­tul ierbii. De undeva, de departe, se iscau cîntece care se revărsau pină aproape de noi. Se auzeau vio­rile tarafului din Gorj și vocea cristalină ce urca spre înălțimi a solistei. Ciobanii-și conduceau turmele de oi la stină. Turme albe cu lună se­mi jind, iu­nie Tigaie ele­gante. Un cioban, masiv de stam­ă, spri­jinit intr-o botă de frasin cu inte­resante incrustăUin, privea undeva departe, suridea parcă zilei de mii­­ne, ascultind muzica populară. In mina strigă finea cu grijă aparatul de radio-portativ. Să facem cunoștință: Petre, fiul unui țăran din Sarasău. De cinci ani e păstor la oile Stațiunii experi­mentale zootehnice din Sighet, al căror număr ajunge aproape la 4.500. După citeva clipe am aflat mai multe date din biografia lui. E un om de bază, după afirmațiile baciu­lui, a dat examen, in urma unui curs de 3 luni, la zootehnie. E pri­ceput și indeminatic. Și nu e uni­cul așa... Dialogul își desfășura firele in toate direcțiile,, ceilalți ciobani in­­terveneau in discuție, aduceau com­pletări, precizări. In colibă domneș­te ordinea, curățenia. — E ca o farmacie, completă Petre, cînd observă interesul meu pentru ordine. Da, frumosul cotidian a și-n munții Runcului Săpinței, urcat Și nu-i nimic nefiresc. In colțul din dreapta erau aranjate ziarele „­V ia­­ța liberă" și „Pentru socialism", puțin mai încolo huile albă, creioa­ne și circa vreo zece volume be­letristice, printre care am sesizat „Baltagul" lui Sadoveanu. Mitul mioritic și dirzenia Victoriei Lipan incintă pe cei care, până mai ieri, treceau cu noaptea in circă pe­ân­gă culții­ , analfabeți, jrustați din toate părțile. Notam cuvintele lor și deseori le subliniam. Curgeau aprins, curgeau domol, deseori atit de condensate incit îmi creau impresia de adevă­rate aforisme ale fanteziei și ințe­­lepțiunii populare. Urmă o di­scuție despre îmbunătățirea Tigăilor de munte cu berbeci de rasa Lanschaf, despre rezultatele acestei împere­cheri, creșterea cantității de lună și sporul ei in calitate. Discutau in termeni tehnici, cu precizie. La sfârșit, Petre, baciul și brigadierul se declarară mulțumiți. Discuția luase­­ aspectul unui colocviu, exa­men. După cină, începură să citească ziarul și din nou s-au iscat discu­ții. Era târziu, simțeam cum­ mă doboa­ră oboseala de pe drum, dar nu doream să o comunic, îmi plăceau oamenii, mediul, discuțiile lor. Din nou aud vocea lui Petre: — Ați urcat pe jos. Trebuie să plecăm la cabană. — Cabană?! Unde? rămăsei ne­dumerit. — Cabana noastră. Avem paturi curate, ca omătul. Dacă vreți să citiți, avem o bibliotecă ca la oraș... Și toate acestea mi se spune cu un ton simplu, obișnuit... I. IUGA Autobaza nr. 2 Baia Mars str. Minelor nr. 1 angajează­ șoferi pentru mașini noi. Informații la sediul autobazei• Joi, 1 august 1963 Carnet cultural sighetean Drumeții iar In ultima perioadă, cenaclul lsti­„George Coșbuc“, de pe lingă Casa raională de cultură din Sighet, a făcut o deplasare la Vișeu, unde membrii cenaclului au citit din pro­priile lor producții poetice. Drume­ția a continuat-o pe valea Salvei, vi­­zitîr­ii casele memoriale George Coș­­bu­c și Li­viu Rebreanu. Săptămâna trecută, 76 de elevi de la Școala medie nr. 1 și Școala pe­dagogică din Sighet au plecat în ex­cursie prin țară. Obiectivele excursi­ei vor îmbogăți cunoștințele elevi­lor cu noi aspecte ale dezvoltării pa­triei noastre în anii seseriatului, vor imprima amintiri de neuitat din Bi­­caz, Onești, Bîrlad, Bacău etc. Serbare câmpenească Recent, la Grădina Morii din Si­ghet s-a organizat o frumoasă ser­bare cîmpenească, la care au parti­cipat 17 formații de artiști amatori, brigăzi artistice, dansuri și cîntece, din satele și comunele raioanelor Sighet și Vișeu. Cei peste 3.000 de spectatori au apreciat cu aplauze minunatele dansuri și cîntece locale interpretate la o înaltă ținută artis­­­ti­că. Conferințe In cursul lunii iulie în raza raio­nului Sighet s-au ținut 73 de con­ferințe de popularizare a științei și culturii în mase. Dintre ele amintim: „Romînia ieri și azi“, „Superstițiile sunt dăunătoare omului“, „Ce știm despre soare“ și altele. O nouă formație Săptămîna trecută, pe lingă Casa­ raională din Sighet a luat ființă o nouă formație de artiști amatori — de muzicuțe. Cei 10 membri ai for­mației beneficiază de la început de doi talentați și buni organizatori — Mihai Canta și Iuliu Giman. Cu no­ua formație, numărul de artiști ama­tori care activează pe lângă Casa ra­ională de cultură depășe­ște cifra de 200. ,1 r NOTĂ Cînd nu vine și cînd vine ii priește și instructorului de dans. VINERI Echipa de dansuri a uzinei „U-­nio" are astăzi repetiție. Telefonul zbirniie la comitetul sindicatului. — Aloi Sint eu, Gheorghe Oros, instructorul de dans. Azi nu pot veni la repetiție. Luați notă. Plec la Baia Mare. — Sunt chemat pen­tru niște j­oburi urgente. M-așteaptă și mașina. Claxonează după mine. Ne vedem la repetiția de marți. IN ACEEAȘI ZI DUPĂ AIAS.4 — Dar azi nu facem repetiție? Să mergem la ștrand?­ Membrii echipei de dansuri au plecat la ștrand. La ștrand cu cine se intilnesc? Cu ...instructorul Gheor­ghe Oros „aflat" in deplasare la „Baia Mare". Pare curios? Nu, da­că acceptăm că Baia Mare s-a mutat pe Someș. Mai ales dacă asta MARȚI Echipa de dansuri are azi repeti­ție. Toți membrii echipei sunt pre­zenți. Instructorul de dans este aș­teptat ... așteptat... așteptat... DUPĂ DOUA ZILE — Iar n-ai venit la repetiție, to­varășe Oros? Era vorba doar că marți... — Era vorba... Dar eu, drept să vă spun, am încurcat zilele, s-a fa­ce nimici Vineri vom avea repe­tiție... A, să nu uit. Mă duc la uzină după bani. Știți, jumătatea mea ăi normă pentru pregătirea echipei de dansuri... Ați remarcat? Instructorul nostru tot mai ține minte cste ceva. G. TOPAG ITgffWWffiLJ Vineri, 2 august 1963 . 19.00 Jurnalul televiziunii. 19.15 Știți să desenați, copii?­ „Băiețelul cu beretă de marinar“. Povestire de Octav Pancu-Iași. Desenează Iurie Darie. 19­35 Emisiune de știință, Lu­mină și oțel. Film documentar, real­izat de Studioul „Alexandru Sahia". 19.45 Emisiune de artă plastică: Ex­poziția din Dresda. 20.05 Toată lumea e nevinovată. 21.25 Seară de can­țonete și serenade. In Încheiere. Bu­letin de știri, buletin meteorologic. J Vineri, 2 august 1963 PROGRAMUL I 5.00 Radiojurnal. Buletin meteoro­logic. 5.07 Cîntece. 5.20 Emisiune pentru sate. 5.30 Viață nouă, cîntec nou. 6.00 Radiojurnal. 6.07 Mici pie­se de estradă. 6.20 Secția de gimnas­tică. 6.30 Recomandări din program. 6.35 Piese instrumentale. 6.45 Val­suri interpretate de fanfară. 7.00 Bu­letin de știri. 7.10 Preludii, antracte și dansuri din operete. 7.30 Sfatul medicului: Alimentația gravidei. 7.35 Anunțuri, muzică. 7.45 Salut voios de pionier. 8.00 Sumarul presei cen­trale. 8.08 Muzică ușoară interpreta­tă la diferite instrumente. 8.30 Con­cert pentru chitară și cvartet de coar­de de Mauro Giuliani.­­9.00 Scene vesele din opere. 9.31 Melodii popu­lare. 10.00 Poemul simfonic „Marea Neagră“ de Alexandru Pașcanu. 10.23 Muzică de estradă. 11.00 Radiojurnal. 11.05 Muzică instrumentală și voca­lă. 11.34 Dansuri din opere. 11.52 Reportaj. 12.00 Muzică populară din Oltenia. 12.30 Muzică ușoară inter­pretată de formații vocale și instru­mentale. 13.00 Buletin de știri. 13.05 Recomandări din program. 13.10 Con­certul nr. 3 în Mi bemol major pen­tru pian și orchestră de Saint- Saens. 13.40 Cotele apelor Dunării­­­ 14.00 Concert de prînz. 15.00 Muzi­că ușoară de Richard Stein. 15.18 Concert simfonic. 15.45 Soliști și for­mații artistice de amatori. In program muzică populară. 16.15 Vorbește M­os­­cova . 16.45 Arii și duete din operete interpretate de Vali Niculescu, Ga­briel Gheorghiu și Constantin Dră­­ghici. 17.00 Buletin de știri. Buletin meteorologic. 17.10 Sonata pentru corn și pian de Paul Hindemith. 17.30 In slujba patriei. Emisiune consacrată Zilei marinei Republicii Populare Ro­mâne. 18.00 Soliști de muzică ușoa­ră. 18.30 Lecția de limba engleza. 18.40 Cîntă orchestra de muzică popu­lară „Lazăr Cernescu“ din Caran­sebeș, dirijor Niculae Perescu. 19.00 „Din creația compozitorului Mihail Jora“. 19.45 Cîntă formația de mu­zică ușoară condusă de Hori­a Rop­­cea. 20.00 Radiojurnal. 20.15 Cîntă corul Noapte Uzinelor „Victoria“-Calan. 20.30 bună, copii! 20.40 Muzică populară cerută de ascultători. 21.15 Jurnalul satelor. 21.40 Arii din ope­re în interpretarea soliștilor noștri. 22.00 Buletin de știri. Buletin me­teorologic. Sport. 22.25 Muzică de dans. 23.06 Concertul pentru vioară și orchestră de Szymanowski. 23.00 —23.55 Ultimele știri. PROGRAMUL II 10.00 Radiojurnal. 10.05 Recoman­dări din program. 10.10 Melodii popu­lare din țări socialiste. 10.30 Sonata pentru vioară și pian în mi minor de Florica Dimitriu. 11.00 Arii din ope­retele „Culegătorii de stele“ de Flo­rin Comișel. 11.30 Muzică ușoară. 12.00 Buletin de știri. 12.05 Concert Interpretat de corul Radioteleviziunii. 12.30 Uvertura de John Ireland. 13.02 Din folclorul popoarelor. 13.30 Limba noastră. Vorbește acad. prof. Al.­ Graur despre: „Formații expresive1” (reluare). 13.40 Arii din opere inter­pretate de baritonul Evgheni Kilokalo. 14.00 Radiojurnal. 14.10 „Balada haiducească“ de Paul Constantinescu. 14.30 Recomndări din program. 14.35 Muzică ușoară. 15.00 Actualitatea în țările socialiste. 15.25 Uverturi la operetele lui Jacques Offenbach. 16.00 Buletin de știri. Bu­letin meteorologic. 16.10 Muzică in­strumentală și vocală. 16.30 Melodii populare. 17.00 Muzică de estradă. 17.30 Sfatul medicului. Alimentația gravidei. 17.35 Anunțuri, reclame, muzică. 18.00 Buletin de știri. 18.05 Cvintetul pentru coarde în Mi bemol major de Mozart. 18.30 Cîntece și jocuri. 18.45 Pagini de reportaj. Despre mari combinate din țara noastră. 19.00 Muzică populară. 19.30 Teatru la microfon „Vreau să fiu nevasta ta“. Adaptare radiofonică după comedia scriitorilor maghiari Czimacek, Senisey, Nadasi și Csanak. 20.48 Piese instrumentale. 21.00 Ra­diojurnal. 21.15 Muzică de dans. 22-00 Concert de muzică populară. 22.30 Moment poetic: Victor Eftimiu. 2.35 Cvartetul de coarde nr. 2 de Anatol Vieru. 23.00 Buletin de știri. 23. 10 Fragmente din opera „Oedip" de George Enescu. 24.00 Muzică de dans. 0.50—0.55 Ultimele știri. »* Cooperativele meșteșugărești „GUTINUL“ din Baia Mare și „COMPLEXUL DESERVIRII“ din Satu Mare repară și întrețin, pe bază de abonamente, instalații sanitare, electrice și de uz casnic. Costul unui abonament lunar este de 7,9 lei. Abonamentele se fac la domiciliu de către echipele cooperati­velor sau la sediile acestora. D. S. A. P. C. MARAMUREȘ arhitecți, ingineri constructori, ingineri instalatori, tehnicieni și specialiști in construcții și instalații, desenatori cu școală teh­nică. Solicitanții se vor prezenta cu actul de studii în Satu­ Mare, Piața Libertății nr. 1. CAUTĂ SPRE ANGAJARE: Vineri, 2 august 1963 BAIA MARE — Minerul: Nici­odată. 1 Mai: Lupeni 29. SA­TU MARE — Popular: Drumul spre chei: Victoria: Toată lumea e nevi­novată; Metalul: Moara diavolului. CĂREI — Popular: Noapte necruță­toare, 23 August: Intilnire la ora 8. SIGHET: Dosarul furat. BAIA­ SPRIE: Inelele gloriei. VIȘEU DE SUS: Pentru un zimbet senin. CEHU SILVANIEI: Lupani 29. ȘOM­­CUTA MARE: Cînd copacii erau mari. NEGREȘTI: Telefonista. SE­INI: Prietenul nostru comun. TG. LĂPUȘ: Valea mîndră. CAVNIC : Gutinul: Anii fecioriei. BALUȚ: Va­ră romantică. BERVENI: Cine-i da vină. CÎMPULUNG LA TISA: 49 de zile în Pacific. HALMEU: Focuri în munți. SANISLAU: La 30 de ani. y

Next