Pentru Socialism, iulie 1964 (Anul 14, nr. 3249-3275)

1964-07-25 / nr. 3270

SIMESil? 55 iulie 1964 «furt Jcita necesîa libereIara celor trei trișori ANII UNOR MARI PREFACERI In „Țara celor trei Crișuri“, cum este denumită regiunea Cri­șana, au avut loc, în ultimele două decenii, ca pretutindeni în patria noastră, a bunei transfor­mări. Acest ținut bogat, cu oa­meni harnici și pricepuți, era cunoscut în trecut ca unul din ce­le mai înapoiate din țară. In a­­cea vreme existau în regiune doar cîteva fabrici mici și atelie­re meșteșugărești. Acum locul a­­cestora l-a luat industria moder­nă. In anii puterii populare s-au alocat regiunii peste 9 miliarde lei pentru dezvoltarea bazei teh­­nico-materiale a industriei, agri­culturii și a celorlalte ramu­ri e­­conomice. In ultimii ani, in in­dustria energiei electrice s-au pus în funcțiune hidrocentrala de la Aștileu, termocentrala de la Voi­vozi, liniile electrice de înaltă tensiune Aștileu-Voivozi, Sărmă­­șag-Borumbîaca. Se află în con­strucție termocentrala de mare capacitate din orașul Oradea. In industria metalelor neferoase s-a construit stația de preparare a bauxitei de la Chistag, stația pen­tru extracția și spălarea bauxitei din zona Craiului — Dobrești și se află în construcție în stadiu a­­vansat Uzina de alumină Oradea — unul din importantele obiec­tive ale sesenalului. Ramura extractivă, inexistentă în trecut, cuprinde azi 14 exploa­tări. O serie de mari întreprinderi vin să completeze peisajul indus­trial contemporan al regiunii: fabrica de mașini-unelte „înfră­țirea“, cea de produse chimice „Sinteza“, de cărămidă „Refrac­tara“, de tricotaje „Miorița“, de blănuri ,,1 Mai“, de ulei „Indus­trial“, de conserve „Avîntul“ etc. Numărul întreprinderilor repu­blicane a ajuns astăzi la 43. Aces­tea, împreună cu cele din indus­tria locală și unitățile coopera­ției meșteșugărești realizează în prezent întreaga producție in­dustrială a regiunii din anul 1938 în numai 60 de zile. Puterea populară a adus și pentru țără­nimea muncitoare din această parte a țării o viață nouă. Agri­cultura a înregistrat mari suc­cese, îndeosebi după terminarea colectivizării. In prezent, aproape 100 gospodării colective, printre care cele din Sîntana, Șimand, Mădăraș, Diosig, Batăr, Tinca și altele, sunt milionare și multimi­lionare. Ele dispun de un sector zootehnic bine dezvoltat și un fond de bază între 7—16 milioane lei fiecare. Anul acesta, gospodă­riile agricole colective din re­giune și-au propus să realizeze din valorificarea produselor un venit de aproximativ 665 mi­lioane lei, din care numai secto­rul zootehnic va aduce 228 mi­lioane. La dispoziția agriculturii re­giunii Crișana stau acum 12 sta­țiuni de mașini și tractoare. Ele au un parc de mașini și tractoa­re de 9 ori mai mare față de 1950. Creșterea producției de ce­reale, plante tehnice și a celei legumicole, ca urmare a mecani­zării lucrărilor agricole, a aplică­rii metodelor avansate și spriji­nului acordat de consiliile agrico­le, se oglindește și în faptul că gospodăriile agricole colective valorifică acum un volum de pro­duse de aproape două ori mai mare decît în 1960. Dezvoltarea economică și socia­lă a regiunii a făcut posibila schimbarea an de an a înfățișă­rii localităților. Pe harta regiu­nii au apărut orașe aproape în întregime noi, precum și noi cen­tre muncitorești — Popești, I­­r­­mășag, Voivozi, Șuncuiuș și alte­le. Casele aspectuoase, străzile asfaltate, iluminate fluorescent, parcurile din centrul comunelor Valea lui Mihai, Sîntana, Sălard, Diosig, Tinca, Ineu și altele dau acestor localități un aspect ur­ban. Din fonduri proprii, în satele regiunii au fost construite în ul­timii 10 ani peste 30.000 case. Nu este sat sau cătun unde să nu se fi construit în ultimii ani școli, cămine culturale, dispensare me­dicale și alte obiective social­­culturale. Numai în acest an, cu sprijinul sfaturilor populare, prin contribuția voluntară și munca patriotică a cetățenilor se con­struiesc peste 400 diferite obiecti­ve de interes obștesc. Rezultatele deosebite obținute în dezvoltarea economică și so­­cial-culturală a regiunii Crișana sunt rodul muncii entuziaste a oa­menilor muncii din toate dome­niile de activitate, care, sub con­ducerea organizațiilor de partid, au tradus în viață sarcinile tra­sate de partid. In prezent, oamenii muncii din industrie, agricultură și din ce­lelalte domenii de activitate ale regiunii Crișana desfășoară o în­suflețită întrecere pentru înde­plinirea angajamentelor luate în cinstea celei de-a XX-a aniver­sări a eliberării patriei noastre de sub jugul fascist. DIMITRIE POPA vicepreședinte al Comi­tetului executiv al Sfa­tului popular regional Crișana Pierzîndu-se în scurgerea len­tă a vremii, prin apele pîraie­­lor din Apuseni, bauxita — a­­cest minereu intens colorat — a rămas pînă acum o bogăție ne­exploatată. Anul acesta i se va întocmi și bauxitei „carnetul de muncă". In urma unor profun­de procese chimice, ea va da naștere aluminiului, și prin a­­ceasta va contribui la crearea unei noi ramuri a industriei metalurgice neferoase din țara noastră, obiectiv important sta­bilit de Congresul al III-lea al partidului. 250.000 tone de minereu de bauxită vor lua în fiecare an drumul stației de preparare a­­flată în plină construcție la Do­brești. Iar de aci, calea spre aluminiu a minereului se va îndrepta spre orașul de pe Criș, la marginea căruia freamătul muncii entuziaste anunță un mare șantier — Uzina de alu­mină de la Oradea. Secțiile de bază ale fluxului tehnologic, fiecare de mărimea unei între­prinderi, au intrat sau intră în finisare. Instalațiile în aer liber, mari recipienți și de compozoa­­re uriașe vestesc de departe că­lătorilor prezența specifică a u­­nei uzine chimice. In interioare se montează u­­tilaje. In alt punct se ridică la­boratorul uzinei, stațiile de com­­presoare și de transformatoare. Iar în acest­ timp, în alte locuri, sute de muncitori și maiștri se pregătesc în școlile profesionale să participe cu toată competen­ța la procesul transformării bauxitei în alumină. Iar de aci, drumul minereului adus din A­­puseni va continua și se va o­­pri la Olt, la Slatina, consti­tuind o nouă legătură între a­­ceste regiuni, așa cum sunt le­gate toate regiunile țării în pro­cesul armonios al construirii e­­conomiei noastre socialiste uni­tare. Aci, la Slatina, alt nou și gigant obiectiv al industriei noastre îl va transforma în acel metal alb, ușor și rezistent, a­­luminiul. In fotografie. Vedere de an­samblu a șantierului din Ora­dea, de unde va porni anual spre Combinatul de la Slatina materia primă pentru produ­cerea a 50.000 tone de aluminiu. ★ Viață culturală intensă In regiunea Crișana s-au alocat anul acesta pentru construcția ce­lor 280 săli de clasă, dotarea cu mobilier școlar, material didac­tic, reparații capitale și alte lu­crări menite să contribuie la bu­na desfășurare a procesului de învățămint peste 49 milioane lei — dublu față de 1960. In anii sesenalului au fost con­struite în regiunea Crișana 1.429 săli de clasă. In prezent funcțio­nează, de asemenea, în regiune 25 de școli medii față de numai 6 care existau în 1948. La Oradea au luat ființă în ul­timii ani școala medie de muzică și artă plastică, o școală tehnică, un centru școlar de meserii, iar la Beiuș, Șimleu s-au înființat școli profesionale. In una din cele mai frumoase clădiri ale orașului Oradea func­ționează de anul trecut Institutul pedagogic de 2 ani care pregătește învățători și Institutul pedagogic de 3 ani pentru pregătirea noi­lor cadre de profesori. Ca urmare a asigurării bazei tehnico-mate­­riale și a dezvoltării rețelei șco­lare, în regiunea Crișana a cres­cut numărul profesorilor cu 2.200 față de 1948, iar cel al învățăto­rilor și al educatorilor s-a triplat. In anii puterii populare, în sa­tele din Țara celor trei Crișuri s-au înființat peste 600 cămine culturale. In aceste lăcașuri de cultură activează în prezent peste 35.000 artiști amatori. PENTRU SOCIALISM CONCURS PE SCENA CĂMINU­LUI CULTURAL DIN SĂLARD Din experiența noastră Gospodăria agricolă colectivă „Viața Nouă“ din Sîntana a pășit in cel de-al 15-lea an de existen­ță. In actul de constituire sînt în­scrise, la loc de cinste, numele celor 35 de familii de romîni, ma­ghiari și germani, care au pornit cu hotărîre printre primii din re­giunea Crișana spre colectivizarea agriculturii Azi, gospodăria cu­prinde peste 2.500 de colectiviști, care lucrează 3.330 hectare. Ordinul Muncii clasa I, conferit gospodăriei, precum și cele a­­proape 20 de diplome cîștigate în diferitele întreceri pentru spori­rea producției, vorbesc de la si­ne despre hărnicia colectiviștilor noștri. An de an, gospodăria încheiat un bilanț tot mai rodnic.­­ Producția de grîu la hectar a crescut de patru ori și la porumb de opt ori față de primul an de existență a colectivei. In ultimii 6 ani producția de peste 5.000 kg porumb boabe la hectar și 2.200 kg grîu a devenit obișnuită. Gîn­­dul nostru ne poartă însă mai de­parte. Pe baza posibilităților e­­xistente, a sprijinului acordat de specialiști, angajamentul colecti­vei noastre este să obținem în a­­cest an un vagon de porumb știu­­leți la hectar, pe întreaga supra­față de peste 2.000 hectare, o pro­ducție medie de 2.300 kg grîu și 30.000 kg sfeclă de zahăr. In a­­cest scop, întreaga suprafață cul­tivată cu grîu, porumb, plante tehnice, legume și altele s-a însă­­mînțat numai cu soiuri de înalta productivitate, care au dovedit cele mai mari sporuri în condiții­le de climă și sol din această parte a regiunii. O mare atenție acordă consiliul de conducere al gospodăriei dez­voltării sectorului zootehnic. Ast­fel, în ultimii ani au fost con­struite peste 50 de obiective agro­zootehnice care cuprind adăpos­turi igienice, trainice, moderne, dotate cu adăpători automate, a­­parate electrice de muls, instala­ții pentru transportul mecanizat al furajelor etc. In prezent, efec­­­tivul de animale proprietate ob­ștească cuprinde aproape 8.000 capete, de trei ori mai mult decît în anul 1959, iar numărul păsă­rilor a sporit de 15 ori. Dezvoltarea economico-organi­­zatorică a gospodăriei, sporirea continuă a producției vegetale și animale ne-a ajutat să valorifi­căm an de an, pe bază de con­tract, cantități tot mai mari de produse. Anul trecut, de exem­plu, gospodăria noastră a valo­rificat 1.740.000 kg porumb boa­be, revenind 2.050 kg la fiecare hectar cultivat și 7.000 kg carne la suta de hectare. Ca urmare a creșterii produc­ției, au crescut continuu și veni­turile bănești, care în anul trecut au ajuns la peste 8.670.000 lei. In acest an am prevăzut să realizăm venituri de peste 12.200.000 lei. Valoarea proprietății obștești în­sumează în prezent 16.634.000 lei, revenind 536.000 lei la suta de hectare. Veniturile sporite ne-au ajutat să ne gospodărim mai bi­ne, să creăm noi ramuri de pro­ducție, să folosim cu mai multă chibzuială resursele și posibilită­țile locale. De patru ani, gospo­dăria noastră nu mai solicită cre­dite de stat ci se finanțează nu­mai din fonduri proprii. O dată cu dezvoltarea gospodă­riei și întărirea ei economică și-a schimbat înfățișarea întreaga co­mună. Cele peste 650 case noi, ridicate de colectiviști, alcătuiesc la noi, în Sîntana, partea moder­nă a comunei, „satul nou“, cum îi spun colectiviștii. Lumina elec­trică strălucește pe toate ulițele și în majoritatea caselor. La în­­demîna sătenilor se află acum un cinematograf, o bibliotecă , un că­min cultural, un spital cu 4 secții de specialitate, iar pentru copiii lor funcționează șapte școli de 4 și 8 ani, precum și o scoală me­die. In aceste zile din plină cam­panie de vară, colectiviștii inten­sifică întrecerea pentru executa­rea lucrărilor în termen optim și la un înalt nivel agrotehnic. Ei sînt cointeresați în sporirea pro­ducției prin ridicarea valorii zi­­lei-muncă și prin retribuția su­plimentară. GHEORGHE GOMNA Erou al Muncii Socialiste, președintele G.A.C. „Via­ța Nouă“ din Sîntana Peste mări • J w­i și țari Pe malul sting al Crișului Re­pede, la marginea Oradiei, s-a ridicat în anii puterii populare Uzina constructoare de mașini­­unelte „înfrățirea“. Locuitorii o­­rașului privesc cu mîndrie halele noi și impunătoare ale uzinei, ca­re s-a dezvoltat an de an. Ea produce astăzi, față de 1950, de peste 14 ori mai multe mașini, de tipuri diferite, care se bucură de aprecieri în peste 30 de țări ale lumii. Nivelul tehnic al procesu­lui de producție asigură o înaltă calitate produselor realizate. Ma­șini de frezat portale, strunguri de precizie, dispozitive, scule și verificatoare moderne au luat lo­cul unor mașini uzate. In ultimii 3 ani au fost date în folosință noi hale pentru prelucrări, mon­taj și finisaj. Totodată, au fost aplicate o serie de măsuri tehni­­co-organizatorice menite să asi­gure îndeplinirea ritmică a pla­nului. Toate acestea au făcut să crească productivitatea muncii in ultimii 3­ ani cu peste 20 la sută. In vederea dezvoltării capaci­tății uzinei, între anii 1960—1963 s-au alocat peste 78,5 milioane lei investiții — de trei ori mai mult decît între anii 1951—1953. Uzina are noi perspective de dez­voltare. In prezent ea arată ca un mare șantier. Schelele, cofra­­jele pentru turnat beton, con­voaiele de mașini încărcate cu materiale de construcții întăresc afirmația: „construim“. In anul viitor se va lucra aici după ulti­mele cerințe ale tehnologiei mo­derne. Se vor amenaja secții noi, laboratoare. Vrem ca și în viitor uzina noas­tră, care a ans la 20 de participat în ultimii expoziții și tîrguri internaționale, să confirme pres­tigiul de care se bucură în lume produsele industriei constructoa­re de mașini ale patriei. CONSTANTIN IONESCU directorul Uzinei „înfrățirea" 3 în cîteva rînduri Este bine știut faptul că In re­gimul burghezo-m­oșieresc morta­litatea infantilă în fostul județ Bihor se ridica la peste 20 la su­tă. Malaria, tuberculoza și alte boli secerau mii de vieți lipsite de asistență sanitară. Dar acestea sînt de domeniul trecutului. Azi în regiunea Crișana funcționează 25 spitale, 95 case de naștere, 191 circumscripții sanitare cu dispen­sare medicale. In ultimii ani la Beiuș, Gura­­honț, Nucet au fost construite spitale moderne cu o capacitate de 300 pînă la 500 de paturi. La Oradea s-a înființat centrul re­gional al caravanelor sanitare, centrul regional de recoltare și conservare a sîngelui, iar spita­lele existente au fost moderniza­te și dotate cu utilaj de înaltă tehnicitate. Tot aici funcționează stația A­­viasan dotată cu 5 avioane. Iar fiecare centru de raion funcțio­nează în prezent stații de sal­vare cu câte 8—11 autosalvări. Numărul medicilor s-a dublat, iar al cadrelor medii sanitare a crescut de trei ori. Ca urmare a tuturor acestor măsuri, mortalitatea infantilă s-a redus în cursul acestui an la 4 la sută, iar mortalitatea generală față de 19,9 la mia de locuitori în trecut la numai 9,5 în prezent. Rețeaua comercială, în continuă dezvoltare, cuprinde în prezent în regiune 2.300 unități. Numai în anul 1963 s-a vîndut prin aceste unități un volum de produse in­dustriale și agroalimentare în va­loare de 2.200.000.000 lei, iar în primele cinci luni ale acestui an volumul produselor desfăcute prin rețeaua comercială din regiune întrece cu peste 150 milioane lei valoarea celor desfăcute în a­­ceeași perioadă a anului trecut. RITMURI NOI ÎN INDUSTRIA UȘOARĂ In peisajul industrial al regiu­nii Crișana se reliefează preg­nant și unitățile economice pro­ducătoare de bunuri de larg con­sum. Fabricile de încălțăminte, de blănuri, tricotaje, confecții, texti­le etc., au fost înzestrate cu uti­laje noi, s-au construit secții și ateliere spațioase și luminoase. Numai în anii 1963—1964, fabri­cile industriei ușoare din orașul Oradea și regiunea Crișana au fost înzestrate cu mașini moder­ne, de mare productivitate, în va­loare de peste 200 milioane lei. Fabrica de confecții Oradea. A­­ceastă întreprindere, în care își desfășoară activitatea peste două mii de muncitori și muncitoare, a luat ființă cu cîțiva ani în ur­mă. Pe drept cuvînt se poate spune că aici totul poartă ampren­ta noului, începînd cu clădirea și terminînd cu mașinile. Colectivul fabricii, antrenat în întrecerea socialistă, acordă o importanță deosebită calității confecțiilor, răspunzînd în felul acesta exigențelor tot mai sporite ale cumpărătorilor. Comparativ cu anul 1961 producția globală a­­proape s-a dublat, iar producti­vitatea muncii a crescut cu peste 60 la sută. . Folosind mai rațional materiile prime, preocupîndu-se continuu de îmbunătățirea calității produ­selor și muncitorii de la fabricile de încălțăminte „Solidaritatea", „Crișul“ și „Arta“ au sporit in­dicii de calitate cu 2­—3 la sută. In prezent, peste 95 la sută din încălțămintea produsă în aceste unități este de calitatea I. O așa-zisă fabrică căreia i se potrivea mai degrabă denumirea de „atelier meșteșugăresc“ a fost, cu ani în urmă, și Fabrica de tex­tile „Crișana“. Astăzi, pe același loc, muncitorii își desfășoară ac­tivitatea în secții noi, mînuind cu pricepere războaiele de țesut și alte utilaje de mare productivita­te. Țesăturile fabricate aici, prin varietatea culorilor, desenelor și prin calitatea lor vin să întregeas­că abundența din comerțul so­cialist. Printre unitățile înnoite din te­melie se numără și fabricile de tricotaje „Miorița" și de blănuri „1 Mai“. Producția de tricotaje din acest an este cu aproape 8 la sută mai mare decît cea de anul trecut și cu 76,3 la sută mai mare decît în primul an al desenalului. Multe din produsele realizate în aceste unități sînt cunoscute și apreciate și peste hotare. Ritmul de dezvoltare a indus­triei ușoare din regiunea Crișana este ilustrat de o cifră grăitoare, întreprinderile și fabricile de a­­cest gen realizează producția a­­nului 1950 în mai puțin de 40 de zile. Aspect de la Casa de cultură din orașul Dr. Petru Groza PAGINA REALIZATA DE R­E­­DACȚIA ZIARULUI „CRIȘA­­NA“-ORADEA IN COLABO­RARE CU CORESPONDEN­TUL IN REGIUNEA CRIȘA­­NA AL AGENȚIEI ROMÂNE DE PRESA „AGERPRES“.

Next