Pentru Socialism, aprilie 1965 (Anul 15, nr. 3483-3508)

1965-04-01 / nr. 3483

2 In strînsă legătura cu viata lor Filă cu filă, calendarul zile­de iarnă s-a sfirșit. O scurtă privire retrospectivă insă e in măsură să arate că în perioada ce a trecut, și în raionul Cehu Silvaniei activitatea cultural-educativă și artistică a cunoscut o con­tinuă creștere, atit­cit mai ales calitativ, cantitativ Acest lucru se reflectă în subordona­rea într-o măsură mai mare a acțiunilor de masă sarcinilor politice și economice trasate de partid, în lărgirea sferei de cu­prindere a oamenilor muncii la diverse forme de activitate. In perioada la care ne refe­rim, întreaga activitate cultu­ral-educativă a fost axată pe popularizarea politicii partidu­lui și guvernului nostru, des­fășurarea campaniei electorale, popularizarea realizărilor obți­nute în toate domeniile de ac­tivitate, pe întărirea economi­­co-organizatorică a cooperative­lor agricole de producție și pe răspindirea cunoștințelor cultu­­ral-științifice în rîndul mem­brilor cooperatori. Pentru rea­lizarea acestor obiective, comi­tetul raional pentru cultură și artă, prin comisia de răspindire a cunoștințelor cultural-științi­fice, a trimis la sate peste 300 de conferențiari la expunerile cărora au participat aproxi­mativ 32.000 de auditori. Prin­tre expunerile făcute amintim: „Crește prestigiul internațional al țării noastre“, „industria noas­­tră socialistă în sprijinul dez­voltării agriculturii", „Dezvol­tarea și apărarea avutului ob­ștesc", „Regiunea Maramureș in anii puterii populare“ etc., iar în localități ca Hodod, Oarța de Sus, Tămășești, Ee­­nesat, Stremț și in alte părți au fost ținute expuneri ca „A­­devărul despre Adam și Eva“. ..Despre religie și ritualurile bisericești“, „Cum a apărut viața pe pămînt“, „Originea și evoluția omului". Pentru cooperatorii agricoli necuprinși la invățămintul a­­grozootehnic căminele cultura­le au organizat, in colaborare cu conducerile cooperativelor de producție și in funcție de specificul local, cicluri de con­ferințe. In majoritatea locuri­lor acestea s-au ținut conform planificării. O contribuție însemnată la răspindirea cunoștințelor cul­­­­tural-științifice și-au adus și cele două brigăzi științifice ale comitetului raional pentru cul­tură și artă, care în deplasările efectuate au răspuns la peste 200 de întrebări puse de oa­menii muncii de la sate. Ar fi fost de dorit insă ca în depla­sările întreprinse să se fi cu­prins și unele localități mai îndepărtate din raion, cum sunt Bogdană, Bălța, Corund, Babța, neajuns ce va trebui remediat in perioada care urmează. O eficacitate sporită au avut și diferitele activități de masă organizate de căminele cultu­rale, cum ar fi serile de cal­cul, serile de întrebări și răs­punsuri, sărbătorirea coopera­torilor fruntași, serile tematice sau științifice, sfatul specialis­tului etc. Putem aminti aici experiența bună dobindită de unele cămine culturale ca cele din Sălățig, Oarța de Jos, Săl­­sig, Băsești in organizarea unor activități de genul celor amin­tite mai sus. Nu-i mai puțin adevărat că în unele localități ca Ulmeni, Urmeniș, Mineu a­­semenea activități de masă au fost neglijate de către activiștii culturali în perioada de iarnă. In domeniul mișcării artistice de amatori s-a asigurat o mai bună conducere și orientare în vederea ridicării conținutului i­­deologic al spectacolelor pre­zentate, punindu-se un accent tot mai mare pe permanenti­zarea activității formațiilor. Cele 34 formații corale, 35 bri­găzi artistice de agitație, 48 e­­chipe de dansuri, soliștii vo­cali și instrumentiști au pre­zentat cu regularitate pe sce­nele căminelor culturale pro­grame artistice la un nivel co­respunzător, atît la sediu cit și in deplasare. O bună activitate în acest sens au, spre exem­plu, formațiile din Sălsig, Co­rund, Balța, Băsești etc. Toate formațiile amintite sînt antrenate in concursul re­gional de cintece și dansuri. După perioada pregătitoare in care au prezentat cite 3—4 spectacole, artiștii amatori se întrec in cadrul fazei interco­­munale, care se va desfășura pină la sfîrșitul primei jumă­tăți a lunii aprilie în toate centrele de concurs. Formațiile de teatru, în nu­măr de 48, au făcut intense pregătiri in vederea concursu­lui bienal „I. L. Caragiale". Repertoriile lor cuprind piese legate de întărirea economico­­organizatorică a cooperativelor agricole de producție, de for­marea conștiinței noi, socialiste, a oamenilor muncii, cum sunt piesele :,Zaharia își mărită fa­ta", „Academicianul", „Dum­­brăveanca“, „Ploaia“, „Șapte vaci slabe“ etc. La spectaco­lele prezentate până în pre­zent au participat peste 25.000 de oameni ai muncii din ra­ion. Rezultate bune s-au obținut și in domeniul muncii cu car­tea prin sporirea numărului de cititori și de cărți citite. Cu o­­cazia „Lunii cărții la sate", pla­nul de difuzare a fost realizat, datorită acțiunilor de masă în­treprinse, în proporție de 143,9 la sută. Cinematografele, nu­mai in cadrul „Festivalului fil­mului pentru sate" au înregis­trat peste 17.700 de spectatori, iar filmele cu caracter agrozooteh­nic au fost vizionate de apro­ximativ 7.000 de cooperatori a­­gricoli înscriși la învățămân­­tul agrozootehnic de masă. O dată cu sosirea primăverii începe o nouă etapă a muncii cultural-educative la sate. In fața instituțiilor culturale stă sarcina sprijinirii campaniei a­­gricole. Preocuparea centrală in această perioadă trebuie să fie realizarea unor manifestări cul­turale care să adîncească cu­noștințele cooperatorilor agri­coli dobindite la invățămintul agrozootehnic și la ciclurile de conferințe, precum și tratarea unor teme concrete referitoare la diferitele etape ale lucrări­lor agricole. Cea mai mare pondere in muncile agricole de primăvară o au lucrările solului, insămin­­țarea și întreținerea culturilor pe terenurile destinate griului și porumbului, precum și ieși­rea din iarnă a culturilor se­mănate in toamna trecută. Toa­te acestea oferă pentru activiș­tii culturali o serie de teme pentru viitoarele manifestări de masă. In perioada care urmează, u­­nitățile culturale din raionul Cehu Silvaniei și-au propus o­­rientarea activității spre spriji­nirea realizării sarcinilor actu­ale ce stau în fața unităților e­­conomice. In acest scop, pro­paganda prin conferințe va fi axată și mai mult pe populari­zarea politicii partidului nostru și pe teme care să vină direct în sprijinul lucrărilor agricole de primăvară. Printre măsurile preconizate se prevăd trimite­rea săptămînală a cite 15—20 conferențiari de la centrul de raion la sate, deplasarea bilu­nară a brigăzilor științifice în cooperativele agricole de pro­ducție pentru a da răspunsuri competente la întrebările ridi­cate de cooperatorii agricoli, organizarea unor activități de masă variate, ca: sfatul agro­nomului, seri de calcul, jurna­le vorbite, concursuri „Cine știe, răspunde" pe tema „Ce am învățat la cursurile agrozooteh­nice", sărbătoriri ale fruntașilor. Este foarte important ca aceste manifestări să fie prezentate într-o formă atractivă pentru a beneficia de prezența unui nu­măr sporit de cooperatori a­­gricoli. Pentru a veni în sprijinul generalizării experienței pozi­tive dobindite in muncă de că­tre căminele culturale fruntașe, de bibliotecile comunale și u­­nitățile cinematografice sătești, comitetul raional pentru cul­tură și artă și-a propus să orga­nizeze în trimestrul al II-lea , schimburi de experiență cu participarea activiștilor cultu­rali din raion. Asemenea schimburi de experiență vor a­­vea loc la Sălsig, Sălățig, la­­ biblioteca din Ulmeni, la Hg.­dod și în alte părți. Echipa de dansuri a Exploatării miniere Cavnic. Vineri 2 aprilie 1965 PROGRAMUL I 5.00 Buletin de știri. Buletin meteorologic. 5.00 Concertul „Bu­nă dimineața“. 5.30 Secția de gimnastică. 5.40 Continuarea con­certului de dimineață. 6.00 Radio­jurnal. Buletin meteorologic. 6.10 Piese instrumentale. 6.20 Jurna­lul satelor. 6.30 Recomandări din program. 6.35 Muzică ușoară in­terpretată la xilofon Albulescu. 6.45 Jocuri de Nicolae populare. 7.00 Radiojurnal. 7.15 Muzică dis­tractivă de estradă. 7.30 Sfatul medicului. 7.35 Anunțuri, muzică. 7.45 Salut voios de pionier. 8.00 Sumarul presei. 8.06 Muzică din operele comice. 8.30 Suita „Apo­teoza lui Lully“ de Francois Couperin. 9.05 Cintece pionie­rești. 9.15 Muzică ușoară. 9.30 So­nata pentru oboi și pian de Mir­­cea Istrate. 9.45 Muzică populară. 10.00 Buletin de știri. 10.03 Tea­tru la microfon: „Poveste de iar­nă“ de William Shakespeare. 11.42 Muzică de estradă. 12.00 Bu­letin de știri. 12.03 Suita simfoni­că de Zeno Vancea. 12.30 Soliști și orchestre de muzică populară. 13.00 Concert din operele lui Ro­ssini. 14.00 Buletin de știri. 14.05 Recomandări din program. 14.10 Melodii de pretutindeni. 14.40 Cotele apelor Dunării. 15.00 Muzi­că populară cerută de ascultători. 15.30 „Melodii dragi“ — muzică ușoară. 16.00 Radiojurnal. Bule­tin meteorologic. 16.15 Prelucrări corale. 16.30 Emisiune de basme. 17.00 Muzică ușoară. 17.15 Lie­duri de mare popularitate. 17.30 In slujba patriei. 18.00 Universi­tatea tehnică radio. 18.15 Din co­moara folclorului nostru. 18.C Muzică ușoară interpretată de or­chestre de coarde. 18.50 Tribun radio. 19.00 Caleidoscop muzica 19.40 Muzică ușoară interpretat de orchestra Carl Stevens. 20.C Radiogazeta de seară. 20.30 Melo­dii distractive. 21.00 Arii din opt­re­interpretate de Ana Rosa-Va­siliu. 21.15 Din activitatea clipului artistului amator al Su­­pe­sei creației populare a Capitale 21.30 Muzică ușoară. 22.00 Rădic jurnal. Buletin meteorologii Sport. 22.20 Muzică de dans. 23.1 Pagini din creația de balet. 23.5 —23.55 Buletin de știri. 16.20 PROGRAMUL II Sport. 17.00 Radiojur­nal. Buletin meteorologic. 17.1 Selecțiuni din opereta „Scara fe­meilor“. 17.30 Sfatul mediculu 17.35 Anunțuri, reclame, muzici 18.00 Tineri soliști de muzică u­șoară. 18.20 Din muzica de came­ră a tinerilor noștri compozitor: 18.45 Cîntă corul Filarmonicii d stat „George Enescu“. 19.00 Bule­tin de știri. 19.05 Muzică popu­lară. 19.30 Pagini din proza ma­ghiară. 19.50 Muzică de dans 20.30 Noapte bună, copii. 20.4 Recital Ion Dacian. 21.00 Radio jurnal. Sport. 21.20 „Ritmurile ti­nereții“ — muzică de dans. 22.0! Meridiane și melodii. 22.30 Ver­suri în lectura artistei Sandim Stan. 22.40 Muzică corală clasică 23.00 Buletin de știri. 23.05 Muzi­că de dans. 0.52—0.55 Buletin de știri. Vineri 2 aprilie 1965 18.30 Universitatea tehnică la televiziune. 19.00 Jurnalul tele­viziunii. 19.10 Pentru copii și tineretul școlar. Copii și tradiții folclorice. 19.35 In Studio, baleri­nii iugoslavi Katerina Boka, An­ton Marinic și pianistul belgian Frédéric Geyers. 20.00 Săptămî­­na. 21.00 Muzică și dans la Bu­dapesta. In încheiere: Buletin de știri. Buletin meteorologic. Vineri 2 aprilie 1965 BAIA MARE — Minerul: O stea cade din cer; Popular: A treia rachetă: Tineretului Drama ciocârliei; Flacăra.­ Cei șapte mag­nifici: 1 Mai: Anotimpuri: SATU MARE — Victoria: Mofturi 1900; Popular: Tovarășii; Metalul: Mi-am cumpărat un tată. CĂRBI : Popular: Roșu și negru (seriile I și a II-a); 23 August: Contele de Monte Cristo (seriile I și a II-a). SIGHETUL MARMAȚIEI: Micul pescar: BAIA SPRIE: Doamna Tu Han. CEHU SILVA­NIEI: Fortăreață pe Rin. TÂȘ­­NAD: Totul rămine oamenilor. ȘOMCUTA MARE: Uraganul: NEGREȘTI: A 12-a noapte. SEINI M-am îndrăgostit la Copenhaga. TA­LAPUL: împușcături în cea­ță. CAVNIC : Minerul: Casa ne­terminată. Gutinul: Nu se poate fără dragoste. BALUȚ: Falsifica­torul. BERVENI: O zi ca leii. CÎMPULUNG LA TISA: Atenție părinți! SANISLAU: Anotimpuri. HALMEU: Misterele Parisului. TEATRE Joi 1 aprilie 1965 BAIA MARE — ora 20.00. „Zia­riștii“ de Al. Mirodan. PENTRU SOCIALISM /V Joi 1 aprilie 1065 Vedere exterioară a atelierului de reparații al S.M.T. Cehu Silva­niei. Cum au fost instruiți mecanizatorii Experiența anilor trecuți a do­vedit eficiența folosirii mașinilor de semănat 2-S.P.C.­2, și îndeo­sebi a celor prevăzute cu clapeți. Prin reglarea și funcționarea lor corectă se asigură o densitate op­timă de plante la hectar, înce­­pînd încă de la însămînțare. Mînuirea mașinilor complexe cere cunoștințe temeinice. In a­­cest scop, la stațiunile de mașini și tractoare au avut loc instructa­je teoretice și practice cu mecani­zatorii. Un asemenea instructaj a fost făcut și la S.M.T. Cărei. La acest instructaj au luat parte mecanizatorii din brigada de trac­și­toare care deservește cooperativa agricolă de producție din Sanis­­lău. O reexaminare făcută la fața locului a demonstrat că mecani­zatorul Sigismund Chiș e stăpîn pe mașină. El a explicat totodată cum trebuie reglată mașina pen­tru așezarea boabelor la adînci­­mea ridicată. — Ca să obținem o adîncime de 8 cm — a arătat el — sub ro­țile mașinii punem o cărămidă cu o grosime de 7 cm, în condiții nor­male de sol, și așa reglăm brăz­­darele. Dacă terenul este mult a­­fînat, atunci sub roți punem un obiect cu o grosime mai mică. Si­gismund Chis a dat și alte răs­punsuri concrete, dovedind că po­sedă cunoștințele necesare. Din păcate însă, unii care au luat parte la recentul instructaj nu cunoșteau nici lucruri ele­mentare privind funcționarea sau reglarea mașinii. Sabin Trif, de pildă, a așezat chiar invers dis­cul pentru sămînță calibrată în cutia de distribuție. Punerea in­corectă a discurilor daune mari, spargerea ar provoca boabelor de porumb. Nu posedă cunoștin­țele necesare nici mecanizatorul Paul Nicolae. Pus să regleze brăz­­darele la anumite distanțe cerute între rînduri (70—80 cm), el nu a știut în ce direcție trebuie mu­tate acestea. Mecanizatorul Ale­xandru Buzgău i-a venit în aju­tor, demonstrînd cum trebuie fă­cută această operație. Se vede că el a fost mai atent la instructaj și cunoaște bine tehnica semăna­tului. Instructajul făcut la S.M.T. Cărei nu a fost destul de temei­nic. Această concluzie reiese din faptul că din cei 6 meca­nizatori examinați la această bri­gadă, numai doi au dat răspun­suri satisfăcătoare, dovedind că au cunoștințele necesare pentru această lucrare agrotehnică de mare importanță. însuși șeful bri­găzii, tovarășul Victor Silvășan, spunea că nici el nu cunoaște bi­ne modul de funcționare a mași­nilor de semănat porumb. Este ciudat totuși cazul lui Sigismund Chiș, care, deși cunoaște bine se­mănătoarea 2-S.P.C.­2, a relatat cu părere de rău că el nu are plan de însămînțat porumb. Examinatorii au verificat și ce­le 10 semănători de porumb. Și la acestea s-au constatat o seamă de defecțiuni tehnice. Multe din­tre împingătoarele de boabe sunt uzate, ceea ce ar duce la o distri­buire neuniformă a semințelor. Conducerea S.M.T. trebuie să privească cu tot simțul răspunde­rii instruirea mecanizatorilor pen­tru semănatul porumbului. Este necesară in acest scop o reexami­nare a cadrelor tinere, ajutîndu-le în mod concret prin demonstrații ample cu privire la mînuirea și reglarea mașinilor. Pentru a avea o siguranță deplină, fiecare mași­nă va trebui supusă la probe practice cu semințe. Pregătirea temeinică a mașini­lor și a oamenilor este acum o sarcină de căpetenie. Timpul ce a mai rămas pină la începerea lu­crărilor trebuie să fie folosit ex­clusiv în acest scop. Calitatea în­­sămînțărilor la porumb, precum și la celelalte culturi este factorul care va determina contribuția mecanizatorilor la realizarea unor producții mari. Aceasta va depin­de în primul rînd de pregătirea profesională a mecanizatorilor. Organizația de partid este chema­tă să desfășoare o vastă muncă politico-educativă, explicînd me­canizatorilor înalta lor răspunde­re față de soarta viitoarei produc­ții agricole. N. SOARE Măsuri pentru asigurarea ■ ■ f ■ Ifu­­­ bazei furajere (Urmare din pag. 1.) Pentru asigurarea unei baze furajere îndestulătoare, oamenii muncii din agricultură trebuie să-și îndrepte atenția în direcția realizării integrale a însămînțării plantelor furajere pe suprafețele planificate și mai ales spre ob­ținerea unei producții ridicate de furaje prin executarea lucrărilor agrotehnice de calitate. Intrucît o mare parte din plantele furajere trebuie însămînțate în prima epo­că, este necesar să se ia măsuri urgente pentru grăbirea acestei lucrări îndeosebi în raioanele Vi­­șeu, Lăpuș, Sighet și raza orașu­lui Baia Mare, unde nu s-au în­­sămînțat decit suprafețe foarte mici cu aceste culturi. Trebuie să fie limpede că orice întîrziere a semănatului la timpul optim du­ce la scăderea producției. O deo­sebită atenție trebuie acordată calității lucrărilor, pregătirii co­respunzătoare a patului germina­tiv, folosirii pe scară largă a mij­loacelor mecanizate la efectuarea semănatului. Paralel cu însămin­­țarea culturilor furajere, o aten­ție deosebită trebuie acordată lu­crărilor menite să ducă la îmbu­nătățirea pășunilor și fînețelor. In regiunea noastră sînt însem­nate suprafețe de pășuni cu o sla­bă productivitate, fie că sînt pli­ne de bolovani, scaieți și mușu­roaie, fie că din cauza fertilității reduse a terenului, nu conțin de­cit plante cu o slabă putere de hrănire Aceste pășuni redate fo­losirii, ar putea asigura hrana, pentru un număr însemnat de animale. Pentru aceasta, este necesar să se treacă hotărît la acțiuni de îmbunătățire a pă­șunilor prin curățarea lor de ve­getația lemnoasă și buruieni, gră­­parea, îngrășarea și supraînsă­­mînțarea cu ierburi valoroase. De asemenea, este necesar să se asi­gure repartizarea cu grijă a fiecă­rei suprafețe de pășuni pe specii, tarlale și amenajarea unor adă­posturi simple pentru organizarea taberelor de vară și a porților de tîrlire. Trebuie combătută cu toată tăria tendința de a scoate animalele pe pășuni, o dată cu în­­colțirea firului de iarbă. Pămîn­­tul fiind încă moale, iarba de a­­bia răsărită se bătătorește și se distruge, iar în locul ei cresc bu­ruieni și scaieți. De asemenea, trebuie curmată tendința mani­festată și în anul trecut de a lăsa animalele să pășuneze pe finețe și in felul acesta de a întîrzia producerea masei verzi. Extinderea culturilor furajere valoroase și îmbunătățirea pășu­nilor sînt condiționate de asi­gurarea semințelor necesare. De aceea este necesar ca alături de loturile semincere de plante cul­tivate să se înființeze în fiecare unitate agricolă loturi pentru producerea semințelor de ierburi pentru supraînsămînțarea pășuni­lor din zonele de deal și munte. Comitetele raionale de partid și consiliile agricole raionale tre­buie să acorde o mai mare aten­ție însămînțării la timpul optim a plantelor furajere, să asigure or­ganizarea aplicării măsurilor de îmbunătățire a pășunilor și fîne­țelor în scopul asigurării unei ba­ze furajere îndestulătoare. întreprinderea de industrie locala J " A" Vișeu de Sus, Piața 6 Martie nr. 7, oferă spre vînzare fără repartiție: — mozaic de marmură albă, granulație 3—5 și 5—7 mm, la prețul de 196 lei/tonă vrac și 214 lei tonă ambalat. — filer de calcar, la prețul de 116 lei/tonă ambalat și 88 lei/tonă vrac. Condițiile de livrare, franco vagon, stația de destinație. Cei interesați vor depune comenzile pe adresa întreprinderii. „Cartea la domiciliu“ f:fm­u . m .i.hu . .. • TIMIȘOARA, str. Gh. Lázár nr. 1, vă pune la dispoziție lucrări apărute în Edi­tura tehnică: — „COLECȚIA DE ATELIER"; — „COLECȚIA TEHNICA NOUA"; — „COLECȚIA ELECTRICIANULUI“; — „COLECȚIA RADIO ȘI TELEVIZIUNE", cărți tehnice de nivel mediu și superior, precum și lucrări social­­politice, tehnico-științifice, literare, sport, artă și muzică. La cerere se pot expedia liste­le lucrărilor apărute sau în curs de apariție. Lucrările se vor expedia cu ramburs la adresa indicată. întreprinderea raională de industrie locală Cărei angajează prin concurs: — 4 maiștri pentru sectoarele: produse finite din lemn (doi maiștri) și pentru ramura prelucrarea metalelor (doi maiștri). Condițiile de angajare sunt ce­le prevăzute de actele normative legale in vigoare. Informații suplimentare se pot obține la serviciul personal al întreprinderii, str. Moftinului nr. 13, telefon 264. Topitoria de cînepă DIN BERVENI angajează prin concurs un maistru de întreținere Angajarea se face cu respectarea condițiilor de studii și stagiu prevăzute de actele normative în vigoare. Informații suplimentare se pot solicita la sediul întreprinderii, telefon 419 — Cărei. __L

Next