Pentru Socialism, aprilie 1965 (Anul 15, nr. 3483-3508)
1965-04-01 / nr. 3483
2 In strînsă legătura cu viata lor Filă cu filă, calendarul zilede iarnă s-a sfirșit. O scurtă privire retrospectivă insă e in măsură să arate că în perioada ce a trecut, și în raionul Cehu Silvaniei activitatea cultural-educativă și artistică a cunoscut o continuă creștere, atitcit mai ales calitativ, cantitativ Acest lucru se reflectă în subordonarea într-o măsură mai mare a acțiunilor de masă sarcinilor politice și economice trasate de partid, în lărgirea sferei de cuprindere a oamenilor muncii la diverse forme de activitate. In perioada la care ne referim, întreaga activitate cultural-educativă a fost axată pe popularizarea politicii partidului și guvernului nostru, desfășurarea campaniei electorale, popularizarea realizărilor obținute în toate domeniile de activitate, pe întărirea economico-organizatorică a cooperativelor agricole de producție și pe răspindirea cunoștințelor cultural-științifice în rîndul membrilor cooperatori. Pentru realizarea acestor obiective, comitetul raional pentru cultură și artă, prin comisia de răspindire a cunoștințelor cultural-științifice, a trimis la sate peste 300 de conferențiari la expunerile cărora au participat aproximativ 32.000 de auditori. Printre expunerile făcute amintim: „Crește prestigiul internațional al țării noastre“, „industria noastră socialistă în sprijinul dezvoltării agriculturii", „Dezvoltarea și apărarea avutului obștesc", „Regiunea Maramureș in anii puterii populare“ etc., iar în localități ca Hodod, Oarța de Sus, Tămășești, Eenesat, Stremț și in alte părți au fost ținute expuneri ca „Adevărul despre Adam și Eva“. ..Despre religie și ritualurile bisericești“, „Cum a apărut viața pe pămînt“, „Originea și evoluția omului". Pentru cooperatorii agricoli necuprinși la invățămintul agrozootehnic căminele culturale au organizat, in colaborare cu conducerile cooperativelor de producție și in funcție de specificul local, cicluri de conferințe. In majoritatea locurilor acestea s-au ținut conform planificării. O contribuție însemnată la răspindirea cunoștințelor cultural-științifice și-au adus și cele două brigăzi științifice ale comitetului raional pentru cultură și artă, care în deplasările efectuate au răspuns la peste 200 de întrebări puse de oamenii muncii de la sate. Ar fi fost de dorit insă ca în deplasările întreprinse să se fi cuprins și unele localități mai îndepărtate din raion, cum sunt Bogdană, Bălța, Corund, Babța, neajuns ce va trebui remediat in perioada care urmează. O eficacitate sporită au avut și diferitele activități de masă organizate de căminele culturale, cum ar fi serile de calcul, serile de întrebări și răspunsuri, sărbătorirea cooperatorilor fruntași, serile tematice sau științifice, sfatul specialistului etc. Putem aminti aici experiența bună dobindită de unele cămine culturale ca cele din Sălățig, Oarța de Jos, Sălsig, Băsești in organizarea unor activități de genul celor amintite mai sus. Nu-i mai puțin adevărat că în unele localități ca Ulmeni, Urmeniș, Mineu asemenea activități de masă au fost neglijate de către activiștii culturali în perioada de iarnă. In domeniul mișcării artistice de amatori s-a asigurat o mai bună conducere și orientare în vederea ridicării conținutului ideologic al spectacolelor prezentate, punindu-se un accent tot mai mare pe permanentizarea activității formațiilor. Cele 34 formații corale, 35 brigăzi artistice de agitație, 48 echipe de dansuri, soliștii vocali și instrumentiști au prezentat cu regularitate pe scenele căminelor culturale programe artistice la un nivel corespunzător, atît la sediu cit și in deplasare. O bună activitate în acest sens au, spre exemplu, formațiile din Sălsig, Corund, Balța, Băsești etc. Toate formațiile amintite sînt antrenate in concursul regional de cintece și dansuri. După perioada pregătitoare in care au prezentat cite 3—4 spectacole, artiștii amatori se întrec in cadrul fazei intercomunale, care se va desfășura pină la sfîrșitul primei jumătăți a lunii aprilie în toate centrele de concurs. Formațiile de teatru, în număr de 48, au făcut intense pregătiri in vederea concursului bienal „I. L. Caragiale". Repertoriile lor cuprind piese legate de întărirea economicoorganizatorică a cooperativelor agricole de producție, de formarea conștiinței noi, socialiste, a oamenilor muncii, cum sunt piesele :,Zaharia își mărită fata", „Academicianul", „Dumbrăveanca“, „Ploaia“, „Șapte vaci slabe“ etc. La spectacolele prezentate până în prezent au participat peste 25.000 de oameni ai muncii din raion. Rezultate bune s-au obținut și in domeniul muncii cu cartea prin sporirea numărului de cititori și de cărți citite. Cu ocazia „Lunii cărții la sate", planul de difuzare a fost realizat, datorită acțiunilor de masă întreprinse, în proporție de 143,9 la sută. Cinematografele, numai in cadrul „Festivalului filmului pentru sate" au înregistrat peste 17.700 de spectatori, iar filmele cu caracter agrozootehnic au fost vizionate de aproximativ 7.000 de cooperatori agricoli înscriși la învățământul agrozootehnic de masă. O dată cu sosirea primăverii începe o nouă etapă a muncii cultural-educative la sate. In fața instituțiilor culturale stă sarcina sprijinirii campaniei agricole. Preocuparea centrală in această perioadă trebuie să fie realizarea unor manifestări culturale care să adîncească cunoștințele cooperatorilor agricoli dobindite la invățămintul agrozootehnic și la ciclurile de conferințe, precum și tratarea unor teme concrete referitoare la diferitele etape ale lucrărilor agricole. Cea mai mare pondere in muncile agricole de primăvară o au lucrările solului, insămințarea și întreținerea culturilor pe terenurile destinate griului și porumbului, precum și ieșirea din iarnă a culturilor semănate in toamna trecută. Toate acestea oferă pentru activiștii culturali o serie de teme pentru viitoarele manifestări de masă. In perioada care urmează, unitățile culturale din raionul Cehu Silvaniei și-au propus orientarea activității spre sprijinirea realizării sarcinilor actuale ce stau în fața unităților economice. In acest scop, propaganda prin conferințe va fi axată și mai mult pe popularizarea politicii partidului nostru și pe teme care să vină direct în sprijinul lucrărilor agricole de primăvară. Printre măsurile preconizate se prevăd trimiterea săptămînală a cite 15—20 conferențiari de la centrul de raion la sate, deplasarea bilunară a brigăzilor științifice în cooperativele agricole de producție pentru a da răspunsuri competente la întrebările ridicate de cooperatorii agricoli, organizarea unor activități de masă variate, ca: sfatul agronomului, seri de calcul, jurnale vorbite, concursuri „Cine știe, răspunde" pe tema „Ce am învățat la cursurile agrozootehnice", sărbătoriri ale fruntașilor. Este foarte important ca aceste manifestări să fie prezentate într-o formă atractivă pentru a beneficia de prezența unui număr sporit de cooperatori agricoli. Pentru a veni în sprijinul generalizării experienței pozitive dobindite in muncă de către căminele culturale fruntașe, de bibliotecile comunale și unitățile cinematografice sătești, comitetul raional pentru cultură și artă și-a propus să organizeze în trimestrul al II-lea , schimburi de experiență cu participarea activiștilor culturali din raion. Asemenea schimburi de experiență vor avea loc la Sălsig, Sălățig, la biblioteca din Ulmeni, la Hg.dod și în alte părți. Echipa de dansuri a Exploatării miniere Cavnic. Vineri 2 aprilie 1965 PROGRAMUL I 5.00 Buletin de știri. Buletin meteorologic. 5.00 Concertul „Bună dimineața“. 5.30 Secția de gimnastică. 5.40 Continuarea concertului de dimineață. 6.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. 6.10 Piese instrumentale. 6.20 Jurnalul satelor. 6.30 Recomandări din program. 6.35 Muzică ușoară interpretată la xilofon Albulescu. 6.45 Jocuri de Nicolae populare. 7.00 Radiojurnal. 7.15 Muzică distractivă de estradă. 7.30 Sfatul medicului. 7.35 Anunțuri, muzică. 7.45 Salut voios de pionier. 8.00 Sumarul presei. 8.06 Muzică din operele comice. 8.30 Suita „Apoteoza lui Lully“ de Francois Couperin. 9.05 Cintece pionierești. 9.15 Muzică ușoară. 9.30 Sonata pentru oboi și pian de Mircea Istrate. 9.45 Muzică populară. 10.00 Buletin de știri. 10.03 Teatru la microfon: „Poveste de iarnă“ de William Shakespeare. 11.42 Muzică de estradă. 12.00 Buletin de știri. 12.03 Suita simfonică de Zeno Vancea. 12.30 Soliști și orchestre de muzică populară. 13.00 Concert din operele lui Rossini. 14.00 Buletin de știri. 14.05 Recomandări din program. 14.10 Melodii de pretutindeni. 14.40 Cotele apelor Dunării. 15.00 Muzică populară cerută de ascultători. 15.30 „Melodii dragi“ — muzică ușoară. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. 16.15 Prelucrări corale. 16.30 Emisiune de basme. 17.00 Muzică ușoară. 17.15 Lieduri de mare popularitate. 17.30 In slujba patriei. 18.00 Universitatea tehnică radio. 18.15 Din comoara folclorului nostru. 18.C Muzică ușoară interpretată de orchestre de coarde. 18.50 Tribun radio. 19.00 Caleidoscop muzica 19.40 Muzică ușoară interpretat de orchestra Carl Stevens. 20.C Radiogazeta de seară. 20.30 Melodii distractive. 21.00 Arii din optreinterpretate de Ana Rosa-Vasiliu. 21.15 Din activitatea clipului artistului amator al Supesei creației populare a Capitale 21.30 Muzică ușoară. 22.00 Rădic jurnal. Buletin meteorologii Sport. 22.20 Muzică de dans. 23.1 Pagini din creația de balet. 23.5 —23.55 Buletin de știri. 16.20 PROGRAMUL II Sport. 17.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. 17.1 Selecțiuni din opereta „Scara femeilor“. 17.30 Sfatul mediculu 17.35 Anunțuri, reclame, muzici 18.00 Tineri soliști de muzică ușoară. 18.20 Din muzica de cameră a tinerilor noștri compozitor: 18.45 Cîntă corul Filarmonicii d stat „George Enescu“. 19.00 Buletin de știri. 19.05 Muzică populară. 19.30 Pagini din proza maghiară. 19.50 Muzică de dans 20.30 Noapte bună, copii. 20.4 Recital Ion Dacian. 21.00 Radio jurnal. Sport. 21.20 „Ritmurile tinereții“ — muzică de dans. 22.0! Meridiane și melodii. 22.30 Versuri în lectura artistei Sandim Stan. 22.40 Muzică corală clasică 23.00 Buletin de știri. 23.05 Muzică de dans. 0.52—0.55 Buletin de știri. Vineri 2 aprilie 1965 18.30 Universitatea tehnică la televiziune. 19.00 Jurnalul televiziunii. 19.10 Pentru copii și tineretul școlar. Copii și tradiții folclorice. 19.35 In Studio, balerinii iugoslavi Katerina Boka, Anton Marinic și pianistul belgian Frédéric Geyers. 20.00 Săptămîna. 21.00 Muzică și dans la Budapesta. In încheiere: Buletin de știri. Buletin meteorologic. Vineri 2 aprilie 1965 BAIA MARE — Minerul: O stea cade din cer; Popular: A treia rachetă: Tineretului Drama ciocârliei; Flacăra. Cei șapte magnifici: 1 Mai: Anotimpuri: SATU MARE — Victoria: Mofturi 1900; Popular: Tovarășii; Metalul: Mi-am cumpărat un tată. CĂRBI : Popular: Roșu și negru (seriile I și a II-a); 23 August: Contele de Monte Cristo (seriile I și a II-a). SIGHETUL MARMAȚIEI: Micul pescar: BAIA SPRIE: Doamna Tu Han. CEHU SILVANIEI: Fortăreață pe Rin. TÂȘNAD: Totul rămine oamenilor. ȘOMCUTA MARE: Uraganul: NEGREȘTI: A 12-a noapte. SEINI M-am îndrăgostit la Copenhaga. TALAPUL: împușcături în ceață. CAVNIC : Minerul: Casa neterminată. Gutinul: Nu se poate fără dragoste. BALUȚ: Falsificatorul. BERVENI: O zi ca leii. CÎMPULUNG LA TISA: Atenție părinți! SANISLAU: Anotimpuri. HALMEU: Misterele Parisului. TEATRE Joi 1 aprilie 1965 BAIA MARE — ora 20.00. „Ziariștii“ de Al. Mirodan. PENTRU SOCIALISM /V Joi 1 aprilie 1065 Vedere exterioară a atelierului de reparații al S.M.T. Cehu Silvaniei. Cum au fost instruiți mecanizatorii Experiența anilor trecuți a dovedit eficiența folosirii mașinilor de semănat 2-S.P.C.2, și îndeosebi a celor prevăzute cu clapeți. Prin reglarea și funcționarea lor corectă se asigură o densitate optimă de plante la hectar, începînd încă de la însămînțare. Mînuirea mașinilor complexe cere cunoștințe temeinice. In acest scop, la stațiunile de mașini și tractoare au avut loc instructaje teoretice și practice cu mecanizatorii. Un asemenea instructaj a fost făcut și la S.M.T. Cărei. La acest instructaj au luat parte mecanizatorii din brigada de tracșitoare care deservește cooperativa agricolă de producție din Sanislău. O reexaminare făcută la fața locului a demonstrat că mecanizatorul Sigismund Chiș e stăpîn pe mașină. El a explicat totodată cum trebuie reglată mașina pentru așezarea boabelor la adîncimea ridicată. — Ca să obținem o adîncime de 8 cm — a arătat el — sub roțile mașinii punem o cărămidă cu o grosime de 7 cm, în condiții normale de sol, și așa reglăm brăzdarele. Dacă terenul este mult afînat, atunci sub roți punem un obiect cu o grosime mai mică. Sigismund Chis a dat și alte răspunsuri concrete, dovedind că posedă cunoștințele necesare. Din păcate însă, unii care au luat parte la recentul instructaj nu cunoșteau nici lucruri elementare privind funcționarea sau reglarea mașinii. Sabin Trif, de pildă, a așezat chiar invers discul pentru sămînță calibrată în cutia de distribuție. Punerea incorectă a discurilor daune mari, spargerea ar provoca boabelor de porumb. Nu posedă cunoștințele necesare nici mecanizatorul Paul Nicolae. Pus să regleze brăzdarele la anumite distanțe cerute între rînduri (70—80 cm), el nu a știut în ce direcție trebuie mutate acestea. Mecanizatorul Alexandru Buzgău i-a venit în ajutor, demonstrînd cum trebuie făcută această operație. Se vede că el a fost mai atent la instructaj și cunoaște bine tehnica semănatului. Instructajul făcut la S.M.T. Cărei nu a fost destul de temeinic. Această concluzie reiese din faptul că din cei 6 mecanizatori examinați la această brigadă, numai doi au dat răspunsuri satisfăcătoare, dovedind că au cunoștințele necesare pentru această lucrare agrotehnică de mare importanță. însuși șeful brigăzii, tovarășul Victor Silvășan, spunea că nici el nu cunoaște bine modul de funcționare a mașinilor de semănat porumb. Este ciudat totuși cazul lui Sigismund Chiș, care, deși cunoaște bine semănătoarea 2-S.P.C.2, a relatat cu părere de rău că el nu are plan de însămînțat porumb. Examinatorii au verificat și cele 10 semănători de porumb. Și la acestea s-au constatat o seamă de defecțiuni tehnice. Multe dintre împingătoarele de boabe sunt uzate, ceea ce ar duce la o distribuire neuniformă a semințelor. Conducerea S.M.T. trebuie să privească cu tot simțul răspunderii instruirea mecanizatorilor pentru semănatul porumbului. Este necesară in acest scop o reexaminare a cadrelor tinere, ajutîndu-le în mod concret prin demonstrații ample cu privire la mînuirea și reglarea mașinilor. Pentru a avea o siguranță deplină, fiecare mașină va trebui supusă la probe practice cu semințe. Pregătirea temeinică a mașinilor și a oamenilor este acum o sarcină de căpetenie. Timpul ce a mai rămas pină la începerea lucrărilor trebuie să fie folosit exclusiv în acest scop. Calitatea însămînțărilor la porumb, precum și la celelalte culturi este factorul care va determina contribuția mecanizatorilor la realizarea unor producții mari. Aceasta va depinde în primul rînd de pregătirea profesională a mecanizatorilor. Organizația de partid este chemată să desfășoare o vastă muncă politico-educativă, explicînd mecanizatorilor înalta lor răspundere față de soarta viitoarei producții agricole. N. SOARE Măsuri pentru asigurarea ■ ■ f ■ Ifu bazei furajere (Urmare din pag. 1.) Pentru asigurarea unei baze furajere îndestulătoare, oamenii muncii din agricultură trebuie să-și îndrepte atenția în direcția realizării integrale a însămînțării plantelor furajere pe suprafețele planificate și mai ales spre obținerea unei producții ridicate de furaje prin executarea lucrărilor agrotehnice de calitate. Intrucît o mare parte din plantele furajere trebuie însămînțate în prima epocă, este necesar să se ia măsuri urgente pentru grăbirea acestei lucrări îndeosebi în raioanele Vișeu, Lăpuș, Sighet și raza orașului Baia Mare, unde nu s-au însămînțat decit suprafețe foarte mici cu aceste culturi. Trebuie să fie limpede că orice întîrziere a semănatului la timpul optim duce la scăderea producției. O deosebită atenție trebuie acordată calității lucrărilor, pregătirii corespunzătoare a patului germinativ, folosirii pe scară largă a mijloacelor mecanizate la efectuarea semănatului. Paralel cu însămințarea culturilor furajere, o atenție deosebită trebuie acordată lucrărilor menite să ducă la îmbunătățirea pășunilor și fînețelor. In regiunea noastră sînt însemnate suprafețe de pășuni cu o slabă productivitate, fie că sînt pline de bolovani, scaieți și mușuroaie, fie că din cauza fertilității reduse a terenului, nu conțin decit plante cu o slabă putere de hrănire Aceste pășuni redate folosirii, ar putea asigura hrana, pentru un număr însemnat de animale. Pentru aceasta, este necesar să se treacă hotărît la acțiuni de îmbunătățire a pășunilor prin curățarea lor de vegetația lemnoasă și buruieni, grăparea, îngrășarea și supraînsămînțarea cu ierburi valoroase. De asemenea, este necesar să se asigure repartizarea cu grijă a fiecărei suprafețe de pășuni pe specii, tarlale și amenajarea unor adăposturi simple pentru organizarea taberelor de vară și a porților de tîrlire. Trebuie combătută cu toată tăria tendința de a scoate animalele pe pășuni, o dată cu încolțirea firului de iarbă. Pămîntul fiind încă moale, iarba de abia răsărită se bătătorește și se distruge, iar în locul ei cresc buruieni și scaieți. De asemenea, trebuie curmată tendința manifestată și în anul trecut de a lăsa animalele să pășuneze pe finețe și in felul acesta de a întîrzia producerea masei verzi. Extinderea culturilor furajere valoroase și îmbunătățirea pășunilor sînt condiționate de asigurarea semințelor necesare. De aceea este necesar ca alături de loturile semincere de plante cultivate să se înființeze în fiecare unitate agricolă loturi pentru producerea semințelor de ierburi pentru supraînsămînțarea pășunilor din zonele de deal și munte. Comitetele raionale de partid și consiliile agricole raionale trebuie să acorde o mai mare atenție însămînțării la timpul optim a plantelor furajere, să asigure organizarea aplicării măsurilor de îmbunătățire a pășunilor și fînețelor în scopul asigurării unei baze furajere îndestulătoare. întreprinderea de industrie locala J " A" Vișeu de Sus, Piața 6 Martie nr. 7, oferă spre vînzare fără repartiție: — mozaic de marmură albă, granulație 3—5 și 5—7 mm, la prețul de 196 lei/tonă vrac și 214 lei tonă ambalat. — filer de calcar, la prețul de 116 lei/tonă ambalat și 88 lei/tonă vrac. Condițiile de livrare, franco vagon, stația de destinație. Cei interesați vor depune comenzile pe adresa întreprinderii. „Cartea la domiciliu“ f:fmu . m .i.hu . .. • TIMIȘOARA, str. Gh. Lázár nr. 1, vă pune la dispoziție lucrări apărute în Editura tehnică: — „COLECȚIA DE ATELIER"; — „COLECȚIA TEHNICA NOUA"; — „COLECȚIA ELECTRICIANULUI“; — „COLECȚIA RADIO ȘI TELEVIZIUNE", cărți tehnice de nivel mediu și superior, precum și lucrări socialpolitice, tehnico-științifice, literare, sport, artă și muzică. La cerere se pot expedia listele lucrărilor apărute sau în curs de apariție. Lucrările se vor expedia cu ramburs la adresa indicată. întreprinderea raională de industrie locală Cărei angajează prin concurs: — 4 maiștri pentru sectoarele: produse finite din lemn (doi maiștri) și pentru ramura prelucrarea metalelor (doi maiștri). Condițiile de angajare sunt cele prevăzute de actele normative legale in vigoare. Informații suplimentare se pot obține la serviciul personal al întreprinderii, str. Moftinului nr. 13, telefon 264. Topitoria de cînepă DIN BERVENI angajează prin concurs un maistru de întreținere Angajarea se face cu respectarea condițiilor de studii și stagiu prevăzute de actele normative în vigoare. Informații suplimentare se pot solicita la sediul întreprinderii, telefon 419 — Cărei. __L